1.Notiuni generale privind retelele de calculatoare .

Retea de calculatoare se numeste ansamblul statiilor si retelei de transfer date intre statii destinate deservirii
cererilor utilizatorilor de procesare a datelor. Statiile pot fi folosite individual sau in comun(server). Destinatia
STD-transferul datelor intre statiile servere si statiile individuale ale utilizatorilor.
Reea de calculatoare se numete ansamblul complexelor (nodurilor) de calcul, staiilor abonailor i
sistemului de transfer date (STD), care funcioneaz mpreun n scopul deser!irii interpelrilor utilizatorilor
!iz"nd procesarea informaiilor.
#nformatii- prezentari , cunoscute despre fenomenele ce ne inconjoara.
Date reprezentari concrete, sunt procesate.
Reteaua de transfer date este constituita din Retea magistrala de transfer date (backbone)
2
) 1 ( n n
deea lui !ssperanto
R$TD consta din noduri de comunicatie si canale de transfer date dintre acestea, asigura transferul datelor intre
servere si intre acestea si statiile abonatilor prin R"#$.
RTD%%canale de uneori multipunct si posibil concentratoare.
&oncentratoarele pot fi de date sau concentratoare de canale.
Retea de informatica% se numeste reteaua de calculatoare impreuna cu aplicatiile si serviciile informatice
instalate in cadrul retelei.
&unctiile statiilor'(ntrarea)Stocarea*'rocesarea+Regasirea,Redarea informatiilor solicitate.
Canalele de transfer date sunt destinate transferului datelor intre ec(ipamentele interconectate.
Nodurile de comunicatii% comutarea de canale sau de date.
Rolul retelelor in societate informationala
"ransmiterea rapida si in multe puncte a informatiei.
Evolutia
(-+*% primul calculator electronic in ).*ritanie &olosus% se foloseste pentru descifrarea
cifrelor
(-+.% 'aniac
(-,+% 'rimul comple+ de calculatoare, bicalculator, S!$&-#.S!$&
(etapa/)&rearea sistemelor de teleprelucare a datelor
% multiple+or de transmiterea datelor, asigura compatibilitatea intre canalele telegrafice si
porturile de intrare%iesire a calculatorului.
(-,/% primele sisteme de telegrafe *)

(0 etapa)ntroducerea sistemelor de calcul formind retele de calculatoare.
S1$%(-.,-(-..- prima interconectarea a sistemelor de calcul.
(-./- prima retea de calculatoare 2'3 (national p(isical laboratour) cu / noduri
(-.-%au fost lansate primele retele industriale
$R'$%departamentul apararii
S"$%transportul aerian
&.*!R2!"%procesari diferite
(etapa4)
(-0*- (-0+% apare notiunea de internet
(-00% distribuirea pe gratis 125
(-/0%2S6, *), $"7", )&
(--*% lansta primul e+plorator grafic, )osaic
(--,% a fost lansat primul magazin de carti
$mazon.com
(--,% a fost lansata telefonia ', Sprint o noua retea
(-./% "R$2S'$S in 6ranta
1
4
8
R
"
#
pi
vo
t
0
2
/
7
1
R"#
de
abonat
6igura 9.1. Structura generic: a re;elelor de calculatoare de arie
larg:, 1% sta;ie de abonat< 2 sta;ie%server (comple+ de calcul)<
/ nod de comuta;ie< 0 trunc(i de transfer date al R"# pivot
(magistrale)< 4 % canal de transfer date punct%la%punct< 8 canal
de transfer date multipunct< = concentrator de date.
R"#-statii>R&%reteaua de calculatoare
)"#
(-00% #$"$'$&% in &anada
Road runner%*)% a inceput asamblarea )11.
)110% in )oldova% ')'3S% Reteau )oldtelecomului
&el mai puternic calculator astazi este roadrunner(*)).
ndicatori 1?8? 2@@? 2@@?A1?8?
'rod.clac.6lops
8
1@ B 12
14
1@ B 4 , 1
=
1@ B 4 , 12
&apacitatea canalelor
transfer date biti pe
sec.
/
1@ B 48
?
1@ B 1@@
8
1@ B =? , 1
2r. calc. in retea 0
8
1@ B =@@
8
1@ B 1=4
2r. utilizatorilor 1@@
?
1@ B 2 , 1
8
1@ B 12
"ipuri de retele,
S'R2"%pe baza ei retea publica nationala.
"R$2S'$&
#$"$'$&
SC$3!A&5&3$#!
C!$2"
)#!$R2%DR!2$)
' )'3S
2.Sisteme de transfer date
$esa2- sc3imbul de date intr-o retea se efectueaza in forma de mesa2e. $esa2 se numeste o totalitate de
informatii cu inteles finit in sensul ca finit, uni!oc.
)esajele pot fi, discrete si continue.
Discrete pot reprezentate in numere.
Continue% reprezinta functii continue de argumente, se caracterizeaza prin aceea ca oricare 2 valori diferite ale
unei asemenea functii, cuprind intre ele o a /%a valoare, diferita de primele doua.
3a baza descritizarii mesajelor continue sta teoria 6ourrier si 2EFuist.
Teorema Fourrier afirma, orice functie continua de timp cu conduita rezonabila, poate fi reprezentata fara
careva pierderi de informatii prin suma unor senosoide."eorema 2.G1S" afirma, orice functie continua de timp
cu conduita rezonabila poate fi reprezentata fara careva pierderi de informatii printr%un sir de valori, luate peste
intervale de timp ce nu depasesc
j s
f f F unde
F
t

,
2
1
, este latimea spectrului de frecventa a functiei.
s
f
% sinusoida de cea mai inalta frecventa.
j
f
% sinusoida de cea mai joasa frecventa.
Transformarea mesajelor in semnalelor
Semnal procesul fizic masurabil folosit pentru transmisia de date la distanta.
Esenta semnalului consta nu in caracterul procesului fizic folosit, ci in redarea
intocmai a informatiei respective. Procesul fizic folosit se numeste purtator de
semnal .
Ex. De purtatori de semnal : curent electric, unde electromecanice, raze laser.
Transformarea mesajelor in semnale constante :
Et1 : transformarea mesajului in semnal primar;
Et2 : codificarea semnalului;
Et3 : modularea semnalului
Codificare punerea in corespondenta a fiecarui element al mesajului a unui cuint
de cod. !uintele cod constau din elemente de cod a caror numar se numeste lun"imea
cuintului sau dimensiunea cuintului.
#r. de elemente de cod diferite folosite la formarea cuintelor de cod se numeste $aza
codului. !odurile ce folosesc cuinte de cod de aceeasi lun"ime se numesc coduri
uniforme. %n caz contrar se numesc neuniforme &'orse(.
Def. )uterea codului se numeste nr. total de cuinte de cod diferite ale codului.
2
t
x
u(t) @,(8)
H
/ 2
x

#*$
n
&n + lun"imea cuintului , $ + $aza codului(.
Modularea consta in punerea in corespondenta fiecarui element sau "rup de
elemente de cod a unui element de semnal astfel ca elemente de cod sau "rupuri de
elemente de cod diferite sa fie reprezentate prin elemente de semnal diferite. Elementele
de semnal diferite se formeaza prin modificarea respectia a unuia sau a citora parametri
ai purtatorului de semnal.
', + modelare prin amplitudine
'- + modelare prin frecen./
'0 + modelare prin faz/
Viteza de modulare date se numeste nr. total de elemente de semnal "enerate intr1o
unitate de timp. -ie T + durata unui element de semnal...
B= [B]=bod= B + iteza de modulare
2 + iteza de transmisie date V=B*I
e
=B*log
2
N
#otiunea de sistem transfer date
Sistem de transfer date ansamblul echipaentelor si produselor program
destinate transferului datelor intre 2 sau mai multe statii. Daca e vorba de 2
statii, atunci sistemul se numeste STD punct-la-punct. n caz contrar e o retea
de transfer date.
!!


!D
!TD
TTD
ETD + ec3ipament terminal de date
E4 + ec3ipament de "rup
5)E + ec3ipament de protectie la erori
5!S + unitatea de conersie a semnalelor
!! + canal de comunicatie
ET!D + ec3ipament de terminatie a
circuitului de date
!D + canal discret
!TD + canal de transfer date
TTD + trunc3i de transfer date
Destinatia :
ETD + sursa si destinator al datelor. %n calitate de ETD pot fi : statiile, nodurile de
comunicatie si concentratoarele de date.
/
!"#
1'! 1&S
!C !"#
1&S
1'! 1&S 1&S
1'!
1'!
!C
!! + mediul fizic nepartajat prin care se transmit semnalele.
5!S + destinat acordarii de spectru, frecenta si amplitudine semnalelor ce se transmit
intre ETD si !!
5)E + sereste penntru spororea eridicitatii transferului datelor
!D + se caracterizeaza prin aceea ca atit semnalul de la intrare cit si cel de la iesire este in
forma discreta, numerica. -iecare !D se caracterizeaza prin aceea ca are o anumita
capacitate de transmisie, o anumita eridicitate de transmisie si o anumita fia$ilitate de
functionare. #oi nu putem sa im$unatatim acesti 3 parametri pentru un !D concret.
!TD + suplimentar la !D contine mijloace speciale de protectie la erori, de aceea !TD
poate "aranta orice eridicitate a transmisiei dinainte sta$ilita prin folosirea unor 5)
respectie.
Fiabilitate + se numeste proprietatea unui o$iect de a1si indeplini functiile.
Trunc3iul de transfer date este constituit din mai multe canale de transfer date ce
func.ioneaz/ paralel, el poate "aranta orice capacitate, eridicitate de transmisie 6i
fia$ilitate de func.ionare.
!apacitatea necesar/ se asi"ur/ prin folosirea num/rului respecti de canale paralele. Se
cere o capacitate mai mare de folosind u um!r mai mare de caale.
Veridicitatea ece"ar! "e a"igur! #ri folo"irea mi$loacelor de #rotec%ie.
& mod "imilar la ece"itatea uei fiabilit!%i de fuc%ioare mai 'alte "e
folo"e"c mai multe caale #aralele.
(iii )i caale de comuica%ie
7inie de comunica.ie se nume6te mediul fizic posi$il partajal destinat transmisiei
semnalelor la distan./. ,stfel 8n cadrul unei linii pot fi formate mai multe canale de
comunica.ie. ,semenea canale se formeaz/ prin multiplexarea liniei. *+em#lu de liii de
comuica%ie,
fire metalice de"c-i"e&neizolate de mediu prin spatiu din zinc 6i $imetalice 9i:!u(
KHz F 24
fire cablate di cu#ru r!"ucite &cu c8t mai des 6i mai omo"en sunt r/sucite firele cu
at8t calitatea e mai $un/.!ate"orii de fire,5T) T;pe:1,2,3,<,=,=e,>,?. &=e + celmai
des sunt folosite, > 6i ? sunt mai scumpe(.ST) &< fire torsanate( T;pe: 1, 1,
F de la sute de @Az p8na la zeci de 'Az.
cablu coa+ial &reprezint/ un miez din cupru acoperit cu un strat izolator din plastic
apoi un ecran metalic din plasa de cupru sau folie de aluminiu 6i un strat protector
exterior. Se poate folosi mai multe ca$luri de asa tip 8npreun/.
F de la 'Az p8n/ la sute de 'Az.
fibre o#tice + un miez transparent din plastic sau sticl/ acoperit cu un strat reflector
6i apoi un strat protector. Semnalul e transmis prin razele Roent"en care
propa"induse se a$sor$ 6i se reflect/ ceea ce determin/ c/derea de intensitate:
Deose$im 2 clase de fibre o#tice :
a. uimodale pentru care d
d 1 diametru miezului transparent lun"imea de und/ a razei 7aser.
Raza 7aser se propa"a paralel . 7un"imea maxim/ a unui se"ment de fi$r/
unimodala este de 1BB Cm.
b. #olimodale pentru care > d
!u cit mai mic este diametru cua at8t este mai mare capacitatea fi$rei. 7un"imea
maxima a unui se"ment de fi$r/ polimodal/ este de circa 1B Cm.
F sute de 4Az 6i c3iar TAz.
mediu 'co$ur!tor
F zeci de 4Az. #eajuns + actioneaz/ asupra canalelor starea mediului.
!anale de comunica"ie#
Ele pot fi:
% comuta$ile % dedicate
Caalele comutabile sunt constituite din mai multe se"mente interconectate 8n
cadrul
0
nodurilor de comunica.ie. Ele se formeaz/ temporar pe durata transmisiei, ulterior
desfiin.indu1se cu eli$erarea resurselor respectie.
Caalele dedicate se formeaz/ 8ntre dou/ ec3opamente terminal de date pe o
durat/ mare de timp , luni 6i c3iar ani.
!analele de comunica.ie pot fi:
tele"rafice;
ocale&telefonice(;
radio;
T2;
-axurile;
Transpor de date.
!aracteristicile de $az/ a liniilor 6i canalelor de comunica.ie:
1. amplitudine + frecen./;

5
B
5
1
5
5
B
B,?B?5
B
5
1
B f &frecen.a semnalului(
-
j F
-
s

,stfel se determin/ l/.imea de $and/.
2. caracteristica amplitudine + faz/;
3. eridicitatea transmisiei;
<. -ia$ilitatea de func.ionare;
=. !aracteristica "eneralizat/ + capacitatea
transmisiei.

) 1 ( log 2
2 ma+
z
s
P
P
F C +

s
P
puterea semnalului.
z
P puterea z"omutului &pertur$a.ii(.
j s
f f F
Echipamente de conversie a semnalelor
Ec3ipamente de conersie a semnalelor seresc pentru acordare de spectru 6i
amplitudine a semnalelor ce se transmit 8ntre ec3ipamentul terminal de date si canale de
comunica.ie.
Dn func.ie de caracterul semnalului 8n canalele de comunica.ie deose$im 2 cate"orii de
ec3ipamente:
1. Ec3ipamente pentru canale analo"ice &modeme(
2. Ec3ipamente pentru canale numerice &!S5EDS5(.
Modemele efectuiaz/ conertirea semnalelor numerice primite de la ec3ipamentul
terminal de date 8n semnale analo"ice &continue( transmise 8n canaluli de comunica.ie
&6i opera.ia iners/(.
Cla"ificarea modemelor,
Dup/ iteza de transmisie prin canale ocale:
1. modeme de itez/ joas/ &p8n/ la >BB $i.iEs
2. modeme de itez/ medie&de la >BB p8n/ la F>BB $i.iEs(
3. modeme de itez/ 8nalt/ &peste F>BB $i.iEs(.
Dup/ ritmul de operare:
1. modeme simplex + transmisia are loc doar 8ntr1o sin"ur/ direc.ie. B &un canal(
4
3&(&&)
2. modeme duplex &fullduple x( + transmisia are loc concomitent 8n am$ele direc.ii&2
canale(
3. modeme demiduplex + transmisia are loc 8n am$ele direc.ii, dar alternati &un
canal(.
Exist/ modeme demiduplex care emuleaz/ re"imul de operare duplex.
Dup/ metoda de transmisie:
1. cu transmisia 8n serie
2. cu transmisia 8n paralel
3. modeme sincrone
<. modeme asincrone.
.ra"mi"ia ' "erie presupune transmisia datelor $it ci $it unul dup/ altul

.ra"mi"ia ' #aralel preede transmisia de date pe "rupuri de $i.i pe mai multe
canale paralele &e"ale la num/r cu num/rul de $i.i 8ntr1un "rup(.


.ra"mi"ia "icro! preede transmisia de date pe $locuri de $i.i f/r/ interale 8ntre
acestea, dar fiecare $loc se completeaz/ cu >1G caractere de sincronizare SH# la 8nceputul
$locului 6i =1> caractere SH# la sf8r6itul $locului de date.


=I>SH# >IGSH# =I>SH# >IG
SH#
Jlocul de date cu caracterele SH# se nume6te pac3et. El nu are pauze sau 8ntreruperi 8n
ele. 7ucreaz/ la iteze mai mari, dar necesit/ canale de calitate mai 8nalt/.
Metoda a"icro! preede transmisia de date pe $locuri de $i.i,la fiecare $loc se
adau"/ la 8nceput un element de semnal ST,RT 6i la sf8r6it un element de semnal STK).
De asemenea 8ntre $locurile ecine de date exist/ pauze posi$il de durat/ diferit/.


&&&1,=I2(T
&1I1,=(T
L
i


&1,=I2(T
T + durata unui element de semnal.
Jlocurile de date asincrone sunt mai mici dec8t cele pentru transmisie sincron/.
#upa numarul de protocoale operatiile deosebesc modeme, a)mono b)multiprotocol (pot coopera in sc(imb de
date cu mai multe modeme de alte firme)
#upa posibilitatea compresiei datelor a)cu compresie de date b)fara compresie de date.
#upa un set de indicatori deosebesc, a)modeme ordinare b)modeme inteligente.
Particularitatile modemelor intelegente,
1)folosirea unei interfete fizice a modemului cu e(ipamentul terminal de date construit dintr%un singur set de
canale prin care se transmit atit instructiunile cit si datele. n cazul unor modeme ordinare se folosesc aparte un
set pentru date si unul pentru instructiuni.
8
Stop Start Start Stop
apoi a fost lansatSmart )odem care nu contine al doilea canal.
2)modeme intelegente sunt multiprotocol.
3)poseda capacitatea de compresie a datelor.
4)adapteaza viteza de transmitere la calitatea canalului< In>viteza nominala Ief>viteza efectiva
IefJ>In in functie de veridicitatea transmisiei. .

#aca este eroare a datelor ele nu se transmit ci se sterg.
!+ista o viteza optima de transmisie astfel incit viteza sa fie ma+ima si nr de erori minim(graficul de mai sus)
pentru a putea intelege ceva. )odemul face statistica de erori si isi allege viteza potrivita.
7. !"#$%%E &E%"'"C"TT"" T%N!("!"E" 'TE)*%.
Semnalele se transmit la distanta prin canale care trec printr%un mediu ce influenteaza semnalele modificindu%
le.$ceste modificari se numesc perturbatii.. #esting 2 categorii de pertur+atii,
a)aditive>se suprapun semnalelor.
b)multiplicative>modifica caracteristicile fizice ale canalului insasi.
Pertur+atiile aditive pot fi,
a)armonice>concentrate in frecventa
b)in impulsuri>concentrate in timp
c)defluctuatii>nu sunt concentrate nici in frecventa nici in timp, adica sunt induceri semnificative la care nu
putem observa nici frecventa nici concentrarein timp>zgomot alb.
Cau,ele pertur+atiilor, Binfluenta canalelor vecine Bdiscarcari electrice Bproiectarea necalitativa Bcontacte
necalitative in ec(ipamente Bnerespectarea conditiilor de e+ploatare.
#ef, 4eridicitatea trabsmisiei intr-un canal este proprietatea lui de a transmite date fara erori. 5antitati!
!eridicitatea transmisiei se caracterizeaza de probabilitatea erorii, care se determina conform formulei'
n
n
P
e
n
e
>
lim n6nr. de elemente transmise.
e
n
6 nr. de elemente receptionate eronat.
e
P
6probabilitatea
erorii la element.
n calitate de elemnt se foloseste bitul, octetul saupac(etul(blocul de date).&azul folosirii bitului la element se
numeste -E%. 'entru canalele telefonice analogice comutabile *!R>@,@@2. pentru canalele telefonice analogice
dedicate, fibrele optice *!R>
11 9
1@ 1@

9.)!"K#! #! )*12$"$"R! $ I!R#&"$" "R$2S)S!.

asemenea cazuri se aplica metode speciale de imbunatatire a veridicitatii transmisiei. Sunt 2 categorii de
metode,a) cu legatura inversa b)fara legatura inversa> 1)transmisia de date la destinatar dupa o sc(ema
majoritara. !+,/ din0>se considera pac(et fara erori daca coincide cel putin / pac(ete din cele 0. 2)transmiterea a
citeva e+emplare ale aceluiasi pac(et pe mai multe canale paralele. 3a receptie se foloseste o sc(ema majoritara.
/)&odificarea redundanta a semnalelor.
)a metode de legatura inversa se refera,1)met.cu legatura inverse cu deci,ie.luarea deciziei privitor
e+istenta erorilor in pac(et se face la destinatar.#ecizia se ia in baza procesarii pac(etului. #aca pac(etul este fara
erori prin legatura inverse uneori se transmite mesajul de confirmare a receptiei pac(etului>$&L. n cazul unui
pac(et cu erori prin legatura inverse se transmite mesajul 2$&L. 2)met. cu legatura inversa
informationala>luarea deciziei privind starea pac(etului se face la sursa.#ecizia se ia pe baza informatiilor
primate din legatura inverse de la destinatar. $ceste informatii se obtin de catre destinatar in baza procesarii
pac(etului. /)metoda cu legatura inversa /i+rida>luarea deciziei privind starea pac(etului la destinatar sau la
sursa in functie de caz. #aca destinatarul este sigur privind starea pac(etului,ia decizia de unul singur.in caz
contrar functia respective e delagata sursei.
0.P%"NC"P"")E 'E C*'"F"C%E PENT%$ P%*TECT"E 'E E%*%".
=
3a transmiterea
cuvintului de cod
MaN la destinatar pot
fi 0 stari ale
cuvintului de cod
receptionat,
1%este un cuvint de
cod admis a.#ecizie
reusita rezultat
final%fara erori.
2% se identifica cuv aO. #eoarece e cuv interzis se identifica eroare, totodata deoarece aOtine de zona de influenta a
cuv de cod admis MaN, erorile se corecteaza inlocuind aO cu MaN.&orectare reusita. Rezultat final%fara erori.
/%se identifica cuv de cod interzis bO, deci cuvintul este cu erori.#eoarece bOtine de zona de influenta a cuvintului
de cod admisNbN erorile se corecteaza inlocuind cuvintul bO cu MbN.&orectare nereusita. Rezultat final cu erori.
0% se identifica cuvintul de cod admis MbN. 2u se identifica erori, desi acestea e+ista.Rezultat final%cuvint eronat.
2e convin din aceste cazuri primele 2,deci pentru a mari probabilitatea aparitiei acestor 2 e nevoie de a e+tinde
zona de ifluenta.
'istanta de cod12amming)>numarul de biti de acelasi ordin prin care difera cel putin 2 cuvite de cod.
e+,
/ 1 @ @ 1 1
1@@1@
@1@11
+ + + +


d
a
a
j
i
distanta de cod>/ %restul de la impartirea la doi de la suma a 2 numere.

1
@
) (
n
K
jk iK ij
a a d

iK
a
%bitl de ordinal k a cuvintului de cod ai.
#aca eroarea de cod este un bit ne aflam la distanta de cod>1 de la a. "oate cazurile de biti eronati ce se afla la
distanta d%1 pot fi detectati>
id
t

1 d t
id
bit ice pot fi corectati,
1
]
1

2
1 d
t
c
situatii &azuri
@ erori
@
n
C
1 eroare
1
n
C
2 erori
2
n
C
/ erori
/
n
C
i erori
i
n
C
id
t erori
id
t
n
C

tid
i
i
n
K
C
@
2
%nr total de situatii.

tid
i
i
n
C k
@
2
log
&oduri de protectie la erori,

#ef,codurile bloc presupun segmentarea sirului de bit ice se transmite in blocuri. 6iecare bloc se codifica aparte.
&odurile continue presupun codificarea sirului fara segmentareapreambila.
&odurile bloc divizibile prevad posibilitatea de diferentiere a bitilor suplimentari(redundanti) de cei de baza.
&odurile bloc indivizibile nu prevad diferentierea in cauza.
&odurile cu control de paritate>folosesc un singur bit suplimentar, care ia valoarea ca in cuvintul resultant de bit
sa fie par. Se folosesc la detectarea erorilor de transmisie de date sau in cadrul unor ec(ipamente.
9
&odurile pare permit detectarea erorilor de multipletidine impara,1,/,4,=P biti eronati.puterea de detectare a
erorilor este 4@Q.
#ef, un cod se numeste liniar daca adunarea modulo 2 a 2 cuvinte de cod admise rezulta cu un cuvint de cod
admis.#ef,un cod liniar se numeste ciclic, daca petru orice cuvint de cod admis,sc(imbarea cu locul a oricaror 2
parti rezulta un cuint de cod tot admis.
Codurile ciclice
&oduri, &R&18, *) bESinc(18biti), &R&/2(/2 biti)
't operarea in calculator se foloseste reprezentarea polinomiala a codurilor
&R&.
!+, 1@@11@1%%%%%%%% +
8
-+
/
-+
2
-1.
&R&18%ordinul bitului superior este 14
6ie ca trebuie s atransmitem un mesaj()) in forma dee un singur pac(et,
Sursa $, 1.)%D' , R,>'mod(&R&), '%polinom
2.G>&R&%R
/.'O,>'-G
0. transmiterea catre destinatar,'O, G
3a destinatar *, 4. RO>'Omod(&R&)
8. daca RO>@>D$&L catre sursa $. 8a). ',>'O%G.Stop
=.se transmite 2$&L catre $.Stop
'uterea codului &R&18 se detecteaza erorile in proportie, daca m.putin de 18 biti eronati%1@@Q, daca 18 biti
eronati, atunci se detecteaza ??,??80Q, daca m.mult de 18 biti eronati se detecteaza in ??.??9/Qdin total cazuri.
Codificarea fi,ica a datelor in retelele locale
Coduri N%31non return to ,ero)42RR %foloseste tranzitia de nivel<
avantaje%codul este foarte simplu<
dezavantaje% 1. valoarea medie a semnalului in canal poate sa difere(cind nr de biti 1 difera de nr de biti @)< 2.in
unele cazuri, siruri mari de biti zero consecutive) este greu de identificat nr total de biti @ in aceste siruri
Coduri (anc/ester5 ordinar si diferentiat.ambele cazuri au la baza 2 reguli, dintre care prima este comuna,
%eg1,e+istenta unei tranzitii de nivel la mijl.fiecarei cellule de bit.
%eg2()anc(.ordinar)%tranzitia de la mijl.celulei de bit este orientate de la nivel inalt la nivel jos pt bitii @ si invers
pentru bitii 1.daca mai sunt necesare tranzitii acestea pot fid oar la inceputul celulelor de bit.
%eg21)anc(.dif.)%este inverse regulei pt 2RR , adica la inceputul fiecarui bit @ e+ista o tranzitie de nivel si
lipsesc asemenea tranzitii la inc.bitilor1.
$vantaje, sunt eliminate ambele neajunsuri ale codurilor 2RR,1.codul se autosincronizeaza prin e+istenta
obligatorE a unei tranzitii de nivel la mijl.fiecarei cellule de bit<2. nivelul mediu al semnalului in canal este @,
valabil pt fiecare celula de bit.
#ezavantaje, viteza de midulare necesara pt asigurarea aceleiasi viteze de transmisie date este de 2 ori m.mare la
)anc(. #ecit la 2RR deoarece viteza>D*>1A", adica cere un mediu mai calitativ.
/.Retele de transfer date.
%etele de transfer date .
#ef, structura topolo7ica% totalitatea nodurilor si legaturilor intre acestea. !+ista diverse struct.topologice folosite
in retele de transfer date din care pot fi evidentiate 4 topologii majore, fiecare din acestea este e+tremala dupa un
anumit criteriu,1.!tea%nod centru la care sunt conectate toate celelate noduri<cea mai simpla, dar sic ea m.putin
fiabila< %asigura cea mai mica lugime sumara a canalelor, deci este cea mai ieftina, dar este putin fiabila< la
caderea unui nod, reteaua se divizeaza in m.multe fragmente.3."nel%prevede 2 leg.si doar 2 pt fiecare nod< asigura
cea m.mica lung sumara a canalelor la respectarea conditiei privind e+istenta a cel putin 2 cai independente intre
orisice perec(e de noduri(indep. #aca acestea nu contin elemente commune,noduri, canale, cu e+ceptia nodurilor
sursa si destinatar).4.Completa%.6.Plasa%prevede cel putin 2 leg pt fiecare nod< cea mai folosita topologie pt
retele magistrale.in ultimii ani retele magistrale bioptica se construiesc conform topologiei multiinel, intrun inel
pina la 1@noduri.
Comutarea7 multiple8area si concentrarea circuitelor% procedee de reducere a costurilor cu canalele de
comunicatie. Comutarea , n noduri< daca nu folosim comutator,2
1
>n(n%1)A2 canale, )>@< daca instalam un
comutator, 2
2
>n, )>1.
(ultiple8area , separarea m.multor canale de comunicatie in cadrul unei linii.separarea poate fi in frecventa%
6#) sau in timp%"#).
)ultipl. n timp%prevede oferirea intregii latimi de banda a liniei fiecaruia din canale dar pe rind.Realizarea
acestui lucru folosind un comutator.
?
!+, &ablu coa+ial, 6>1@@)Sz%latimea de banda, tb de separta canale vocale, 6
@
>/0@@%/@@Sz>/1@@Sz< banda
de protectie, F
pr
=?@@Sz. >Dpt un canal vocal, 6
1
>0@@@Sz.
2>1@@B1@
8
A0B1@
/
>24B1@
/
%24@@@ canale intrun cablu coa+ial.
)ultiple+area fibrei optice 0@Cbps, canale%80Lbps>D 2>0@CbpsA80Lbps>@.8B1@
8
.
Concentrarea canalelor.
%etele cu comutarea de canale.folosesc in calitate de noduri de comunicatie comutatoarele de canale.pt a
efectua transmisia de date intre statiile $ si * mai intii intre acestea se formeaza un canal via nodurile de
comunicatie.$cest canal este unul temporar pe durata transmisiei de date, ulterior el este desfiintat, eliberind
resursele respective. Avantaje: simplitate< posibilitatea transmisiei de traffic izocron(cu viteza const. in
timp).Dezavantaje: 1.la folosirea unor noduri de com. 2eelectronice se cere timp semnificativ pt stabilirea
cone+iunii<2. in cazul unor canale analogice calitatea joasa a acestora</. incarcarea joasa a canalelor pina la 1@%
2@Q<0. aceleasi viteze de transmisie pe intreg traseu.
!+. #e retele cu comutare de canale,reteaua telefonica traditionala, reteaua S#2.
%etele cu comutare de mesa9e. 6olosesc in calitate de noduri de comunicatie comutatoarele de mesaje, pt a
transmite un msg de la $ la * mai intii msg se transmite la nodul adiacent.acest nod receptioneaza msg, il inscrie
in memorie, determina canalul de iesire, il inregistreaza in firul de asteptare catre acest canal si cind ii vine rindul
il transmite mai departe.in acelasi mod msg este transmis de la nod la nod pina ajunge la destinatar. Avantaje:
1.incarcarea inalta a canalelor, pina la 9@%?@Q si m.mult<2. pot fi viteze diferite in diferite canale punct%la%punct<
/.nu se cere timp pt stabilirea cone+iunii $%*. Dezavantaje: 1.de regula nu este posibil dialogul< 2. se cere
memorie la noduri pt pastrarea temporara a msg de transit< /.se introduce inf.suplimentara(de serviciu) in fiecare
msg%creste traficul de date.
%etele cu comutare de pac/ete. 6olosesc in calitate de noduri de com.comutatoarele de pac(ete. 't a transmite
un msg de la $ la * mai intii msg este impartit in segmente, la fiecare adauginduse antet si sfirsit si se obtine un
pac(et.fiecare pac(et se transmite prin retea la fel ca transmiterea unui msg printro retea cu comutare de msg.
!+ista 2 realizari ale comutarii de pac(ete, 1.metoda #$"$ CR$)$%prevede determinarea canalelor de iesire la
noduri independent de alte pac(ete ale aceluiasi msg. Se poate intimpla ca pac(ete diferite sa urmeze prin retea
cai diferite astfel pac(etele pot sosi la destinatar intro alta ordine, de aceea fiecare pac(et contine informatie de
ordine in msg.la destinatar din pac(ete aparte se inlatura inf de serviciu si se asambleaza msg.metoda este
operative, fle+ibila darn u prea sigura.2.)etoda cu circuite virtuale% prevede transmiterea tuturor pac(etelor
aceluiasi msg pe unul si acelasi traseu, denumit circuit virtual.)etoda este mai sigura, dar mai putin fle+ibila.
%e ele cu difu,are de pac/ete se caracterizeaz: prin folosirea unui singur canal de Transfer date. "oate
sta.iile se conecteaz: la acest canal. #eoarece este un singur canal Tn re.ea Tn fiecare moment de timp se transmite
un singur semnal, astfel transmite o singur: statie, iar toate celelalte pot doar receptiona aceste date.
'rima re.ea de difuzare o re.ea real:% $lo(a, construit: Tn 1?=1 de c:tre 1niversitatea din Conolulul.
'rincipala problem: cost: Tn determinarea c:reia din sta.ii ce doresc s: transmit: date de oferit resursele
unicului canal. 'roblema se rezolv: de c:tre metoda de acces la mediu. )etoda data a fost propusa tot de $lo(a ,
si aceasta metod: a fost la baza metodei &S)$A&# propusa Tn 1?=/ pe re.ele locale !t(ernet. )ajoritatea
te(nologiilor pentru re.ele locale sunt cu difuzare de pac(ete.
+.Retele locale de calculatoare
/e%ele locale de calculatoare
1. Noiuni generale, generaii, direcii principale.
Defii%ie, Se nume6te local/ re.eaua ce cuprinde aria uneicl/diri sau a c8tora cl/diri
inecinate, asemenea re.ele se deose$esc nu doar prin aria de cuprindere, ci 8ndeose$i
prin te3nolo"iile de re.ea folosite. ,semenea sunt mult mai simple comparati cu cele
pentru re.ele de arie lar"/.
)rima re.ea local/ a fost ETAER#ET, construit/ 8n 1F?3 de c/tre fima MERKM 8n statul
,loalta&S5,( .
Re.eaua folose6te ca mediu de transmisie cablul coa+ial "ros ETAER#ET. Dntr1o re.ea pot
fi p8na la 1BB de sta.ii. Viteza de tra"mi"ie 2,F< '$s. Metoda de acce" la mediu
!S',E!D&acces multiplu cu controluri purt/toare 6i detec.ia coleziunii * !,R%ER SE#SE
'57T%)7E ,!!ESS N%TA !K7KS%K# DETE!T%K#(. 5lterior au fost propuse 6i multe alte
te3nolo"ii de re.ele locale de exemplu: ,R!#ET &firma Data)oint !orp( 1F??, TK@E# R%#4
11FG=, ast/zi deose$esc < "enera.ii de re.ele locale:
I 0eera%ie123456 de re.ele se caracterizeaz/ prin iteze de transmisie de p8n/ la 1B1
2B '$ps.
1@
!a mediu de transmisie se folosesc firele torsadate, ca$lul coaxial, 6i mai rar firele optice.
Topolo"iile folosite : ma"istral/, stea, ar$ore 6i inel.
Reprezentan.i: ETAER#ET, ,R!#ET, TK@E# R%#4.
Te3nica de access la mediu folosit/ este !S',E!D, jetonEinel, jetonEma"istral/.
II 0eera%ie123776 cu -DD%. )articularit/.i:
2iteza de transmisie: 1BB m$ps.
'ediu de transmisie: fire torsadate, fi$r/ optic/ mai rar ca$lul coaxial.
'etode de access la mediu sunt extinse cu metoda cotaiere8iel : S7KTTED R%#4.
Topolo"iile se completeaz/ cu topolo"ia dublu iel.
Reprezentan.i: -DD%, !DD%, -astEt3ernet, DODJ, 1BB24,n;7an.
III 0eera%ie123396 1 4i"a$itEt3ernet se caracterizeaz/ prin:
2iteza de transmisie + de la fute de '$ps p8n/ la < 4$ps.
'ediu de transmisie: fi$ra optic/, firele torsadate, ca$lul coaxial.
Reprezentan.i: --K7, 7,T', 4i"a$it ToCen Rin", 4i"a$it -i$er !3anel.
IV 0eera%ie 12::26 cu 1B 4i"a$itEt3ernet.
2iteza de transmisie + 1B1<B 4$ps.
'ediu de transmisie: fi$ra optic/, fire torsadate, ca$lu coaxial.
Se preconizeaz/ pentru 2B1B a V 0eera%ie 1 1BB 4i"a$itEt3ernet la %nstitutul %EEE.
2. Structuri topologice
Topolo"ia magi"tral! sin"urul canal la care se conecteaz/ toate sta.iile.
Topolo"ia "tea este ar$ore cu concentatoare 3u$Etree.
Topolo"ia iel
Topolo"ia iel dublu 18ncep8nd cu "enera.ia %%(.
Topolo"ia #la"! + se folose6te 8ncep8nd cu re.elele "enera.iei %%%.
!omponentele de $az/: sta.iile inclusi pl/cile de re.ea 8n cadrul acestora. ;laca de
re%ea sere6te pentru realizarea protocoalelor de niel fizic 6i de su$niel ',! a nielului
2 + le"/tura de date, modelul KS% %SK.
#iele
#%!*',!:nielul1*se execut/ pe placa de
retea.
2ivel fizic
-iecare placa de retea are o adresa fizica unica in lume, ce sereste pentru identificarea
unioca a placii si respecti a statiei.
'ediul de transmisie P
Cablu coa+ial
1( "ros Et3ernet : R4111, R41=G, R41>2.
Diametru + B.= toli*1.2?cm in diametru de culoare "al$ena cu marcaje de culoare
nea"ra la fiecare 2.=m. ,nume la aceste marcaje se recomanda folosirea
comutatoarelor. Raza de indoire nu tre$uie sa fie mai mica de 1= cm.
2( su$tire Et3ernet + diametru B.2= toli.. nu are restrictii de indoire... culoarea sura
3( fi$re torsodate + 5T)
3, <, =, =e, >, ?
+ 1 si 2 nu se mai foloseste
ST)
<( fi$ra optica
=( mediul inconjurator.
!onectori + seresc pentru conectarea statiilor la mediul de transmisi, iar uneori pentru
interconectarea se"mentelor de mediu, cei mai cunoscuti sunt J#!, J#!1%, J#!1T.
11
=
2
1
1
11
33&
)$&
J#! + cu ca$lu Et3ernet su$tire.
O
J#!1T + pentru conectarea la statii.
't fibre torsadate se folosesc conectori RU04.Trancei!erele- servesc pt conectarea statiilor la cablul coa+ial gros.
1n transceiver contine si ec(ipamente electronice. !ste din 2 parti care se imbraca pe cablu si se insurubeaza.
Terminatoare%servesc pt inc(iderea circuitelor la capete din cablul coa+ial.5oncentratorul%serveste pt
interconectare de statii fara izolare de semnale intre segmentele interconectate.opereaza la nivelul 1 cu KS
SK.5omutatoarele(sVitc()%servesc pt interconectarea de fragmente de retea cu izolarea traficului de date intre
acestea> opereaza la nivelul 2 cu KS SK. n standarde comutatoarele sunt numite punti>bridge.Router% serves
pt interconectarea asigurind comutarea traficului de date intre canalele incidente, pina la nivelul / KSASK.
8ortile(7ate9a:)% servesc pt interconectarea de retele operand pina la nivelul = KSASK. 'oate lucra si cu
aplicatii.
Te3nici de acces la mediu.cele mai cunoscute te(nici in retele locale sunt, &S)$A&#, jeton pe inel("oken
Ring), jeton pe magistrala("oken *us).5S$%;5D% acces multiplu cu controlul purtatoarei de semnal si detectia
coliziunilor. Statia care doreste sa transmita date mai intii verifica starea mediului< daca mediul este ocupat(este
semnal)% statia intrerupe incercarea dea ocupa mediul reluindo mai tirziu dupa un interval de timp de durata
aleatoare. #aca mediul este liber% statia incepe transmisia de date peste un interval de timp de durata 2t(tau), statia
compara semnalul transmis in mediu cu cel receptionat din mediu. #aca aceste semnale nu coincide se constata
coliziunea de semnale. n acest caz statia transmite un semnal scurt de bruiaj dupa care statia intrerupe incercarea
de a ocupa mediul reluindo peste un interval de timp de durata aleatoare. #aca cele 2 semnale se inc(id statia
constanta ocuparea reusita a mediului si continua transmisia pe o durata anumita de timp. #upa e+pirarea acestei
perioade statia elibereaza mediul c(iar daca mai are de transmis date. 2u est eobligatoriu ca statia sa transmita
intreg msg,t(tau)% durata de transmisie a pac(etului intre cele mai indepartate 2 statii a retelei.dimensiunea
minima a unui pac(et este de 80octeti. #urata in care se reia incercarea de a ocupa canalul difera de la o incercare
la alta, inmultinduse cu 2, in standarde sunt ma+ 1@ incercari.te(nica se foloseste in retele de te(nologie
+!t(ernet.
Te3nica to<en rin7%se foloseste in retea de topologia fizica inel. n retea se foloseste un msg special denumit
jeton(token), de asemenea opereaza o statie cu statut special care are grija de acest jeton. Uetonul circula pe inel de
la o statie la alta, statia care doreste sa transmita date obtine acest drept o data cu obtinerea jetonului. Uetonul%
dimensiunea / octeti si contine inf referitoare la starea(adresa sursei, adresa destrinatarului). !+ista 2 alternative
ale te(nicii de acces dupa modalitatea eliberarii jetoului, eli+ ordinara1prevede transmiterea jetonului catre urm
statie, doar dup ace pac(etul transmis face inconjorul inelului. 'rimii doi biti a pac(etului contin inf privind
receptia pac(etului de catre destinatar) si eli+ rapida1presupune transmiterea jetonului cater urm statie indata
dupa inc(eierea transmisiei pac(etului de date). metoda a fost propusa in O94 de *), implementata in cadrul
retelelor de tip "okenRing.
te3nica de acces la mediu to<en bus% se foloseste in retele locale de topologie magistrala, in retea e+ista de
asemenea un jeton care se transmite de la o statie la alta conform unui inel logic. Statia care doreste sa transmita
date obtine acest drept o data cu receptia jetonului. Se foloseste in retele $R&2!".
Retele locale de te3nolo7ie x=T>=R?=T. #!&, 2"!3, 5!RK5,#5 !"S!R2!". &ele mai cunoscute
standarde !"S!R2!", viteza de transmisie a datelor 1@)bps< *ase(banda de baza)A*road(banda larga)% metoda
de transmisie< 4%folosirea ca mediu de transmisie a cablului coa+ial gros !t(ernet 4@@m.<2% cablu coa+ial sunbtire,
lungimea ma+ima a unui segment 194m< "% folosirea ca mediu de transmisie a firelor torsadate 1"'/,0,4< 6% fibre
optice< /8%folosireacablului coa+ial "I de =4 omi.2r ma+im de statii intro retea 1@20.
Retele =t3ernet (7eneratia a doua).
!pecificatiile de +a,a5 1@@ *ase ", 1@@ *ase 6.
)etoda de acces la mediu folosita este &S)$A&#, nu se foloseste cablu coa+ial, deci nu se foloseste topologia
magistrala, dar Sub%/(arbore cu concentratoare)(figura1)
12
n 1??= este propus regimul de operare #uple+ pentru te(nologia !t(ernet. $cest regim nu permite folosirea
concentratoarelor , ci doar a ruterelor si comutoarelor.(figura 2)
3a 6ast!t(ernet la statii pot fi cel mult 2 concentratoare.
!5S"$ 2 &$"!CKR #! &K2&!2"R$"K$R!, %@ni!ersale ( pot avea porturi de orice tip)
%Specializate(pot avea doar porturi " sau porturi "+,6+)
A#A%B#T =T>=R?=T((--.)
!PEC"F"CT"" 'E -35 1@@@ *ase "< 1@@@ *ase 6< 1@@@ *ase &+2 (cablu coa+ial).
)etoda de acces, &S)$A&#.
'articularitati,
%este posibila agregarea a pina la 0 canale intr%o singura legatura de date.
%in retea poate fi doar un singur concentrator.
%te(nologia permite folosirea Ciga!t(ernet in retele metropolitane.
%tau creste odata cu cresterea nr de segmente.
%folosirea metodei #uple+.
% Ciga!t(ernet se folosesc ca retele pentru stocarea de date(S$2)
(S&S, 6ibre&(annel)
"e(nologia !t(ernet Ciga!t(rnet si 6ast!t(ernet sunt compatibile, intre ele adica intr%o retea putem folosi toate
/ te(nologii insa interactiunea se bazeaza pe concntratoare sau routere. 2u este folosite in aceste scop a
concentratoarelor.
2ic 1@@A1@%de retea ce lucreaza cu diferite viteze(1@@A1@) sau 1@@@A1@@A1@
T=>?CDCA#% (1 Ai7a=t3ernet
!pecificatii de +a,a5 1@@@@ *ase ", 1@@@@ *ase 6, 1@@@@ *ase &+0.
'articularitati,
%metoda de acces la mediu, &S)$A&#. 2u foloseste regimul #emiduple+, doar #uple+. Se pot folosi doar
comutoare sau rutere.
%te(nologia poate fi folosita si inretele de arie larga.
%&el mai mare fragment de fibra optica (0@ km).
%te(nica este compatibila cu celelate / te(nici.
%pot fi agregate pina la 0 canale la o legatura.
%se foloseste larg in retelele S$2.
R=T=D=D= DC5%D= TCE=? R#?A
(1?98%*)) "opologia, inel fizic< )etoda de acces la mediu, Ueton pe inel.
)ediu de transmisie,S"' "Epe 1, 1$ (fire torsadate ecranate). 2r. )a+im de statii 248.
n cadrul placii de retea functiile electronic care realizeaza ocolirea statiei deconectate.
1/
'oate fi realizata interconecatrea prin
)$1 sau )S$1.
nitial a fost implimentata metoda jeton
pe inel cu viteza de lucru>0mbps.
!!! 9@2.4 !!! 9@2./0
!!! 9@2./z%6ast!t(ernet !!!
9@2./al% 1@ Ciga!t(ernet
1lterior bm, a implimentat si metoda de acces Ueton pe inel cu eliberarea rapida.
Iiteza de lucru 18 )bps. 2u este standartizata de catre !!!.
n generatia a 2%a "oken ring nu are dezvoltare. &eva similar este 6##. #ar este dezvoltata laCigab"okenRing.
$mbele te(nologii ("oken ring si C*"R) functioneaza in deosebi eficient in sistemul de calcul *).
T=>?CDCA#% &DD# (1?92%1?99% prima retea 'rince% te(nologia de generatia a 2).
)etodade aces la mediu similara "okenRing.
)ediu de transmisie,6ibra optica.
"opologia,inel dublu. 2r ma+. #e statii,4@@. 'erimetru ma+im a unui inel ,1@@km.
1n inel principal se conecteaza la toate nodurile, la cel secundar, doar unele din noduri cu scopul maririi
fiabilitatii de functionare. "ransmisia de date se efectueaza intr%o singura directie. nelul secundar este folosit doar
in cazul caderiiunor componente ale inelului principal, realizeaza ocolirea componentelor cazute.
6## se foloseste preponderent pentru retele metropolitane si de asemenea pentru interconectarea de retele din 1
generatie. 'rincipalul dezavantaj este costul ridicat.
6##%D&##
1lterior a fost propusa 6##%2, care pe linga regimul de acces jeton pe inel, permite separarea in mediu de
transmisie a pina la 18 canale directe reprezentatea de perec(i de noduri. &apacitatea ma+ima a unui asemenea
canal este 8)bps. Separarea fiecarui canal se efectueaza doar la cerere. #upa inc(eierea transmisiei de date,
canalul se elimina, iar capacitatea eliberata se adauga la canalul pentru regimul jeton pe inel.
&iber 53anel- pentru interconectarea supercalculatoarelor in 1??2%1??/. "e(nologia opereaza la viteza de 2@@,
0@@, 9@@ mbps. Se folosesc citeva topologii%bucla, bucla cu comutator, arbore, plasa.
3!C$"1R$ #2"R! &K)'K2!2"!3!% #1'3!5.
(ulterior te(nologia a fost numita 1Ciga*it 9*A1@*)
Ciga*it !t(ernet (pina la 0 legaturi cu vitaza de 0 C*iti)
2@@2 1@Cb6iber&(anel (pina la 2Cbit%agreg)
R=T=D= FD%?, F8%?'
dupa aria de cuprindere,
%de arie larga %retele regionale %retele metropolitane %retele locale %retele personale
%retele de corp *$2.
:)N%Vireless 3ocal $rea 2etVork !!! 9@2.11
)ediu de transmisie% mediu inconjurator, 2,40C(z. Raza de actiune% pina la 1@@m.
:PN;te(nologia orientata la o singura persoana.
Raza de actiune 1@%14m, propusa *luetoot(. 'ermite de interconectare de ec(ipe mobile. Iiteza de transmisie
1=%2@ kbps. 6iecare pac(et in retea este transmis la o frecventa aparte (14@@ pentru ca sa nu apara coliziune) se
aloca pe rind.
TE2N*)*#" 'E C**PE%%E5 (!T%E <!)&E. SK utilizate in retele locale,2ovell 2eVare,
WindoVs, 1ni+. &aracteristicile componentelor pentru retelele locale,
10
,. retele de calculatoare de arie lar7a.
&lasificarea retelelor de calculatoare,
a) dupa destinatie,%retele corporative (de firma, corporatie) %retele publice( prestarea serviciilor altor
organizatii, persoane)
b)dupa aria de cuprindere, %retele de arie larga(W$2)%arie de acoperire nelimitata.
%retele regionale (R$2)%aria unei regiuni, zoneX1@@km
%retele metropolitane ()$2)%aria unui orasX4@km
%retele locale (3$2)citiva km
%retele personale('$2)citiva zeci de metri.
%retele de corp (*$2)citiva metri.
c)dupa te(nologia de operare, %"&'A' %5.24 %6rame RelaE %S#2, $"),)'3S
TE2N*)*#"" 'E C**PE%%E %E!$%!E)*%5
;master;slade 1stapin;supus).gestiunea cooperarii resurselor de catre o statie )aster, celelalte statiiSlave(nu
poseda capacitatea de procesare) ea poate fi doar initial e+ecutarea unor informatii, celelate lucrari le efectueaza
stapinul%)aster.
;server de fisiere 1File!erver)
;client;server.implicarea in deservirea fiecarei cereri a unei statii client si a uneia sau mai multor statii server.3a
statia client% opereaza aplicatiile client, la statia server ruleaza aplicatiile server. 3a intreactiunea acestor categorii
de aplicatii se deserveste fiecare cerere. Se poate intimpla ca ambele categorii de aplicatii sa ruleze pe acelasi
calculator. "oate serverele internet sunt de tipul &lient%Server.
;egal;la;egal 1peer;to;peer);presupune acelasi statut pentru toate statiile. (''2 si $''2 propuse de *))retele
mici pina la 2@ statii.
=!ecuritatea datelor >n re?ele@
No?iuni generale #in cauza nr mare de utilizatori Yi a facilit:;ilor puternice de acces la servicii, datele pot fi
mai vulnerabile Tn re;elele.)esajele importante trebuie protejate pentru a nu fi dezv:luite unor persoane
neautorizate, Tmpotriva modific:rilor frauduloase, Ytergerii, inser:rii de mesaje noi, repet:rii mesajelor vec(i,
masc:rii unui utilizator dZndu%se drept un alt utilizator sau masc:rii unui serviciu dZndu%se drept un alt serviciu
etc. Securitatea fizic: nu este ra;ional, de asigurat Tn sisteme aYa de Tntinse cum sunt re;elele de comunica;ii
folosite pentru transferul datelor. $u fost elaborate diverse metode de asigurare logic: a securit:;ii datelor.
Sunt cunoscute asemenea m:suri de asigurare a securit:;ii informa;iilor Tn re;ele, ca, formarea re;elelor virtuale,
instalarea Yi configurarea zidurilor de protec;ie (fireVall), utilizarea mijloacelor criptografice< separarea centrelor Yi a
re;elelor informatice Tn fragmente cu func;ii specializate Y.a. 3a cerin;e Tnalte de securitate, se poate Tmbina folosirea
mijloacelor de securitate la nodurile de comuta;ie cu cele de la sta;iile re;elelor. [n cele ce urmeaz: se cerceteaz: unele
aspecte ale folosirii mijloacelor criptografice pentru asigurarea securit:;ii informa;iilor.
Criptoloia!elaborarea Yi spargerea cifrurilor, criptorafia>elaborarea cifrurilor, iar criptanaliza>spargerea.
)odelul de baz: al folosirii cifrurilor pentru securitatea informa;iilor este prezentat Tn fig. /.1.
14
&ifrare "e+t cifrat #escifrare
"e+t clar "e+t clar
ntrus
6ig. /.1. )odelul de baz: al folosirii cifrurilor.
&(eia de cifrare e
&(eia de descifrare d
)esajul ce trebuie cifrat>text clar, este supus unei transform:ri (cifrare) parametrizate de c"eia de cifrare e,
ob;inZndu%se un text cifrat. "e+tul cifrat este transmis prin mediul de comunica;ie c:tre destinatar. #estinatarul,
pentru a ob;ine te+tul clar, efectueaz: transformarea invers: a mesajului cifrat, folosind o c"eie de descifrare d#
[n timpul transmisiei, un intrus poate intercepta te+tul cifrat din mediul de comunica;ie. #ac: intrusul
reuYeYte s: determine c(eia d, atunci el poate ob;ine (prin descifrare) te+tul clar Yi beneficia de informa;iile
respective Tn folosul propriu.
Protec$ia (confiden;ialitatea) cere ca intrusul s: nu poat: reconstitui te+tul clar dintr%unul cifrat interceptat,
deci ca acesta s: nu poat: determina c(eia de descifrare d. Autentificarea cere ca intrusul s: nu poat: cifra Yi
transmite propriile mesaje f:r: ca acest lucr: s: fie detectat, deci ca acesta s: nu poat: determina c(eia de cifrare
e.
'entru asigurarea securit:;ii informa;iilor, folosind sisteme de tipul celor din fig. /.1, este necesar: ;inerea Tn
secret a ambelor c(ei e Yi d. #istribu;ia c(eilor a fost Tntotdeauna punctul vulnerabil al multor criptosisteme. 1na
din c:ile de solu;ionare a acestor probleme estre folosirea sistemelor secrete cu c(ei publice. [n acest scop #iffie
Yi Sellman au propus Tn 1?=8 folosirea sistemelor criptorafice asimetrice. 3a asemenea sisteme c(eia de
descifrare este diferit: de cea de cifrare Yi nu poate fi, practic, dedus: din aceasta. 'entru ca un sistem criptografic
asimetric s: asigure atZt protec;ia cZt Yi autentificarea informa;iei, se cere ca algoritmul de cifrare % Yi cel de
descifrare D s: satisfac: trei cerin;e,
1) D&%&'(( ! %&D&'(( ! '. $ici ' este te+tul clar, care trebuie cifrat Yi transmis<
2) este mai mult decZt dificil a se deduce D din %<
/) % nu poate fi spart prin criptanaliz: cu te+t clar ales.
)istem criptorafic cu c"ei publice!c(eia de cifrare se face cunoscut: tuturor c"eie public*, pe cZnd c(eia de
descifrare se ;ine Tn secret c"eie privat*. )odelul func;ion:rii sistemului este prezentat Tn fig. /.2.
[n acest sistem fiecare utilizator +, care doreYte s: primeasc: mesaje confiden;iale, face public: c(eia sa de
cifrare %
+
Yi p:streaz: secret: c(eia sa de descifrare D
+
. 'entru a transmite un mesaj confiden;ial ' utilizatorului
B, utilizatorul A transform: mesajul ' folosind c(eia sa secret: D
A
(aplicZnd astfel Msemn*tura electronic*N
asupra mesajului), apoi Tl transform: din nou folosind c(eia public: %
B
a utilizatorului B. "e+tul cifrat
(criptograma) C astfel ob;inut este transmis prin mediul de comunica;ie utilizatorului B. 1tilizatorul B mai TntZi
transform: te+tul cifrat C, folosind c(eia proprie de descifrare D
B
, apoi te+tul ob;inut Tl transform: din nou,
folosind c(eia public: %
A
a utilizatorului A. Rezultatul este te+tul clar '.
Sunt asemenea algoritmi care au la baz: folosirea unor func;ii greu inversabile. 'entru o func;ie -!f&x( greu
inversabil:, cunoscZnd valoarea argumentului x este relativ uYor de calculat valoarea func;iei -< ceea ce nu are loc
Yi invers, cunoscZnd valoarea func;iei - este foarte dificil de calculat valoarea argumentului x!f
../
&-(. &a func;ii
greu inversabile pot servi, func;ia e+ponen;ial: discret:, logaritmii discre;i, problema rucsacului.
Sunt bine cunoscu;i asemenea algoritmi pentru sistemele criptografice cu c(ei publice ca,
algoritmul RS$ propus de Rivest, S(amir Yi $dleman Tn 1?=9. Securitatea acestuia se bazeaz: pe dificultatea
factoriz:rii numerelor mari<
algoritmul propus de R.)ercle Tn 1?=9. Securitatea acestuia se bazeaz: pe dificultatea determin:rii
con;inutului unui rucsac cunoscZnd greutatea (volumul) lui<
algoritmul propus de !l Camal Tn 1?94 Yi cel propus de Sc(norr Tn 1??1 se bazeaz: pe dificultatea
calculului logaritmilor discre;i<
algoritmul bazat pe curbe eliptice propus de )enezes Yi Ianstone Tn 1??/.
18
6ig. /.2. )odelul sistemului criptografic cu c(ei publice.
Re;ea
)
#
$
()) !
*
(#
$
()))
&
1tilizatorul $
#
*
(&) !
$
(#
*
(&))
)
&
1tilizatorul *
lgoritmul %! &onform algoritmului RS$, c(eia public: (de cifrare) este reprezentat: prin dou: numere, r
Yi e. $ici r!p0, unde p Yi 0 sunt numere prime (destul de mari pentru cifrare sigur:), iar e este prim fa;: de x!&p.
1(&0.1( (deci e nu are factori comuni cu x) Yi ed>1 mod x#
&(eia de descifrare, secret:, const: tot din dou: numere r Yi d# &a func;ie greu inversabil: serveYte func;ia
e+ponen;ial:. &ifrarea const: Tn ridicarea te+tului clar ' la puterea e (valorile se iau modulo r), iar descifrarea
const: Tn ridicarea te+tului cifrat C la puterea d (valorile se iau modulo r). #eci
C!'
e
mod r,'!C
d
mod r#
!vident, asigurarea atZt a protec;iei cZt Yi a autentific:rii mesajului conform modelului din fig. /.2 necesit: o
dubl: transformare a mesajului la surs: pentru a ob;ine te+tul cifrat, Yi, de asemenea, o dubl: transformare invers:
a te+tului cifrat la adresat pentru a ob;ine te+tul clar.
'roblema criptanalistului const: Tn determinarea componentei necunoscute d a c(eii de descifrare, ob;inZnd Tn
prealabil numerele prime p Yi 0# #ac: factorii p Yi 0 sunt de apro+imativ 1@@ cifre zecimale Tn lungime, cea mai bine
cunoscut: metod: de factorizare a num:rului r!p0 necesit: un timp de calcul la calculator de ordinul 0
.
1@
?
ani.
&ifrarea Yi descifrarea necesit: doar secunde pentru fiecare bloc, iar dac: se foloseYte un ec(ipament special poate fi Yi
mai rapid:.
8.'RK!&$"R!$ SS"!)!3KR 26KR)$"&!.
Determinarea capacitii canalelor de transfer date ale reelelor
'rocesul func;ion:rii sistemelor de calcul poart: un caracter stocastic. #e aceea la cercetarea acestora se
foloseYte abordarea stocastic: cu aplicarea metodelor Yi rezultatelor teoriei sistemelor de servire Tn mas: (cu fire
de aYteptare). [n acest scop sistemele de calcul se reprezint: prin sisteme sau re;ele de servire Tn mas:. 1ltimele se
mai numesc Yi re;ele stocastice>se caracterizeaz: de, flu+ul de intrare, num:rul de locuri Yi organizarea firelor de
aYteptare, disciplina deservirii, unit:;ile de servire Yi caracteristicile deservirii interpel:rilor.
6lu+ul de intrare este determinat de reparti;ia duratei intervalului Tntre momentele apari;iei Tn sistem a interpel:rilor
vecine. #eseori aceast: reparti;ie se consider: e+ponen;ial: Yi flu+ul de intrare este de tip 'oisson caracterizeazat pe
deplin de intensitatea acestuia (num:rul mediu de interpel:ri ce sosesc Tn sistem Tntr%o unitate de timp).
S) pot fi cu una (monounitate) sau cu mai multe (multiunitate) unit:;i de servire, aceleaYi sau diferite.
6irele de aYteptare>Tnregistrarea Yi p:strarea interpel:rilor sosite, dar Tnc: nedeservite de sistem. nterpel:rile pot fi
luate din firele de aYteptare pentru deservire conform unui algoritm anumit, Tn ordinea sosirii interpel:rilor Tn sistem
(disciplina 66K), Tn ordinea invers: sosirii interpel:rilor Tn sistem (disciplina 36K sau stiv:), conform unor priorit:;i
ale interpel:rilor.
#eservirea interpel:rilor de c:tre sistem se apreciaz: prin reparti;ia duratei re;inerii interpel:rilor Tn sistem, limitata
la durata medie t
d
a re;inerii interpel:rilor Tn sistem, constituit: din durata medie a aYtept:rii Yi durata medie a
deservirii . 'entru un sistem e+ponen;ial cu o singur: unitate de servire are loc rela;ia

1
d
t
, (2.1)
unde este intensitatea deservirii interpel:rilor de c:tre unitatea de servire.
1e$ea stocastic* (RS) se numeYte o totalitate de sisteme de servire Tn mas: interconectate prin intr:rileAieYirile
acestora. RS pot fi Tnc(ise sau desc(ise. 3a 1) 2nc"ise num:rul de interpel:ri ce se g:sesc Tn re;ea este constant,
interpel:rile circulZnd de la un S) la altul f:r: a p:r:si re;eaua. Spre deosebire de cele Tnc(ise, RS desc(ise comunic:
cu mediul e+tern, un flu+ de interpel:ri din e+terior intr: Tn re;ea pentru deservire, iar rezultatele deservirii
interpel:rilor se transmit c:tre e+terior.
'roblema este rezolvat: doar pentru unele cazuri particulare, inclusiv pentru re;elele stocastice e+ponen;iale.
K re$ea stocastic* se numeYte exponen$ial* sau liniar*, dac: toate sistemele de servire Tn mas: componente
sunt e+ponen;iale. [n multe cazuri practice reprezentarea sistemelor prin re;ele stocastice e+ponen;iale permite
cercetarea acestora cu o e+actitate satisf:c:toare.
K re;ea stocastic: e+ponen;ial: se caracterizeaz: de urm:torii indicatori,
num:rul m de S) Tn re;ea<
num:rul n
i
de unit:;i de servire Tn S) i,
m i , 1
<
matricea probabilit:;ilor de tranzi;ie P . \p
ij
A7 unde p
ij
este probabilitatea c: interpelarea ce p:r:seYte S) i va fi
transmis: Tn sistemul j (i, j !
m , 1
)<
num:rul 3 de interpel:ri ce circul: Tn re;ea pentru re;elele Tnc(ise sau intensitatea a flu+ului de intrare Tn re;ea
pentru re;elele desc(ise (vezi fig. 2./)<
durata medie
i
de deservire a interpel:rilor de c:tre o unitate a sistemului i pentru
m i , 1
.
K interpelare poate fi deservit: de mai multe S) Yi poate, de asemenea, trece (alternat) mai multe etape de
deservire la unul Yi acelaYi S) al re;elei. !tap: de deservire (tranzi;ie) a interpel:rii este considerat: partea procesului
1=
de servire de la intrarea interpel:rii Tntr%un S) al re;elei Yi pZn: la p:r:sirea acestuia< #eoarece interpel:rile Tn re;ea
nu se pierd Yi o interpelare deservit: Tn S) i Tn mod obligatoriu va fi transmis: Tn alt sistem j sau, Tn cazul re;elelor
desc(ise, poate ieYi din re;ea, are loc rela;ia

. , @ , 1
@
m i p
m
j
ij

(2.2)
$ici prin S) 4 este notat mediul e+tern. !vident are loc, de asemenea, rela;ia

. , @ ,
@
m i p
m
j
i ji i

(2./) $ici
4
> .
&ercetarea cantitativ: a RS e+ponen;iale desc(ise poate fi efectuat: Tn baza teoremei de divizare Uackson%.
re;elele stocastice e+ponen;iale desc(ise pot fi cercetate ca o totalitate de S) e+ponen;iale izolate. Regimul sta;ionar
de func;ionare a unor asemenea sisteme e+ist: dac:,

'

<

i i
i
m i
n

min
, 1
, (2.0)
unde
A
i i

este coeficientul de transmisie al S) i Yi indic: num:rul mediu de etape de deservire Tn S) i a unei
interpel:ri a flu+ului de intrare al RS. 'rezint: interes Yi un asemenea indicator ca num:rul mediu H de etape de
deservire a unei interpel:ri Tn re;ea. Ialoarea acestuia poate fi calculat: conform formulei

m
i
i
H
1
1

. (2.4)
#urata medie t
d
de re;inere a interpel:rilor Tn re;ea se calculeaz: ca

m
i
di i d
t t
1

. (2.8)
'entru cazul unor S) monoumitate are loc (vezi formula (2.1) rela;ia
m i t
i i
di
, 1 ,
1

(2.=)
Yi atunci formula (2.8) poate fi reprezentat: Tn forma

m
i
i i
i
d
t
1

. (2.9)
2.1.2. $n model matematic al re?elelor de transfer date
Se e+amineaz: re;elele de transfer date cu comutare de pac(ete ca subre;ele ale re;elelor de calculatoare. 6ie
sunt cunoscute, structura R"#, determinat: de canalele Tntre nodurile de comuta;ie (Tn total Tn re;ea sunt m
canale) Yi caracteristicile statistice ale traficului Tn re;ea, adic: % intensitatea (s
%1
) a apari;iei pac(etelor Tn re;ea,
lungimea medie 5
i
(bi;i) a pac(etelor Yi intensitatea
i
(s
%1
) a flu+ului de pac(ete, transmise prin canalul de
transfer date i pentru
m i , 1
. Se consider: c: lungimea pac(etelor are o reparti;ie e+ponen;ial:, flu+urile de
pac(ete pentru fiecare canal sunt de tip 'oisson, iar memoria nodurilor de comuta;ie ale re;elei este suficient de
mare pentru memorarea tuturor pac(etelor de transmis. #e asemenea, la determinarea capacit:;ii (debitului binar)
d
i
,
m i , 1
a canalelor de transfer date, influen;a re;inerii pac(etelor la nodurile de comuta;ie se consider:
neesen;ial: Yi la modelare poate fi neglijat:. &ostul C
i
al canalului de transfer date i este Tn dependen;: liniar: de
capacitatea lui d
i
Yi anume: C
i
>k
i
d
i
,
m i , 1
.
!vident, durata medie t
i
de transmisie a unui pac(et pe canalul i este t
i
>5
i
Ad
i
, iar intensitatea
i
a transmiterii
unui pac(et pe acest canal
i
>1At
i
>d
i
A5
i
,
m i , 1
.
3a supozi;iile acceptate, re;eaua de transfer date Tn cauz: poate fi cercetat: ca o re;ea e+ponen;ial: desc(is:.
$tunci durata medie 6
i
de re;inere a unui pac(et la transmisia pe canalul i se determin: conform formulei 6
i
!17
(
i
.
i
)!5
i
7(d
i
.
i
5
i
),
m i , 1
7 iar durata medie 6 de re;inere a pac(etelor Tn re;ea se calculeaz: conform
e+presiei,

m
i
m
i i i
i i
i i
5 d
5
8 6
1 1 i
.
1 1
>

(2.?)
!vident (vezi, de e+emplu, formula (2.?)), pentru e+isten;a regimului sta;ionar de func;ionare a re;elei este
necesar: satisfacerea condi;iilor
. , 1 , m i 5 d
i i i
>
(2.1@)
&ostul sumar & al canalelor re;elei se determin: ca

m
i
i i
m
i
i
# d k C C!
1 1
(2.11)
19
2.3.1. Formularea a douB pro+leme de determinare a capacitB?ii canalelor
Se e+amineaz: re;elele de transfer date cu comutare de pac(ete la supozi;iile descrise Tn p. 2.1.2. 6ie c: sunt
cunoscu;i parametrii re;elei, m< <
i
, 5
i
, k
i
,
m i , 1
. [n practic: mai frecvent se utilizeaz: urm:toarele 2
probleme de determinare a capacit:;ii d
i
,
m i , 1
a canalelor unei asemenea re;ele,
1)

'

m
i
9
i i
C d k
6
1
m i n
(2.12) 2)

'

m
i
i i i
i i
5 d
5
1
B
"
1
m i n &

(2.1/)
'rima problem: const: Tn determinarea capacit:;ii d
i
,
m i , 1
a canalelor, care ar asigura o durat: medie 6 de
re;inere minim: a pac(etelor Tn re;ea la costul sumar al canalelor de transfer date C ce nu dep:YeYte valoarea dat: C
9
.
$ doua problem: const: Tn determinarea capacit:;ii d
i
,
m i , 1
a canalelor, care ar asigura un cost sumar al
canalelor de transfer date C minim la o durat: medie 6 de re;inere a pac(etelor Tn re;ea ce nu dep:YeYte valoarea dat:
6
9
.
#in esen;a problemelor este evident c: solu;ia corespunde valoarii limit: a restric;iilor Tn cauz:, respectiv,
C!C
9
Yi 6!6
9
. [n asemenea condi;ii, poate fi ob;inut: solu;ia analitic: a ambelor probleme folosind metoda
Tnmul;itorilor 3agranj.
2.3.2. !olu?ionarea pro+lemei de minimi,are a duratei T
'entru ob;inerea solu;iei analitice a problemei (2.12), se alc:tuieYte lagrangianul :,
) (
1
) (
B
1 1
B
1
C d k
5 d
5
C d k 6 :
m
i
i i
m
i i i i
i i
m
i
i i
+

, (2.10)
problema de optimizare condi;ionat: (2.12) reducZndu%se la o problem: de optimizare necondi;ionat:
minimizarea :. $ici este Tnmul;itorul 3agranj. 3agrangianul : con;ine m;1 necunoscute, Yi d
i
,
m i , 1
.
'entru ob;inerea solu;iei, se determin: derivatele particulare de la lagrangianul : fa;: de necunoscute, acestea se
egaleaz: cu @, rezultZnd un sistem din m-1 ecua;ii. RezolvZnd acest sistem, pot fi ob;inute e+presiile analitice
pentru capacit:;ilor d
i
,
m i , 1
. $vem

( )

@
, 1 , @
1
B
1
2

'

C d k
:
m i k
5 d
5
d
:
m
i
i i
i
i i i
i i
i

(2.14)
#in ecua;ia i a sistemului (2.11) ob;inem
( ) m i
k
5
5 d
i
i i
i i i
, 1 ,
2

sau
1?
unde &B este costul sumar ma+im
admis al canalelor re;elei, iar " se
calculeaz: conform formulei (2.?)<
unde "B este durata medie ma+im: de
re;inere a pac(etelor admis:, iar & se
calculeaz: conform formulei (2.1@).

. , 1 , m i
k
5
5 d
i
i i
i i i
t

(2.18)
[n e+presia (2.18), ;inZnd cont de restric;iile (2.1@), trebuie considerat doar semnul M-N. Substituind d
i
din
ultima ecua;ie a sistemului (2.14) cu e+presia (2.18), Tn rezultatul unor transform:ri simple ob;inem
.
1
1
1
B

,
_

m
i
i i i
m
i
i i i
5 k
5 k C

(2.1=)
Substituind Tn formula (2.18)
1
prin e+presia (2.1=), ob;inem solu;ia analitic: a problemei

. , 1 ,
1
B
1
m i 5 k C
5 k k
5 k
5 d
m
i
i i i
m
j
j j j i
i i i
i i i

,
_

(2.19)
#in formula (2.19) se poate observa c: capacitatea d
i
a canalului i trebuie s: fie mai mare decZt flu+ul de date

i
5
i
pe acest canal cu o m:rime propor;ional: cu valoarea e+presiei

,
_

m
i
i i i
5 k C
1
B

. "otodat:, luZnd Tn
considera;ie cerin;ele (2.1@), valoarea acestei e+presii trebuie s: fie pozitiv:, deci trebuie s: aib: loc inegalitatea

>
m
i
i i i
5 k C
1
B

. (2.1?)
2.3.3. !olu?ia pro+lemei de minimi,are a costului 5
'roblema poate fi solu;ionat: prin metoda Tnmul;itorilor 3agranj. 3agrangianul respectiv este
)
1
( )
1
(
B
1 1
B
1
6
5 d
5
d k 6
5 d
5
C :
m
i i i i
i i
m
i
i i
m
i i i i
i i

. (2.2@)
Solu;ia analitic: poate fi ob;inut: Tn mod similar cu cel folosit Tn p. 2./.2 pentru rezolvarea problemei (2.12).
Rezultatul este
. , 1 ,
1
B
m i 5 k
k 6
5 k
5 d
m
j
j j j
i
i i i
i i i
+

(2.21)
$r(itectura retelelor de calculatoare )odelul KS si "&'%'
1 % )odelul de referinta KS (SK) '!2"R1 R!"!3!3! )$R
n incercarea de standardizare a protocoalelor de comunicatie, <)= a fost propus de catre Cr7anizatia
#nter-nationala pentru Standardizare un model de retea, structurat pe sapte niveluri ierar(ice model
cunoscut sub numele de modelul de referinta #SC pentru interconectarea sistemelor desc/ise sau, mai pe
scurt, modelul de referinta *!" (#SC) . 'rin sisteme desc/ise \Cpen S:stem (*!)] se inteleg sisteme care
fac pu+lice conceptul si toate detaliile lor de implementare, permitand atasarea de noi entitati care ii
respecta regulile (deci e8tinderea sa cu usurinta) dar si participarea specialistilor la perfectionarea sa.
2umarul de 7 niveluri pentru modelul de referinta KS (<)=) a fost stabilit (prin negocieri al caror rezultat
nu a intrunit o adeziune generala) avand in vedere urmatoarele considerente,
^ un numar prea mic de ni!eluri implica necesitatea gruparii unui numar e8cesiv de functii (servicii)
intr;un acelasi nivel, rolul fiecarui nivel ne mai fiind astfel clar definit<
^ un numar prea mare de ni!eluri o+liga la e8istenta unui numar mare de interfete intre ele,
complicand e8cesiv circulatia informatiei utile in retea.
2@
)odelul de referinta KS < conceput pentru W$2 < nu reprezinta un adevarat model de ar3itectura de
retea, caci el nu descrie e+act serviciile si protocoalele ce trebuie utilizate la fiecare nivel, ci doar sarcinile pe
care ar trebui sa le indeplineasca fiecare din ele< este drept ca CC<66 a emis recomandari iar <)= a elaborat
standarde internationale pentru protocoalele si serviciile de la toate nivelurile, dar ele nu fac parte din modelul
propriu%zis. n cele ce urmeaza, prezentam succint rolul fiecarui nivel ierar(ic al modelului de referinta KS
(<)=).
Nivelul fi,ic \p3:sical la:er] repre,inta interfata calculatorului sau terminalului cu canalul fi,ic A mediul de
transmisie. re sarcina de a transmite siruri de +iti, convertindu;le in semnale care sa poata fi transmise
eficient pe canalul fi,ic dintre doua "(P % in cadrul W$2 % sau intre doua statii % in cadrul 3$2.. Problemele
ce trebuie rezolvate la acest nivel sunt de natura electrica, mecanica, procedurala si functionala. Nivelul fi,ic (1)
controlea,a transmisia efectiva pe un anume mediu fi,ic < in cadrul F%? pe fiecare tronson \3op] (legatura
directa intre doua noduri) al unei cai.
Nivelul legaturii de date, !arcina principala a nivelului legaturii de date \data lin< la:er] este de a
transforma un mi9loc primar de transmitere a sirurilor de +iti (adica ceea ce ofera legatura fizica controlata
de nivelul ierar(ic 1 al retelei) intr;un verita+il canal < virtual < de transmitere a informatiilor, fia+il si fara
erori, pus la dispozitia nivelului / < pentru fiecare tronson de pe o cale de comunicatie dintre doi utilizatori in
cazul W$2 < facand ca o cone+iune de nivel / sa fie insensibila fata de mediul si modul fizic de transmisie. n
acest scop, la nivelul legaturii de date se indeplinesc urmatoarele functii, C )tabileste adresele fizice &"ard( ale
dispozitivelor % calculatoare, terminale sau )' % din retea< C Framenteaza informatia primita de la nivelul > in
unitati de informatie numite cadre A +locuri (de ordinul sutelor de octeti A +aiti), pe care le transmite secvential.
C )olutioneaza problema alterarii sau c"iar distruerii cadrelor (din cauza perturbatiilor la care este supus
canalul fizic).
Nivelul legaturii de date are misiunea transmiterea fara erori < pe fiecare tronson al unui traseu7 in
ca,ul :N < a cadrelor7 indiferent de mediul de transmisie utili,at.
Nivelul de retea \net9or< la:er] < numit si nivelul su+retelei de comunicatie < controlea,a operatiile
din su+retea, creand, mentinand cat este necesar si apoi intrerupand o cone8iune virtuala pentru nivelul 4
intre utili,atorii finali.
Nivelul de retea (/) raspunde, in principal, de alegerea traseelor mesa9elor intre utili,atorii finali si
modificarea acestora fie in sensul asigurarii unor cai optime, fie pentru re,olvarea unor situatii anormale
in su+;retea.
Nivelul de transport este primul dintre nivelurile de tip sursa;destinatie (*') (spre diferenta de
primele trei, la care protocoalele se desfasurau doar intre doua )' de la capetele unui tronson de linie fizica
dintr%o W$2) si cel care separa nivelurile orientate pe aplicatii (nivelurile 4, 8 si =) % menite sa asi7ure
li!rarea corecta a datelor intre calculatoarele interlocutoare % de cele destinate operarii su+retelei (nivelurile
1, 2 si /) ; responsabile cu !e3icularea mesa2elor prin retea (si care pot suferi modificari de implementare fara a
influenta nivelurile superioare). n esenta, nivelul 4 preia informatia de la nivelul 6, o descompune, daca e
necesar, in unitati mai mici ("'#1), si o trece nivelului 3, asigurand sosirea ei in forma corecta la
destinatar.
Nivelul de sesiune repre,inta (daca ignoram nivelul ? , care executa mai deraba anumite transformari
ale informatiei) adevarata interfata a utili,atorului cu reteaua, cu acest nivel negocia,a utili,atorul (un
proces, uneori o persoana) pentru sta+ilirea unei cone8iuni cu un (proces sau o persoana de la un) alt
calculator, cone+iune ce permite nu numai un transport de date (ca la nivelul 0), ci si furni,area unor servicii
deose+ite, utile pentru anumite aplicatii (ca, de e+emplu, conectareaAatasarea de la distanta, prin intermediul
retelei, a unui utilizator la un calculator lucrand multiprogramat sau transferul unui fisier intre doua
calculatoare).#eci acest nivel are rolul de a sta+ili o sesiune intre utili,atori<operatie numita uneori si
sta+ilirea unei legaturi < si de a administra (prin serviciile oferite) dialogul intre entitatile perec/e de la
nivelul D.
21
Nivelul 6 determinaa cine este interlocutorul si sta+ileste comunicatia intre aplicatii, coordonand si
sincroni,and dialogul.
Nivelul de pre,entare, )pre diferenta de primele cinci niveluri, care aveau sarcina de a transfera corect si
fiabil unitati de informatie dintr.un loc in altul al retelei, nivelul de pre,entare \presentation la:er] se ocupa de
semantica si sintaxa informatiilor transmise, facand conversiile de coduri de repre,entare a datelor
numerice, sirurilor de caractere si comen,ilor, precum si conversiile de formate ale fisierelor de la
repre,entarea utili,ata intr;un calculator la cea standardi,ata pentru retea si, in final, la cea utili,ata in
calculatorul interlocutor (reprezentare ce poate fi diferita de cea din primul calculator) < oferind astfel
coerenta informatiilor pe care programele de aplicatii le sc/im+a intre ele sau la care se refera in cursul
dialogului lor si, totodata, o independenta a utilizatorilor fata de caracteristicile eterogene ale
ec/ipamentelor.
Nivelul de aplicatie \application la:er] ofera utili,atorilor (mai e+act, programelor de aplicatii ale
acestora) posi+ilitatea de acces la retea, cu toate seviciile pe carea aceasta i le poate furni,a. ici se face
selectia serviciilor < in functie de necesarul de comunicatie al aplicatiilor < si se /otaraste multimea mesa9elor
permise, ca si actiunea intreprinsa la receptionarea fiecaruia din ele.
!tandardele de servicii si protocoale ,elaborate de <)= pentru nivelul 7 al modelului de referinta KS sunt
numeroase si se inscriu in doua cateorii,
$) Standarde utilizate in diferite aplicatii,
*) Standarde specifice anumitor tipuri de aplicatii.
Nivelul 7 permite accesul utili,atorilor la retea si selectea,a serviciile de comunicatie pentru aplicatiile care
sunt destinate a rula in retea.
B =bservatie, #esi, dupa cum am mentionat, notiunea de ar/itectura a retelelor de calculatoare nu face
referiri la modul de implementare a ei, este cazul sa mentionam urmatoarele,
2ivelurile 4, 8 si = sunt implementate in calculatoarele din W$2 , adeseori in cadrul sistemului de operare al
retelei \net9or< operatin7 s:stem (N*!)].
2ivelul 0 este implementat adeseori printr%o parte a 2KS < ce se numeste statie de transport \transport station].
2ivelul / este implementat, de regula, in calculatoare si in )', printr%un program de interfatare ce asigura
functionarea /ardului \driver].
2ivelul 2 este implementat prin soft si partial prin "ard. 2ivelul 1 este implementat doar prin "ard.
2 ; (odelul TCPE"P pentru ar/itectura inter;retelelor de calculatoare
'rincipiile si ideile ce stau la baza te(nologiei internet au rezultat din cercetarile Aentiei pentru Proiecte de
Cercetare Avansate % Advanced 1esearc" Projects Aenc- ($R'$). $ceasta te(nologie include un set de
standarde ce precizeaza detaliile privind modul in care calculatoarele comunica, precum si un set de conventii
pentru interconectarea retelelor si dirijarea traficului. 2umita oficial suita de protocoale internet TCPE"P
\TCPE"P #nternet 8rotocol Suite] % dupa numele celor doua principale standarde ale sale %, aceasta te(nologie
poate fi utilizata pentru a comunica in orice multime de retele interconectate. $stfel, unele intreprinderi utilizeaza
"&'%' pentru a interconecta toate retelele din intreprindere, c(iar daca nici una din ele nu are cone+iune cu vreo
retea e+terioara< alte grupuri utilizeaza "&'A' pentru comunicatia intre utilizatori aflati la distante geografice
foarte mari.
"e(nologia "&'A' formeaza baza pentru o internet la scara globala ce conecteaza universitati, intreprinderi
industriale si comerciale, institutii guvernamentale, locuinte personale, etc. 'rintre cei care au participat la
fondarea si utilizarea unei inter%retele globale bazate pe protocoalele "&'A' % inter%retea desemnata prin termenul
22
de "nternet
B)
% se numara 3ational )cience Foundation (3)F), Department of %ner- (D=%), Department of
Defense (D=D), Healt" and Human )ervices Aenc- (HH)) si 3ational Aeronautics and )pace Administration
(3A)A) % toate din S.1.$. $ceasta inter%retea globala mai este cunoscuta si sub denumirile de %PEN!F
"nternet, TCPE"P "nternet sau "nternet glo+ala. !a a demonstrat viabilitatea te(nologiei "&'A' si faptul ca
aceasta permite interconectarea de retele de calculatoare bazate pe te(nologii eterogene.
Structura unei internet, vazuta ca mai multe retele fizice interconectate prin intermediul unor rutere, creaza
o imagine inselatoare a conceptului de internet, intrucat atentia cea mai mare trebuie indreptata catre interfata pe
care o internet o ofera utilizatorilor si nu catre te(nologia de interconectare. +n utilizator considera o internet
drept o unica retea virtuala ce interconecteaza toate calculatoarele si prin care este posibila comunicatia<
structura aferenta este mascata, dar mei ales irelevanta. ntr%un anumit sens, o internet este o abstractizare a
retelelor fizice, intrucat, la niuvelul ei cel mai de jos, ea furnizeaza aceleasi functiuni ca o retea fizica, accepta
pac(ete si le trimite. 2ivelurile superioare ale soft@are%ului de internet sunt cele ce contribuie cel mai mult la
functionalitatea bogata perceputa de utilizatori.
&a si modelul de referinta KS%<)=, modelul ar(itectural (conceptual) al soft@are%ului unei internet bazate
pe protocoalele "&'A' este organizat pe niveluri ierar(ice.
#ar acest model nu a provenit de la vreun organism de standardizare, ci a rezultat din cercetarile care au
condus la suita &stiva( de protocoale "&'A'.
n linii mari, suita de protocoale "&'A' este organizata pe 4 niveluri conceptuale construite peste un nivel
"ard@are.
(odelul TCPE"P
"elnet accesul si folosirea la distanta a accesului unui calculator.
6"'% transfer de fisiere
#2S% #omain 2ame Sstem, transfera adresele internet prin nume de domeniu (VVV.ase.md) prin cifre zecimale.
"6"'%mai simplu, mai rapid.
"&'%protocol orientat cone+iune . $re grija de recuperarea pac(etelor pierdute.
I#'% protocol datagrama. 2u recupereaza pac(etele eronate sau pierdute, rapi dar nu prea sigur.
'% responsabil de adresare si rutare. !ste un protocol datagrama.
$R'% rezolutia adresei ,adica corespondenta intre adresa ' si adresa fizica a placii de retea.
R$R'% $R' invers.
&)'% asigura conpatibilitatea cu diverse te(nologii de retea de acces.
Te/nologii de retea
+.24< "&'A'< S#2< 6rame RelaE< $")< )'3S.
"e(nologia "&'A' este lansata in 1?=0 , constituie baza logica a !t(ernet , rapida, fle+ibila datorita protocolului
' datagrama, dar nu prea sigura din cauza aceluiasi protocol '.
8.26
'ropusa in 1?=8 de catre &&"" conform modelului KSASK foloseste metoda de comutare cu circuite virtuale,
ulterior in parallel a fost realizata si metoda datagrama , dar se foloseste putin. "e(nologia este orientata la
functionarea sigura, c(iar si pe canale de comunicatie de calitate joasa. 2eajunsul major al te(nologiei este lenta,
viteze joase.
"e(nologia de la bun inceput permitea crearea de retele private virtual I'2. I'2 este o retea separate logic in
cadrul retelei fizice respective. Se foloseste pentru reglementarea accesului la resursele retelei.
'$# % asamblator si dezasamblator bloc date.
+.21 protocol la nivel fizic 1
+.21 bis canal analog.
+.29, +.2? protocol la nivelul 2
+.=4 la conectarea de retele intre ele.
Ruterele lucreaza la nivelul / +.24.
Te/nologia "!'N
3ansata in 1?84. 'rima retea 2umeris 6ranta 1?99, este o te(nologie destinata in intregime transmisiei atit a vocii
cit si a datelor . 6oloseste comutarea de canale pentru transmiterea de voce si date utilizator si comutarea de
pac(ete pentru transmisia informatiilor de transmisie.
&anale * de 80 kbp< # de 18 sau 80 kbps.
'entru conectarea unei statii se folosesc tuburi de biti(bit pipe)
2/
2*-# #%18
$ccess de baza 2*-d(*R) *asic Raid nterface
/@*-# #%80
$ccese primar ('R) primarE.
2/*-# se foloseste in 1S$, &anada si Uaponia.
"e(nologia este foarte sigura, calitativa, permite transmisie de traffic izocron deoarece este comutare de canale,
dar este relative scumpa.
n R) a aparut in 1???%2@@@.
Frame %elaF110G0)
6oloseste te(nologia de comutare de pac(ete de la S#2. 'rincipala particularitate nu recupereaza pac(etele
eronate desi le detecteaza. 'ac(etele eronate sunt eliminate din retea. #aca se cere recuperarea pac(etelor acestea
se realizeaza in cadrul statiilor la nivelele superioare. !ste o te(nologie cu circuite virtual, relative ieftina, initial
opera la aceeasi viteza S#2 12 )bps ulterior pina la 04 )bps.
T( )od de transfer asincron. !ste o dezvoltare a S#2 pentru viteze foarte mari lansata primele fragmente in
1??/, primul set de standarte 1??/.
'articularitati, Iiteze de transmisie, 144 )bps, 822 )bps, 2,4 Cbps, 1@ Cbps.
'osibilitatea transmisie tutor tipurilor de informatii inclusive emisiuni "I.
3ungimea fi+a a pac(etelor de 4/ octeti, 09 octeti date utilizator si 4 octeti informatii de serviciu. 6olosirea
dimensiunii fi+e reduce comple+itatea procesarii pac(etelor permitind vite mai mari.
2u recupereaza pac(etele cu date utilizator eronate dar foloseste procedure de corectare a unui bit eronat in
cadrul antetului. 6oloseste caile virtual (I'). K cale virtual include toate circuitele virtual ce urmeaza in retea
aecelasi traseu , comutarea se realizeaza asupra caii virtual si nu asupra fiecarui circuit virtual in parte reducind
astfel procesarile necesare.
)etoda de comutare folosita este comutarea de pac(ete denumite cellule (au dimensiune fi+a ,&ell relaE) cu
circuite virtual.
(P)!11000)
'rimele concept in 1???. 'rimele fragmente in 2@@@%2@@1.
)ultiplE 'rotocol 3abel SVitc( comutarea prin etic(ete. deea de baza inbina calitati $") si sia fle+ibilitatii
'. Kperarea pac(etul de intrare.
,cest cimp 7a$el contine informatii suficiente pentru innaintarea pac3etului prin intrea"a
retea ')7S pina la modul de iesire din reteaua ')7S. 7a nodul de iesire din reteaua ')7S
etic3eta se elimina si in $aza analizei antetului pac3etului se determina canalul de iesire.
Optimizarea reelelor multipunct
8.1. Baze teoretice
[n scopul reducerii costurilor cu canalele de comunica;ie se pot folosi de rZnd cu canalele de transfer date punct%
la%punct, Yi canale multipunct. 3a un canal multipunct se pot conecta mai multe sta;ii. Krice canal punct%la%punct
poate fi considerat ca un caz particular de canal multipunct % canal multipunct ce conecteaz: doar dou: noduri.
'roblema optimiz:rii unei re;ele de transfer date centralizate din canale multipunct const: Tn urm:toarele. !ste
cunoscut: amplasarea geografic: a sta;iilor%terminale Yi, de asemenea, rata flu+ului de mesaje Tntre fiecare sta;ie%
terminal Yi centru. Se cere determinarea sc(emei de conectare a sta;iilor%terminale prin canale, inclusiv
multipunct, cu centrul, care ar asigura e+tremumul criteriului de optim stabilit.
3a optimizarea re;elelor de transfer date din canale multipunct, tind s: minimizeze costul sumar al canalelor Tn
re;ea, respectZnd anumite restric;ii. &a restric;ii frecvent servesc % durata re;inerii pac(etelor Tn re;ea Yi asigurarea
fiabilit:;ii de func;ionare a re;elei.
&a cerin;e c:tre fiabilitatea re;elei se TntZlnesc,
asigurarea a dou: c:i independente de transfer date Tntre orice perec(e de noduri ale re;elei
1
<
num:rul sta;iilor ce se deconecteaz: la defectarea oric:rui canal de transfer date s: nu dep:Yeasc: o m:rime
dat: Y.a.
'rima din cele dou: cerin;e de fiabilitate enumerate, se satisface pentru re;elele de topologie inel Yi plas:,
inclusiv cea complet:. $ doua cerin;: este caracteristic: pentru re;elele din canale de transfer date multipunct Yi
re;elele centralizate cu concentratoare de date.
G.1.2. lgoritmi de optimi,are a re?elelor multipunct
'ot fi optimali % algoritmi ce asigur: solu;ionarea e+act: a problemei, Yi euristici algoritmi ce nu garanteaz:
ob;inerea solu;iei optime, dar realizeaz: o c:utare orientat: a acesteia. $lgoritmii optimali necesit: efectuarea
1
20
22
unui volum mare de calcule Yi de aceea pot fi folosi;i pentru solu;ionarea unor probleme de optimizare relativ
simple. $lgoritmii euristici permit g:sirea unor solu;ii, ce se deosebesc de cele optime cu cel mult 4%1@Q la un
volum de calcule mult mai mic.
#intre algoritmii optimali, algoritmul lui L.).&(andE Yi R.$.Russel. $cesta se bazeaz: pe metoda Mramuri Yi
(otareN Yi permite ob;inerea topologiei optime a re;elei din punctul de vedere al minimiz:rii costului sumar al
canalelor de transfer date ale acesteia.
!uristici, al lui 3.R.!sau Yi 3.R.Williams, al lui R.&.'rim, al lui U.C.Lruskal Y.a. #e men;ionat, c: Tn lipsa
restric;iilor to;i algoritmii men;iona;i asigur: ob;inerea solu;iei optime a problemei un arbore de lungime
sumar: minim: (Tn sensul de cost sumar minim, pentru cazul dat).
#ac: de luat Tn considera;ie restric;iile, algoritmii euristici pot rezulta cu solu;ii neoptime, deseori c(iar
diferite de la un algoritm la altul. !+perimentele au ar:tat c: folosirea algoritmului !sau%Williams asigur:, de
obicei, o solu;ie mai reuYit:. $cest algoritm prevede determinarea celor mai Tndep:rtate de centru noduri (Tn
sensul costului ma+im al segmentelor de canal respective) Yi conectarea acestora cu nodurile cele mai apropiate
lor, urm:rind minimizarea c(eltuielilor cu segmentele de canal respective. $lgoritmul lui R.&.'rim, din contra,
prevede determinarea mai TntZi a celor mai apropiate de centru noduri (Tn sensul costului minim al segmentelor
de canal respective) Yi conectarea la acestea a celor mai apropiate de ele noduri, apoi conectarea la ultimele a
celor mai apropiate de ele noduri Yi tot aYa pZn: la conectarea Tn re;ea a tuturor nodurilor. [n ce priveYte
algoritmul Lruskal, dup: cum a fost men;ionat mai sus, Tn re;ea se introduc consecutiv cele mai ieftine
segmente de canale. 'entru to;i aceYti algoritmi, un nou segment de canal se va introduce Tn re;ea doar dac: se
vor satisface restric;iile acceptate.
G.1.3. lgoritmul Hers/en+aum;C/ou
6ie c: e+ist: n sta;ii%terminale ce trebuie conectate la un centru dat @ prin canale (Tn caz general multipunct)
pentru transferul de date Tntre acestea Yi sunt cunoscute caracteristicile,
rata i

a flu+ului de date Tntre sta;iile%terminale

n i , 1
ale re;elei Yi centrul @<
costul ij
c
al canalelor de transfer date Tntre nodurile
n j n i , @ , , 1
ale re;elei (j > @ este centrul re;elei).
#ac: Tntre nodurile k Yi l nu e+ist: sau nu se permite de a avea un segment de canal de transfer date, atunci
se consider:

kl
c
. 'entru a simplifica problema, se presupune c: pot fi folosite doar canale de un singur
tip (de o anumit: capacitate)<
rata ma+im: admis: _ a flu+ului de date pe un canal, fie Yi multipunct<
constantele a Yi b pentru calcularea ponderii i
@
a nodurilor re;elei
n i , @
.
Se cere ca costul sumar al canalelor re;elei s: fie minim. $lgoritmul generalizat Lers(enbaum%&(ou consta Tn
urm:toarele,
. 1
o
Se calculeaz: valorile ponderii @
i
a nodurilor re;elei
( ) ( ) n i c b bc a @
ij
io i
, @ , 1
B
+
,
unde
ij
i j n j
ij
c c

, , 1
min
B
. #ac: se emuleaz: algoritmul lui R.&.'rim, atunci @
@
> @. $poi se determin: i ij ij
@ c t

pentru toate nodurile i Yi j pentru care c
ij
e+ist: (
, j i


ij
c
), iar restric;iile nu se Tncalc: la stabilirea canalului
(segmentului de canal) Tntre nodurile i Yi j< Tn celelalte cazuri se stabileYte

ij
t
. #e men;ionat c:, spre
deosebire de matricea ij
c
, matricea ij
t
poate fi asimetric:, deoarece se poate TntZmpla c: @ @ j i
c c
sauAYi
B B
ji ij
c c
.
. 2
o
Se determin:
ij
j i n j n i
j i
t t

, , @ , , @
min
` `
. #ac:

` `
j i
t
7 atunci se trece la p. . =
o
. /
o
,
` `
j i
t
. Se verific: respectarea restric;iilor la introducerea canalului Tntre nodurile i
A
Yi j
A
. #ac: cel pu;in
una din acestea nu se respect:, atunci se trece la p. . 2
o
. 0
o
Se introduce canalul Tntre nodurile i
A
Yi j
A
.
. 4
o
#ac: se emuleaz: algoritmul lui R.&.'rim, atunci
@ ,
`

i
@
< iar dac: se emuleaz: algoritmul !sau%
Williams, atunci
` `
,
j i
@ @
.
. 8
o
Se recalculeaz:
m j @ c t
i j i j i
, @ ,
` ` `

Yi se trece la p. . 2
o
. =
o
Re;eaua este format:. &alculul caracteristicilor re;elei. Se afiYeaz: informa;ii vizZnd structura,
caracteristicile canalelor Yi costul sumar al canalelor re;elei.
6olosind algoritmul Lers(enbaum%&(ou, se pot ob;ine diferi;i algoritmi de optimizare a re;elelor multipunct
prin stabilirea unei anumite proceduri de calculare a ponderii
i
@
a nodurilor
n i , @
ale re;elei.
24
&oresponden;a Tntre procedura de calculare a ponderii @
i
, valorile coeficien;ilor a Yi b Yi unii algoritmi de
optimizare a re;elelor multipunct
$lgoritmul
Ialoarea pentru
i
@
Ialorile pentru
coeficien;ii a Yi b
ini;ial:
dup: conectarea nodului
i cu nodul j
a b
Lruskal @ nu se modific: @ < (@)
'rim
@
4
>@,
n i @
i
, 1 ,
@
i
@
@

< (1)
1
!sau%Wlliams
n i c @
i i
, 1 ,
@

j i
@ @
1 1
Optimizarea reelelor centralizate de transfer date cu concentratoare
Se e+amineaz: re;elele centralizate de transfer date specifice pentru re;elele de abonat Yi, de asemenea, pentru
re;elele centralizate de teleprelucrare a datelor. [n asemenea re;ele mesajele se transmit de la sta;ii%terminale la un
centru Yi invers (mesaje de r:spuns). &entrul poate fi concentrator, nod de comuta;ie al re;elei de transfer date
magistrale, sta;ie%server de teleprelucrare a datelor etc.
K cale de reducere a costurilor cu canalele de transfer date Tn re;elele centralizate const: Tn folosirea
concentratoarelor de date< la un asemenea concentrator se pot conecta, prin canale de transfer date, mai multe
sta;ii%terminale sauAYi concentratoare. #esigur, aceste dou: modalit:;i de reducere a costurilor cu canalele de
transfer date pot fi folosite Yi Tmpreun:.
6ie o re;ea de calculatoare ce con;ine sta;iile%terminale (terminale, calculatoare) )
1
, )
2
,..., )
n
, care necesit:
sc(imb de date cu centrul A
@
. [n acest scop sta;iile%terminale se conecteaz: cu centrul A
@
prin canale de transfer
date direct sau prin intermediul concentratoarelor. 3ocul de amplasare a unui concentrator poate s: coincid: cu
amplasarea unei sta;ii. #in mul;imea ' a loca;iilor posibile de amplasare a concentratoarelor A
1
, A
2
,... A
m
,

se cere
de selectat o submul;ime :, la care se vor conecta sta;iile%terminale. 6iecare sta;ie%terminal se va conecta la unul
din concentratoare sau la centrul A
@
. &ostul f
j
al folosirii concentratorului A
j
include costul concentratorului TnseYi
Yi costul canalului de transfer date Tntre acesta Yi centrul A
@
. [n scopul satisfacerii cerin;ei privind durata stabilit:
de transfer a pac(etelor Tntre sta;iile%terminale Yi centrul A
@
(vezi p. 9.1), se consider: c: la fiecare concentrator se
pot conecta nu mai mult de r sta;ii. !vident, la centrul A
@
pot fi conectate toate sta;iile.
2ot:m prin c
ij
% costul canalului de transfer date Tntre sta;ia )
i
Yi concentratorul A
j
(
m j n i , 1 , , 1
) sau
centrul A
@
. [n model se folosesc variabilele booleene ij
x
,care se determin: Tn modul urm:tor,

'

c o n t r a r . c a z i n @
< l a c o n e c t a t : e s t e d a c : , 1
,
A )
x
j i
i j
(?.1)
Se va considera c: concentratorul A
j
este desc(is (inclus Tn re;ea), dac: el se foloseYte (deci la el este conectat: cel
pu;in o sta;ie) Yi este Tnc(is (nu este inclus Tn re;ea), dac: nu se foloseYte. ntroducem variabilele -
j
,

'

c o n t r a r . c a z i n @
< d e s c ( i s e s t e d a c : , 1
,
A
-
i
j
(?.2)
!vident
28

'

>

c o n t r a r . c a z i n @
< @ d a c : , 1
1
,
x
-
n
i
i j
j
(?./)
Se cere minimizarea costului total & al re;elei
min
1 @ 1
+


n
i
m
j
ij ij
m
j
j j
c x f - C
(?.0)
'rima component: a e+presiei (?.0) reprezint: costul sumar al concentratoarelor Yi al canalelor de transfer date
Tntre acestea Yi centrul A
@
, iar a doua component: costul sumar al canalelor de transfer date Tntre sta;ii Yi
concentratoare. &a restric;ii servesc,
1) fiecare sta;ie trebuie s: fie conectat: sau la un concentrator sau la centrul A
@
< , 1 , 1
@
n i x
m
j
ij

(?.4)
2) la fiecare concentrator se pot conecta nu mai mult de r sta;ii
. , 1 , 1
1
n j x
m
i
ij

(?.8)
'roblema const: Tn determinarea setului de valori ale variabilelor -
j
Yi x
ij
ce minimizeaz: C, ;inZnd cont de
restric;iile (?.4) Yi (?.8). K asemenea problem: poate fi solu;ionat: folosind metodele de programare liniar: Tn
Tntregi. [n cazul unor re;ele de dimensiuni mari, este dificil de a ob;ine solu;ia e+act:. #e aceea, pentru
solu;ionarea cuazioptim: a problemei, au fost propuYi mai mul;i algoritmi, inclusiv euristici. Sunt bine cunoscu;i
algoritmii euristici de adaos Yi de eliminare (a concentratoarelor) propuYi de 3.R.*a(m Yi #."."ang \1].
0.1.2. lgoritmul de adaos 1a concentratoarelor)
$lgoritmul de adaos prevede conectarea ini;ial: a tuturor sta;iilor%terminale la centrul A
@
. $stfel la Tnceput Tn
re;ea nu este nici un concentrator. $poi, treptat, se introduce cZte un concentrator. 'entru a introduce un
concentrator, se compar: toate alternativele posibile de re;ea cu un nou concentrator din cele Tnc: neintroduse Tn
re;ea. !vident num:rul total de asemenea alternative este egal cu num:rul de concentratoare Tnc: neincluse Tn
re;ea< din alternativele ce se compar:, se alege alternativa care asigur: cel mai mic cost al re;elei. 'rocedura de
introducere a concentratoarelor Tn re;ea, deci Yi cea de formare a re;elei de transfer date Tn ansamblu, se Tnc(eie
atunci, cZnd costul re;elei cu un nou concentrator nu este mai mic decZt f:r: acesta.
[n form: detaliat:, algoritmul de adaos const: Tn urm:toarele,
. 1
o
"oate sta;iile%terminale se conecteaz: prin canale de transfer date direct la centrul A
@
,
< , 1 , 1
@
n i x
i


. , 1 , , 1 , @ m j n i x
ij

[n re;ea nu este inclus nici un concentrator,
' B : m j -
j
< < , 1 , @
. $ici ' este
mul;imea tuturor concentratoarelor posibile (
m '
), : este mul;imea tuturor concentratoarelor deja incluse Tn
re;ea, iar * este mul;imea tuturor concentratoarelor Tnc: neincluse Tn re;ea
A m B
.
. 2
o
ainZnd cont de formula (?.0), se determin: costul sumar C al re;elei formate la pasul
o
1
,

n
i
i
c C
1
@
(?.=)
Yi, de asemenea, diferen;ele
. , @ , , @ , , 1 , m k m j n i c c d
ij ik ijk

(?.9)
Se Tnregistreaz: costul ini;ial C
@
al re;elei C
@
> C.
. /
o
&onsecutiv, din mul;imea B de concentratoare Tnc: neincluse Tn re;ea, se determin: cZte un concentrator
A
j
aparte, includerea c:ruia Tn re;ea asigur: cel mai mic cost sumar C(A
j
) al re;elei pentru mul;imea B curent:.
#ac: C(A
j
)JC, atunci concentratorul A
j
se include definitiv Tn re;ea (aici & este costul re;elei la pasul precedent)<
Tn caz contrar sau dac:
@ B
, se trece la p.
o
0
,
. 1 . /
o
C C s
`
< 1 .
2=
. 2 . /
o
Se desc(ide concentratorul
s
j
A
, unde j
s
este num:rul concentratorului cu ordinea s Tn mul;imea B. 3a
concentrator se conecteaz: nu mai mult de r sta;ii%terminale, dintre cele Tnc: neconectate, pentru care valoarea
m:rimii k ij
s
d
este cea mai mare Yi pozitiv:.
. / . /
o
Se calculeaz: C(j
s
) pentru re;eaua ob;inut:. #ac: C(j
s
) J& , atunci & > C(j
s
), B,>j
s
. Se modific:
respectiv mul;imea C
B
ce con;ine numerele terminalelor conectate la concentratorul A
B
.
. 0 . /
o
#ac: sJ
B
, atunci
1 , + s s
Yi se trece la p. . 2 . /
o
. 4 . /
o
#ac: C bC, atunci se trece la p. . 0
o

. 8 . /
o
C,> C < :,>: B< B,>BDB<
1 ,
B
-
< se modific: x
ij
Tn conformitate cu mul;imea C.
. = . /
o
#ac:
B
D@, atunci se trece la p. . 2 . /
o
. 0
o
Re;eaua este format:. Se scriu la tipar datele ini;iale Yi caracteristicile re;elei ob;inute,
m j n i x m j - : C C
ij j
, @ , , 1 , < , 1 , < < <
@

.
0.1.3. lgoritmul de eliminare 1a concentratoarelor)
$lgoritmul de eliminare este asem:n:tor celui de adaos, doar c: foloseYte o procedur: invers: de includere a
concentratoarelor Tn re;ea, ini;ial se introduc toate concentratoarele, iar apoi se elimin:, dac: este oportun, cZte un
concentrator. [n form: detaliat:, algoritmul de eliminare const: Tn urm:toarele,
. 1
o
"oate concentratoarele se includ Tn re;ea,
B ' : m j -
j
< < , 1 , 1
. ($ici not:rile pentru B, : Yi '
sunt aceleaYi ca Yi cele folosite Tn p. ?.1.2.) Se calculeaz: diferen;ele
m k m j n i d
ijk
, @ , , @ , , 1 ,
conform
formulei (?.9). 6iecare din cele n sta;ii%terminale se conecteaz: printr%un canal de transfer date la calculatorul
gazd: A
@
sau la unul din concentratoarele
m j A
j
, 1 ,
ale mul;imii :. Sta;ia )
i
se conecteaz: la nodul
`
j
A
din
condi;ia c: valoarea m:rimii k ij
d `
este cea mai mare Yi pozitiv:,
. , 1 , @ ma+
, , @ , , @
` n i d d
ijk
k j m k m j
k ij
>

(?.?)
#e asemenea, Tn conformitate cu condi;ia (?.8), la un concentrator se conecteaz: nu mai mult de r sta;ii%
terminale.
. 2
o
&onform formulei (?.0), se calculeaz: costul sumar C al re;elei formate la pasul
o
1
. Se Tnregistreaz:
costul ini;ial C
@
al re;elei % C
@
, > C.
. /
o
&onsecutiv, din mul;imea : de concentratoare incluse Tn re;ea, se determin: cZte un concentrator A
j
aparte, e+cluderea c:ruia din re;ea asigur: cel mai mic cost sumar C(A
j
) al re;elei pentru mul;imea : curent:.
#ac: C(A
j
)JC, atunci concentratorul A
j
se e+clude definitiv din re;ea (aici & este costul re;elei la pasul precedent)<
Tn caz contrar sau dac:
@ :
, se trece la p. , 0
o
. 1 . /
o
C C s , < 1 ,
`
.
. 2 . /
o
Se e+clude din re;ea concentratorul
s
j
A
, unde j
s
este num:rul concentratorului cu ordinea s Tn
mul;imea :. Sta;iile%terminale ce au fost conectate la concentratorul
s
j
A
se conecteaz: la centrul A
@
sau la
concentratoarele mul;imii :D
s
j
A
din aceleaYi condi;ii ca Yi la pasul . 1
o
. / . /
o
Se calculeaz: C(j
s
) pentru re;eaua ob;inut:. #ac: C(j
s
)JC , atunci C !C(j
s
), B,>j
s
. Se modific:
respectiv mul;imea C
B
ce con;ine numerele terminalelor conectate la concentratorul A
B
.
. 0 . /
o
#ac: sJ
:
, atunci
1 , + s s
Yi se trece la p. . 1 . /
o
. 4 . /
o
#ac: C bC, atunci se trece la p. . 0
o
. 8 . /
o
C,> C <, C,> C < :,>:DB< B,>B B<
@ ,
B
-
< se modific: x
ij
Tn conformitate cu mul;imea C<
. = . /
o
#ac:
:
D@, atunci se trece la p. . 2 . /
o
. 0
o
Re;eaua este format:. Se scriu la tipar datele ini;iale Yi caracteristicile re;elei ob;inute,
m j n i x m j - : C C
ij j
, @ , , 1 , < , 1 , < < <
@

.
Dab,.5C?&#A@R%R=% R=T=D=DCR =T>=R?=T
Se e+amineaza retelele locale de tip !t(ernet >standartul !!! 9@2./ ce opereaza la viteza de transfer date prin
mediu de 1@ )bps. 'entru ca o retea locala de tip !t(ernet sa functioneze se cere respectarea cerintelor stabilite
de standartele respective. &erintele depind de regimul de functionare a retelei, semiduple+ sau duple+.
%egimul !emiduple8 multipunct este cel obisnuit, propus de la inceput pentru retelele !t(ernet. $cesta
prevede partajarea de catre statiile unui domeniu de coliziuni a unui singur mediu de transmisie, folosind metoda
de acces la mediu &S)$A&#.
29
%egimul 'uple8 este un regim de operare punct la punct ce prevede conectarea in retea a fiecarei statii cu
doua canale (transmisie duple+) la o punte (comutator) sau ruter. $stfel transmisia de la statie la retea se
efectueaza pe un canal iar in directia inversa pe alt canal, e+cluzindu%se posibilitatea coliziunilor mediului.
'entru functionarea corecta a retelelor de tip !t(ernet, se cer respectate restrictii pentru mediul fizic inclusiv
lungimea ma+ima a unui segment, nr ma+im de repetoare intre 2 statii ce apartin aceluiasi domeniu de coliziuni,
diametrul(distanta intre 2 statii) ma+im al retelei s.a.
&araccteristica )ediu 6izic
1@*$S!4 1@*ase2 1@*ase%" 1@b*ase%6
Iiteza de transmisie 1@mbps 1@mbps 1@mbps 1@mbps
)ediu de transmisie RC%9,RC%
11
RC%49 1"'
cat./,0,4
6ibra optica
multimod
3ungimea ma+ima a unui segment in mediu ,m 4@@ 194 1@@ 2@@@(1@@@
pentru6KR3
si 6' )
2r ma+im de porturi pe un segment de mediu 1@@ /@ 2 2(// pentru
6')
#istanta ma+ima intre 2 statii ale unui domeniu
#e coliziuni, m
24@@ ?24 4@@ 24@@
2r. )a+im de repetoare intre 2 statii 0 0 0 0
2umarul ma+im de statii intr%un domeniu
#e coliziuni
1@20 1@20 1@20 1@20
Regulile integrale, M4%0%/N pentru retelele pe cablucoa+ial si a M0 repetoareN pentru retele cu fire torsadate sau
fibre optice, asigura functionarea corecta a retelei uneori c(iar cu mari rezerve. RegulaN4%0%/N prevede ca intre
oricare 2 statii ale unui domeniu de coliziuni pot fi cel mult, 4 segmente de cablu< 0 repetoare< / segmente din
cele 4 cu statii. n mod similar a M0%repetoareN prevede ca intre oricare 2 statii ale unui domeniu de coliziuni pot
fi cel mult 0 segmente de cablu. "otodata, in cazul a 0 segmente de cablu coa+ial intre 2 statii, toate segmentele
pot fi cu statii. #e aceea, in cazuri critice, specialis(tii au la dispozitie datele standartelor, folosirea carora permite
precizarea conditiilor de functionare corecta a retelei, c(iar si la incalcarea restrictiilor amintite mai sus. 6olosirea
acestora sunt indeosebi de utile in cazul retelelor (ibride, retele ce folosesc diferite medii de transfer date. 'entru
ca o retea (ibrida sa functioneze e nevoie sa se respecte 0 conditii,
1)nr statiilor in retea sa nu depas(easca 1@20.
2)sa se respecte cerintele standartelor pentru fiecare segment de retea aparte(tabelul de mai sus).
/)durata dublata de propagare a semnalului intre cele mai indepartate 2 statii ale retelei sa nu depaseasca 4=4
intervale de bit.
0) reducerea intervalului intre cadre la trecerea secventei de cadre prin toate repetoarele dintre orisicare 2 statii
sa nu deps(easca 0?bt. #eoarece la transmisia cadrelor nodurile marginale asigura intervalul initial intre cadre de
?8bt, atunci dupa trecerea repetoarelor acesta nu trebuie sa fie mai mic ca ?8%0?>0=bt.
1n interval de bit este egal cu intervalul de timp necesar pentru transmisia in mediu a unui bit. 3a viteza de
1@)bps avem 1bt>1@la put.%= s., iar la viteza de 1@@)bps% respectiv 1 bt>1@ la put %9 s.
Satisfacerea cerintelor are prioritate fata de alte cerinte. #aca acestea se satisfac, atunci reteaua va functiona
corect c(iar daca nu se va respecta cerinta c4%0%/ d, cea cu c 0 %repetoared sau cu limita de 24@@ m pentru
diametru retelei, cerinte pentru retele cu mediu de transfer date omogen. 1ltimile 2 cerinte cer calcule speciale
inclusiv comparative pentru difereti perec(i de statii.
C)C$)%E P'&5 ec(ipamebtele retin semnalul din cauza procesarii lor. Retinerea semnalului este
cauzata de viteza limitata de propagare a semnalului prin acesta. &alcularea '#I, cere folosirea datelor
specificatiilor respective ale standartului !!! 9@2./ din tabel,
"ipul
segmentului
*aza, bt Retinerea de
catre mediu
3ungimea
ma+ima a unui
segment, m
'entru seg%mentul
de stinga
'entru seg%
mentul intermediar
'entru seg%mentul de
drepta
1@*ase4 11,=4 08,4 18?,4 @,@988 4@@
1@*ase2 11,=4 08,4 18?,4 @,1@28 194
1@*ase%" 14,24 02,@ 184,@ @,11/ 1@@
1@*ase%6* % 20,@ % @,1 2@@@
1@*ase%63 12,24 //,4 148,4 @,1 2@@@
1@*ase%6' 11,24 81 19/,4 @,1 1@@@
2?
6KR3 =,=4 2?,@ 142,@ @,1 1@@@
$1 (D2m) @ @ @ @,1@28 2-09
*aza unui segment nu depinde de lungimea lui, deoarece reflecta doar retinerile in cadrul perec(ii de repetoare de
la capetele acestuia. !a depinde insa de tipul segmentului si, de asemenea, de amplasarea segmentului in cadrul
caii de transmisie a semnalului (de stinga%initial, intermediar si de dreapta%final).
#e stinga, contine statia sursa a semnalului, iar de dreapta statia destinatar."oate segmentele pe calea
transmisiei intre segmentul de dreapta si cel de stinga, sunt intermediare.
Retinerea semnalului de catre un segment de mediu depinde de tipul mediului si de lungimea acestuia. 'entru un
segment, retinerea semnalului se obtine prin inmultirea retinerii semnalului ce revine unui metru de mediu la
lungimea totala a mediului in metri. 'entru determinarea '#I pentru o perec(e de statii, se calculeaza durata de
propagare a semnalului prin fiecare segment de mediu si baza pentru segmentul de stinga, intermediare si
dreapta, apoi valorile obtinute se aduna. #aca segmentele marginale sunt de tipuri diferite si dintre cele 2 variante
posibile se ia in considerare cea cu valoarea '#I mai mare.
Ialoarea '#I pentru domeniul de coliziuni dat al retelei !t(ernet>valoarea '#I pentru cele mai indepartate 2
segmenteIaloarea '#I pentru domeniul de coliziuni dat al retelei !t(ernet>valoarea '#I pentru cele mai
indepartate 2 segmenteIaloarea '#I pentru domeniul de coliziuni dat al retelei !t(ernet>valoarea '#I pentru
cele mai indepartate 2 statii. 1neori nu este evident calr care sunt aceste 2 statii si atunci se compara valoarea
'#I pentru multimea respectiva de perec(i de statii.
!+,fia ca statiile a si b fiind cele mai indepartate. &alcularea '#Ia%Db,
caracteristica segmentelor #urata
pro%
'agarii, bt
*aza
bt
Retinerea
Sumara, bt 2r. "ipul &aracterul 3ungi%
mea,m
Retinerea
la 1 m
1 1@base2 #e stinga =@ @,1@28 14,/? 11,9 19,?9
2 1@base%6* intermediar =4@ @,1 =4 20,@ ??
/ 1@base%6* ntermediar 4=@ @,1 4= 20,@ 91
0 1@base4 ntermediar 8@@ @,@988 0/,/ 08,4 9?,9
4 1@*ase%63 ntermediar 80@ @,1 80 //,4 ?=,4
8 1@base%" #e dreapta 1@@ @,11/ 11,/ 184,
@
1=8,/
"otal 28/@ 284,?? /@0,
9
482,49

'entru cazul a%Db '#I>482,49 ceea ce nu depaseste 4=4 bt. #eaorece segmentele de stinga si de dreapta sunt de
tip diferit este necesara calcularea si '#Ib%Da. ar valoarea '#I se va considera ma+imum intre aceste 2 marimi.
C)C$)%E P&&.
Reducerea intervalului intre cadre>'II este cauzata doar de repetoare(concentratoare). 'entru calculul 'II, se
pot folosi specificatiile standartului !!! 9@2./,
"ipul segmentului
Segment de stinga
)ediul fizic
1@base4
1@base2
1@base%"
1@base%63
6KR3
1@base%6* 1@base%6'
Segment de stinga 18 1@,4 % 11
Segment intermediar 11 9 2 9
Reducerea cauzata de un repetor depinde de tipul segmentului conectat la acesta. Segmentul de dreapta nu
cauzeaza reducerea intervalului intre cadre. 3a calcularea valorii 'II atunci cind segmentele marginale sunt
diferite se ia ma+imum dintre 'IIa%Db si 'IIb%Da.
/@
!+, 'entru figura de la '#I,
Segmentul Reducerea
ntervalului, bt numarul tipul caracterul
1 1@base2 de stinga 18
2 1@base6* intermediar 2
/ 1@base6* ntermediar 2
0 1@base4 ntermediar 11
4 1@base63 ntermediar 9
8 1@base" de dreapta @
Ialoarea 'II, bt /?
#eci 'IIa%Db>/? si nu depaseste 0? bt, stabilita de tsandart.
C3$) *PE%%"" %ETE)E)*% "N %E#"( '$P)EI.
3a operarea in regim duple+, mediul nu este partajat fiecare unitate de acces la mediu foloseste pentru
transferuri de date un cadru un canal aparte si de aceea nu e+ista domenii de coliziuni. $stfel diametrul retelei nu
este limitat de durata dublata de propagare a semnalului intre cele mai indepartate statii ale retelei. $cesta este
limitat doar de lungimile ma+ime ale segmentelor de mediu folosite, reiesind din caracteristicile de transmisie a
semnalelor (atenuare etc.)
Daboratorul .. 5onfi7urarea retelelor &ast=t3ernet
Kperaza la viteza de 1@@ )bps. n retele 6ast!t(ernet ca medii de transfer date pot folosi,
2 perec(i de fire torsadate 1"' de catgoria 4 sau SR' "Epe 1 (specificatia 1@@ *ase%"5)
2 perec(i de fire torsadate 1"' de categoria /, 0 sau 4 (specificatia 1@@*ase%"2)
0 perec(i de fire torsadate 1"' de categoria /,0 sau 4 (specificatia 1@@ *ase%"0)
2 fibre optice multimod 82,4 A124 mkm (specificatia 1@@ *ase%65
'entru mediul de transfer date in regimul semiduple+, cerintele stabilite de standartul !!! 9@2./u sunt,
lungimea ma+ima admisa a unui segment de mediu (depinde de tipul mediului)<
lungimea segmentului de interconectare a doua repetoare nu trebuie sa depaseasca 4m.
#iametrul ma+im admis al retelei<
2umarul ma+im admis de repetoare.
Repetoarele opereaza la nivelul fizic al modelului KS SK si nu sunt !"#. 3a utilizarea segmentelor de mediu
de lungime ma+ima, intr%un domeniu de coliziuni pot fi doar repetoare de o singura clasa , pina la un repetor de
clasa si pina la doua repetoare de clasa a .9
6ig. 8.1 &aracteristica segmentelor de mediu la 6ast !t(ernet.
&aracteristica )ediul fizic
1@@*ase%"5 1@@*ase"0
1@@*ase%"2
1@@*ase%65
Iiteza de transmisie 1@@)bps 1@@ )bps 1@@)bps
)ediul de transmisie 1"' cat 4<
S"' "Epe 1
1"' cat./,0
sau 4
6ibra optica
multumod
82,4A124 mkm
3ungimea ma+ima a unui
segment de mediu, m
1@@ 1@@ 012 (semiduple+)
2@@@ (duple+)
Calcularea P'& pentru retele FastEt/ernet
Retinerea semnalului la transmisia pac(etelor intre statiile unei retele 6ast!t(ernet are loc in cadrul
ec(ipamentelor (repetoare, adaptatoarele de retea ale statiilor si porturile de comunicatie ale comutatoarelor) si in
cadrul mediului de transfer.#ar spre deosebire de standartele pentru retelele !t(ernet, datele &omitetului !!!
9@2./ referitoare la retinerea dublata a semnalului de catre elementele retelelor 6ast!t(ernet sunEt indicate fara
diferentierea segmentelor in cele de stinga, de dreapta sau intermediare. )ai mult ca atit, retinerile indicate
pentru adaptatoarele de retea includ si anteturile cadrelor si de aceea in calcule valoarea ma+ima admisa a '#I
este de 412 bt.
%xemplu, #e calculat valoarea '#I pentru cele 0 domenii de coliziuni ale retelei din fig.8.1, determinate de,
1)concentratoarele 1 si 2 de clasa < 2) concentratorl / de clasa < /)concentratorul 0 de clasa < 0) segmentul de
tip 1@@*ase%65 cu lungimea de 012 m ce conecteaza o statie direct la comutator.
/1
6ig.8.8. &alcularea '#I pentru reteaua din figura 8.1
'
o
m
e
n
i
u
Caracteristica segmentelor 'urata retinerii
Tipul )ungimea7m %etinerea
la 1m7 +t
%etinerea7
+t
'e catre
mediu
'e catre
adaptoarele
ET'
'e catre
repetoare
sumara
1 #omeniul de coliziuni determinat de concentratoarele 1 si 2 de clasa
1.1 1@@*ase%"5 1@@ 1,112 1,112 22=,?8 1@@ ?2B2>190 61170D
1@@*ase%"5 4 1,112 4,48
1@@*ase%"5 1@@ 1,112 1,112
1.2 1@@*ase%"5 1@@ 1,112 1,112 228,=8 1@@ ?2B2>190 61J77D
1@@*ase%"5 4 1,112 4,48
1@@*ase%65 11@ 1,@ 11@
1./ 1@@*ase%65 112 1,@ 112 22=,48 1@@ ?2B2>190 61176D
1@@*ase%"5 4 1,112 4,48
1@@*ase%65 11@ 1,@ 11@
2 #omeniul de coliziuni determinat de concentratorul / de clasa
2.1 1@@*ase%"5 1@@ 1,112 1,112 224,2 12= 10@ 40272
1@@*ase%"0 1@@ 1,10 110
2.2 1@@*ase%"0 1@@ 1,10 110 200 12= 10@ 61172
1@@*ase%65 1/@ 1,@ 1/@
/ #omeniul de coliziuni determinat de concentratorul 0 de clasa
/.1 1@@*ase%"5 1@@ 1,112 1,112 /11,2 1@@ ?2 61172
1@@*ase%65 2@9 1,@ 2@9
/.2 1@@*ase%65 2@9 1,@ 2@9 /2@ 1@@ ?2 612
1@@*ase%65 112 1,@ 112
0 #omeniul de coliziuni determinat de segmentul 1@@*ase%65 de 012 m
1@@*ase%65 012 1,@ 012 012 1@@ @ 612
Configurarea retelelor FastEt/ernetEEt/ernet
Retelele 6ast!t(ernet sunt compatibile cu cele !t(ernet. $ceasta se datoreaza faptului ca ec(ipamentele 1@@
*ase%" sustin operarea cu ec(ipamente 1@*ase%".&ompatibilitatea in cauza faciliteaza trecerea de lea te(nologia
!t(ernet la cea 6ast!t(ernet si de asemenea, permite folosirea retelelor de 6ast!t(ernet ca retele magistrale de
interconectare a retelelor de tip !t(ernet. nterconectarea unei retele 6ast!t(ernet cu retelele !t(ernet se
efectueaza prin intermdiul puntilor (comutatoarelor )6ast !t(ernet. Reteaua (ibrida 6ast!t(ernetA!t(ernet este
divizata de catre comuatatoare in domenii de coliziuni 6ast!t(ernetA!t(ernet aparte. 'entru verificarea
corectitudinii configurarii fizice a unei retele (ibride 6ast!t(ernetA!t(ernet , mai intii se determina fragmentele
de retea%domeniile de coliziuni de tip 6ast!t(ernet si cele de tip !t(ernet<apoi pentru fiecare din aceste
fragmente%domenii de coliziuni aparte se verifica respectarea cerintelor standartelor corespunzatoare.
3imitarile pentru regimul de operare duple+
3a operare in regim duple+, mediul nu este partajat% fiecare unitate de acces la mediu foloseste pentru transferuri
de date un canal aparte si de aceea nu e+ista domenii de coliziuni. $stfel diametrul retelei nu este limitat de durata
dublata de propagare a semnalului intre cele mai indepartate doua statii ale retelei. $ceasta este limitat doar de
lungimile ma+ime ale segmentelor de mediu folosite, reiesind din caracteristicile de transmisie a semnalelor,
przentate in tabelul de mai jos
3ungimea ma+ima a segmentelor de mediu la operarea retelelor 6ast!t(ernet in regim duple+.
Tipul mediului )ungimea ma8ima a segmentului7m
1@@*ase%"5, 1@@*ase%"2 1@@
1@@*ase 65 2@@@
7. Configurarea retelelor #iga+it Et/ernet
Retelele locale de tip Cigabit !t(ernet sunt retele din generatia a%/%a de retele conforme cu standartul !!!
9@2./z cu facilitate pentru operare la viteza de 1@@@ )bps. "e(nologia Cigabit !t(ernet este compatibila cu cele
!t(ernet si 6ast!t(ernet.
/2
n retele Ciga !t(ernet ca medii de transfer date se pot folosi,
2 fibre optice multimod (82,4A124 mkm) pentru unde scurte (specificatia 1@@@*ase%S5) . #e mentionat ca,
de obicei, pot fi folosite si fibre de 4@A124 mkm, dar acestea nu sunt prevazute in standartele pentru Cigabit
!t(ernet.
2 fibre optice monomod sau multimod (82,4A124mkm) pentru unde lungi ( specificatia 1@@@*ase%35)
2 perec(i de cablu coa+ial ecranat Uumper de 14@ Km (2+=4 K)) (specificatia 1@@@*ase%&5)
0 perec(i de fibre torsadate 1"' de categoria 4 (specificatia 1@@@*ase%").
'entru ca reteaua locala de acest tip sa fuctioneze sunt necesare respectarea anumitor cerinte stabilite de
standartul !!! 9@2,/z. Retele de tip Ciga!t(ernet, !t(ernet si 6ast!t(ernet pot opera in regim semiduple+ cit si
in regim duple+.
'entru mediu de transfer date, cerintele in cauza sunt,
6olosirea in fiecare mediu de coliziuni a cel mult un repetor.
$celasi repetor poate interconecta medii de tip 1@@@*ase%S5, 1@@@*ase%35, 1@@@*ase%&5 si 1@@@*ase%"<
3ungimea ma+ima a segmentelor de mediu<
"ipului segmentului de mediu &onectari la un segment 3ungimea ma+ima a unui
segment, m
1@@@*ase%" 2 1@@
1@@@*ase%&5 2 24
1@@@*ase%S5, 1@@@*ase%35 2 /18
#iametrul ma+im admis al unui domeniu de coleziuni.
)odelul de retea "ipul segmentelor de mediu
" &5 S5A35 " si S5A35 &5 si S5A35
!"#%!"#(fara
repetor)
1@@ 24 /18 % %
1n repetor 2@@ 4@ 22@ 21@ 22@
Calcularea P'&
Ialoarea ma+ima admisa a '#I este de 0@?8 bt. !ste binevenita si o rezerva de siguranta de @%0@ bt.
Rezerva recomandata de catre !!! este de /2 bt.
#urata dublata de propagare a semnalului prin mediu
"ipul segmentului Retinerea de catre mediu la 1 m, bt
1"' cat 4 11,12
1@@@*ase%&5 1@,1@
1@@@*ase%3+, 1@@@*ase%S+ 1@,1@
Retinerea dublata a semnalului de catre adaptoarele de retea si repetor.
"ipul adaptoarelor Retinerea dublata,bt
$daptoare a doua !"# 980
1n repetor ?=8
n scopul determinarii valorii '#I, pentru perec(ea de data de statii ale retelei, se calculeaza durata de propagare
a semnalului prin fiecare segment de mediu si, de asemenea, retinerea semnalului cauzata de ec(ipamentele
terminale si cele intermediare intre aceste statii. $poi valorile se aduna.
Ialoarea '#I pentru domeniu de coliziuni dat al retelei Cigabit!t(ernet este egal cu valoarea '#I pentru cele
mai indepartate doua statii. 1neori nu este evident clar care sunt aceste doua statii< atunci se compara valoarea
'#I pentru multimea respective de perec(i de statii si ca valoare '#I se ia cea mai mare dintre valorile obtinute.
3a operarea in regim duple+ , mediu nu este partajat fiecare unitate de access la mediu foloseste pentru transfer
de date un canal aparte si deaceea nu e+ista domenii de coliziuni. $stfel diametrul retelei nu este limitat de durata
dublata de propagare a semnalului intre cele mai indepartate 2 statii ale retelei. $cesta este limitat doar de
lungimea ma+ima ale segmentului de mediu folosit, reiesind din caracteristicile de transmisie a semnalelor.
//