ACADEMIA FO ACADEMIA FOR RELOR TERESTRE NICOLAE BLCESCU ELOR TERESTRE NICOLAE BLCESCU

FACULTATEA DE MANAGEMENT MILITAR FACULTATEA DE MANAGEMENT MILITAR

TEMA: TEMA:
CONCEPTUL DE DEZVOLTARE ORGANIZAIONAL-
ISTORIC I PLAN TEORETIC

ntocmt !" :
Masterand
Daniela SNDULESCU(AMFIRESCU!
- S#$% &'()-
1
C$*+n,
Introducere.......................................................................................................3
1. Ce (mai) este organizaia............................................................................4
2. Perspective de abordare a organizaiilor.....................................................6
3. rganizaie vs. !c"imbare..........................................................................#
4. $ezvoltareaorganizaional%......................................................................1&
'. Paradigma organizaiei (colare.................................................................11
)ibliogra*ie....................................................................................................1'
2
INTRODUCERE
Problematica organizaiilor (i a dezvolt%rii organizaionale reprezint% un subiect de real
interes+ at,t pentru teoreticienii domeniului care au -ncercat s% contureze cele mai importante
aspecte care de*inesc organizaiile+ c,t (i pentru cei implicai -n mod direct -n *uncionarea
acestora. .ceasta nu -nseamn% c% subiectul este nou+ dimpotriv%. !e poate vorbi despre dou%
modele culturale care au marcat evoluia a ceea ce urma s% devin% un veritabil domeniu de
analiz%.
Primele investigaii / e drept+ empirice / au *ost realizate -n anii 0'& -n !tatele 1nite de
c%tre 2obert 3erton care+ al%turi de 4alcott Parsons+ -ncerca s% prezinte dezavanta5ele
*uncion%rii organizaiilor con*orm postulatelor birocratice ale teoriei lui 6eber. Principalele
dis*uncionalit%i ale organizaiei de tip birocratic+ susine 3erton
1
+ vizeaz% *enomenul de
depersonalizare a indivizilor (i relaiilor+ rigiditatea regulilor (i normelor+ ierar"ia *uncional%+
comportamentele rutiniere+ di*icultatea sistemului organizaional de a se adapta (i de a accepta
sc"imbarea.
7n aceea(i perioad%+ -n 8rana se contura domeniul sociologiei organizaiilor+ av,ndu9l ca
reprezentant pe 3ic"el Crozier care+ merg,nd pe linia lui 3erton+ dezvolt% teza acestuia cu
privire la *le:ibilizarea organizaiilor. $eoarece ma5oritatea cercet%rilor au *ost e*ectuate -n
diverse -ntreprinderi din !tatele 1nite (i 8rana+ la -nceputul anilor ;#& se constat% o tentativ% de
constituire a unei sociologii a -ntreprinderii la iniiativa lui 2enaud !ainsaulieu (i $enis
!egrestin. <ste momentul -n care se -ncearc% rede*inirea conceptului de cultur% (i abordarea
instituional% a -ntreprinderii.
7nelegerea problematicii organizaiilor (i a mecanismelor de dezvoltare a acestora devine
e*ectiv% numai dac% *acem apel la evoluia -n domeniul managementului organizaional (i a
teoriilor privind motivarea resurselor umane. .st*el+ la s*,r(itul secolului al =I=9lea cel care avea
s% *ie considerat >p%rintele managementului (tiini*ic?+ 8r. 4a@lor+ promova unele principii care
au avut drept consecin% negli5area laturii umane a activit%ii+ indivizii *iind motivai pentru
munc% numai -n virtutea interesului *inanciar. .pro:imativ -n aceea(i perioad%+ 3a: 6eber
promova teoria managementului birocratic care stipula importana reglement%rilor (i procedurilor
-n realizarea sarcinilor+ utilizarea specializ%rii stricte (i centralizarea puterii la v,r*ul organizaiei.
7n anii 03& <lton 3a@o lansa >mi(carea resurselor umane?+ teorie ce avea s% contrazic% principiile
Aeberiene. 3a@o susine ast*el importana stilurilor manageriale participative+ orientate spre
nevoile indivizilor. 7n anii 06& au ap%rut alte teorii care realizau critica managementului clasic (B.
8a@ol) (i a birocraiei. .st*el+ >(coala calit%ilor?+ teorie promovat% de 2. !togdill+ -ncerca s%
e:plice c% e*iciena organizaiilor este dat% de calit%ile personale ale managerilor+ pentru ca
<dgar 4rist s% considere organizaiile adev%rate sisteme desc"ise+ al c%ror proces presupune un
*lu: de intrare (personal+ energie+ materii prime+ in*ormaii+ bani etc.)+ un moment de prelucrare (i
un *lu: de ie(ire (produse+ servicii+ in*ormaie etc.). 8%r% a epuiza toate teoriile manageriale+ este
indubitabil *aptul c% aceste abord%ri au in*luenat categoric practicile (i per*ormanele acelor
timpuri.
rice -ncercare de analiz% a dimensiunii structural / *uncionale a organizaiilor+ *ie ele
economice sau educaionale ((coli+ universit%i)+ trebuie s% se *ac% prin raportare laC
obiectul speci*ic de cercetare (individul (i comportamentul s%u organizaional+ precum (i
personalitatea organizaiei)D
1
"l#$ents de t%#&rie et de $#t%&de s&'i&l&(i)*e+ Paris+ Plon+ 1E6'
3
metodologia speci*ic% de cercetareD
condiiile interne (i e:terne de evoluie a organizaieiD
relaia dintre organizaie (i mediuD
capacitatea organizaiei de a se dezvolta+ de a se adapta sc"imb%rilor.
(- C" .m/0 ",t" o+1/n2/3/ 4
7n de*inirea conc"*t$5$ !" o+1/n2/3" putem vorbi de o evoluie+ *ie (i dac% ne9am
raporta pe de o parte la cercet%rile din perioada anilor 0'& e*ectuate -n diverse -ntreprinderi+ ceea
ce a *avorizat asimilarea celor dou% concepte+ pe de alt% parte la -ncerc%rile de rede*inire a
organizaiei ca un c,mp (P. )ourdieu+ anii 0#&) (i a organizaiei ca reea (<. Fazega+ 1EE4).
7n privina raportului instituie / organizaie+ 3. Gl%sceanu
2
consider% c% din punct de
vedere social instit*+iile sunt constr,ng%toare (i normative. .spectul normativ este dat de anumite
modele de comportament (i aciune+ de un ansamblu de norme (i reguli *ormale (incluse -n legi (i
prevederi 5uridice) (i in*ormale (convenii+ tradiii+ ritualuri etc.)+ reguli ce pot *i u(or asociate cu
*enomenul de ideologizare. Caracterul constr,ng%tor (i punitiv al regulilor este dat de *aptul c%
orice -nc%lcare a acestora se asociaz% inevitabil cu pedeapsa+ la *el cum respectarea acestora
atrage recompensa. !e poate vorbi deci de o anumit% condiionare a relaiilor (i
comportamentelor la nivelul oric%rei instituii+ -n detrimentul relaiilor de comunicare.
P+nc*/5"5" con,"cn3"
)
c" !"c$+1 !n mo!"5$5 n,tt$3on/5 suntC
Instituiile promoveaz% modele recurente de comportare rutinier%+ au e*ecte de bloca5
social+ -ngr%dind orice iniiativ% individual% sau colectiv%+ c"iar bloc,nd per*ormanele. 7n
acest sens apare -ntrebareaC se poate vorbi despre sc"imbare la nivelul instituiilor H
Probabil da+ numai c% acestea sunt de obicei lente (i necesit% cu predilecie sc"imbarea la
nivelul mentalit%ilor.
Instituiile e:ploateaz% adecvarea comportamental% la legi (i reglement%ri normative.
dat% cu dezvoltarea societ%ii+ -ndeosebi a celei capitaliste+ termenul de instituie a *ost
-nlocuit treptat cu cel de organizaie. Cele mai importante semni*icaii ata(ate termenului
suntC
rganizaia are o misiune (i obiective clar stabiliteD
rganizaia vizeaz% per*ecionarea (i calitatea serviciilor specializateD
7ntr9o organizaie interaciunile dintre indivizi se deruleaz% -n baza unor obiective comune (i a
unor reguli generatoare de aciuni colective.
$e(i aparent di*erite+ -ntre instituii (i organizaii e:ist% o relaie de interdependen%+ relaie ce
-mbrac% cel puin trei aspecteC
rice organizaie se constituie av,nd la baz% instituia+ aparatul normativ constituindu9se
at,t -ntr9o p,rg"ie de constr,ngere a per*ormanelor organizaiei respective+ c,t (i -ntr9un
sistem ce asigur% *uncionarea organizat% a indivizilor.
rganizaiile pot determina sc"imb%rile instituionale prin tipologia relaiilor interumane
(i prin e:perienele de via% care o*er% cadrul propice regener%rii sistemului normativ.
2
Or(ani,a+ii -i '&$.&rta$ent &r(ani,a+i&nal+ Ia(i+ Polirom+ pag. #6
3
pera citat%+ pag. #I
4
rice organizaie poate reproduce instituia sau o poate sc"imba+ accept,nd sau nu
instituionalizarea.
7n *apt+ elementul de baz% ce di*ereniaz% organizaia de instituie este tipul de management
acceptat (i asumat la nivel *uncional / structural.
1n alt raport menit a *acilita -nelegerea conceptului -n discuie este cel dintre organizaie (i
'/$.+ propus -n anii 0#& de c%tre Pierre )ourdieu
4
. .utorul -ncerca ast*el s% de*ineasc% (i s%
clari*ice pe de o parte *uncionarea intern% a organizaiei+ pe de alt% parte raportul dintre
organizaii (i mediul lor imediat. 7n opinia sa+ orice c,mp se caracterizeaz% prin urm%toarele
elementeC
<ste un spaiu ierar"izat (structurat) cu posturi independente de ocupanii lorD
.re interese speci*iceD
Presupune deinereaJacumularea unui capital economic (a*aceri) sau (tiini*ic (doctorate+
recunoa(tere internaional%+ publicaii etc.)D
.genii sociali trebuie s% investeasc% -n interiorul c,mpului cuno(tine+ e*ort+ energieD
7ntre agenii s%i e:ist% un raport de *ore dat de poziiile di*erite pe care le au ace(tia -n
cadrul c,mpuluiD
<ste un spaiu dinamic+ permisiv evoluiei structurale prin posibila r%sturnare a raportului
de *ore (3ic"el Crozier (i <. 8riedberg vorbesc de relaii de putere)D
<ste un spaiu desc"is+ cu granie relativ *le:ibile.
Ceea ce consider% 6o$+!"$ a *i elementul di*ereniator dintre c,mp (i organizaie este tocmai
aceast% punere -n discuie a >granielor?+ motiv esenial al tensiunilor (i luptelor dintre principalii
ageni ai c,mpului. Ceea ce apropie c,mpul de organizaie ar *iC raporturile dintre indivizi+
deciziile bazate pe obiectiveJinterese+ relaiile de opoziie (i competen%+ precum (i posibilitatea
unor aciuni menite a r%sturna raportul de *ore dintre indivizi.
7n 8rana anilor 0E& speciali(tii -n sociologia organizaiilor abordeaz% raportul dintre
organizaie (i re+ea. 7n acest sens+ E- L/2"1/
7
consider% c% analiza reelelor ar *acilita -nelegerea
mecanismelor de *uncionare intern% a unei organizaii+ mai e:act descrierea tipologiei relaiilor
ce caracterizeaz% ast%zi organizaia. !tudierea organizaiilor din perspectiva analizei reelelor
permite evidenierea urm%toarelor avanta5eC
<videniaz% eventualele polariz%ri relaionale (i permite identi*icarea mecanismelor de
reglareD
$escrie reelele *ormale (i in*ormale e:istente la nivel intra (i interorganizaionalD
2eelele sunt asimilate noiunii de putere+ ceea ce -nl%tur% sentimentul de incertitudineD
Constituie un posibil reper -n evaluarea inovaiilor din interiorul organizaiei.
Putem conc"ide c%+ -ntr9o organizaie reelele constituie de *apt in*rastructura care asigur%
producerea inovaiilor+ deci dezvoltarea organizaiei respective.<:istena abord%rilor di*erite a
conceptului de organizaie+ -n *uncie de evoluiile -nregistrate la nivelul c,mpului social -n
ansamblu+ precum (i la nivelul teoriilor care au abordat -ntr9o manier% di*erit% aceste evoluii+ *ac
oarecum di*icil% stabilirea celei mai *ericite de*iniii a organizaiei. 7ncerc%m s% ne oprim la o
posibil% de*iniie+ cit,ndu9l -n acest sens pe E- P8$n
9
C >sistem de activit%i structurate -n 5urul
unor *inalit%i (scopuri+ obiective) e:plicit *ormulate+ care antreneaz% un num%r mare de indivizi
4
0*esti&ns de s&'i&l&(ie+ Paris+ <d. 3inuit+ 1E#&+ pag. 113 9 12&
'
Anal1se de r#sea* et s&'i&l&(ie des &r(anisati&ns+ -n 2evue *ranKaise de sociologie+ ===G+ 1EE4+ pag. 2E3 9 32&
6
2'&ala3a4&rdare s&'i&.eda(&(i'5+ Ia(i+ Polirom+ 1EEE+ pag. #
5
ce dein statute (i roluri bine delimitate -n cadrul unei structuri di*ereniate+ cu *uncii de
conducere (i coordonare a activit%ilor?.
$e aici+ susine autorul+ decurg principalele caracteristici ale organizaiilor (op. cit.)C
Str*'t*ra &r(ani,a+i&nal5 (comple:itate+ m%rime+ roluri (i statute+ relaii+ di*erenierea
activit%ilor)D
C&ntr&l*l &r(ani,a+i&nal (structura ierar"ic%+ relaiile de autoritate (i putere+ sta**+
birocratizare)D
C&$.&rta$ent*l &r(ani,a+i&nal (scopuri+ climat (i cultur% organizaional%)D
S'%i$4area &r(ani,a+i&nal5 (*le:ibilitate+ promovarea inovaiilor+ dezvoltarea
personalului).
&- P"+,*"ct:" !" /#o+!/+" / o+1/n2/35o+
.naliza sistemelor organizaionale+ a comple:it%ii (i variabilit%ii componentelor
acestora+ precum (i modul -n care acestea s9au raportat -n timp la *enomenul sc"imb%rii+ permit
evidenierea a cel puin dou% perspective de abordare a organizaiilorC *ie raportarea lor la
evoluiile din domeniul managementului (vezi E- P8$n)+ *ie raportarea la evoluiile *enomenului
cultural.
7n acest sens+ -n 1EEI+ 3ar@ Lo Batc" considera util demersul meta*oric -n analiza
organizaiilor+ ca modalitate e:presiv% de -nelegere a evoluiei organizaionale. !9au conturat
ast*el patru perspectiveC perspectiva clasic% (meta*ora ma(inii)+ perspectiva modern% (meta*ora
organic%)+ perspectiva simbolic interpretativ% (meta*ora cultural%) (i perspectiva postmodern%
(meta*ora cola5ului). Ceea ce trebuie remarcat este *aptul c% nici una din aceste perspective nu
anuleaz% raportarea la evoluiile managementului+ dimpotriv%+ se bazeaz% pe acestea+ le susin (i
completeaz%.
6ers.e'ti7a 'lasi'5+ privit% -n lumina evoluiilor din domeniul sociologiei organizaiilor
de la s*,r(itul secolului al =I=9lea+ subliniaz% cel puin dou% curente de analiz%C primul+ speci*ic
abord%rilor sociologice+ accentueaz% rolul pe care *enomenul industrializ%rii l9a avut asupra
sc"imb%rilor organizaionale. .l doilea curent+ mai pragmatic+ este speci*ic abord%rilor
manageriale. 3etodele de analiz% di*er% -n *uncie de tema de interes a celor dou% curente. .st*el+
abord%rile sociologice *olosesc metode de cercetare de genulC analiz% istoric%+ observaie+ -n timp
ce abord%rile manageriale se bazeaz% pe e:perien% (i re*lecie personal%. .cestei perspective de
analiz% a organizaiilor -i este speci*ic% meta*ora ma(inii care imagineaz% indivizii -n postura unor
roboiJma(ini construii de c%tre manager cu scopul realiz%rii unor obiective prestabilite. 7n
organizaiile -n care *uncioneaz% aceste >ma(ini? managerul se a*l% -n ipostaza inginerului
organizaional a c%rui preocupare este aceea de a proiecta+ realiza (i asigura *uncionarea la
capacitate ma:im% a acestor >ma(ini?. .naliz,nd meta*ora din perspectiva abord%rilor
manageriale+ remarc%m c% ea corespunde concepiei lui 4a@lor (>organizaiile *%r% oameni?) (i
poate *i considerat% generatorul perspectivei birocratice de abordare a organizaiilor.
6ers.e'ti7a $&dern5+ a secolului ==+ realizeaz% o mutaie de accent c%tre organizaie ca
principal >obiect? de cercetare+ ca entitate de sine st%t%toare. 2eprezentanii acestei perspective
(4. Parsons+ L. 3arc") -(i *undamenteaz% cercet%rile prin metode statistice (i de analiz% a
6
corelaiilor dintre diverse variabile. T/5cott P/+,on,
;
consider% c% simpla e:isten% a
organizaiilor nu este su*icient%. .cestea trebuie s% *uncioneze asemenea unui organism care s%
-ndeplineasc% urm%toarele *unciiC 8*n'+ia de re.r&d*'ere a n&r$el&r -i 7al&ril&r care s% asigure
adecvarea scopurilor organizaiei la sistemul de valori (i norme acceptate de societate+ 8*n'+ia de
ada.tare a resurselor de toate tipurile la toate scopurile organizaiei+ 8*n'+ia de e9e'*+ie care
vizeaz% realizarea e*ectiv% a scopurilor (i administrarea e*icient% a resurselor (i 8*n'+ia de
inte(rare care vizeaz% armonizarea relaiilor la nivel intraorganizaional+ precum (i a relaiilor
dintre organizaie (i mediu.
.cestei perspective -i este speci*ic% meta*ora organic% -mprumutat% din biologie+ care
ipostaziaz% organizaia -ntr9un organism viu care+ pentru a *unciona+ devine dependent% de
mediu (i de resursele pe care le descoper% pentru a putea supravieui. $e(i considerat% o
perspectiv% modern%+ meta*ora organic% nu reprezint% o noutate -n totalitate+ dac% e s% inem
seama de *aptul c% spre s*,r(itul anilor 0I& -n !tatele 1nite circula curentul ecologist
#
care stipula
ideea c%+ asemenea speciilor vegetale (i animale din biologie+ putem vorbi -n analiza
organizaiilor de e:istena unor specii organizaionale+ denumite (i populaii+ care pot apare sau
pot s% dispar% -n *uncie de gradul -n care aceste organizaii sunt capabile s% supravieuiasc%.
Ideea central% a acestui curent este dependena organizaiilor de mediul -n care *uncioneaz%C cu
c,t >speciile organizaionale? sunt mai adaptate e:igenelor mediului+ cu at,t reu(esc s%9(i
menin% e:istena.
6ers.e'ti7a si$4&li' : inter.retati75 (M. 6eicN) cerceteaz% organizaiile din prisma unui
>subiect? ce poate *i -neles+ interpretat+ valorizat+ *olosindu9se -n acest sens de observaii (i
interviuri etnogra*ice. Ceea ce primeaz% -n aceast% abordare este elementul uman+ nuan,ndu9se
ast*el comportamentul organizaional+ relaiile dintre indivizi. .naliza vieii organizaiei se
impune cu at,t mai mult cu c,t se (tie c% -n *iecare organizaie e:ist% o structur% *ormal%+
generatoare de comportamente diverse. Cercetarea speci*icului comportamentului organizaional
s9a realizat+ de alt*el+ -nc% din 1E'# c,nd <- M/+c= > ?- Smon
@
sistematizau trei concepii
re*eritoare la comportamentele umaneC
Indivizii sunt simple instrumente pasive+ lipsite de iniiativ%+ e:ecutani docili ai unor
directive (vezi managementul lui 4a@lor (i meta*ora ma(inii)D
7ntr9o organizaie indivizii pot avea atitudini (i valori care nu se pliaz% permanent (i
obligatoriu la scopurile acesteia. .ccentul cade pe tipologia relaiilor umane (vezi teoria
lui <. 3a@o)D
3embrii oric%rei organizaii au sarcina de a rezolva probleme (i de a se implica -n
procesul decizional.
$eoarece viaa unei organizaii este asimilat% *enomenelor culturale+ meta*ora de re*erin% a
acestei perspective este cea cultural% care accentueaz% aspectele ce in de ceea ce am putea numi
et"osul unei organizaiiC tradiii (i obiceiuri+ mituri+ legende+ credine+ valori (i simboluri. 4oate
acestea alc%tuiesc cultura organizaiei respective+ iar -nelegerea mecanismelor de construire a
culturii organizaionale este relevant% -n construirea strategiei manageriale.
6ers.e'ti7a .&st$&dern5 -n analiza organizaiilor se dore(te a *i un moment de deconstrucie
teoretic% prin raportare la abord%rile anterioare. Considerat% critic% (i utopic%+ aceast% abordare
creioneaz% un viitor -n care organizaiile se vor remarca prin calitate nu prin num%r ridicat
(organizaii mici)+ prin structuri in*ormale+ *le:ibile (i descentralizate. Consider,nd c% -n analiza
I
Str*'t*re and 6r&'ess in M&dern S&'ieties+ Illinois+ 8ree Press+ 1E6&
#
. se vedea C. Fa*a@e+ S&'i&l&(ia &r(ani,a+iil&r+ Ia(i+ Polirom+ 1EE#+ pag. 'E 9 61
E
Les Or(anisati&ns+ Paris+ $unod+ cap. 6
7
unei organizaii nu se poate *ace o demarcaie net% -ntre subiect (i obiect / acestea neput,nd *i
separate / teoreticienii postmoderni(ti consider% reprezentativ% meta*ora cola5ului ca *orm% de
art% -n care obiectele sunt rearan5ate pentru obinerea unui obiect nou. !e recunoa(te ast*el
e:istena unor perspective diverse de abordare a organizaiilor (i de construcie a teoriilor
e:plicative.
)- O+1/n2/3" :,- Sc=m#/+"
.naliz,nd *enomenul organizaional prin prisma teoriilor elaborate de teoreticienii (i
practicienii domeniului+ ne putem -ntrebaC -n ce m%sur% sunt organizaiile capabile de sc"imbare H
Ludec,nd prin prisma raportului instituie / organizaie (i a *aptului c% *iecare organizaie este
gre*at% pe un suport instituional+ caracterizat de norme (i proceduri+ de comportamente rigide+
rutiniere+ suntem tentai s% credem c% sc"imbarea *ie nu se realizeaz%+ *ie necesit% timp
-ndelungat (i ar trebui s% vizeze -n principal restructurarea mentalit%ilor. $ac% ne g"id%m
demersul analitic dup% diversele perspective ce au abordat organizaia+ concluzia ar *iC da+ orice
organizaie este capabil% de sc"imbare. $e alt*el+ este ideea prezent% -n tabloul evolutiv al
acestoraC de la >organizaia *%r% oameni? a lui 8r. 4a@lor la organizaia ca >organism viu? a lui L.
3arc"+ ce depinde de sc"imb%rile e:istente la nivelul sistemului social global+ la organizaiile -n
care et"osul (i structurile *le:ibile+ descentralizate devin eseniale+ *enomenul sc"imb%rii
reprezint% soluia pentru asigurarea dezvolt%rii organizaionale. 2%m,ne de v%zut ce anume
declan(eaz% aceast% sc"imbare. .cest *enomen a reprezentat tema central% -n cercet%rile realizate
de 3. Crozier (i <. 8riedberg -n anii 0I& (i de 2. !ainsaulieu -n anii 0#&+ ca o contrateorie la
concepia structurilor rigide+ birocratice promovat% de 3. 6eber.
M- C+o2"+
('
consider% c% -ntr9o organizaie sc"imbarea se realizeaz% ca urmare a
declan(%rii *enomenelor de criz% care au rolul de a bulversa mersul organizaiilor rigide. .ceasta
nu -nseamn% c% aceast% caracteristic% dispare. <ste vorba doar de o rea5ustare a birocraiei+ de o
adaptare la situaie+ sistemul -n sine perpetu,ndu9se. !c"imb%rile produse de perioadele de criz%
suntC instalarea arbitrarului+ -nlocuirea regulilor cu e:cesul de autoritate. >8le:ibilizarea? pe care
o produce criza este doar aparent% (i are rolul de a evita sc"imb%rile pro*unde+ de substan%.
C,iva ani mai t,rziu+ -n cercet%rile -ntreprinse -n colaborare cu E- A+"!#"+1
((
se
contureaz% o alt% tez%C sc"imbarea reprezint% un proces de -nv%are colectiv%. 4rans*ormarea are
loc numai dac% vec"ea structur% este -nlocuit% de noi raiuni+ modele de aciune pe care membrii
organizaiei respective sunt c"emai s% le descopere (i s% le -nvee. C"iar dac% sc"imbarea are ca
punct de plecare criza+ c"iar dac% modi*icarea modelelor de aciune -nt,mpin% di*icult%i datorate
ineriei cognitive (i comportamentale e:istente la nivelul indivizilor+ ea devine posibil% prin
declan(area mecanismelor de integrare.
7n anii 0#&+ R- S/n,/$5"$
(&
analizeaz% problematica sc"imb%rii organizaionale prin prisma
conceptului de de,7&ltare. !c"imbarea ca dezvoltare reprezint% -n opinia sa o variant% a
sc"imb%rii ca -nv%are+ accentul pun,ndu9se -n acest caz pe ansamblul resurselor e:istente -ntr9o
organizaie (i pe trans*orm%rile demarate anterior.
1&
Le 6%#n&$;ne 4*rea*'rati)*e+ Paris+ Points / !euil+ 1E64+ pag. 23E 9 34I
11
L<a'te*r et le S1st;$e+ Paris+ 1EII+ pag. 32' 9 34I
12
S&'i&l&(ie de l<&r(anisati&ns et de l<entre.rise+ Presses de la 8ondation nationale de science politiOue P$allaz+
Paris+ 1E#I
8
Fa s*,r(itul anilor 0#& se impune noiunea de $&derni,are a organizaiilor+ modernizare
bazat% pe ideea reorganiz%rii resurselor+ muncii+ relaiilor+ strategiilor manageriale (i pe
orientarea c%tre politicile publice.
Interpret%rile date raiunilor care declan(eaz% sc"imbarea -ntr9o organizaie au *ost
restructurate la s*,r(itul anilor 0E& de c%tre A- ?/m!o$c=
()
-n trei *orme genericeC
S'%i$4area este '&nstr/ns5 sa* s*.&rtat5+ situaie -n care putem vorbi de o capacitare a
mediului -n revizuirea strategiei de dezvoltare a organizaiilor. Consecinele acestui tip de
sc"imbare se rezum% la gestionarea unor situaii de criz% care pot avea e*ecte
imprevizibileD
S'%i$4area este s.&ntan5= situaie tipic% numai organizaiilor care dispun de o mare
capacitate de adaptare la evoluiile mediuluiD
S'%i$4area este strate(i'5= situaie tipic% organizaiilor care9(i doresc sc"imbarea+ o
anticipeaz% (i o proiecteaz% deliberat.
2ezultatele cercet%rilor -ntreprinse de speciali(tii -n domeniul sociologiei organizaiei sunt
primordiale -n -ncercarea de a ne e:plica mecanismele sc"imb%rilor la nivel organizaional. M-
V58,c"/n$
14
realizeaz% o sintez% a principalelor caracteristiciC
!ursa sc"imb%rilor poate e:ista la nivel intraorganizaional sau -n e:teriorul acesteia
(mediu)D
!trategiile de sc"imbareJdezvoltare sunt nevoite s% in% seama de o multitudine de
variabileC m%rimea organizaiei+ relaiile de competiie+ sc"imb%rile de la nivelul mediuluiD
$incolo de dependena organizaiei de mediu+ sc"imbarea acesteia poate *i privit% (i ca
modalitate de creare a sc"imb%rii+ accentu,ndu9se ast*el (i latura proactiv% (nu doar
reactiv%).
Ceea ce consider%m a *i evident este c% delimitarea strict% a mediului e:tern de cel intern -n
provocarea unei sc"imb%ri nu se poate realiza dec,t la nivel pur teoretic+ -n realitate -ntre ele
e:ist,nd o relaie de interdependen%.
B-D"2:o5t/+"/ o+1/n2/3on/58
.naliza procesului de sc"imbare a organizaiilor din perspectiva conceptului de
dezvoltare care apare -n cercet%rile lui 2. !ainsaulieu se poate realiza in,nd seama (i de
modelele de sc"imbare generate de diverse e:periene ale speciali(tilor occidentali.
Procesul de dezvoltare organizaional% a cunoscut -n !tatele 1nite o evoluie marcat% cu
prioritate de sc"imb%rile survenite -n plan social+ te"nologic+ economic (i cultural+ ceea ce
probeaz%+ dac% mai era nevoie+ valabilitatea tezei ce susine dependena organizaiilor de mediu.
13
S'%i$4area &r(ani,a+i&nal5 -i strate(iile '&n'*ren+iale ale 8ir$el&r -n .. Qeculau (i R. 8erreol+ 6si%&s&'i&l&(ia
s'%i$45rii+ Ia(i+ Polirom+ pag. 14&
14
pera citat%+ pag. 21&
9
.st*el+ prima perioad% -n evoluia dezvolt%rii organizaionale (1E6& / 1EI2) se bazeaz% pe
postulatul organizaiei ca sistem cultural (i pe cercet%rile lui M. FeAin care pot *i sintetizate
ast*elC leaders"ipul democratic este mai e*icient+ indivizii obin per*ormane superioare dac% sunt
implicai -n procesul decizional+ relaiile interumane bazate pe -ncredere *aciliteaz% sc"imbul de
in*ormaii (i productivitatea.
. doua perioad% (1EI2 / 1E#2)+ marcat% de criza economic%+ a5usteaz% importana
cercet%rilor lui FeAin+ organizaiile centr,ndu9(i e*orturile c%tre obinerea pro*itului. .pare
*uncia de consilier -n dezvoltarea organizaional%+ considerat un instrument al capitalismului.
<ste perioada -n care nu au e:istat proiecte de anvergur% -n domeniul dezvolt%rii organizaionale+
multe dintre acestea *iind abandonate.
1ltima perioad% (1E#2 / 1EE&) se remarc% printr9o rearan5are la nivel structural -n cadrul
organizaiilor. Ceea ce primeaz% este -nl%turarea dis*uncionalit%ilor+ apariia unor sisteme
coerente de gestiune+ sc"imbarea culturii organizaionale+ dezvoltarea resurselor umane.
.naliz,nd tabloul evenimentelor ce au marcat acest *enomen+ putem -ncerca o
conceptualizare a acesteia. Prin urmare+ cum am putea de*ini dezvoltarea organizaional% H
$e*iniiile pe care le o*er% diver(i speciali(ti -nsumeaz% zeci de ani de cercet%ri -n domeniu.
.st*el+ C- G- 6"nn,
1'
o consider% o >strategie educativ% care utilizeaz% prin toate mi5loacele
comportamentul bazat pe e:perien%+ pentru a o*eri cel mai bun evantai de opiuni organizaionale
-ntr9o lume -n e*ervescen%?. Ceea ce este esenial -n concepia sa se poate rezuma -n urm%toarele
caracteristiciC
!c"imbarea organizaional% trebuie s% *ie plani*icat% (i s% se e:ercite asupra dimensiunii
umaneD
!c"imb%rile trebuie s% in% seama de e:igenele sociale la care organizaia se raporteaz%D
<:periena este prioritar% pentru dezvoltarea organizaional%D
$ezvoltarea organizaional% nu este posibil% *%r% o colaborare -ntre agentul sc"imb%rii (i
membrii organizaiei.
3ult mai e:plicit% va *i de*iniia dat% dezvolt%rii organizaionale de c%tre R- 6"cD=/+!
(9
:
>$ezvoltarea organizaional% este un e*ort plani*icat+ dependent de dimensiunile organizaiei+
gestionat de sus+ viz,nd ameliorarea s%n%t%ii (i e*icacit%ii organizaiei prin intervenii plani*icate
asupra proceselor organizaiei+ recurg,nd la cuno(tine din s*era comportamentului?.
C- L- A+"nc= > C- ?- 6"55
1I
se opresc asupra rolului culturii organizaionale -n susinerea
procesului de dezvoltare organizaional%+ de*inindu9l ca >e*ort pe termen lung+ susinut de
direcie+ viz,nd ameliorarea proceselor de soluionare a problemelor (i de revitalizare a
organizaiei. .cest obiectiv se atinge cu a5utorul unui diagnostic e*ectiv stabilit -n colaborare (i
gestion,nd cultura organizaiei+ pun,nd accent pe ec"ipele *ormale de lucru+ ec"ipele temporare
(i culturile intergrupuri+ cu asistena unui consilier9*acilitator (i utiliz,nd teoriile (i te"nologiile
(tiinelor comportamentului?. 7n viziunea celor doi+ dezvoltarea organizaional% nu se realizeaz%
-n mod arbitrar+ ci pe baze (tiini*ice+ plec,nd de la analiza diagnostic% a realit%ii e:istente+
implic,nd resursele umane+ dar nu *%r% a analiza (i caracteristicile di*eritelor teorii (be"avioriste+
gestaltiste) asupra comportamentului uman.
7n lumea organizaiilor din vest+ pentru realizarea e*ectiv% a dezvolt%rii organizaionale s9au
aplicat diverse modele de sc"imbare+ unul dintre acestea *iind descris de M. FeAinC
1'
Or(anisati&ns De7el&.$ent at t%e Cr&ssr&ads+ 1E#1+ citat de S. 4ellier -n S. 4ellier (i $. 2ovena98rumu(ani+
Res*rse *$ane -i de,7&ltare &r(ani,a+i&nal5+ 1EEE+ )ucure(ti+ <d. Cavallioti+ pag. 2#
16
Or(anisati&n De7el&.$ent> Strate(ies and M&dels+ .ddison / 6esle@+ 1E6E
1I
Or(anisati&n De7el&.$ent+ Prentice Ball+ 1EE&
10
De'ristali,area vizeaz% o reanalizare 5ust% a sistemului+ a m%surii -n care acesta mai poate
r%spunde e:igenelor e:terioare. $eciziile care se iau sunt+ de obicei+ cruciale+
imprevizibile (i a*ecteaz% indiviziiD
S'%i$4area= perceput% iniial vag+ devine treptat operabil% (i are la baz% identi*icarea unor
noi modele. .re loc o reevaluare a culturii organizaionale+ prin integrarea unor postulate
(i valori noiD
Re'ristali,area care are loc numai -n condiiile -n care comportamentele recent dob,ndite
se pliaz% pe personalitatea indivizilor (i sunt acceptate.
8%r% pretenia de a epuiza -ntreaga problematic% a dezvolt%rii organizaionale+ se poate spune
c% aportul acesteia -n lumea organizaiilor a *ost considerabil+ iar preocup%rile -n domeniu vor
evidenia+ probabil+ aspecte necunoscute deocamdat%+ deoarece evoluia societ%ilor -n care ne
mi(c%m va *i continu%. Important este ca dezvoltarea organizaional% s% se plieze pe nevoile
indivizilor+ organizaiei+ mediului (i s% se bazeze pe obiective clar de*inite.
7- P/+/!1m/ o+1/n2/3" >co5/+"
!e poate aplica -ntregul demers analitic pe organizaiile educaionale H 1n e:erciiu sumar
-n acest sens ar provoca r%spunsuri a*irmative. Principalele aspecte care ar merita l%murite suntC
Poate *i considerat% (coala o organizaie H
Care este perspectiva (meta*ora) care s9ar plia -n modul cel mai *ericit pe caracteristicile
(colii H
<ste capabil% (coala de sc"imbare+ de dezvoltare H
2%spunsurile la aceste -ntreb%ri vor avea menirea de a clari*ica naturaJspeci*icul (colii prin
raportare la evoluiile din s*era mediului social global+ precum (i imaginea actual% a acesteia.
.naliz,nd (coala prin prisma raportului instituie / organizaie+ putem a*irma c% ea -ntrune(te
ambele aspecte+ ceea ce este (i *iresc dac% am concluzionat c% orice organizaie -nglobeaz% o
structur% instituional%. .st*el+ (coala este o instituie deoarece are un statut legal+ director+ elevi
(i un corp pro*esoral+ dar (i o organizaie at,t timp c,t dispune de oameni (reeaua relaiilor dintre
indivizii care aparin acestei colectivit%i)+ te"nologie (mi5loace+ sistem de comunicare+
curriculum care vizeaz% realizarea *inalit%ilor educaiei la nivelul (colii) (i cultur%
organizaional%.
Ca organizaie (coala nu *ace e:cepie de la regul%C *iind un subsistem al sistemului social
global+ (coala (sistemul educaional) se -ncadreaz% at,t -n categoria organizaiilor puternic
subordonate trans*orm%rilor din mediu+ depinz,nd de acesta+ dar (i -n categoria organizaiilor care
trans*orm% mediul+ a celor proactive+ creatoare de cultur% (i sc"imbare. Ti -n cazul (colii+
asumarea -n timp a di*eritelor orient%ri manageriale a amprentat puternic *uncionarea acesteia (i
ne re*erim -n acest sens la modul -n care au *ost implicate resursele umane -n susinerea
obiectivelor organizaiei.
rganizaia (colar% a cunoscut >atuurile? managementului (tiini*ic+ c"iar dac% -n *orme
-ndulcite (probabil). Perspectiva clasic%+ respectiv meta*ora ma(inii+ coincide+ dintr9un punct de
vedere+ cu ideile lui Ivan Ilic" (>societatea *%r% (coal%?) care anula orice posibilitate a (colii de a
rezolva problemele societ%ii. Fa nivelul organizaiei (colare perspectiva clasic% a *avorizat
dezvoltarea culturii organizaionale a puterii+ caracterizat% prin conducere (i control centralizat+
atmos*er% sever%+ moral sc%zut+ dar a generat apoi o cultur% a rolului speci*ic% (colii birocratice+
11
caracterizat% printr9un grad ridicat de *ormalizare+ principalele valori promovate *iind disciplina+
stabilitatea+ respectarea regulilor.
Perspectiva modern% (meta*ora organic%) (i cea simbolic / interpretativ% (meta*ora cultural%)
(i9au pus amprenta asupra organizaiei (colare prin sc"imbarea modelului culturii
organizaionale+ *%c,ndu9se ast*el trecerea c%tre cultura sarcinii care capaciteaz% indivizii -n
-ncercarea acestora de a r%spunde mai u(or la sc"imbare. <ste o cultur% de ec"ip% unde calit%ile
(i competenele pro*esionale sunt mai importante dec,t statutul con*erit de poziia ierar"ic%.
2eprezint%+ se pare+ un model de cultur% organizaional% propice (colii actuale (i care se pliaz%
momentan cel mai bine pe nevoile sale.
Postmodernismul -n educaie se remarc% printr9o deconstrucie a vec"ilor practici
educaionale. <ste momentul -n care sc"imb%rile din mediul te"nologic+ socio9economic+ cultural
*avorizeaz% rede*inirea idealului educaional (i reanalizarea politicilor educaionale din
perspectiva necesit%ii alinierii (colii at,t la e:igenele mediului+ c,t (i la evoluiile politicilor
educaionale din spaiul vest european.
.sem%n%tor celorlalte structuri organizaionale+ (coala s9a adaptat treptat mediului. .. 3.
Buberman+ -ncerc,nd s% g%seasc% un r%spuns la -ntrebarea >de ce se sc"imb% (colile at,t de
-ncet H?+ realiza -n anii 0I& un studiu comparativ -ntre (coal% (i di*erite -ntreprinderi comerciale
sau industriale. !tudiul i9a relevat *aptul c% -n general sistemele de -nv%%m,nt opun o rezisten%
mult mai mare *a% de inovaii+ di*icult%ile aparin,nd mediului intern al (colii.
Plec,nd de la realitatea ultimilor ani (cu deosebire -n spaiul auto"ton) putem a*irma c% (coala
ca organizaie a dovedit o mare capacitate de -nv%are. !c"imbarea s9a realizat iniial prin apariia
unui moment de criz% care punea sub semnul -ntreb%rii viabilitatea vec"ilor practici educaionale+
apoi printr9un proces de -nv%are colectiv% care a permis at,t integrarea noilor cerine -n structura
comportamentului indivizilor+ c,t (i adaptarea la acestea. Prin urmare+ adopt,nd demersul
meta*oric de analiz% a organizaiei (colare+ cea mai cuprinz%toare este meta*ora >organizaiilor
care -nva%? (learning organisation)
1#
. Em5 P8$n
1E
o*er% (i o alt% abordare+ aceea a organizaiei
(colare care produce -nv%area+ care genereaz%Jcreeaz% cultura. Tcoala reprezint% -ntr9adev%r nu
doar un spaiu cultural -n sine+ ci (i unul -n care se creeaz% cultura. 7n acest conte:t+ centrul de
greutate se deplaseaz% pe componenta individual%.
Conceptul de learnin( &r(anisati&n este determinant -n procesul de dezvoltare
organizaional% pe care9l parcurge (coala. $e(i ar putea p%rea c% este vorba de o presiune
e:agerat% a socialului+ -n realitate nevoia de sc"imbare / dezvoltare este ast%zi resimit% din
interior. <a poate *i de tip preventiv sau corectiv+ a(a cum consider% <. P%un
2&
+ sau poate *i
strategic%+ situaie ideal% la care -ns% (coala nu a a5uns deocamdat%. 1n alt concept de baz% -n
dezvoltarea organizaiei (colare este cel de sta88 de7el&.$ent (dezvoltarea personalului). .ceast%
component% pune accentul pe resursa uman%+ pe nevoia acesteia de *ormare (i per*ecionare
continu%. 7ntre dezvoltarea personalului (i dezvoltarea organizaiei (colare (s'%&&l i$.r&7e$ent)
e:ist% -n realitate un raport de interdependen%C (coala o*er% oportunit%i de dezvoltare (i a*irmare
a competenelor (i capacit%ilor cadrelor didactice+ -n timp ce prin dezvoltarea personalului se
asigur% suportul pentru progres.
Ceea ce devine important -n procesul de dezvoltare a organizaiei (colare este revizuirea
strategiilor manageriale+ *ormarea (i motivarea resurselor umane pentru acceptarea (i promovarea
1#
Conceptul a *ost de*init de c%tre C. Band@ ca o capacitate a (colii de a se sc"imba prin -nv%are+ aceasta *iind
principalul mecanism de realizare a amelior%rii (colare.
1E
pera citat%+ pag. 46
2&
pera citat%+ pag. 41
12
sc"imb%rii+ comunicarea+ precum (i e:pertiza -n procesul de proiectare+ derulare (i evaluare a
sc"imb%rilor+ de care decidenii trebuie s% in% seama pentru reu(ita demersului.
Problematica sc"imb%riiJdezvolt%rii organizaiei (colare reprezint% un subiect ce ar putea
acoperi pagini -ntregi+ dar mai presus de orice+ a de7enit & realitate a ti$.*ril&r $&derne. Pentru
-nelegerea unui asemenea demers teoretic devine vital% analiza e:perienelor altor %ri+ precum (i
a teoriilor care au marcat evoluia domeniului sociologiei organizaiilor. $ac% ar *i s% *acem
re*erire la sc"imb%rile ce s9au petrecut -n spaiul organizaiilor (colare din 2om,nia+ am putea
a*irma c%+ -ntr9adev%r+ dup% 1E#E a demarat procesul de re*orm% -n educaie+ -nv%%m,ntul *iind
unul din domeniile -n care au avut loc sc"imb%ri de ordin legislativ+ instituional+ organizatoric (i
c"iar de coninut. Cu toate acestea+ nu putem spune c% re*orma s9a -nc"eiat+ c% au *ost epuizate
soluiile (i alternativele. $e(i oarecum timid+ (coala a c%p%tat alt c"ip+ a -nceput s% se mani*este
ca o organizaie capabil% de -nnoiri+ apt% de a >-nv%a? s% se adapteze sc"imb%rilor (i s%9(i
evalueze de*icienele. Cu c,t analiz%m mai atent+ cu at,t devenim mai convin(i c% sc"imbarea -n
educaie este indisolubil legat% pe de o parte de deciziile legislative+ pe de alt% parte de cele luate
la nivel de sistem. < nevoie de o con(tientizare de ambele p%ri a necesit%ii sc"imb%rii+ a riscului
de a r%m,ne izolai la peri*eria societ%ilor moderne dac% adopt%m un comportament de*ensiv. !e
impune o viziune pragmatic% -n construirea sc"imb%rilor din educaie+ o rea(ezare a valorilor
(colii (i un consens acional -ntre decideni+ cercet%tori (i practicieni.
Restionarea sc"imb%rilor din educaie reclam% un management bazat pe creativitate+ care
valori*ic% e:perienele+ motiveaz% (i g%se(te soluii la probleme di*icil de surmontat. !c"imbarea
nu trebuie s% devin% un scop -n sine+ ci un *actor generator de progres.
6#5o1+/E"
)ecN"ard+ 2. (1E6E) / Or(ani,ati&n De7el&.$ent> Strate(ies and M&dels+ 2eading+ 3ass.+
.ddison / 6esle@
)ennis+ 6. R. (1E#1) / Or(ani,ati&n De7el&.$ent at t%e Cr&ssr&ads+ 4rening and $evelopment
Lournal )oboc+ I. (2&&2) / 6si%&s&'i&l&(ia &r(ani,a+iil&r -'&lare -i $ana(e$ent*l ed*'a+i&nal+
)ucure(ti+ <ditura $idactic% (i Pedagogic%
)ourdieu+ P. (1E#&) / 0*esti&ns de s&'i&l&(ie+ Paris+ Uditions de 3inuit
13
Crozier+ 3. (1E64) / Le 6%#n&$;ne 4*rea*'rati)*e+ Paris+ Points / !euil
Crozier+ 3.+ 8riedberg+ <. (1EII) / L<a'te*r et le S1st;$e+ Paris+ Points / !euil
8renc"+ 6. F.+ )ell+ C. B. (1EE&) / Or(anisati&n De7el&.$ent+ ed. a IG9a+ <ngleAood Cli**s+
Prentice Ball
Bamdouc"+ .. (1EE#) / S'%i$4area &r(ani,a+i&nal5 -i strate(iile '&n'*ren+iale ale 8ir$el&r+ -n
.. Qeculau (i R. 8erreol / Psi"osociologia sc"imb%rii+ Ia(i+ <ditura Polirom
Fa*a@e+ C. (1EE#) / S&'i&l&(ia &r(ani,a+iil&r+ Ia(i+ <ditura Polirom
Fazega+ <. (1EE4) / Anal1se de r#sea*9 et s&'i&l&(ie des &r(anisati&ns+ 2evue *ranKaise de
sociologie+ ===G
3arc"+ L.+ Berbert+ !. (1E6E) / Les Or(anisati&ns+ $unod+ Paris
3erton+ 2. (1E6') / "l#$ents de t%#&rie et de $#t%&de s&'i&l&(i)*e+ Paris+ Plon
Parsons+ 4. (1E6&) / Str*'t*re and 6r&'ess in M&dern S&'ieties+ Illinois+ 8ree Press
P%un+ <. (1EEE) / 2'&ala : a4&rdare s&'i&.eda(&(i'5+ Ia(i+ <ditura Polirom
!ainsaulieu+ 2. (1E#I) / S&'i&l&(ie de l<&r(anisati&n et de l<entre.rise+ Paris+ Presses de la
8ondation nationale de science politiOue P $allaz
4ellier+ S. + 2ovena98rumu(ani+ $. (1EEE) / Res*rse *$ane -i de,7&ltare &r(ani,a+i&nal5+
)ucure(ti+ <ditura Cavallioti
Gl%sceanu+ 3. (2&&3) / Or(ani,a+ii -i '&$.&rta$ent &r(ani,a+i&nal+ Ia(i+ <ditura Polirom
14