Examen - Proiectare Complexa

Catedra de Stiinte Tehnice CURSUL PROIECTARE COMPLEXA
sem 1 - AN V

PRECIZARI PRIVIND EXAMENUL proiect-complexa-precizari-09-10.doc
Nota finala, se va compune din:
- activitatea pe parcurs (activitate la curs, lucrari de verificare 2 x 24 = 48%),
- verificare finala in ziua examenului - 52 %

1 Verificarea finala 52% (test in ziua examenului) se va referi la:
principiile si fluxul analizei de tip exigente performante,
relatia spatial material in procesul de proiectare.
tipuri de exigente, criterii si parametri,
proiect de arhitectura si proiect complex,
cerintele de calitate pentru constructii in exemple concrete,
traectoria investire - proiectare executie, specificatii de proiectare,
specificatii pentru executie,
grafice de activitati.

In saptamana premergatoare examenului se programeaza o consultatie la o data ce se va
afisa odata cu detalii privind ziua examenului.
Notele se afiseaza dupa minimum trei zile. Aceste precizari, o serie de observatii si sfaturi,
precum si fisele documentare principale sunt prezente in Internet in portalul BICAU.

G.N.
M.S.
1
PROIECTARE COMPLEXA - curs AN. V doc: archs planofwork mai05
traectoria proiectului -

PLANUL DE LUCRU AL ARHITECTULUI
(PROIECTUL COMPLEX)
- organizarea si evidenta dosarelor traectoriei,
- schita sumara de continut si etape
(partial) adaptabila Romaniei
ARCHITECTS PLAN OF WORK
dupa Uniclass
Guidance and library coversion aids
- agreata de RIBA (Royal Institute of British
Architects)

INITIERE, EVALUARE
(debut/procurare, obtinere)
A - APPRAISAL
(inception/procurement C61)

A10 Documente de baza ale proiectului
A11 Lista cu continutul dosarelor
A12 Borderoul planselor
A13 Lista insarcinarilor, atributiilor
A10 Main project documents
A11 Project file contents list
A12 Drawing register
A13 J ob book
A20 (Inscriere la) concurs, licitatie A20 Competition entry
A30 Client (principal)
A30 :03 Corespondenta
:04 Intalniri
A31 Client (bugetar deci probleme speciale)
A32 Client (altii de ex. Particular, Agent
Imobiliar, avocat/reprezentant)
A33 (rezumate proiecte si strategii, clienti,
include toate instructiunile si schimbarile)
A30 Client (main)
A30 :03 Correspondence
04 Meetings
A31 Client (funder e.g. DfEE)
A32 Client (other e.g. Freehold owner,
Solicitor, Selling agent)
A33 Brief (strategic and full project briefs,
NB Include all client instructions and changes)
A40 Sef/coordonator/director de proiect A40 Project Manager
A50 Echipa proiectului
A51 Arhitect
A52 Inginer civil (constructii) !!!
A53 Inginer structuri
A54 Sanitare
A55 Electrice
A56 Mecanice (incalziri, ventilatii, climatiz.)
A57 Specialisti tehnologie
A50 Design team
A51 Architect
A52 Civil Engineer
A53 Structural engineer
A54 Building services
A55 Electrical engineer
A56 Mechanical engineer
A57 Technology specialists
A60 Consultanti
A6a Urbanisti, amenaj. Teritoriu
A6b Studiul cantitatilor (Antemasuratoare)
A6c Studiu (dezvoltare) tehnica (vezi
legatura cu constructorul)
A6d Verificator (inginerie) urbana
A6e Consultanta juridica
A6f Economist, finante/leasing
A6g Asigurari
A6h Controlul proiectului
A6j Protectie/siguranta sanitara mediu
(studii de impact)
A6k Coordonator functiuni
A6l Proiectant transporturi (drumuri, CF)
A6m Geograf, topometru, geodez, ??
A6n Arhitect de interior, designer
A6o Arhitect peisagist
A6p Specialist compartim. Siguranta (sig.foc)
A6r Verificare accesibilitate ?
A6s Verificatori cerinte legea calitatii
A60 Consultants
A61 Town and country planner
A62 Quantity surveyor
A63 Development surveyor
A64 Planning supervisor
A65 Legal
A66 Financial / leasing
A67 Insurance
A68 Design audit
A69 Health/safety/environmental protection
A70 Facilities manager
A71 Transportation planner
A72 Geographic information system and
Land surveyor
A73 Interior designer
A74 Landscape architect
A75 Party wall surveyor
A76 Acces audit
A80 Alte insarcinari (colaborari)
A81 Machetist
A82 Desenator perspective, prezentari
A83 Fotograf
A80 Other appointments
A81 Model maker
A82 Perspective artist
A83 Photographer

2

B FEZABILITATE (STRATEGIE)
(STUDIU DE FEZABILITATE)
B STRATEGIC BRIEFING
(feasibility C62)

B10 Studii topo si geo B10 Site surveys and investigations
B20 Piese desenate (pentru proiecte mici)
B21 Planuri de ansamblu (de situatie)
B22 Desene (schite) idee
B23 Set avizare (aprobare preliminara)
B24 Desene aprobare
B25 Desene prezentare si publicitate
B26 Proiect tehnic
B27 Desene executie
B28 Desene pentru licitatie (caiet sarcini)
B29 Set post executie (cartea tehnica a
constructiei)

B20 Drawings (small projects only)
B21 Survey drawingss
B22 Design sketches
B23 Consents sets
B24 Approved design set
B25 Presentation and publicity drawings
B26 Working drawings
B27 Production drawings
B28 Drawings on which BQs and tenders
Based
B29 As-built set
B30 Strategie si obiective eficienta energetica B30 Energy strategies, targets
B40 Utilizatori
B41 Persoane
B42 Comunitati
B40 Users
B41 Tenant liaison
B42 Community liaison

C PROIECT DE ANSAMBLU
(PROPUNERE DE BAZA)
Pregatire
C OUTLINE PROPOSALS
(outline Proposals / Programme
Preparation C63)

C10 Planificarea costului (sau dosar in D10) C10 Cost planning procedure (or file at D10)
[C20 Desene: Piese desenate
dosar conform cu B20]
[C20 Drawings: Design sketches file in
drawings sequence see B20]
C30 Program (grafice desfasurare)
C31 Plan desfasurare
C32 Plan management
C30 Programme
C31 Development control plan
C32 Management control plan
C40 Plan privind calitatea proiectului C40 Project quality plan

D PROIECT TEHNIC (docum.pentru
autorizare/costuri devize estimative)
D DETAILED PROPOSALS
(Scheme Design/Costing C64)

D10 Planificare costuri (daca nu e inceput la C10) D10 Cost plan (unless already started at C10)
[D20 Piese desenate: Pentru: avizare
preliminara, aprobare prezentare,
publicitate,
dosar conform cu B20]
[D20 Drawings: Consents sets, Approved
design set, Presentation and publicity
drawings: file in drawings sequence see
B20]
D30 Plan referitor la sanatate si siguranta D30 Health and safety plan
D40 Avize, aprobari servicii publice
D41 Cai de comunicatie, accese
D42 Epurare, evacuare gunoi, deseuri
D43 Ape uzate (canalizare)
D44 Energie electrica
D45 Gaz
D46 (Auto)strazi, principale
D47 Alimentare cu apa
D49 Alte servicii publice
(de ex.iluminat stradal)
D40 Public service approvals
D41 Communications
D42 Cleansing, refuse
D43 Drainage
D44 Electricity
D45 Gas
D46 Highways
D47 Water
D49 Other public services
(e.g. Street lighting)
D50 Aprobari ale autoritatilor
D51 Verificare (controlul Constructiilor)
D52 Siguranta la foc
D53 Siguranta si sanatate
D54 Monumente/situri istorice (conservare)
D55 Urbanism (PUG, PUZ, PUD)
D59 Alte autoritati (legale)
(de ex. studiu impact protectia mediului)
D50 Statutory authorities approvals
D51 Building control
D52 Fire
D53 Health and safety
D54 Listed building/conservation area
D55 planning
D59 Other statutory authorities
3

E PROIECT FINAL
(proiect de detaliu/evaluare)
E FINAL PROPOSALS
(Detail Design/costing C65)

[E10 Costuri (Evaluare) vezi D10 mai sus] [E10 Costing see D10 above]
[E20 Detalii executie. dosar in par.B20
- desene]
[E20 Working drawings file in drawings
sequence see B20]

F INFORMATII PENTRU PRODUCTIE
(detalii + specificatii lucrari)
F PRODUCTION INFORMATION
(Production Information C66)

[F20 Desene: desene pentru executie,
productie. Dosar in par. B20]
[F20 Drawings: Production drawings file in
drawwings sequence see B2]
F30 Liste produse F30 Production schedules
F40 Specificatii produse F40 Production specifications
F50 Furnizori F50 Supliers
F60 Literatura de specialitate pentru produsele
specificate (vezi Uniclass Table L)
F60 Specified products trade literature
(see also Uniclass Table L)

G DOCUMENTATIE PENTRU LICITATIE
(antemasuratoare, caiet de sarcini,)
G TENDER DOCUMENTATION
(Bills of Quantities C67)

G10 Antemasuratoare informatii cantitati G10 Bills of quantitie information
G11 Alte documente de licitatie G11 Other tender documents
[G20 Piese dseenate: Desene pe care se
bazeaza licitatia., dosar in par. B20
[G20 Drawings: Drawings on which BQs and
tenders based file in drawings sequence see B20]

H LICITATIE H TENDER ACTION
(tender action C68)

H10 Contractori (antreprenor general)
H11 Ancheta, informare preliminara
H12 Licitare
H13 Antreprenor ales (calificat)
:03 Corespondenta
:04 Intalniri inclusiv la santier
:06 Program si rapoartele
antreprenorului
:07 Liste de informatii necesare
H10 Contractors
H11 Pre tender enquiries
H12 Tendering
H13 Appointed contractor
:03 Correspondence
:04 Meetings including site meetings
:06 Contractors progress reports and
programme
07 Information required schedules
H20 Sub-antreprenori
H21 Anchete preliminare
H22 Licitare
H23 Sub-antreprenori alesi (calificati)
(dosarele pot fi aranjate dupa variate
sisteme de clasificare)
H23 :08 Piese desenate ale
sub-antreprenorilor
H20 Sub-contractors
H21 Pre tender enquiries
H22 Tendering
H23 Appointed sub-contractors (files can be
arranged by various classification systems)
H23 :08 Sub-contractors drawings

J MOBILIZARE (CONTRACTARE?)
(pregatire pentru executie)
J MOBILISATION
(construction preparation C71)

J 10 Documentele contractului (de executie) J 10 Contract documents
[J 20 Piesele desenate ale contractului
de indosariat cu J10 ca parte a
documentatiei de contractare]
[J 20 Drawings: Contract drawings file with J10
as part of contract documentation]
J 30 Aranjamente privind asigurarile
(sau indosariat cu corespondenta cu
antreprenorul la H13:03)
J 30 Insurance arrangements (or file with
Contractors correspondence at H 13:03)

4

K EXECUTIA CONSTRUCTIEI
(operatii aferente executiei)
K CONSTRUCTION TO PRACTICAL
COMPLETION (Construction Operations C72)

K10 Diriginte de santier
K10 :06 Rapoarte ale dirigintelui de santier
K10 Clerk of works
K10 :06 Clerk of works progress reports
K20 Desene: Situatii de santier K20 Drawings: Site records
K30 Certificate (receptie)
K31 Receptii intermediare (lucrari ascunse)
K32 Decalari de termene
K33 Lucrari terminate
K34 Lucrari neterminate
K35 Remedieri
K36 Receptia finala
K30 Certificates
K31 Interim certificates
K32 Extensions of time
K33 Practical completion
K34 Non completion
K35 Making good defects
K36 Final certificate
K50 Instructiuni (ordine de santier)
K51 Ordine de santier ale arhitectului (Osa),
Modificari.
K50 Instructions
K51 Architects instructions (Als),
variation orders
K52 Confirmari ale instructiunilor verbale
(Civ)
K52 Confirmation of verbal instructions
(CVls)
K53 Ordine de santier ale dirigintelui K53 Clerk of work directions
K60 Fotografii ale lucrarii K60 Progress photos
K80 Control de calitate
K71 Liste de deficiente,
K72 Inregistrari defecte
K70 Quality control
K71 Defects schedules
K72 Handover and defects records
K80 Situatii de santier
K81 Munci grele, zile/ore suplimentare
inregistrare
K80 Site records
K81 Labour returns, day work/overtime
records
K82 Situatii meteo K82 Weather records
K90 Reclamatii, Dispute K90 Claims, Disputes

L DUPA TERMINAREA EXECUTIEI L AFTER PRACTICAL COMPLETION
(completion C73)

L10 Ceremonii, festivitati L10 Ceremonies
;L20. Desene: Set de piese desenate conforme
cu executia indosariate conform par B20]
(Cartea Constructiei)
[L20 Drawings: As built set file in drawings
sequence see B20]
L30 Dosar de sanatate si siguranta L30 Health and safety file
L40 Manual de intretinere L40 Maintenance manual
L50 Ghidul utilizatorului L50 Tenants handbook

M FEEDBACK (CONEXIUNE INVERSA)
(urmarire ulterioara)
M FEEDBACK
(Feedback C83)

M10 Premii, recunoasteri M10 Awards
M20 Revista (istoria?) proiectului M20 Project rewiew
M30 Publicitate. Taieturi din presa M30 Publicity, press cuttings

CRITERII (PARAMETRI) DE AVUT N VEDERE N STUDIUL (PROIECTAREA) SI ANALIZA
INCLUSIV POST A SUBANSAMBLURILOR I DETALIILOR DE ARHITECTUR.
(lista orientativa, poate fi completata, modificata sau se pot selecta numai unele criterii)
1. FORMALE
ASPECT, IMAGINE
CONFORMARE SPAIAL, DIMENSIUNI, PROPORII
CALITATE, TEXTUR I CULOARE SUPRAFEE, RELATII INTRE ACESTEA
RELAIA NTRE COMPONENTE, SCAR
INTEGRARE N IMAGINEA DE ANSAMBLU
INTEGRARE N SISTEMUL DIMENSIONAL AL ANSAMBLULUI
2. FUNCIONAL-UTILITARE
NDEPLINIREA ROLULUI FUNCIONAL
NDEPLINIREA ROLULUI TEHNOLOGIC
3. ESTETICE
CALITI SIMBOLICE, SEMNIFICAIE
CALITI ESTETICE
4. MATERIALE UTILIZATE
CORESPUNZTOARE SCOPULUI (FUNCIUNII DE ANSAMBLU)
CORESPUNZTOARE FUNCIUNILOR DE DETALIU
COMPATIBILITATE NTRE MATERIALE
DISPONIBILITATE MATERIALE (CU CE EFORT, PRE)

5. FIZICE
REZISTEN LA MEDIU (EXTERIOR, INTERIOR)
COMPORTARE LA FOC
VARIAII DIMENSIONALE DATORITE CLDURII I/SAU UMIDITII
IZOLARE TERMIC, PROTECIE LA CONDENS, INERIE TERMIC
STPNIREA APEI INTERIOARE I EXTERIOARE
ACUSTIC: PROTECTIE, IZOLARE, FONO ABSORBIE
LUMIN: MOD DE EXPUNERE, CONTROL, PROTECIE LA LUMIN I SOLAR
LUMINA ARTIFICIALA (ROL: SIGURANTA, FUNCTIONAL, ESTETIC), POSIBILITATI VARIATIE
BILAN ENERGETIC (SURSA ENERGIE ETC..)
6. STABILITATE I REZISTEN
STABILITATE I REZISTEN PROPRIE
REZEMARE I SOLIDARIZARE NTRE ELEMENTE
REZISTEN LA SOLICITRI N EXPLOATARE
(EVENTUAL) ROL STRUCTURAL N ANSAMBLUL CONSTRUCIEI
7. TEHNOLOGICE, TEHNICO-CONSTRUCTIVE
MOD I ETAPE DE FABRICARE, EXECUIE, MONTAJ
COORDONARE MODULARA, TOLERANE
MOD I ETAPE DE DEMONTARE-REMONTARE
POSIBILITI DE NTREINERE, NLOCUIRE PIESE, PRI
DISPONIBILITI TEHNICE REALE
8. DE INTEGRARE
SUSINE, MASCHEAZ, INTEGREAZ
- INSTALAII SANITARE, NCLZIRE, VENTILAII, MECANICE, SPECIALE
- ECHPAMENTE, DOTRI, MOBILIER
9. DE CONDIIONARE
CONDIIONEAZ SAU ESTE CONDIIONAT DE ALTE SUBANSAMBLURI ? (ex: relatia pereti-tavane)
10. DE COMPORTARE
DURABILITATE CORESPUNZTOARE SCOPULUI I CONDIIILOR ECONOMICE
COMPORTARE N UTILIZARE, UZUR
MOD DE MBTRNIRE
MOD DE NTREINERE, REPARARE
MBTRNIRE MORAL
POST UTILIZARE?
11. ECONOMICE
FONDURI DISPONIBILE, COSTURI, CONSUMURI
ECHILIBRU COST VALOARE DE NTREBUINARE (ANALIZ DE VALOARE)
POSIBILITI REDUCERE COST I/SAU MRIRE VALOARE DE NTREBUINARE
ECHILIBRU NTRE PREUL INIIAL (INVESTIIEI) I
- PARAMETRII FUNCIONALI SI/SAU ESTETICI
- PREUL EXPLOATRII PE TERMEN SCURT SAU LUNG
FLUX DE INFORMAII N ANALIZA DE PERFORMAN
(METODE DE) EVALUARE, PERFORMANE,
PRIN NCERCRI FIZICE (IN SITU SAU N
LABORATOARE, CALCULE, EXPERTIZRI
SUBIECTIVE
CU CARACTER MIXT, PT. TEME, CONCURSURI,
LICITAII (PARIAL EXIGENIAL, PARIAL
DESCRIPTIV)
CONSTRUCIE
care servesc pentru:
CUPRINZND CARACTERISTICI FIZICE I EXIGENIALE, IAR PENTRU
APRECIEREA CALITATIV A ANSAMBLULUI SE DETERMIN
1
DOCUMENTE DE REFERIN LA NIVEL NAIONAL
N SPRIJINUL PROIECTRII SE REALIZEAZ PRESCRIPII, REGLEMENTRI
TEHNICE , DE ASEMENAEA CU CARACTER EXIGENIAL (SPRE DEOSEBIRE DE
CELE TRADIIONALE CU CARACTER DESCRPTIV)
SE PORNETE DE LA CARACTERISTICILE
UTILIZATORILOR SELECTATE PE BAZA:
ACTIVITILOR CRITICE ALE LOR
N FUNCIE DE CARE SE DETERMIN
NECESITILE UTILIZATORILOR
CONCRETIZATE N:
EXIGENELE UTILIZATORILOR
CERINELE DE PERFOMAN
PENTRU CLDIRI (LEGEA CALITII)
CONDIII TEHNICE (DE CALITATE)
DE REGUL CU REFERIRE LA ANSAMBLURI FUNCIONALE SAU
MATERIALE I EXPRIMATE CALITATIV I CANTITATIV, PRIN
A
B
C
D
EXPRIMATE DE OBICEI PENTRU CLDIRE SAU SPAII N ANSAMBLU.
PE BAZA LOR SUNT IDENTIFICATE
DETALIATE I CONCRETIZATE N
CRITERII
CE SE REFER DE OBICEI LA REZULTATE, NU LA MIJOACE, I CUPRIND SERII DE
VALORI POSIBILE
STANDARDE
NORMATIVE
GHIDURI
METODOLOGII
(RECOMANDRI):
EXIGENE, CRITERII
I METODE DE
EVALUARE
METODE DE PROIECTARE
DE OBICEI PENTRU ELEMENTE I
PRODUSE
CULEGERI DE
2
3
PENTRU CAZURI CONCRETE DE PRODUSE,
SISTEME, SAU TEHNOLOGII, SE ELIBEREAZ
DOCUMENTE DE ATESTARE
AGREMENTE SAU AVIZE TEHNICE
PERFORMANELE CONSTRUCIEI
CONTROL CALITATE
RECEPIE
CONEXIUNE INVERS
N BAZA ACESTOR CAZURI CONCRETE,
SE STABILESC
SPECIFICAII DE TEM
PARAMETRI DE PPROIECTARE
(CRITERII NSOITE DE VALORI EXACTE)
E
4
PROIECT (INCLUSIV)
SPECIFICAII, PRODUSE,
LUCRRI CONSTRUCIE
F
Catedra de Stiinte Tehnice CURSUL PROIECTARE COMPLEXA sem1 - AN V

PRECIZARI PRIVIND EXAMENUL DE CITIT CU ATENTIE proiect-compl-preciz-08-09.doc
Nota finala, se va compune din: - activitatea pe parcurs (activitate la curs, lucrare de verificare - 30%),
- elaborarea unui eseu cuprinznd analiza-verificare a unui proiect propriu la
alegerea studentului: 50%,
- verificarea final in ziua examenului 20%.

1 Verificarea finala 20%(test in ziua examenului)se va referi la:
principiile si fluxul analizei de tip exigente performante,
relatia spatial material in procesul de proiectare.
tipuri de exigente, criterii si parametri,
proiect de arhitectura si proiect complex,
traectoria investire - proiectare executie, specificatii de proiectare, specificatii pentru executie,
grafice de activitati.

2 Eseul verificare a unui proiect propriu,50%, (va fi predat in ziua examenului).
Nu va fi o lucrare stiintifica discursiva ci va analiza exigente si criterii aplicate unui ansamblu proiectat,
prezentandu-se numai concluziile. Obiectul verificarii trebuie sa fie un proiect propriu, preferabil studiat la
nivelul care sa permita o analiza concreta a aspectelor materiale si de tehnologie arhitecturala.
OBIECTUL VERIFICARII:
Locuinte colective sau cladire publica, alta decat hotelul.
Excluse proiectele care au avut si faza de proiect tehnic(deci nu hotelul), excluse locuintele individuale.
Analiza va utiliza listele de detaliere ale cerintelor din Legea Calitatii prezentate in documentarea cursului
(respectandu-se ordinea si numerotarea), eventual completate cu aspecte suplimentare specifice proiectului.

Atentiune: lucrarea NU ESTE un memoriu justificativ, tema fiind verificarea unui proiect.
Se recomanda sa fie analizate numai criteriile semnificative pentru cazul tratat.
1. semnalarea unor eventuale greseli, lipsuri sau deficiente propunandu-se corecturi.
2. Pentru partile materiale analizate (pereti, plansee), se vor schita simplificat alcatuirile verificate si se vor
specifica performantele acestora (preferabil direct pe planse).

Se vor prezenta - Piese desenate( MAXIMUM5 PLANSE OBLIGATORIU A3, NEPLIATE, CAPSATE ):
contextul urban schitat numai daca este cazul,
planul la nivelul intrarii, doua nivele considerate exemplificative si cel putin o sectiune.
Suprafata analizata: cat incape intr-un A3 la sc. 1/100). Se vor alege cateve spatii alaturate si suprapuse
pe verticala pentru a putea verifica sau propune solutii pentru pereti interiori, exteriori si plansee. Sunt
suficiente schite chiar de manaale alcatuirilor verificate. Interzisa prezentarea de detalii de proiect
tehnic.
Pe planse se vor prezenta sintetic concluziile verificarii. Sunt necesare trimiteri clare (puncte si
subpuncte numerotate) din text la planse si invers (pentru a nu incarca plansele). Pot fi suficiente si scurte
texte scrise direct pe planse.
Text. - Tratare sintetica si clar organizata de justificare a concluziilor. Maximum acceptabil 2000 cuvinte (sau 4
pagini text corp 11). Nu se repeta textele criteriilor luate in considerare.

Nu este necesara analizarea integrala a cladirii propuse.
Lucrarile sunt individuale si in consecinta fraze cu generalitati sau nu, preluate in serie, conduc la depunctare.
Incarcarea cu planse suplimentare este deasemenea depunctata.
Interzise foliile de protectie

Notele se afiseaza dupa minimum trei zile. Aceste precizari, o serie de observatii si sfaturi, precum si fisele
documentare principale sunt prezente in Internet in portalul BICAU.

M.S.
G.N. ianuarie 2009.
INVESTIRE PROIECTARE EXECUTIE UTILIZARE
Ing. Alex. Fuciec pentru cursul PROIECTARE COMPLEXA AN. V - ian 2005

CICLOIDA INFORMARE-ANALIZA-DECIZIE-ACTIUNE
cu ce pret?
-proiectant
arhitectul -antreprenor stadiu ordonare
-imobiliar (investitor) selectare

pret cost Pc +B(enef) =Pv (pret vinzare) =Ca (cifra afaceri)

societate =(proiectare sau executie) reunire intre Know-how si Capital =Cs (capital social)

rata B (beneficiului) RB =B / Ca x 100

rata profitului (P) 1 RP (1) =B / Cs x 100 (in Europa RB 2%, RP 911%)

rata profitului (P) 2 RP (2) intr-un an =Ca / Cs x B / Ca =N x RB (N =numarul de rotatii intr-un an)

RELATIA (INTERACTIUNEA) DURATA CALITATE - PRET durata minima ? calitate f. buna

pret minim
durata (obiectiva? subiectiva?)
calitatea (legea 10 +completari)
pret =avem indicatori sintetici? (arhitect), devize estimative (antreprenor)
variatia pretului (in timp precizia creste)
(faze : marketing, pre- si fezabilitate, pr. tehnic, executie) volumul de informatii

pret valoare maxima

pret final
pret valoare minima

evolutia proiectului

CURBA COST / DURATA (deobicei se pleaca de la durate impuse dar acesteadepind de multi factori)
valoare (cost) durata / cost (optim)

durata

FACTORI DE CARE POATE DEPINDE PRETUL (viitoarei investitii)
1. starea fizica (a constructiei existente?) materie +forma
2. caracteristicile amplasamentului (nu numai fizice)
3. durata si perioada executiei (3 posibile intreruperi fortuite)
4. specificatii din caietele de sarcini
5. sistemul legislativ (impozite?)
6. capacitatea tehnica a industriei locale
7. viitoarele cheltuieli de intretinere (vezi pret global)
1 7 obligatoriu apar in caietul de sarcini
8. piata resurselor (materiale, sisteme, manopera)
9. situatia concurentei +conjunctura locala
10. interesul contractorului
11. preturile colaboratorilor
12. beneficiul (acceptat de investitor?)

COST INITIAL vs COST GLOBAL (al investitiei)
O premiza gresita: sa se conteze numai pe scaderea costului constructiilor
Val. Investitie +chelt.intret. +chelt.exploat.- val reziduala dupa un ciclu de viata =>cat mai mica
I + Ci + Ce Vr => MINIM

informare analiza
actiune
decizie
(PRET) OFERTA
cheltuieli directe manopera (singura nerecuperabila)
materiale, schele, materiale auxiliare, utilaje, echipamente,
subantreprenori (consultanti), organizare santier
+cheltuieli indirecte (generale de productie)
+credite (dobanzi)
PRET COST + cota de risc + beneficiu =
=PRET TOTAL + TVA
=PRET OFERTARE (si in final pret CONTRACT)

CONDITII CONTRACTUALE (in general)
conditiile generale sunt aprobate prin ordine ministeriale (obligatorii la investitii bugetare)
conditii speciale (sa nu contrazica codul civil)
orice document particular are prioritate fata de unul general
descrierea detaliata a lucrarii
conditiile de plata, mod decontare
termene
garantii (banca, asigurari?)
rezolvarea litigiilor, modalitati de reziliere, (riscul impartit)

CAIETUL DE SARCINI, LICITATIA EXECUTIEI, CONTRACTAREA LUCRARII
conditii tehnice generale (normative, indicatori), speciale (de ex. tolerante)
cum se masoara lucrarea (suprafete, volume)
ce operatii se cuprind in pret (materiale, transport..)
normele de deviz (C, Iz, Rpc, etc.) romanesti sunt unice in lume!
termene (obiective sau subiective)
plata: se face dupa dimensiunile din proiect (nu executate)
costuri cu 20-30% in plus?, economii numai reducand din volumul lucrarii
(in strainatate nu se mai fac contracte, o lettre de soumission accepta toate conditiile din licitatie.

PROGRAME DE LUCRU tabelare, grafice, matematice (gantt, drumul critic, perth)
definire obiecte, termene relative sau calendaristice (minim, maxim, incepere, terminare), definire
activitati, relatii intre activitati, alocare resurse, construire grafice.
GANTT: start, precedenta, succesiune, final
Nr.
crt

denumire activitate
durata
(sapt,luni)
desfasurare (saptamani, luni)
1 2 3 4 5 6 7 8
A (arhitectura) inceput, finalizare 2
B (structuri) 3
C (instalatii) 2
D (economic, devize) 3
rezerva
DRUM CRITIC (misiunea APOLLO)
activitati: cod, denumire, durata, resurse, conditionare anterioara, ulterioara
conditionari durata, tip (sfarsit-inceput, inceput-inceput: posibila suprapunere )
definirea evenimentelor importante

VARIANTA PERTH IN CARE ACTIVITATILE SUNT EVIDENTIATE IN NODURI

Vezi in continuare si variantele de drum critic cu activitati evidentiate pe arce.
S 0
0 0
A 5
5 5
B 6
10 18
C 9
12 12
D 11
19 27
E 14
20 20
F 10
38 38
T 0
48 48
0
0
5
7
9
8
5
0
8 8
0
18
11
0
10
cod durata
term. min. term. max.
rezerva

CURBA CHELTUIELILOR CUMULATE
luna valori.relizate valori program diferente V.realiz.cumulate V. Program cumulate
I, II...
Atentie: pt. santier, o bonificatie pentru timp este periculoasa, nu totdeauna utila

1
(in cadrul cursului PROIECTARE COMPLEXA an V)

TEMA PROGRAM +SPECIFICATII DE PROIECT =

- TEMA SPECIFICATIE (DE PROIECT),

1. CIND, CINE, DECE ?

A.- CAND ?
POSIBILE MOMENTE DE REDACTARE:
1. In sumar, ca baza de prezentare pentru a ajuta montajul financiar.
2. Ceva mai detaliata, utilizata ca explicatie - justificare pentru
obtinerea Certificatului de Urbanism.
3. Cat mai completa, ca tema propriu zisa, inainte de inceperea
proiectarii.
4. Pe parcurs, in seama arhitectului, care in acest caz ar fi bine sa-si
asigure acceptul clientului.

B.- CINE ?

Rareori Investitorul (daca se pricepe), eventual impreuna cu viitorul
beneficiar (utilizator direct), denumit in continuare Client.
Pentru o investitie mai mare, clientul numeste sau angajeaza un
consultant - manager de proiect (care are printre altele, sarcina sa
selecteze si proiectantul prin concurs sau invitatie).
Consultantul, angajat ca atare (pentru realizarea temei - specificatie),
sau in cadrul contractului de proiectare, poate fi chiar arhitectul (sef de
proiect - persoana, sau proiectant general - firma).
Arhitectul se descurca singur in relatie cu clientul.

C. DECE ?

Evident ca este utila pentru primele trei cazuri de la pct. A.
In plus este poate fi baza pentru contractarea, avizarea (pe parcurs) si
aprobarea proiectului.
Pentru proiectant este utila intrucat usureaza stabilirea onorariului.
In acest caz, daca apar pe parcurs modificari, se poate justifica
suplimentarea onorariului.

Nici o reglementare oficiala in vigoare acum, nu impune prezentarea unei
astfel de teme-specificatii.

Pe baza`TEMEI SPECIFICATIE se realizeaza`

Care contine in cadrul PROIECTULUI TEHNIC:

SPECIFICATII PT. EXECUTIE
(CAIETUL DE SARCINI)

PROIECTUL
2
TEMA - SPECIFICATIE DE PROIECT

2. - CONTINUT CADRU - POSIBILE CAPITOLE

Evident nu totul trebuie sa fie totdeauna precizat.

Continutul poate aborda numai unele capitole sau cerinte exigente, in
functie de complexitatea sau specificitatea investitiei.

Multe se pot preciza si in baza unor variante prezentate si discutate pe
parcursul proiectarii in special in primele faze.

Atentiune! - Lista care urmeaza se refera la cerintele (chiar existente
in reglementari), pe care clientul vrea sa le accentueze, sau la
precizari suplimentare.
Defapt reglementarile existente sunt departe de a preciza (din fericire)
totul.

1. Generalitati
A. Proiectul trebuie sa respecte standardele si reglementarile din tara in
care se va realiza.
Eventuala precizare a unor reglementari (suplimentare) de avut in
vedere.

B. In cazul unor diferente intre cerintele locale si cele solicitate in cazul
respectiv, se vor respecta cerintele (nivelurile de performanta) cele mai
stricte (ridicate).

C. Intrucat este dificil sa se realizeze un document care sa cuprinda
absolut toate precizarile necesare. In consecinta trebuie corelat cu alte
posibile documente ale clientului.

D. Toate posibilele intrebari vor trebui lamurite din timp pentru a evita
refacerile, uneori pe cheltuiala proiectantului.

2.- Relatia cu situl.

A. Integrarea in mediul natural si/sau construit.

B. Eventuale variante de amplasament sau de pozitie in interiorul
amplasamentului, care trebuie analizate. Pozitii preferentiale pentru
anumite parti (corpuri) de cladire.

C. Mod de acces (pietonal, auto, transport greu, vehicole aprovizionare,
pompieri). Directii de acces preferentiale, majore.

D. Parcaje (procent fata de numarul de persoane utilizatori sau de
vizitatori).

E. Indicatii privind sistematizarea verticala (relief, denivelari, aplatizari).

F. Eventual lista de utilitati cu caracter special (tip de energie utilizata)

3
3.- Cerinte specifice din Certificatul de Urbanism si/sau din
Regulamentul local de Urbanism.
(multe si obligatorii).

4.- Marime. Variante de precizare separat sau impreuna:
Numar, categorie unitati (camere, paturi, apartamente , clase,
functionari, etc.).
Suprafata construita, utila sau de exploatare.
Fonduri disponibile.

5.- Simbol, mesaj, reprezentare.
Poate fi solicitat(a) de client in mod explicit sau poate fi propusa de arhitect.

6.- Cerinte functionale

A. Lista de functiuni de baza, cu sau fara precizarea suprafetelor.
B. Lista de functiuni anexa (poate fi lasata in sarcina arhitectului).
C. Relatii intre functiuni: alaturari obligate, interzise, pozitii preferentiale
ca orientare cardinala sau pozitie in ansamblu (cladire) pe orizontala
sau verticala.
D. Utilizatori. Caracteristici, varsta, ocupatie, grup social.
D. Fluxuri (utilizatori de baza, personal auxiliar, vizitatori, aprovizionare,
evacuare, fluxuri tehnologice).
E. Relatii intre fluxuri (comune, separate, intersectate sau nu)
F. Control si restrictii de acces in cladire si in anumite compartimente,
parti, sectiuni (publice sau cu restrictii).
G. Descrierea functiunilor sau activitatilor cu caracteristici speciale.

7.- Etape de realizare, extinderi posibile, flexibilitate .

A. O investitie care se va dezvolta trebuie studiata pe cat posibil integral
(pana in etapa finala).

B. Flexibilitate .

1. Flexibilitate de proiectare si implicit de investitie.
Lucrul cu module:, functionale, structurale, functional-structurale,
coordonare dimensionala, selectarea invariantelor (componente
obligate ca alcatuire, pozitie).

2. Flexibilitate (evolutie) in utilizare.
Poate fi in consens cu flexibilitatea de proiectare, dar nu obligatoriu.
Se cere in plus
a. o structura, si un sistem de utilitati (in special coloanele
sanitare), plasate strategic in puncte cheie ale planului
pentru a putea ramane practic neschimbate.
b. Sistem de compartimentare cel putin demontabil daca nu
amovibil sau mobil.
c. Tavane si uneori pardoseala modulate sau usor de
modificat.
d. Uneori o fatada vitrata continuu trebuie sa poata primi
pereti de compartimentare in interior in orice punct al
modulului propriu.

4

8. Cerinte (specificatii) de calitate, (performanta)

Se atrage atentia asupra celor considerate mai importante, sau,
se solicita anumite nivele de performanta in cazul unor cerinte cu la
care exista scale de nivele (deobicei de confort), posibil de obtinut, sau,
Se solicita cerinte suplimentare.

Grad asigurare structura.

Siguranta generala si la foc, lumina naturala, artificiala, soare, termic,
acustic, aer (calitate, mod furnizare)

Sau gruparea din legea calitatii:
A. Stabilitate
B. Siguranta de utilizare
C. Siguranta la foc
D. Igiena, sanatatea, protectia mediului
E. Izolare termica economie energie
F. Protectia la zgomot

9. Dotare, echipare functionala.
Liste de echipare fixa (sanitare, incalzire, climatizare, ascensor, mijoace de
comunicare)
Mobilare (specificat daca prevazuta de client sau proiectant).
Echipare specifica programului sau unor functiuni.

10. Specificatii privind rezolvarile tehnice.
Eventuale preferinte ale clientului sau chiar prevederi obligatorii, privind:
Numarul de nivele supra- si sub-terane
sistem constructiv, structura (beton sau metal).
Peretii exteriori, pereti interiori, usi, ferestre, pardoseli, tavane,
Instalatiile de toate tipurile.

11. Indici spatiali si tehnico economici.
Finantare disponibila totala si raportata la suprafata, (volum), numar unitati,
In special pentru justificarea investitiei
In sprijinul montajului financiar, obtinerii de credite etc.
Dar si pentru orientarea proiectantului (nu numai arhitectului)

12. Precizari cu privire la viitorul contract de proiectare.

Pentru usurarea contractarii proiectului: termenele de realizare si fazele
(etapele) pe parcurs in care este necesara avizarea de catre investitor.

Precizari cu privire la consultanti recomandati sau care trebuie aprobati
de client

Marius Smigelschi
Gabriel Negoescu
C
O
N
E
X
I
U
N
I

I
N
V
E
R
S
E

O
P
E
R
A
T
I
V
E

Investitor, beneficiar, antier, furnizori
TRAIECTORIE I FLUX DE INFORMAII SPECIFICE PROIECTULUI CONSTRUCIEI
(LOCUINE I SOCIAL-CULTURALE)
COMAND

--------------------------------------------------------------------AVIZARE

------------------------------------------------------------------ DECIZIE

INFORMAII PRIVIND
SUBANSAMBLURI DE
INTEGRAT
performane
clasificate/at es t at e
INFORMAII EXIGENTE

PARAMETRII
SCHIMB DE
INFORMAII CU
SPECIALITILE

RELAIA CU
ADMINISTRAIA
(LOCAL/CENTRAL)

TEM
TEMA
SPECIFICAIE
PARAMETRII FUNCIONALI
CLDIRE I SPAII
ANTEPROIECT
SCHEME
FUNCIONALE
IDEI
SCHIE
VARIANTE
--------------DECIZIE
ANSAMBLU
PROIECT
ANSAMBLU
(proiect tehnic)
ANSAMBLU

SUBANSAMBLU

DETALII TEHNICE
PROIECT EXECUIE
CAIET SARCINI
PARAMETRII MEDIULUI
(LOCALIZARE I
PROTECIA MEDIULUI)
OPIUNE ESTETIC SIMBOLIC
PARAMETRII:
- SANOGENETICI
- TEHNICO-
CONSTRUCT
- TEHNOLOGICI
- ECONOMICI
TEHNICE
TEHNOLOGICE
ECONOMICE SAU
PRIVIND ACIUNI I
PARAMETRII SPECIALI
PUD

CERTIFICAT URBANISM
CONSULTRI
IDEI, SOLUII SPECIFICE
CONSULTRI
PROIECTE, SUBANSAMBLURI,
SOLUII SPECIFICE
CERERI AVIZE
PRIMIRI AVIZE SPECIFICE
VERIFICRI

AUTORIZAIE
CONSTRUCIE
CONSULTRI
DOCUMENTAIE

PROIECTE, SUBANSAMBLURI I DETALII SPECIFICE
CAIET DE SARCINI SPECIALITATI

INFORMAII (CONEXIUNE INVERS INDEPARTAT
MODULI SAU
OBIECTIVE DE
CONSTRUCIE,
PROSPECTE DE
SISTEME
INTEGRATE SAU
INTEGRABILE
Caracteristici
performante
PROIECTE
(PROSPECTE) DE
SISTEME, PRI,
ELEMENTE DE
CONSTRUCIE,
UZINATE
(PREFABRICATE)
Caracteristici
performante
PROIECTE TIP SAU
CATALOAGE DE
PRI DE
CLDIRE,
ELEMENTE I
DETALII
REALIZABILE
IN SITU
CATALOAGE,
PROSPECTE DE
MATERIALE I
SEMIFABRICATE
Caracteristici
performante
Caracteristici
performante DETALII
A
B
C
D
EVENTUALE DETALII
ALE EXECUTANTILOR
PROIECTARE COMPLEXA LISTA DE CONTROL UTILIZABILA PENTRU LUCRAEA DE EXAMEN
VERIFICAREA UNUI PROIECT PROPRIU
Obs: sunt semnalate cu () criterile interesante in contextul lucrarii.
C

DETALIERE CERINTA C - SIGURANTA (SECURITATEA) LA FOC
In mod normal este necesar Normativul P118, dar se va putea utiliza si numai documentatia selectata,
existenta la Biblioteca de reviste.
In lipsa unor informatii privind caracteristici de materiale si sisteme, verificarea se va concentra pe
aspectele privind partiul, alcatuirea de ansamblu, dimensiuni, pozitie si caracteristici de principiu ale unor
parti de cladire cu rol important.

C1. PROTECTIA FATA DE VECINATATI
C1a. Distanta minima fata de alte constructii sau separarea cu perete antifoc la calcan
(documentatie pag.9)

C2. INCADRAREA IN CATEGORIA DE PERICOL DE INCENDIU A PROCESELOR
TEHNOLOGICE SAU FUNCTIUNILOR ADAPOSTITE (documentatie pag.7)
C2a. Apreciere privind riscul de incendiu in functie de destinatie si densitatea sarcinii termice pentru
zona verificata (docum. pag. 7).
C2b. Daca este cladire inalta sau cu sali aglomerate (docum. pag.15-16).

C3. GRADUL DE REZISTENTA LA FOC
(in mod normal la constructii din beton, zidarie cu pereti despartitori incombustibili rezulta gradul II).
C3a. propunere de incadrare
C3b. Verificarea, numarului etaje si a ariei construite pe nivel (documentatie pag.14).

C4. MASURI LUATE IN VEDEREA LIMITARII PROPAGARII FOCULUI
C4a. Usi, scari
C4b. Pereti cortina (documentatie pag.9).

C5. EVACUARE FUM SI GAZE FIERBINTI
C5a. Ventilatii la scari
C5b. Deschideri speciale in tavanul salilor aglomerate.

C6. ASIGURAREA CAILOR DE EVACUARE SI DE SALVARE
(documentatie pag.9 13 si 19 - 20)
C6a. Numar de cai de evacuare (acces separat)
C6b. Dimensiuni cai de evacuare (exemplu de calcul, numar persoane, fluxuri si dimensiuni culuare
si rampe de scari)
C6c. Lungimi cai de evacuare
C6d. Verificarea fluentei evacuarii (sens si spatii pt. deschiderea usilor).

C7. DOTAREA CU AUTOSPECIALE DE STINGERE A INCENDIULUI SI MIJLOACE DE
PROTECTIE SI SALVARE
C7a. Echiparea cu instalatii de stingere a incendiilor
C7b. Locul de asezare a dotarilor pt. stingerea incendiului
C7c. Echiparea cu instalatii de detectare alarmare
C7d. Asigurarea alimentarii cu apa pentru stingere (la cladiri mari, rezerva speciala)

C8. CAI DE ACCES INTERIOARE SI EXTERIOARE PENTRU INTERVENTIE IN CAZ DE
INCENDIU
C8a. Accesul masinii de pompieri
C8b. Traseu acces pompieri in interiorul cladirii

C9. MASURI SPECIALE PENTRU CLADIRI INALTE SI/SAU CU SALI AGLOMERATE
(documentatie pag.15-16)
C9a. Evidentierea caracteristicilor speciale adoptate in cazul acestor tipuri de cladiri
B
DETALIERE CERINTA B
SIGURANTA IN EXPLOATARE
Unele criterii (privind circulatia si denivelarile) se suprapun cu problematica sigurantei la foc.

B1. SIGURANTA CU PRIVIRE LA CIRCULATIA ORIZONTALA INTERIOARA SI EXTERIOARA
B1a. Alunecare (pardoseli)
B1b. Impiedicare (denivelari mici si neanuntate)
B1c. Contactul cu proeminente joase
B1d. Contactul cu elemente verticale laterale pe caile de circulatie
B1e. Contactul cu suprafete transparente (usi, ferestre si pereti din sticla cu parapet avnd
h<0,9m sau fara parapet
B1f. Siguranta cu privire la deschiderea usilor (loc pentru deschidere)
B1g. Coliziunea cu alte persoane, piese de mobilier sau echipamente (gabarite, fluxuri
functionale)
B1h. Siguranta cu privire la coliziunea cu obiecte sau utilaje aflate in deplasare (la inaltime, la
nivelul pardoselii, la nivelul inferior circulatiei)
B1i. Separarea circulatiei pietonale de cea a vehicolelor

B2. SIGURANTA CU PRIVIRE LA SCHIMBARILE DE NIVEL
necesitatea, inatimea si alcatuirea parapetelor la:
B2a. Balcoane, ferestre, galerii
B2b. Denivelari

B3. SIGURANTA LA DEPLASAREA PE SCARI SI RAMPE
B3a. Oboseala excesiva (dimensionare trepte, panta rampe, podeste odihna)
B3b. Cadere (balustrade)
B3c. Alunecare (materiale pentru suprafata de calcare a treptelor)
B3d. Impiedicare (semnalarea treptelor, inceput si sfarsit de rampe)
B3e. Lovire ,coliziune

B4. SIGURANTA CU PRIVIRE LA ILUMINAT
B4a. Intreruperea alimentarii cu energie electrica in caz de avarii
B4b. Evitarea sau limitarea fenomanului de orbire (corpuri de iluminat sau ferestre)

B5. SIGURANTA CU PRIVIRE LA DEPLASAREA CU ASCENSOR SAU SCARI RULANTE

B6. SIGURANTA CU PRIVIRE LA AGRESIUNI PROVENITE DIN INSTALATII
B6a. Electrocutare
B6b. Arsura, oparire, degerare
B6c. Explozie
B6d. Intoxicare
B6e. Contaminare si otravire
B6f. Contact cu elemente de instalatii

B7. SIGURANTA CU PRIVIRE LA LUCRARILE DE INTRETINERE (posibilitate intretinere)

B8. SIGURANTA CU PRIVIRE LA EFRACTIE SI PATRUNDEREA ANIMALELOR DAUNATOARE
SI INSECTELOR
B8a. Impiedicarea fortarii din afara
B8b. Grile si plase

B9. ELIMINAREA BARIERELOR ARHITECTURALE (persoane cu handicap)
B9a. Rampe, ascensoare, culuare de circulatie, posibilitate de intoarcere, cotituri
B9b. Mini curente suplimentare
B9c. Cabine sanitare speciale
PROIECTARE COMPLEXA LISTA DE CONTROL UTILIZABILA PENTRU LUCRAEA DE
EXAMEN VERIFICAREA UNUI PROIECT PROPRIU
Obs: sunt semnalate cu criterile interesante in contextul lucrarii.
D(1)
DETALIEREA CERINTEI " D"
IGIENA, SANATATEA, REFACEREA SI PROTECTIA MEDIULUI
(PARTEA 1 PROTECTIA MEDIULUI)

DENUMIRE SI DEFINITIE IN DIRECTIVA EUROPEANA:
IGIENA, SANATATE, MEDIU INCONJURATOR
Privind MEDIUL: Lucrarile de constructii nu trebuie sa degajeze poluanti in cantitati
susceptibile sa compromita sanatatea si igiena ocupantilor, utilizatorilor si a vecinilor
(poluarea aerului, solului si apei).
Lista a fost adaptata si extinsa de noi prin includerea unor criterii urbanistice
Poluarile pot fi cauzate de
Materialele de constructie,
Echipamentele constructiei (inclusiv aparate de combustie)
Instalatiile

. CRITERII URBANISTICE (vezi tema de proiect sau certificatul de urbanism).
D1. Clarificarea regimului juridic (teren, constructii existente). D2. Investitor, beneficiar de
investitie (utilizator), destinatie. D3. Regim tehnic.
D1. Clarificarea regimului juridic (teren, constructii existente). D2. Investitor, beneficiar de
investitie (utilizator), destinatie. D3. Regim tehnic.
D2. Investitor, beneficiar de investitie (utilizator), destinatie. D3. Regim tehnic.
D3. Regim tehnic.
D3a. accese, circulatie (auto), asigurare parcaje proprii si pentru vizitatori.
D3b. aliniere, retrageri, inaltime (numar etaje),
D3c. asigurare utilitati, (electrice, apa, canalizare, telefon), lucrari necesare.,
D3d, expresivitate integrata ansamblului.
D3e. mod de executie (organizare santier), materiale ecologice,

Exigentele ambiental tehnologice vor trebui deci sa fie realizate de
COMPONENTELE UTILIZATE
REALIZAREA (EXECUTIA) CONSTRUCTIEI (santierul)
CONSTRUCTIA SI AMENAJ AREA PROPRIUZISA

CRITERII DE PROTECTIE A MEDIULUI
D4. Influenta constructiei asupra mediului (natural si amenajat).
D4. Influenta constructiei asupra mediului (natural si amenajat).
D4a. higrotermic (degajari)
D4b. atmosferic (vant), degajari de mirosuri, gaze, praf,
D4c. acustic : sursa de zgomot, vibratii, socuri (exista activitati care pot jena vecinii?)
D4d. lumina si insorire: -protectie vecini (schita umbra).
-asigurare iluminat artificial in exterior.
D4e. Climat radiativ: -emanatii radioactive
-campuri electrice, magnetice artificiale. D5. Modificari in flora,
fauna: -defrisari, -degajari agenti biologici (laboratoare, spitale etc..). D6. Modificari
in sol si subsol (calitatea solului, pante).
D5. Modificari in flora, fauna: -defrisari, -degajari agenti biologici (laboratoare,
spitale etc..). D6. Modificari in sol si subsol (calitatea solului, pante).
-degajari agenti biologici (laboratoare, spitale etc..). D6. Modificari in sol si subsol
(calitatea solului, pante).
D6. Modificari in sol si subsol (calitatea solului, pante).
D7. Mod colectare, evacuare
D7. Mod colectare, evacuare
D7a-deseuri, gunoaie solide. D7b-deseuri lichide, ( cu sau fara canalizare in
zona).
D7b-deseuri lichide, ( cu sau fara canalizare in zona).

INFLUENTA CLADIRII (CONSTRUCTIEI)
ASUPRA MEDIULUI
Obs: sunt semnalate cu criterile interesante in contextul lucrarii.
D(2)
DETALIEREA CERINTEI " D"
IGIENA, SANATATEA, REFACEREA SI PROTECTIA MEDIULUI
(PARTEA 2.- MEDIUL INTERIOR)

DENUMIRE SI DEFINITIE IN DIRECTIVA EUROPEANA:
IGIENA, SANATATE, MEDIU INCONJURATOR PRIVIND MEDIUL INTERIOR:
Exigenta urmareste crearea unui mediu interior sanatos pentru ocupanti si utilizatorii
constructiilor, in ceace priveste:
Mediul termic ? (noi il vom discuta la exigenta (cerinta) E)
Lumina (naturala, artificiala)
Calitatea aerului (ventilare naturala sau mecanica)
Umiditate (probabil numai atmosferica)
Zgomotul ? (noi il vom discuta la exigenta (cerinta) F)
(dupa cum se vede, este neclar daca problematicile termica si acustica pot face parte din cate
doua cerinte)

ASIGURAREA CONDITIILOR DE IGIENA SI SANATATE IN CLADIRE.
D8. Masuri pentru protectia fata de noxele din exterior.
Se va specifica daca exista asemenea noxe.

D9. Masuri pentru asigurarea calitatii aerului functie de destinatia spatiilor, activitati si numar
ocupanti .
D9a- volum aer/ocupant,
D9b- numar schimburi ora sau,
- D9c- asigurare ventilatie naturala / naturala asistata / artificiala.

D10. Evitare degajari de noxe: -formaldehida, substante iritante,
-favorizare agenti biologici patogeni (laboratoare, spitale),

D11. Conditii de iluminat. -natural (raport supraf. ferestre/pard., iluminat zenital),
D11a-control lumina naturala (umbrire),
D11b-artificial (cantitate, calitate, evitare stralucire),

D12. Controlul climatului radiativ- electromagnetic:
-natural, (relatia cu campul magnetic natural) sau artificial.
-radioactivitate.

D13. Posibilitati de mentinere a igienei.
D13a-echipare cu instalatii sanitare conform normativelor (numar unitati, puncte apa,
obiecte sanitare de diferite feluri,
D13b-calitatea instalatiilor de alimantare si evacuare,
D13c-posibilitati de curatire intretinere,
-in conditii normale
-in conditii speciale (spitale, laboratoare, murdarire intensa)

(obs: cabinele sanitare pentru persoane cu handicap au fost prevazute la cerinta. B, siguranta in
exploatare).

INFLUENTA MEDIULUI ASUPRA CLADIRII
SI MASURI DE ASIGURARE A CONFORTULUI INTERIOR
E
DETALIERE CERINTA " E
PROTECTIE TERMICA, HIDROFUGA SI ECONOMIA DE ENERGIE.
DENUMIRE IN TEXTUL DIRECTIVEI EUROPENE:
ECONOMIE DE ENERGIE SI IZOLARE TERMICA.
Problema economiei de energie este deci determinanta intrucat priveste intreaga societate.
Izolatia hidrofuga a fost adaugata in Romania prin extiderea gresita a problematicii pericolului de condens
si la eventuala umezeala din infiltratii.

E1. Inscrierea in conditiile climatice.
Precizarea temperaturii exterioare minime conventionale de calcul.
E2. Asigurarea confortului higrotermic interior, iarna
E21. Temperatura de confort in fiecare incapere.
E22. Rezistenta termica obtinuta (preferabil in cocncordanta cu normativul C107/???
E22.a -in contactul cu pamantul,
E22.b -intre spatii cu temperaturi diferite,
E22.c -pereti exteriori (inclusiv eventual demisol),
E22.d -plansee separatoare interior - exterior,
E22.e -terasa / acoperis,
E22.f -deschideri spre exterior - ferestre, usi, vitrine, pereti vitrati,
E23. Evitare / micsorare punti termice:
E23.a -la plansee, grinzi, stalpi, balcoane,
E23.b -tamplarie.
E3 Masuri de minimizare a consumului de energie in ansamblu:
E3a. orientare corespunzatoare a spatiilor,
E3b procente de vitrare diferentiate nord/sud,
E3c. spatii tampon, sere,
E3d. eventual recuperarea caldurii (aer, apa)
E3e. sisteme de captare a energiei solare (pasive, active).
E4. Masuri de asigurare a confortului in conditii de vara:
E4a. prin conformare de ansamblu,
E4b. asigurarea inertiei termice,
E4c. controlul insoririi: -sisteme de protectie solara fixe (balcoane, stresini, copertine).
-sisteme de protectie solara mobile (rulouri, jaluzele, grile exterioare)
E5. Masuri de evitare a aparitiei condensului:
E5a. la fata interioara a peretilor exteriori,
E5b. la interiorul peretilor exteriori,
E5c. in spatele unor eventuale finisaje exterioare etanse.
E6. Sistemul de echipare (incalzire, climatizare) adoptat:
E6a. motivatie,
E6b. tipul si pozitia elementelor de incalzire,
E6c. tipul si pozitia echipamentelor de climatizare.
E7. Masuri de evitare a infiltratiilor de apa prin invelitoare (adaugata in Romania)
E7a. tip de invelitoare (pante, scurgere ape),
E7b. solutie de terasa circulabila sau nu, daca este ceva interesant de semnalat (mod de
scurgere a apei).
E8. Masuri de evitare a infiltratiilor de apa din sol (adaugata in Romania)
E8a. nivel apa subterana,
E8b. solutii izolare (fundatii, subsol),
E8c. eventual drenaj.
Obs: sunt semnalate cu (sau ) criterile interesante in contextul lucrarii.
F
DETALIERE CERINTA " F"
PROTECTIA LA ZGOMOT extinsa de noi cu problematica SPATIILOR DE AUDITIE

DEFINIREA CRITERIILOR DE PROTECTIE LA ZGOMOT CONF. DIRECTIVEI EUROPENE:
a- Protectia fata de zgomotul aerian provenit din exteriorul cladirii.
b- Protectia fata de zgomotul aerian provenit dintr-un alt spatiu inchis
c- Protectia impotriva zgomotului de impact.
d- Protectia fata de zgomotul produs de echipamentele si instalatiile tehnice ale cladirii
e- Protectia impotriva zgomotului reverberat excesiv si zgomotului produs in spatiul
respectiv.
f- Protectia mediului inconjurator fata de zgomotul produs de surse din interiorul
cladirilor si constructiilor, sau in legatura cu acestea (discutata la protectia mediului
cerinta D)

F1 -INSCRIEREA IN CONDITIILE DE MEDIU.
-precizarea surselor si nivelului de zgomot exterior (circulatie, industrii, altele).

F2 -MASURI DE PROTECTIE fata de zgomotul din EXTERIORUL CLADIRII (daca este
cazul). Vezi pct. a mai sus.
F21. masuri generale (orientarea spatiilor),
F22. ferestre/usi, spatii tampon (sere),
F23. asigurarea schimbului de aer in conditiile izolarii fata de zgomotul din exterior.

F3. MASURI DE PROTECTIE ACUSTICA IN INTERIOR, ZGOMOT AERIAN. Vezi pct. b.
F31. masuri generale (partiu, grupare, separare),
F32. precizarea nivelului de zgomot si a nivelului admisibil (in spatiile semnificative).
F33. precizarea spatiilor propuse pentru insonorizare si indicarea solutiei de principiu
(tavane, pereti, pardoseli, corpuri suspendate). Vezi pct. e mai sus.
F34. determinarea indicilor de izolare la zgomot aerian ai compartimentarilor (in functie de
spatiile pe care le separa). Cel putin cate un exemplu de planseu si de perete (indicate in
planuri si/sau sectiuni), si alegerea justificata a alcatuirii coespunzatoare,
F35. precizarea usilor cu caracteristici izolatoare imbunatatite.

F4. MASURI DE PROTECTIE LA ZGOMOT STRUCTURAL. Vezi pct. c, d, mai sus.
F41. zgomot de impact -determinarea indicilor de izolare necesari pt. plansee.
-alegerea alcatuirii (planseu +pardoseala, eventual si tavan suspendat). Atentie:
planseele se verifica si la zgomot aerian si la zgomot de impact.
F42. Precizare alte surse de zgomot structural (atentie la echipamente, instalatii)
-indicare masuri arhitecturale (separare),
-semnalarea masurilor de izolare (pentru proiectele de specialitate).

F5. PRECIZAREA SPATIILOR DE AUDITIE. de verificat:
F51-volumul specific,
F52-forma in plan (evitare ecou, ecou de fluturare sau focalizari),
in continuare se pot realiza studii privind:
F53-forma in sectiune (inaltime, ecou de fluturare)
F54-eventual geometrie de detaliu ( pereti reflectanti, panouri),
F55-propunere durata de reverberatie,
F56-solutii de principiu tratamente acustice.

Se pot consulta evident orice surse documentare cu conditia indicarii lor.
5
Calitate
INTRODUCERE
1.1 ARHITECTUL
Scopul lucrrii este acela de a identifica i explicita serviciile arhitectului din punctul de
vedere al calitii vieii n mediul construit, privind cadrul fenomenului complex al
industriei construciilor aflat n evoluie rapid. Premizele demersului sunt:
1. Dinamica nemaintlnit a fenomenelor politice, economice, sociale i mai nou
naturale care au implicaie direct asupra mediului construit i a modului n care
acesta se concepe i realizeaz.
2. Specializarea identificat ca progresie natural n evoluia cunoaterii i
element cheie n succesul dar i riscul unei intreprinderi.
3. Explozia de informaii i cunotine n sfera proiectrii de arhitectur i
dificultatea sistematizrii lor.
4. Poziia ambigu i din ce n ce mai des criticat a arhitectului n cadrul echipei
de proiectare.
5. Identificarea serviciilor arhitectului n acest context.
Convorbirile i polemicile cu arhiteci i ali profesioniti din domeniul construciilor, dar
i realitatea profesional curent m-au condus la concluzia c arhitectul este perceput
din ce n ce mai puin ca autorul principal al proiectului unei cldiri sau conductor al
echipei de realizare a unei investiii, imaginea sa de "designer" al unor imagini
frumoase care s ilustreze concepia altcuiva crescnd n percepia public.
Criticile la adresa neprofesionalismului arhitectului i mai ales a lipsei de organizare n
activitate l aduc din ce n ce mai mult la periferia acestei echipe.
Stagiul de studii n Marea Britanie mi-a deschis un orizont asemntor. Tipul tradiional
de arhitect responsabil n numele clientului pentru bunul mers al lucrrilor de la studii
iniiale pn la recepia post-garanie era criticat din toate direciile, ncepnd cu
asociaii ale investitorilor i terminnd cu cele ale antreprenorilor. "Arhitectul se
nchipuie un nger pzitor"
1
era o gluma din ziarele de specialitate. "RIBA i bate joc de
clieni cu noua form standard de contract"
2
titra n aceeai revist Ann Minogue n
1992, referindu-se la ultima form de contract de consultan, cu o mulime de
responsabiliti pe seama arhitectului, dar i de recompense bazate pe tarife minime
obligatorii.

1
Tony Bingham, "Building", Iunie 1994
2
Ann Minogue, "Building", Octombrie 1992
6
Repunerea problemei responsabilitii fiecrui participant la actul construirii este
neaprat necesar, mai ales ntr-o lume care mimeaz raionalul, care pretinde a preui
din ce n ce mai mult aceast trstur a gndirii, dar care patineaz cu succes pe
premize care par n ultim instan mai iraionale ca oricnd.
Un alt aspect al polemicilor era prin 1995 (i nu s-a modificat cu nimic) lipsa unui
management eficace n activitatea birourilor de proiectare de arhitectur din toat
lumea i ntrebarea de ce atta opoziie a proiectanilor fa de tehnicile aductoare de
succes ale acestui mod de abordare a afacerii.
Arhitectul se joac astzi de-a Narzis i Goldmund, prefernd totui s se nchipuie a fi
cel de-al doilea, n acest peisaj care pare a-l aprecia pe primul.
n final, dar nu pe ultimul loc, este remarcabil apariia noiunii de "dezvoltare durabil"
ca nou posibilitate de afirmare a profesiei de arhitect, cu caracterul ei de raionalist-
umanist i perspectiva global asupra fenomenului construit.
1.2 PROIECTAREA
Proiectarea ca fenomen complex este o activitate profund managerial n sensul c,
privind caracteristicile acestor dou activiti, vom observa o suprapunere aproape
perfect.
Ambele proiecteaz activiti n viitor, bazndu-se pe i urmrind s:
- Anticipeze
- Planifice
- Organizeze
- Coordoneze
- Execute
- Controleze
7

Investiiile imobiliare au anumite particulariti care le deosebesc de alte genuri de
astfel de ntreprinderi:
1. necesit blocarea unor sume mari de bani
2. se deruleaz ntr-un timp relativ lung
3. participanii n proces sunt foarte diveri ca factur, cultur, interese, percepie
4. sunt supuse vicisitudinilor naturii dar i ale factorului politic i economic mai
mult ca alte sectoare
5. fiecare caz este un unicat n felul su din toate punctele de vedere
n cadrul acestui proces, proiectarea, la rndul ei, este un domeniu la fel de complex ca
investiia nsi, cci, aa cum i spune numele, nu este dect o modelare aniticipativ
a produsului final.
Acesta fiind domeniul, se poate afirma c proiectarea este factorul determinant
pentru reuita sau insuccesul investiiei sau afacerii n acest domeniu.
control
6
coordonare
5
execuie
4
anticipare
1
planificare
2
organizare
3
procese executive
active
de progresare
procese de
planificare
pasive
control
6
coordonare
5
execuie
4
anticipare
1
planificare
organizare
3

Activitile manageriale specifice unui ciclu de producie i reintegrarea lor n
ciclurile urmtoare
8

2. DE CE O LEGE A CALITII N CONSTRUCII
Industria constructiilor este un mediu profund conflictual. Aceast realitate a fost
adeseori remarcat, n special de la jumtatea secolului trecut ncoace. Cauzele
fenomenului sunt multiple, ns dou dintre ele sunt obligatoriu a fi lmurite. Aceast
lmurire ne va scuti nervi inutili atunci cnd ni se cere nu tiu ce verificare suplimentar
neateptat din partea nu tiu crui organ de control sau avizare. S ne amintim de
fiecare dat ntmplarea petrecut n India acum mai bine de 10 ani, cnd n urma unui
seism catastrofal, populaia s-a artat revoltat de absena unor regulentri ferme de
proiectare i construire din punctul de vedere al siguranei structurale.
n primul rnd, conflictele au o surs obieciv. n jocul afacerilor de investiii imobiliare
sunt angrenai foarte muli juctori: investitori, consultani, poiectani, autoriti,
antreprenori, furnizori i utilizatori., ale cror scopuri i ateptri sunt foarte diverse. Ele
se mpart n proporii variabile ntre:
PRE, TIMP, CALITATE
Afacerea imobiliar, numit nu fr temei specul imobiliar, se bazeaz pe interesele
divergente ale acestor juctori, care se supun la presiuni reciproce pentru a-i atinge
scopurile, n detrimentul calitii construciei, a siguranei i sntii utilizatorilor i a
calitii vecintilor. Nu este de neglijat faptul c proiectanii ca prini ai cldirii, au o
mare responsabilitate n rezolvarea corect a tuturor elementelor, motiv pentru care
sunt intr deseori n conflict cu ceilali participani. Una din prile slabe ale
proiectanilor este aceast mare responsabilitate, comparativ cu puterea financiar i
recompensa primit n urma activitii. Un sistem de reglementri temeinic trebuie
perceput ca un sprijin i nu o povar pe umerii proiectanilor. Beneficiarii acestuia sunt
deasemeni utilizatorii crora li se asigur o calitate minim garantat a produsului,
vecintatea pentru c nu i se distruge microclimatul, antreprenorii, crora, ca i
proiectanilor, li se ofer proteci n faa unor pretenii nelegale ale investitorilor,
organele de avizare i control crora li se ofer un temei serios n demersul lor.
n al doilea rnd, conflictele acestui joc sunt de natur subiectiv, innd seama de
cultura i cunoaterea (ori mai degrab necunoaterea) fiecruia din aceti echipieri.
2.1 AVANTAJELE I LIMITELE STANDARDIZRII I NORMRII
Norm i standard sunt noiuni fireti n dezvoltarea gndirii i activitii omeneti. Ele
se pot asocia cu ideea de raiune, raionament, raionalitate, abstractizare, gndire
recurent. Probabil prima aciune cu caracter de standardizare n istoria omenirii a fost
apariia limbajului articulat, a morfologiei i sintaxei, iar normarea a nsemnat
fundamentarea unor relaii cu un orizont de ateptri definit ntre oameni.
Fr standardizare elementele unei construcii de orice natur - abstract sau
concret- risc s nu se poat asambla ntr-o unitate definit, iar fr normare, risc
s nu rspund anumitor scopuri sau cerine.
Industrializarea i producia de mas a bunurilor au demarat un proces de legiferare a
standardizrii. Standardizarea produce:
9
rapiditate i deci profit, prin repetitivitatea unor piese sau subansambluri
posibilitatea comunicrii i schimburilor de diverse naturi prin unificarea noiunilor, a
sistemelor de msurare i a modului de a face msurri i teste de determinare a
diverselor msurri.
Normarea ca activitate contient, a fost privit iniial n sensul ngust de cantitate i
calitate a unei activiti n unitatea de timp. Astzi domeniul ei este mult mai vast i
reprezint obligativitatea rspunsului sau reaciei ateptate ca urmare a unei anumite
aciuni sau exigene.
Standardizarea i normarea sunt elemente care aparin domeniului regulilor de
existen, organizare, funcionare i control al unui grup. Gradul lor de dezvoltare i
nivelul de profunzime n care ptrund n viaa oamenilor aduc cu sine avantaje i
dezavantaje a cror evoluie se supune aceleai curbe a paradoxurilor definit la
nceputul lucrrii.
Lipsa lor aduce dup sine haos, exagerarea lor nghea progresul n cunoatere,
exprimare liber, inovaie tehnic.
Globalizarea privit n sensul ei economic de circulaie liber a mrfurilor creeaz azi
noi presiuni n favoarea adoptrii sistemelor unice de standardizare n scopul unei
aprecieri dup criterii unice a calitii produselor.
Dei normarea este o problem intrinsec a unei anumite entiti sociale, depinznd de
problemele acesteia i capacitatea conceptual, tehnic i ecomomic de a le rezolva,
exist azi o standardizare a normrii, n sensul unificrii criteriilor care stau la baza
acestei normri.
Echilibrarea luptei dintre iniiativ, libertate, individualitate pe de-o parte i
standardizare, normare pe de alta este o provocare a lumii contemporane. Progresul
are nevoie de ambele laturi.
Un domeniu de interes relativ recent, dar cu o dezvoltare foarte rapid, este acela legat
de criteriile care determin calitatea unei construcii.
Aceast problem a aprut din necesitatea determinrii cu mai mult acuratee a valorii
de pia a cldirilor, dar s-a dezvolat n direcia stabilirii unor criterii fundamentale de
proiectare, execuie, utilizare i chiar postutilizare a construciilor pentru asigurarea
unor condiii de via "normale" i "normate".
Demersul pornete de la identificarea i cuantificarea exigenelor utilizatorilor i modul
cum acestea pot fi satisfcute de performanele construciei n ansamblu i a
elementelor ei constitutive.
Fiind o abordare tiinific, au fost selectate din exigenele specifice numai acelea
obiective, msurabile, i au fost evitate n mod sistematic eventualele intrferene cu
criterii subiective. Dup cum artam la nceputul capitolului, mare parte din activitatea
acestuia se desfoar la intersecia acestor dou seturi importante de valori -
obiective i subiective, unele adresabile logicii, celelalte intuiiei i afectivitii, fapt care
cere din partea profesionitilor o mare mobilitate intelectual.
10
2.2 EXIGENELE UTILIZATORILOR
Exigenele umane privitoare la acest univers obiectiv (parial anistoric i acultural), se
pot mpri n patru mari categorii:
I. exigene referitoare la siguran
II. exigene referitoare la sntate
III. exigene referitoare la protecia mediului
IV. exigene referitoare la integrarea social a persoanelor cu handicap
Toate aceste exigene capt dimensiuni sporite n cadrul conceptului de dezvoltare
durabil.
2.2.1 EXIGENE REFERITOARE LA SIGURAN
Acestea se refer la aptitudinea mediului construit de a determina o minimizare a
riscurilor de accidentare a utilizatorilor i creerea unui climat de confort raportat la acest
set de riscuri.
- O categorie de riscuri evidente n aceast pivin sunt cele legate de
capacitatea portant a structurii constructive de a face fa diverselor
solicitri mecanice statice i dinamice din mediu: ncrcri gravitaionale,
seismice, din vnt, etc., domeniu care ine de conformarea i
dimensionarea structurii de rezisten a cldirii, aspect care este tangenial
proiectrii de arhitectur.
- A doua categorie riscuri este legat de evenimente izvorte din utilizarea
curent a construciei i se refer la cele provenite din:
a) accidentare determinat de desprinderea unor elemente
nestructurale sau a altor obiecte care, prin cdere de la nlime,
pot provoca accidente
b) accidentare n cursul deplasrii prin construcie sau prin incinta
acesteia
c) accidentare din utilizarea instalaiilor
- A treia categorie de riscuri se refer la aciidente provocate de incendii sau
explozii.
2.2.2 EXIGENE REFERITOARE LA SNTATE
Acestea se refer la calitatea mediului interior i exterior al construciei de a se nscrie
n parametri referitori la:
- calitatea mediului higrotermic
11
- calitatea aerului
- calitatea apei
- calitatea luminii
- calitatea mediului din punct de vedere acustic
- igiena determinat de mediul microbiologic, evacuarea apelor uzate i a
deeurilor solide, etc.
2.2.3 EXIGENE REFERITOARE LA PROTECIA MEDIULUI
Protecia mediului se manifest n dou direcii:
- conservarea i refacerea mediului natural cu referire la calitatea aerului,
apei, solului i subsolului protejarea florei i faunei;
- ecomomia de resurse epuizabile

2.2.4 EXIGENE REFERITOARE LA INTEGRAREA SOCIAL A PERSOANELOR CU
HANDICAP
Aceste exigene sunt specificate i specifice tipului de handicap la care se refer, n
principiu considernd handicapul locomotor i handicapul senzorial.
ntr-o msur foarte larg, exigenele oamenilor, exprimate prin cerine ale mediului
construit, capt nivele de performan specifice legate de contextul geografic, politic,
economic, deci de capabilitile unei anumite societi de a le face fa la un nivel mai
ridicat sau nu. Modul lor de cuantificare, calcul, msurare, este foarte divers, iar
studiul lor implic multe specialiti. n ultim instan ns ele trebuie s se
regseasc n realizrile din domeniu, deci trebuiesc mai nti asimilate i prevzute de
proiectani. Ca autor al cldirii, arhitectul are datoria moral i legal s respecte
aceste cerine, astfel nct rspunsul construciei proiectate s fie previzibil i optim.
Aceast aseriune simpl i de bun sim ascunde ns dificulti nsemnate pentru
proiectani, multe dintre ele tocmai datorit faptului c se rezolv avnd cunotine
foarte diverse de fizic general i specialiti pe domenii cum ar fi mecanica,
termotehnica, fizica luminii, fizica sunetului, rezistena materialelor, chimie i biologie,
ecologie, tehnologii diverse, etc. Ele au limbaj propriu, logic individualizat, chiar o
cultur proprie.
Pentru punerea n aplicare a acesor exigene, fiecare stat are la dispoziie un sistem de
acte legislative i reglementri tehnice referitoare la diverse domenii i cu adresabilitate
general sau direcionate ctre specialiti.
n categoria actelor legislative se nscriu:
Legi
Hotrri de guvern
Ordonane guvernamentale
Regulamente
Instruciuni
12
Ele sunt elaborate de Parlament sau Administraia de Stat, au caracter obligatoriu, i
cuprind aspecte juridice, rspunderi i atribuii, msuri organizatorice, etc. cu privire la
o anumit problematic
Reglementrile tehnice sunt de tipuri variate, iar obligativitatea lor depinde de felul
reglementrii. Cele obligatorii sunt:
Normative sau Coduri
Ghiduri
Specificaii tehnice
Cu caracter de recomandare sunt:
Culegeri de soluii cadru
Programe cadru
Standarde
Manuale
Reglementrile tehnice sunt n general adresate unor probleme tehnice i se
adreseaz specialitilor unui adumit domeniu, fiind rezultatul unor lucrri ale anumitor
institute sau grupuri de cercetare.
Actualmente ambele, att actele legislative ct i tehnice se gsesc ntr-un amplu
proces de schimbare, care la noi n ar capt o dinamic sporit, deoarece surprind
dou procese de corelare majore: trecerea de la societatea socialist la cea capitalist
pe de-o parte i liberalizarea pieei mondiale i a celei europene n special, pe de alta.
Aceast dinamic are un impact profund asupra proiectanilor, deoarece trebuie s se
adapteze din mers i s modifice foarte multe din rutinele deja formate.
Este poate momentul s repunem n drepturi noiunea de "rutin", att de criticat mai
mult vreme. Rutina nseamn a face un lucru din obinuin, fr a mai gndi asupra
lui. Este perfect adevrat c acest mod de aciune aduce dup sine o repetabilitate
neadaptat a unor activiti, ns n acelai timp reduce nivelul de neateptat i
elibereaz creativitatea n alte domenii. Un om are nevoie de anumite rutine, acestea
se formeaz n mod automat. Nimeni nu poate judeca fiecare aciune pe care o
ntreprinde n toate aspectele ei.
Consider c aceste schimbri vor trebui s se finalizeze, pentru ca rezultatul lor s
poat fi judecat, iar rutinele care se vor forma plin aplicarea o perioad mai ndelungat
a noului sistem de reglementri, vor aduce cizelarea lor.
Clasificarea acestor exigene de performan exist acum n ara noastr sub forma
celor ase cerine stipulate n Legea Calitii n Construcii:
A. Rezisten mecanic i stabilitate
B. Siguran n exploatare
C. Sigurana la foc
D. Igiena i sntatea oamenilor, refacerea i protecia mediului
E. Izolare termic i hidrofug, economia de energie
F. Protecie la zgomot
13
Fa de documentele Europene
3
exist oarecare diferene de clasificare, acestea vor fi
probabil rezolvate n scurt timp. Ele se refer la ordinea acestor cerine i exigene la
faptul c izolarea hidrofug este asimilat cerinei de igien i sntate:
1 Rezistenta mecanica si stabilitate
2 Siguranta in caz de incendiu
3 Igiena, sanatate si mediu
4 Siguranta in exploatare
5 Protectia la zgomot
6 Economia de energie si conservarea caldurii

3
Directiva Consiliului European nr. 89/106/EEC referitoare la produsele pentru constructii (Council Di-
rective 89/106/EEC of 21 December 1988 on the approximation of laws, regulations and administrative
provisions of the Member States relating to construction products). i Documentele Interpretative

14

4
Stefan Barthon, Note de Curs "Tehnologia Proiectrii"
SISTEMUL REGLEMENTRILOR N INDUSTRIA CONSTRUCIILOR DIN ROMNIA
4

FELUL REGLE-
MENTARILOR

DENUMIRI

ADRESARE

CONTINUT/OBIECT
CARACTER
APLICARE
ELABORATORI
PREFERENTIALI

OBSERVATII
LEGISLATIE,
ACTE
NORMATIVE
DE STAT
LEGi
HOTARARi GUVERN
ORDONANTE GUV. RGULA-
MENTE INSTRUCTIUNI (MLPAT)

GENERALA
-masuri organizatorice,
- aspecte juridice,
- raspunderi, atributii,
- proceduri atestare, acreditare si control

obligatorie

Parlament,
Administratia de stat

se publica
in Monitorul
Oficial
REGLEMENTARI
CU
CARACTER
GENERAL

NORMATIVE :
- METODOLOGICE,
- GENERALE

GENERALA
- reguli si masuri generale specifice,
- metodologii, clasificari, terminologii,
- cerinte, criterii, nivele de performanta ,
- mod considerare agenti

obligatorie
Organisme din:
cercetare,
proiectare,
invatamant
se publica
in Buletinul
constructiilor
sau brosuri

NORMATIVE
( C0DURI)
- PROIECTARE,
- EXECUTIE,
- EXPLOATARE,
- INTERVENTIE,
- CONTR0L, VERIFiICARE
- tipuri de functiuni,
- subsisteme si elemente,
- produse si lucrari de constructii,
- metode determinare a performantelor,
- metode de considerare agenti

obligatorie

Organisme din:
cercetare,
proiectare
invatamant

se publica
in Buletinul
constructiilor
sau brosuri

REGLEMENTARI
TEHNICE

GHIDURI

- PROIECTARE,
- EXECUTIE.
- ca mai sus + cerinte functionale, recomandari si
rezolvari recomandate pentru tipuri de cladiri,
- tipuri de functiuni
- subsisteme si parti de cladire
- programe de calcul
obligatorii,
(elementele
specifice)
+ recomandari,
metode etc

Organisme din:
cercetare,
proiectare
invatamant

se publica
in Buletinul
constructiilor
sau brosuri
CULEGERI DE-
SOLUTII CADRU
- PROIECTARE,
- EXECUTIE.
variante de:
- unitati functionale,
- subsisteme, elemente si detalii tehnologice

recomandare

grupuri de lucru
se publica
sub forma de
cataloage

PROGRAME CADRU
- PROIECTARE,
- CONTROL, VERIFICARE
calcul automat pentru:
- cladiri, subsisteme, cerinte si criterii

recomandare

grupuri de lucru
manual +
program
SPECIFICATII TEHNICE - PROIECTARE,
- EXECUTIE (FABRICARE),
- EXPLOATARE (UTILIZARE),
- AGREMENTARE
performante specifice referitoare la
cazul respectiv pentru :
- cladiri, elemente, sisteme,
- produse individualizate

obligatorie in
contextul
respectiv

grupuri de lucru

circulatie
restransa

DE SINTEZA

MANUALE
SPECIFICA UNUI DOMENIU,
PROFESIUNE SAU
SPECIALITATE (arhitect, inginer,
zidar)

extrase din toate reglementarile, comentarii,
recomandari (toate nivelele de structurare)

informative,
educationale

autori,
colect. elaborare
se publica
edituri
diverse

CONEXE
STANDARDE
STAS, SR - ISO
GENERALA SAU
SPECIFICA
reguli, glosare, simboluri, clasificari, armonizare
internationala, in toate domeniile

informativa
grupuri de lucru
specifice
editura
proprie a IRS
15

Normele (H.G. 766/1997) stabilesc cadrul normativ general, principalele elemente de
coninut i metodologia pentru elaborarea, aplicarea, dezvoltarea, conducerea i
sigurana calitii n construcii.
Asigurarea calitii n construcii se aplic, n funcie de categoria de importan a
construciilor sau de complexitatea de importan a unor lucrri, astfel:
2.3 Categoriile de importan:
Categoriile de importan ale construciilor sunt:
Construcii de importan excepional (A)
Construcii de importan deosebit (B)
Construcii de importan normal (C)
Construcii de importan redus (D)
Incadrarea unei construcii n categoria de importan se face de ctre proiectant la
cererea investitorului pentru construciile noi, sau de ctre proprietar n cazul
construciilor existente, consolidate i modernizate.
La stabilirea categoriei de importan a construciilor, se ine seama de urmtoarele
aspecte:
a Implicarea vital a construciilor n societate i n mediu, respectiv gradul de risc sub
aspectul siguranei i al sntii.
b Implicarea funcional a construciilor n domeniul socio-economic, n mediul
construit i n natur, destinaia, modul de utilizare, etc.
c Caracteristici proprii construciilor complexitatea i considerentele economice.
Foarte pe scurt, se pote considera:
- Categoria A de importan cuprinde pe de-o parte construcii al cror
impact asupra societii i mediului implic riscuri majore pe suprafee
extinse: reactoate nucleare, barajele lacurilor de mare capacitate, iar pe
de alt parte construcii cu valoare excepional, cum ar fi monumentele
de arhitectur aflate sau propuse a fi nscrise n patrimoniul cultural
mondial.
- Categoria B de importan cuprinde fie construcii al cror impact asupra
societii i mediului implic riscuri majore pe suprafee limitate (industrie,
transporturi, construcii cu mari aglomerri de oameni) fie construcii cu
importan social sau cultural apreciabil (construcii administrative de
importan naional, monumente i situri istorice)
16
- Categoria C de importan cuprinde majoritatea fondului construit:
locuine cu mai mult de dou niveluri, funciuni publice care nu sunt
cuprinse n categoriile A sau B.
- Categoria D de importan cuprinde locuinele cu maxim 2 niveluri i 6
apartamente, anexele gospodreti, cldiri de nvmnt cu maxim 4
uniti funcionale, cldiri publice din mediul rural, etc.
2.4 Clasele de importan
Clasele de importan a construciilor sunt stabilite prin Norme (P100/1992)
Incadrarea n calculele inginereti n clase de importan a construciilor se urmrete:
- evitarea pierderilor de viei omeneti sau a rnirii oamenilor;
- evitarea ntreruperii activitilor i a serviciilor eseniale pentru meninerea
continuitii vieii sociale i economice;
- evitarea distrugerii sau a degradrii unor bunuri culturale i artistice de mare
valoare;
- evitarea degajrii unor substane periculoase (toxice, explozive, etc.)
- limitarea pagubelor materiale.

n fincie de ncadrarea viitoarei construcii n categoria de importan proprie, proiectul
trebuie supus unor verificri tehnice difereniat la una sau mai multe cerine de calitate.
Nu trebuie confundat acest fapt cu respectarea acestor cerine indiferent de importana
construciei. Pentru a avea o imagine sintetic asupra aspectelor celor mai importante
legate de aceast problem, capitolele urmtoare trateaz pe scurt, sub forma unor
liste de control sau exemplificri, raionamentul prin care se poate urmri ndeplinirea
parametrilor de performan impui.

17

3. SIGURANA N EXPLOATARE
3.1 List de control referitoare la cerina A, sigurana n exploatare
Prima cerin din legislaia naional cu impact important asupra proiectrii de
arhitectur, sigurana n exploatare se refer la urmtoarele categorii de riscuri i
rspunsul construciei n raport cu acestea:
3.1.1 SIGURANTA CU PRIVIRE LA CIRCULATIA ORIZONTALA INTERIOARA SI
EXTERIOARA
Alunecare (pardoseli)
Impiedicare (denivelri mici i neanunate)
Contactul cu proieminene joase
Contactul cu elemente verticale laterale pe cile de circulaie
Contactul cu suprafee transparente (ui, ferestre i perei din sticl cu parapet
avnd h<0,9m sau fr parapet
Sigurana cu privire la deschiderea uilor (loc pentru deschidere)
Coliziunea cu alte persoane, piese de mobilier sau echipamente (gabarite, fluxuri
funcionale)
Sigurana cu privire la coliziunea cu obiecte sau utilaje aflate in deplasare (la
inlime, la nivelul pardoselii, la nivelul inferior circulaiei)
Separarea circulatiei pietonale de cea a vehicolelor
3.1.2 SIGURANTA CU PRIVIRE LA SCHIMBARILE DE NIVEL
necesitatea, inlimea i alctuirea parapetelor
balcoane, ferestre, galerii
denivelri
3.1.3 SIGURANTA LA DEPLASAREA PE SCARI SI RAMPE
Oboseala excesiva (dimensionare trepte, panta rampe, podeste odihna)
Cadere (balustrade)
18
Alunecare (materiale pentru suprafaa de clcare)
Impiedicare
Lovire ,coliziune
3.1.4 SIGURANTA CU PRIVIRE LA ILUMINAT
Intreruperea alimentrii cu energie electric in caz de avarii
Evitarea sau limitarea fenomanului de orbire (corpuri de iluminat sau ferestre)
3.1.5 SIGURANTA CU PRIVIRE LA DEPLASAREA CU ASCENSOR SAU SCARI RULANTE
3.1.6 SIGURANTA CU PRIVIRE LA AGRESIUNI PROVENITE DIN INSTALATII
Electrocutare
Arsura, oparire, degerare
Explozie
Intoxicare
Contaminare si otravire
Conact cu elemente de instalatii
3.1.7 SIGURANTA CU PRIVIRE LA LUCRARILE DE INTRETINERE (posibilitate intretinere)
3.1.8 SIGURANTA CU PRIVIRE LA EFRACTIE SI PATRUNDEREA ANIMALELOR
DAUNATOARE SI INSECTELOR
Impiedicarea forrii din afar
Grile I plase
3.1.9 ELIMINAREA BARIERELOR ARHITECTURALE PENTRU CIRCULATIA LIBERA A
PERSOANELOR CU HANDICAP
Rampe, ascensoare, culuare de circulaie, posibilitate de intoarcere, cotituri
Mini curente suplimentare
Cabine sanitare speciale
Modaliti de informare i atenionare specifice persoanelor cu diverse probleme
care in de percepie
19
Enumerarea sumar a principalilor parametri care influieneaz aceas cerin
ilustreaz implicarea direct i important a concepiei arhitectului n atingerea lor. Re-
zolvarea corect a acestor probleme necesit cunotine:
- funcionale: conceperea, distribuirea i dimensionarea fluxurilor
funcionale i a spaiilor
- ergonomice
- dimensionale: balustrade, parapete, nlimi de goluri, dimensiona-
rea treptelor scrilor, etc),
- tehnologice : caracteristici fizice, moduri de asamblare, etc.
20

3.2 URMRIREA N TIMP A SISTEMELOR CONSTRUCTIVE DIN PUNCTUL
DE VEDERE AL CERINEI SIGURANA N EXPLOATARE

1. SISTEMUL LUCRRILOR EXTERIOARE
Nr Ce se urmrete Consecine Mod de urmrire
Cum se face
urmrirea
1 2 3 4 5
1.
Rezisten mecanic
i stabilitate a
elementelor de
separare a circulaiei
pietonale de cea a
vehiculelor

Modificri geometrice sau
de continuitate a materialu-
lui, degradri ale structurilor
de susinere
Observare vizual
Msurtori
Deformri
Fisuri
Degradri
Modificri ale formei, culorii
, compoziiei, ca efect al
factorilor de mediu
natural/artificial
Observare vizual
Probe
Deformri
Fisuri
Degradri

Modificri ale geometriei
sau toleranelor admise la
elementele de fixare
/prindere
Observare vizual
Msurtori
Deformri
Elongaii
Desprinderi

2 Siguran cu privire
la circulaia pieto-
nal

Starea elementelor verti-
cale/orizontale de protecie
contra cderii n gol sau
lovirii de obiecte fixe sau n
micare
Observare vizual
Deformri
Desprinderi
Degradri
21

1 2 3 4 5
Rugozitatea suprafeelor
Funcionarea sistemelor
de evacuare a apelor
Observare vizual Bltiri
Planeitatea suprafeelor i
a denivelrilor conform
prevederilor din proiect
Existena i integritatea
sistemelor de protecie
fa de goluri permanente
sau ocazionale
Observare vizual Modificarea
parametrilor,
dispariia unor
elemente de
protecie-
deteriorarea lor
/uzura

Amplasarea/desprinderea
unor elemente care pot
produce accidentri
Observare vizual
Disfuncii n
circulaie

Elementele amplasate la
nlime care prin des-
prindere/cdere pot cauza
accidentri
Observare vizual
Deformri
Desprinderi
Degradri
Sistemele de avertizare
vizual sau audio contra
unor pericole iminente
Observare vizual Nefuncionarea
/disfuncii in
funcionare
Starea fizic a parapeilor
de protecie
Observare vizual
Degradri,
Demontri,
Deformri
Nivelul iluminrii zonei n
perioada de zi/noapte
Observare
vizual
Distrugerea/
deteriorarea
instalaiilor de
iluminat
Sistemele de transport
aerian sau subteran de
energie electric sau flu-
ide
Observare vizual
Sisteme de alert
Degradri,
Distrugeri/ pier-
deri pe retea
22

1 2 3 4 5
Echipamentele de control al
circulaiei

Observare vizual
Verificri
periodice
Degradri,
Demontri,
Deformri
1.
3
Siguran la intruziune
i efracie
Sistemele de nchidere a
elementelor
verificare Funcionare
incorect

Amenjrile executate astfel
nct acestea s nu devin
elemente propice intruziunii
Observare vizual Amplasare,
geometrie
2. SISTEMUL ANVELOPEI
Siguran n exploat-
are

1 Rezisten i
stabilitate mecanic a
elementelor
neportante
Sistemele de prindere ,
ancorare, fixare
Constatri vizuale
Msurtori ale
toleranelor stabi-
lite n documetatia
ataat crii
tehnice
Fisuri
Deplasri
Modifcri ale
planeitii
.2
.
Siguran contra
alunecrii sau a de-
zechilibrrii n ope-
raiuni de curaenie
/intervenie
Starea sistemelor de pro-
tecie i fixare
Constatri vizuale Desprinderi,
desfaceri
3. Siguran cu privire la
elementele de pro-
tecie contra acciden-
tarii prin cdere n gol
Sistemele de protecie con-
tra cderii n gol
Observare vizual Degradri,
Demontri,
Deformri
4. Siguran contra
accesului in zone /pe
perioade interzise
Starea mijloacelor de
nchidere / separare ntre
interior/exterior sau ntre
interior/interior.Verificarea
mijloacelor de avertizare i
semnalizare efracie
Constatri vizua-
le/ auditive

Distrugerea,
degradarea,
defectarea,
blocarea
23

3. SISTEMUL COMPARTIMENTRILOR
1 2 3 4 5
1 Rezisten i stabilitate
mecanic a elementelor
neportante
Sistemele de prindere ,
ancorare, fixare
Constatari vizuale
Masuratori ale
tolerantelor sta-
bilite in docu-
metatie atasata
cartea tehnica
Fisuri
Deplasari
Modfcari ale
planeitati
2. Siguranta contra alune-
carii sau a dezechilibrarii
in conditii de interventie
pentru operatiuni de
curatenie /interventie
Starea sistemelor de pro-
tectie s fixare
Constatari vizuale Desprnderi,
desfaceri
3. Siguran cu privire la
elementele de protectie
contra accidentarii prin
cadere in gol

Sistemele de protectie con-
tra caderii in gol
Observare vizual Degradari,
Demontri,
Deformri
4. Siguran contra
accesului in zone/pe
perioade interzise
Starea mijloacelor de
inchidere /separare intre
interior/exterior sau intre
interior/interior
Verificarea mijloacelor de
avertizare si semnalizare
Constatari
vizuale/ auditive

Distrugerea,
degradarea,
defectarea,
blocarea
4. SISTEMUL PARDOSELILOR
1
Rezisten i stabilitate
mecanic
Rezisten la uzur
Modificarea rezistenei
mecanice datorate agenilor
chimici sau biologici
Observare vizual Tociri (uzri)
Deformri
Fisuri
Degradari,
24

1 2 3 4 5
2 Siguran cu privire la
circulaia pedestr
Starea elementelor verti-
cale/orizontale de protecie
contra cderii n gol sau
lovirii de obiecte fixe sau n
micare
Observare vizual Deformri
Desprinderi
Degradri
3 Rugozitatea suprafeelor
Funcionarea sistemelor de
evacuare a apelor
Observare vizual Bltiri
4 Meninerea planeitii su-
prafeelor i a denivelrilor
conform prevederilor din
proiect
Existena i integritatea
sistemelor de protecie fa
de goluri permanente sau
ocazionale
Observare vizual Modificarea
parametrilor
dispariia
unor ele-
mente de
protectie/
deteriorarea
lor, uzura
5 Verificarea starea fizic a
parapeilor de protecie
Observare vizual
Degradari,
Demontri,
Deformri
6 Nivelul iluminrii zonei n
perioada de zi/noapte
Observare
vizual
Distrugerea/
deteriorarea
instalaiilor
de iluminat

25
4. SIGURANA LA FOC (SECURITATEA LA INCENDIU)
4.1 CONSIDERAII GENERALE
Incendiul este unul din fenomenele cu urmri devastatoare asupra construciilor. Din
punctul de vedere al violenei aciunii, poate fi comparat cu seismele, furtunile sau
alunecrile de teren. Spre deosebire de acestea, incendiul este cel mai adesea un
fenomen intrinsec construciei, a crui apariie i evoluie este determinat de
acivitile, configuraia general i de detaliu, alctuirea material a cldirii sau(i) a
vecintilor.
Aceast introducere scurt n problematica specific siguranei la foc este elocvent
pentru atenia care o merit din partea proiectanilor, pentru c o mare influien asupra
modului de dezvoltare a incendiului i a msurilor de siguran este determinat din
faza de proiectare.
Sunt cteva aspecte care sporesc dificultatea raionamentelor legate de rezolvrile
optime ale siguranei la foc:
1. Fiecare incendiu este unic; nu exist dou incendii cu evoluii identice, chiar
dac toate datele de intrare sunt similare. Acest proces profund aleatoriu face
ca s nu existe un aparat matematic simplu, cu grad suficient de mare predicie
pentru o modelare de comportare la incendiu;
2. Lipsa acestui algoritm conduce la o abordare empiric complicat care ia n
calcul diverse aspecte determinante disparate pentru sigurana n caz de
incendiu. Aceste aspecte sunt prezentate sub forma unor liste de cerine, criterii
i niveluri de performan sistematizate dup anumite aspecte, liste care sunt
ns foarte greu de urmrit datorit conexiunilor dificile care se stabilesc ntre
ele, excepiilor sau cazurilor particulare, precum i folosirii inerente a limbajului
specializat.
3. Dificulatatea de a cuprinde fenomenul i a-i "simi" determinrile i
constrngerile nc din fazele iniiale de cristalizare a unei soluii conduce la o
inerent iritare a proiectanilor atunci cnd se aduce n discuie problema
condiionrilor de diverse tipuri izvorte din aceast cerin.
4. Datorit acestui "cifru" i aspectelor sale multiple i interpretabile, relaia cu
organismele de control i avizare ia de cele mai multe ori formele unei
"corecturi" pe care proiectantul o execut la cererea acestora, fr a putea lua
n considerare alte alternative posibil mai avantajoase.
5. Lipsa nelegerii acestor probleme determin i o proast argumentare n faa
clientului, reluctant de cele mai multe ori n a face cheltuieli n anumite lucrri a
cror necesitate nu o intuiete. Este de notat c n multe situaii elementele
specifice proteciei mpotriva incendiilor pot fi destul de costisitoare (carcasri,
vopsitorii speciale, instalaii i echipamente, etc.). Ultimele evenimente tragice
petrecute pe glob legate de incendiu s-au dovedit a fi nu datorate greelilor de
26
proiectare, ct de exploatare (modificarea unor instalaii electrice fr
proiectare, blocarea unor ci de evacuare, etc.)
O problem serioas pentru proiectantul de arhitectur este din nou ct de mult trebuie
s cunoasc din aceste aspecte i pn la ce grad de profunzime. Prerea unor
experi ar fi: "tot". Acest mod de a raiona de tipul "totul sau nimic" este total eronat.
Rezolvarea st din nou n acceptarea lucrului n echip, cu toate avantajele dar i
dezavantajele nscute din acest mod, care au fost artate mai nainte. Lucrul n echip
presupune ns o interfa ntre colaboratori, adic un limbaj comun i un grad de
nelegere reciproc a conceptelor pe care le utilizeaz fiecare, pentru realizarea
optim a proiectului.
Experiena personal i a altor proiectani a dovedit dificulatile expuse mai sus, i pe
aceast baz am considerat necesar reluarea problemei i punerea ei n ali termeni.
Informaiile cuprinse mai jos sunt redundante n raport cu cele care se gsesc n
literatura tehnic de specialitate. Justificrile demersului urmtor sunt:
1. O abordare "pedagogic", cu destinaie att ctre logic, dar i ctre intuiie.
2. Faptul c un demers explicat n mai multe moduri are anse mai mari de a fi
neles.
3. O baz pentru un studiu necesar n acest direcie n cadrul Universitii de
Arhitectur.
Concepia proiectrii raportat la aceast cerin are ca principiu asumarea faptului c
incendiul este un fenomen accidental a crui aciune nu poate fi exclus din scenariul
de exsten al construciei. Din acest motiv, trebuie interpretate anumite condiionri:
- Limitarea propagrii focului n interiorul construciei sau ctre vecinti
- Evacuarea fumului i gazelor fierbini
- Asigurarea cilor de evacuare n condiii de siguran a oamenilor
- Echiparea cu sisteme de detectare, semnalizare i alarmare
- Echiparea cu instalaii i alimentarea cu ap pentru stingerea incendiilor
- Asigurarea accesului pentru intervenie n caz de incendiu.
Toate aceste obiective sunt urmrite pe tipuri de construcii n funcie de importan,
funciune, dimensiuni, probabilitatea izbucnirii unui incendiu, rspunsul construciei la
acest fenomen.
Pentru ca abordarea problematicii acestei cerine s fie fcut ntr-un cadru familiar
unui demers tiinific tradiional, capitolul de fa propune o alt sistematizare i ae-
zare a noiunilor implicate. Ea const n identificarea i cuantificarea ACIUNII,
27
RSPUNSULUI i CONSECINELOR precum i influienelor acestor parametri asu-
pra proiectrii - cu precdere a celei de arhitectur. Datorit caracteristicilor
fenomenului, aciunea i rspunsul sunt interdependente, ceea ce complic ntr-o
oarecare msur cercetarea i "proiectarea".
4.1.1 ACIUNEA
In cazul incendiului, aciunea este caracterizat prin:
- probabilitatea de izbucnire a incendiului,
- amploarea probabil a acestuia
- factori de risc pentru propagarea incendiului n alte zone ale construciei
sau pentru alte efecte periculoase
1.1 PROBABILITATEA IZBUCNIRII incendiului este determinat de tipul de activitate
care se desfoar n incint, precum i de calitatea materialelor care compun cons-
trucia sau care sunt prezente n construcie, de a se aprinde i de a ntreine i amplif i-
ca arderea. Ambele criterii sunt cumulate n legislaia romneasc n noiunea de
"RISC DE INCENDIU" - pentru cldirile civile i CATEGORIE DE PERICOL DE IN-
CENDIU - pentru construciile de producie - depozitare.
RISC DE INCENDIU este criteriul de performan care reprezint probabilitatea global
de izbucnire a incendiilor, determinat de interaciunea proprietilor specifice
materialelor i substanelor combustibile cu sursele poteniale de aprindere, n anumite
mprejurri, n acelai timp i spaiu.
1.2 AMPLOAREA PROBABIL a acestuia este determinat de CONTRIBUIA LA
FOC, care se estimeaz prin potenialul calorific al sarcinii termice i reprezint suma
energiilor calorice degajate prin arderea complet a tuturor materialelor combustibile
din spaiul respectiv. Pentru calculul densitii sarcinii termice se utilizeaz STAS
10903-3-79 modificat de IRS 3384-24.01.1989
1.3 FACTORI DE RISC pentru propagarea incendiului n alte zone sunt:
- distane ntre construcii diferite care permit propagarea incendiului prin
flacr, scntei sau gaze fierbini
- lipsa compartimentrilor i posibilitatea extinderii incendiului prin
continuitatea materialelor combustibile (pe orizontal i vertical) sau
migrarea flcrii sau gazelor fierbini spre alte zone ale spailui
necompartimentat (pe vertical)
- compartimentri combustibile, cu stabilitate redus, neetane i-sau
neizolante termic
- prezena comunicrii libere ntre spaii, existena strpungerilor
neetane i-sau neizolante termic
28
FACTORI DE RISC pentru alte efecte periculoase
- existena materialelor care prin ardere degaj fum toxic
In realitate, sursele cele mai probabile ale incendiilor sunt circuitele electrice
defectuoase i focul deschis.
4.1.2 REACIUNE - RSPUNS
Rspuns specific unui a unui material, se cuantific prin CLASA DE
COMBUSTIBILITATE sau CLASA DE REACTIE LA FOC
CLASA DE COMBUSTIBILITATE CLASA DE REACTIE LA FOC
C0 incombustibile incombustibile A1
incombustibile A2
C1 practic neinflamabile practic incombustibile B
C2 dificil inflamabile combustibilitate sczut C
C3 mediu inflamabile combustibilitate acceptabil D
C4 uor inflamabile E
fr performane F
Rspuns specific unui element sau subansamblu al construciei este calitatea acestuia
de a-i pstra pe o durat determinat:
- stabilitatea (rezistena mecanic)
- etaneitatea la foc
- izolarea termic
- alte funcii specifice
Rspuns specific construciei (direct)
Grad de rezisten la foc
Conformare de ansamblu i detaliu (numrul, importana i gradul de protejare a
cilor de propagare a incendiului direct prin flacr, prin gaze fierbini sau prin
contact termic)
29
Calitatea construciei de a asigura evacuari suficiente, rapide, sigure pentru
persoanele aflate n construcie
Gradul de dotare al construciei cu echipamente de detectare, semnalizare i
alarmare
Gradul de dotare al construciei cu echipamente de stingere
Rspuns specific construciei (indirect)
Capacitatea de a evacua fumul i a asigura ventilarea necesar meninerii vieii
o anumit perioad

4.2 SINTEZ N SPRIJINUL PROIECTRII A MSURILOR DE SIGURAN
LA FOC
4.2.1 PROBLEME LEGATE DE LIMITAREA PROPAGRII INCENDIULUI N CONSTRUCIE
- TRONSONRI IN CADRUL COMPARTIMENTELOR DE INCENDIU
In cadrul compartimentului de incendiu, este obligatoriu sau recomandabil s existe limitri ale
propagrii incendiului n diferite spaii dup mai multe criterii:
1. n funcie de densitatea sarcinii termice, pereii trebuie s aib rezistene la foc
minime conform tabelului 2.4.2.
2. Separarea circulaiilor orizontale i verticale
30
SCRI I CASE DE SCRI
nr
crt.
element conditii
generale

cladiri
inalte
cladiri
foarte
inalte
cladiri de
locuit cu mai
multe
apartamente
cladiri
admininistr
ative
cladiri
comerci
ale
cladiri
sanatat
e
cladiri
cultura
cladiri
invatam
ant
cladiri
turism
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1 PERETI
CASA SCARII
GR.I
2.3.31
C0
150'
4.1.8
C0
180'
4.1.8
C0
180'
4.2.10
C0
150'
4.2.24
C0
150'
4.2.37
C0
150'
4.2.54
C0
150'
4.2.65
C0
150'
4.2.105
C0
150'
4.2.122
C0
150'
ACCESUL LA
CASA SCRII
4.1.9
ncperi
tampon
cu
pereti
RF 60
ui C0-
C2 EF
30
4.1.9
ncperi
tampon cu
pereti RF
60
ui C0-C1
EF 60

2 PERETI
CASA SCARII
GR.II
2.3.31
C0
150'
- - 4.2.10
C0
150'
4.2.24
C0
150'
4.2.37
C0
150'
4.2.54
C0
150'
4.2.65
C0
150'
4.2.105
C0
150'
4.2.122
C0
150'
3 PERETI
CASA SCARII
GR.III
2.3.31
C0
150'
- - 4.2.10
C0
120'
4.2.24
C0
150'
4.2.37
C0
150'
4.2.54
C0
150'
4.2.65
C0
150'
4.2.105
C0
150'
4.2.122
C0
150'
4 PERETI
CASA SCARII
GR.IV
2.3.31
C1
30'
- - 4.2.10
C2
15'
4.2.24
C1
30'
4.2.24
C1
45'
4.2.54
C1
60'
4.2.65
C1
60'
4.2.105
C1
60'
4.2.122
C1
60'

31
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
5 PERETI
CASA SCARII
GR.V
2.3.31
C2
15'
- - 4.2.10
C2
15'
4.2.24
C2
15'
4.2.24
C2
30'
4.2.65
C2
30'
4.2.105
C2
30'
4.2.122
C2
45'
6. GRINZI
PODESTE
RAMPE
I-III
2.3.33
C0
1h

7. GRINZI
PODESTE
RAMPE
GR. IV
2.3.33
C2
45'

9. PLANSEE
CASA SCARII
GR. I-III
2.3.32
C0
60'

10
.
RAMPE CARE
CONTINUA LA
SUBSOL
PERETI
PLANSEE
USI
2.6.27
C0
90'
60'
UEF 60'
4.1.9
C0

URF 90
4.1.9
C0

URF 90

32

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
11
.
Rampe
neseparate
care asigura
evacuarea
unui subsol
legat
functional de
restul
constructiei
2.6.28
separa-
rea
zonei
function
ale de
subsol
cu PRF
180' si
UEF 60'
sau 90'
4.1.9
nc-
peri
tam-
pon
2XUR
F60
4.1.9
ncperi
tampon
2XURF6
0

La cldiri de depozitare-producie, pereii de separare a casei scrilor i ascensoarelor ;
fa de ncperi categoria C pericol de incendiu cu suprafa mai mare de 400 mp, se protejeaz
cu URF 45' (5.4.6.)(5.6.4).
fa de ncperi categoriile A,B pericol de incendiu, se prevd ncperi tampon ventilate n
suprapresiune cu URF 45'a.ex. (5.6.4), sau tamburi deschii a.ex. (2.4.46)
URF min 90' sau ncperi tampon cu URF 45' la spaiile de depozitare a materialelor sau
substanelor combustibile (5.6.4)
URF min 90' la ntre rampele supraterane i cele subterane (4.6.8)
SEPARAREA SISTEMELOR DE TRANSPORT PE VERTICAL (ASCENSOARE)
Prevedere generala: perei rezisteni la foc C0 min 1h (2.3.17)
La cldiri nalte i foarte nalte: perei rezisteni la foc C0 min 2h (4.1.17), URF min 2h sau
paliere proprii separate de alte circulaii cu URF a cror sum de rezistene s echivaleze 1h.
(4.1.18)
Dac ascensoarele cldirilor nalte i foarte nalte debueaz n subsoluri, accesul se
protejeaz cu ncperi atmpon cu URF min 90'. Excepie fac subsolurile cu risc mic de incendiu.
(4.1.19)
La cldiri pentru sntate: numai n puuri proprii C0 min. 2h (4.2.55).
La cldiri de producie depozitare (5.6.5.):
cnd accesul este din spaii cat. D, E de pericol de incendiu, ui pline C0;
cnd accesul este din spaii cat. C de pericol de incendiu, URF C0 45';
cnd accesul este din spaii cat. A,B de pericol de incendiu, ncperi tampon ventilate n
suprapresiune cu URF 45';
cnd accesul este din spaii de depozitare, URF C0 90' sau ncperi tampon cu URF 45';
33
SEPARAREA CIRCULAIILOR ORIZONTALE (HOLURI, CORIDOARE) DE RESTUL
CONSTRUCIEI
nr
crt
.
element cladiri
inalte
cladiri
foarte
inalte
cladiri cu
sali
aglomera
te
cladiri de
locuit cu
mai
multe
apartame
nte
cladiri
admini
nistrati
ve
cladiri
pentru
comert
cladiri
sanatat
e
cladiri
cultura
cladiri
invata
mant
cladiri
turism
1 pereti
la coridoare si
holuri gr.I
4.1.8
C0
1h
4.1.8
C0
2h
4.1.34 (2)
C0
90'
4.2.10
C0
30'
4.2.24
C0
60'
4.2.37
C0
90'
4.2.54
C0
90'
4.2.65
C0
90'
4.2.10
5
C0
90'
4.2.122
C0
90'
2 pereti
la coridoare si
holuri gr.II
4.1.34 (2)
C0
90'
4.2.10
C0
30'
4.2.24
C0 45'
(corido
r) C0
60'
(hol)
4.2.37
C0 60'
(corido
r) C0
90'
(hol)
4.2.54
C0
90'
4.2.65
C0
90'
4.2.10
5
C0
90'
4.2.122
C0
90'
3 pereti
la coridoare si
holuri gr.III
4.1.34 (2)
C0
60'
4.2.10
C0
15'
4.2.24
C0 30'
(corido
r) C0
45'
(hol)
4.2.37
C0
450'
4.2.54
C0
45'
4.2.65
C0
45'
4.2.10
5
C0
45'
4.2.122
C0
45'
4 pereti
la coridoare si
holuri gr.IV
4.2.10
C3

4.2.24
C1
30'
4.2.24
C1
30'
4.2.54
C1
30'
4.2.65
C1
30'
4.2.10
5
C1
30'
4.2.122
C1
30'
5 pereti
la coridoare si
holuri gr.V
4.2.10
C4

4.2.24
C2
15'
4.2.24
C2
15'
4.2.54
C2
15'
4.2.65
C2
15'
4.2.10
5
C2
15'
4.2.122
C2
15'
34

n funcie de riscul de incendiu coroborat cu tipul de cldire
TIP CLDIRE SEPARAREA PEREI PLANEE UI
Cldiri publice ncperilor cu risc mijlociu de incendiu (3.4.4 )
C0 1h
(3.4.4 )
C0 1h
(3.4.4 ) ui pline
de lemn sau
metalice i
supralumini de
geam armat,
crmizi de sticl
Cldiri publice gradul
I-III rezisten la foc
ncperilor cu risc mijlociu de incendiu (3.4.3)
C0 2h
(3.4.3)
C0 1h

Cldiri publice gradul
IV-V rezisten la foc
ncperilor cu risc mijlociu de incendiu (3.4.3)
C1-C2 30'
(3.4.3)
C1-C2 30'

Cldiri publice ncperilor cu risc mare de incendiu
(depozite mai mari de 36 mp, depozite
obiecte de valoare, parcaje)
(3.4.4)
C0 3h
(3.4.4)
C02h
(3.4.4)
URF 90'
cldiri nalte i foarte
nalte
ncperile cu dens. sarcinii termice peste
840MJmp
(2.3.15)
C0 3h
(2.3.15) C02h
la foarte
nalte i 1h la
cldiri nalte
(2.3.15) ui,
obloane, cortine
RF 90'
construciile de
producie i-sau
depozitare
hale parter n categoriile C, D, E de pericol
de incendiu (5.4.4), se admite separarea
categoriilor mai periculoase cu aria mai
mare de 400mp sau volum mai mare de
10% din cel al compartimentului de
incendiu prin
(5.4.4)
-perei C0 3h
cnd separ
categoria C
de D sau E
-perei c0 2h
cnd separ
categoria D
de E

n compartimentele de incendiu ale construciilor de producie i sau
depozitare grad I-III rezisten la foc (5.4.5.) cnd exist compartimentri de min
1h ntre ncperi de aceeai categorie de incendiu (A, B sau C) iar suprafaa de
construcie limitat de aceti perei este mai mare de 400mp, golurile de
circulaie se protejeaz cu ui RF 45'.
35
Separarea unor funciuni specifice de restul construciei
- camere gunoi
pereti C0 1h (2.3.15)
plansee C01h (2.3.15)
usi C0 30' (2.3.15)
- Spaiile n care se afl instalaii specifice de stingere a incendiilor (staii pompare
a apei de incendiu, sursele electrice de alimentare a dispozitivelor de protecie la
foc, vane de incendiu, etc)
pereti C0 3h (2.3.47)
plansee C01h (2.3.47)
usi URF C0 90' (2.3.47) spre coridor
- Slile de cazane ale nclzirii centrale
pereti C0 90' (2.3.48)
plansee C0 90' (2.3.48)
usi C0 15' (2.3.48)
- ncperi ventilatoare, filtre, camere desprfuire, cicloane, spaii prin care se
vehiculeaz gaze, praf, deeuri combustibile
pereti C0 60' (2.3.49)
plansee C0 60' (2.3.49)
acces dinspre exterior sau din spaii cu densitatea sarcinii termice sub 105MJ/mp.
- Separarea ghenelor de instalaii
NR
CRT.
ELEMENT CONDIII
GENERALE
CLADIRI
INALTE
CLADIRII
FOARTE
INALTE
peretii ghenelor
verticale pentru
instalatii
(I-III)
2.3.11
C0
15'
4.1.12
C0
1h
usiRF30' sau
3h
URF90'
4.1.12
C0
1h
usiRF30' sau
3h
URF90'
36
- Separarea garajelor i parcajelor de restul construciei
CLDIRI
NALTE
CLDIRI
FOARTE
NALTE
CLADIRI CU
SALI
AGLOMERATE
LOCUINE

LOCUINE
INDIVIDUALE

pereti
plansee
accese
4.1.11,
4.3.49
C0 4h
C 03h
2xRF1h
4.1.11

C0 4h
C0 3h
2xRF1h
4.1.35

C0 4h
C0 2h
RF90'
2xRF45'
4.3.50
parc.
alipite de
max.3
vehicule
pereti
C0RF1h
4.2.6

C01h
- Buctrii n cldiri publice:
Buctrii i preparri calde izolate de accesul publicului(3.8.7)
pereti C0 60'
plansee C0 60'
ui UEF 15'
Buctrii i preparri calde dispuse liber n spaii publice (3.8.8)necesit ecrane C0
RF15' de min 0,50m sub plafon
4.8 La cldirile montane, spaiile tehnice anexe, atunci cnd sunt alipita sau
nglobate n cldire, se separ cu elemente rezistente la foc minim 90'.
37
Separarea gruprilor funcionale ale diverselor funciuni sau tipuri de cldire
TIP CLDIRE GRUPARE
FUNCIONAL
PEREI PLANEE UI
1 2 3 4 5 6 7
1. cldiri nalte i foarte
nalte
separarea destinaiilor (4.1.8.)
C0 120'
(4.1.8.)
C0 60'

2. cldiri cu sli
aglomerate
separarea poriunii de
cldire aferent slilor
aglomerate
(4.1.33)
C0 180'
(4.1.33)
C0 90'

(cu excepiile
prevzute la
articolul
respectiv)
ncperile n care are
acces publicul inclusiv
cile de evacuare de
restul construciei
(4.1.34)
C0 90'
construcii
gradul I II de
rezisten la
foc i C0 60'
pentru gradul
III
(4.1.34)
C0 60'
construcii
gradul I II de
rezisten la
foc i C0 45'
pentru
gradul III

3. Locuine ntre cldiri, tronsoane,
apartamente gradul I-III
rezisten la foc
(4.2.3)
C0 60'

ntre cldiri, tronsoane,
apartamente gradul IV
rezisten la foc
(4.2.3)
C2

ntre cldiri, tronsoane,
apartamente gradul V
rezisten la foc
(4.2.3)
C3

ntre bi i buctarii fa
de restul apartamenului la
gradul I-II rezisten la foc
(4.2.3)
C0 15'

38

1 2 3 4 5 6 7
boxe la subsol, cu
suprafa de max 300mp
(4.2.3)
C4

ntre grupri de boxe la
subsol, cu suprafa de
300mp sau ntre acestea
i spaii tehnice
(4.2.3)
C060'

4. Locuine n construcii
nalte sau foarte nalte
ntre apartamente i
spaiile nvecinate
(4.2.9)
C0 60'
(4.2.9)
C0 60'
(4.2.9)
URF 30'

5. Cldiri comerciale depozite de nivel fa de
spaiile de vnzare
(4.2.33)
C0 120'
(4.2.33)
C0 90'
(4.2.33)
URF 45'

6. Cldiri pentru cultur
sli de teatru peste 600
loc
sala -scen i anexe (4.2.68)
PAF
(C0min3h)
cortine
de
siguran
observaii la
4.2.69, 4.2.70
scen i anexe - spaii
public
(4.2.68)
C0 3h
(4.2.68)
C0 90'h
(4.2.68)

scena i buzunare-
ncperi anexe
(4.2.71)
C0 90'
(4.2.71)
C0 90'
(4.2.71)
URF 45'

cabine artiti sub scen (4.2.72)
C0 90'

39

1 2 3 4 5 6 7
depozite sub scen (4.2.72)
C0 180'
nu se
amplaseaz
depoz. cu risc
mare incendiu
depozite i ateliere cu risc
mare de incendiu -restul
construciei
(4.2.73)
C0 4h
(4.2.73)
URF 90'

scen i buzunare - spaii
deasupra
(4.2.76)
C0 2h

cabin proiecie cu mai
mult de 2 aparate
(4.2.77)
C0 2h
(4.2.77)
C0 1h
observaii la
4.2 78, 4.2.79
7. Cldiri montane cazare-alte spaii (4.3.32)
C0 1h
(4.3.32)
C0 1h

8. Cldiri de producie-
depozitare
ntre poriunile de
construcii independente
funcional
(6.1.8)
C0 90'
(6.1.8)
C0 90'

spaiile de categoria C
pericol de incendiu i
anexele tehnico-sociale,
laboratoare, ateliere
anex (cu excepia
grupurilor sanitare)
(5.4.8)
C0 120'
(5.4.8)
C0 45' cu
eventuale
goluri
protejate cu
elemente
C0 45'
(5.4.8)
URF 45'

9. Cldiri depozitare -
depozite nchise
ncperi depozitare
materiale clasa P4, P5
periculozitate cu S>36mp
(6.2.30) conf.
2.4.2
(6.2.30)
C0 90'

40

1 2 3 4 5 6 7
ncperi depozitare
materiale clasa P2, P3
periculozitate cu S>36mp
(6.2.31)
C0 90'
(6.2.31)
C0 60'
(6.2.31)
URF 45'

ncperi depozitare
materiale clasa P1
(6.2.32)
C0

Stocuri tampon materiale
clasa P4, P5
periculozitate
(6.2.33)
C0 3h
(6.2.33)
C0 90'
(6.2.33)
URF 60'

clasa P2, P3
periculozitate
(6.2.33)
C0 1h
(6.2.33)
C0 1h
(6.2.33)
URF 45'

clasa P1periculozitate
(6.2.33) C0 (6.2.33) C0 (6.2.33)
C0

Birouri, recepie,
expediie, ncrcare,
finisare, distribuie lichide
combustibile - ncperi
depozitare materiale
clasa P3, P4, P5
periculozitate
(6.2.35)
C0 2h
(6.2.35)
C0 1h
(6.2.35)
URF 45'
(6.2.36)
ferestre fixe
C0 RF45' sau
obinuite cu
obloane
RF45'
ncperile pentru
depozitarea max. 20mc
lichide combusibile pt.
instalaiile aferente
construciei
(6.2.39)
C0 2h
(6.2.39)
C0 2h
(6.2.40)
RF 45' cu
prag

ncperile pentru
depozitarea max. 2mc
combusibil solid pt.
centrala termic
(6.2.42)
C0 2h
(6.2.42)
C0 2h
(6.2.42)
RF 45'

41
Alte msuri de compartimentare specific proteciei la foc:
Pentru cldiri civile (publice), n scopul limitrii propagrii incendiului se prevd
(3.4.4):
- grupri de ncperi cu risc mic de incendiu cu supraf de 400mp se
separ ntre ele cu perei C0 1h;
- n cadrul unei astfel de grupri, pereii de compartimentare pot fi C4
Pentru construcii cu sli aglomerate
- planee peste subsol sau demisol la ncperi sau circulaii destinate
publicului sau ateliere C0 90'
Pentru cldiri social culturale nivelele subterane se separ cu planee C0
rezistente la foc min 120' (4.2.21)
Pentru depozite nchise cu substane, produse, obiecte de valoare sau cu risc
mare de incendiu se recomand s fie compartimentate cu elemente rezistente la
foc n arii construite de max. 750mp
42

4.2.2 PROBLEME LEGATE DE EVACUAREA FUMULUI I GAZELOR FIERBINI
TIP DE CLDIRE SPAIU S ALTELE
1 2 3 4 5
Prevederi comune i
speciale
ncperi de depozitare a
materialelor i substanelor
combustibile solide(2.3.46) (3.5.2),
sau categoriile A, B, C pericol de
incendiu (5.5.3), cu arie mai mare
de 36mp (vezi i 6.1.9, 6.2.44)
1% din
suprafa

Spaii construite
necompartimentate cu arie liber
peste 10 400mp
(2.5.1)(3.5.7)(5.4.10) (vezi i
6.1.20, 6.1.32, 6.2.44)

Circulaii comune orizontale
(2.5.31) i Case de scri nchise
(2.5.30) (3.5.2) (4.1.13)(5.5.4)
5% din
suprafa
min 1mp
*Sau punerea lor n suprapresiune
(2.5.28)
* Circulaiileomune orizontale i
verticale subterane nchise, au
sisteme de desfumare
independente de nivelurile
supraterane (3.5.3)(4.1.13)
n funcie de densitatea sarcinii
termice (2.5.36)

Cldiri civile (publice) Atriumuri (3.5.4) 5% din
aria cea
mai mare
(fr
parter)
Cnd atriumul este mai nalt de
28m, etajele din jumtatea
superioar se recomand a fi
izolate cu nchideri C0 RF 15'
(3.5.5.)
Toate ncperile deschise spre
atrium care necesit desfumare,
vor avea sistemul de evacuare a
fumului independent de al
atriumului (3.5.6)
Cldiri cu sli
aglomerate
Sala propriu-zis (4.1.36) 1% din
suprafa

43

1 2 3 4 5
Cldiri pentru cultur Scene cu suprafa mai mare de
150mp i buzunare cu nlime mai
mare de 10m (4.2.87)
5% din
suprafa

Cldiri pentru comer Spaiile comerciale subterane
nchise cu aria mai mare de 300
mp (4.2.31)
conf.
(2.5.36)

Parcaje pentru
autoturisme
Cu capacitate mai mare de 5 locuri
parcare
0,1% din
suprafa

Cldiri subterane Evacuarea fumului din spaiile
subterane se face separat de cea
a spaiilor supraterane (4.1.83)
Cldiri producie-
depozitare
Prevederi comune
Evacuarea fumului din spaiile de
depozitare este independent fa
de cea din cldirile de producie
(5.5.7)
Cldiri producie-
depozitare
Construcii monobloc
Spaii i compartimente de
incendiu din categoriile A, B, C
pericol de incendiu (6.1.19)
0,2% din
suprafa

Cldiri producie-
depozitare
Construcii blindate
din categoriile A, B, C pericol de
incendiu cu aria mai mare de 700
mp
0,2% din
suprafa

Construcii cu
funciuni mixte
De regul, funciunile distincte au sisteme de desfumare independente, cu excepia
cilor de circulaie i evacuare (7.5.3) sau a funciunilor diferite cu acelai risc de
incendiu (7.5.4)
Slile aglomerate, depozite material combustibil, ncperi cu risc mare de incendiu,
se prevd cu sisteme de desfumare separate. (7.5.5, 7.5.6)
Ghenele i canalele de desfumare ale unei funciuni distincte, n situaia traversrii
altei funciuni, vor avea rezistena termic corespunztoare, dar minim C0 2h.(7.5.7)
Desfumarea depozitelor pentru materiale combustibile, cu suprafa peste 36mp n
construciile cu funciuni mixte e asigur independent (8.2.60)
44

4.2.3 PROBLEME LEGATE DE CI DE EVACUARE N CAZ DE INCENDIU
Scrile de evacuare n caz de incendiu sunt nchise n casa scrii, cu excepia:
1. Evacurii a cel mult dou niveluri (3.6.2).
2. Scrile deschise ctre atriumuri cu maxim 4 niveluri, caz n care pe scar se
evacueaz maxim1 flux (3.6.3).
3. La locuine individuale cu etaj i mansard, sau scrile interioare ale locuinelor
duplex sau triplex (4.2.11).
4. La construcii pentru comer, pentru maxim trei niveluri succesive, cu condiia
asigurrii i a unei scri de evacuare nchise. Indiferent de numrul lor, ele
constituie o singur cale de evacuare (4.2.36)
5. La cldiri pentru turism, pe toat nlimea construciei, dac asigur limitarea
propagii focului i fumului i exist alte scri nchise (4.2.115)
6. La cldiri de producie-depozitare (5.6.6):
a. Construcii de grad I-III rezisten la foc categoria E pericol de incendiu
pentru max. 2 niveluri i max. 100 persoane
b. Construcii de grad I-II rezisten la foc categoria D pericol de incendiu
c. Construcii de grad I-II rezisten la foc categoria C pericol de incendiu
Scrile de evacuare n caz de incendiu sunt n general cu rampe drepte si trepte egale.
Fac excepie:
1. Scri cu rampe curbe, pe poriunea de ramp cu trepte de lime ntre 18 i 40
cm (2.6.39).
2. Scri cu trepte balansate numai pentru un singur flux de evacuare i trepte cu
lime ntre 18 i 40 cm (2.6.40).
3. La cldiri turistice cu max. P+2 niveluri i cel mult 50 persoane la etaje, n con-
diiile punctului anterior (4.2.14).
45
4.2.4 PROBLEME LEGATE DE INSTALAII UTILITARE AFERENTE CONSTRUCIILOR
1 2 3
INSTALAII DE
NCLZIRE
Condiii generale Se stabilesc n funcie de riscul de incendiu, destinaia,
gradul de rezisten la foc i mrimea construciei
(2.8.2)
Sunt interzise cele cu foc deschis n spaii cu risc mare
deincendiu sau pericol de explozie (2.8.2)
Centralele termice se separ cu perei C0 3h i
planee C0 2h, cu acces dintr-un coridor interior
(3.8.4)
De regul aparatele de preparat i nclzit se separ
de spaiile accesibile publicului.(3.8.3)
Separarea buctriilor (3.8.4, 3.8.5)
Cldiri de
nvmnt
Centralele termice, gospodriile de combustibil,
grupurile electrogene se dispun independent sau se
separ conform reglementrilor, cu accese total
separate de ale utilizatorilor copii (4.2.96)
Cldiri montane Centralele termice, gospodriile de combustibil,
grupurile electrogene se dispun independent sau
separate cu elemente de construcie C0 90' (4.3.38)
nclzirea cu sobe este admisibil pentru maxim 3
niveluri (4.3.41)
INSTALAII ELECTRICE Se stabilesc n funcie de riscul i categoria de pericol
de incendiu, destinaia, i mediu (2.8.3)
INSTALAII VENTILARE
(CONDIIONARE)
Condiii generale Sistemele i instalaiile de ventilare a spaiilor
categoria A, B, C de pericol de incendiu se separ de
cela ale spaiilor de categoria D, E.
Substanele care pot forma amestecuri explozive se
ventileaz prin instalaii separate. (2.8.6)
46

1 2 3
Se prevd instalaii separate de ventilare pentru
(2.8.7):
- ncperi unde se gsesc substane
combustibile
- sli aglomerate
- ncperi cu riscuri mari
- ncperi cu paratur valoroas
- sli cu acces pentru public (3.8.10)
- depozite cu suprafaa mai mare de 36 mp
pentru substane combustibile (5.8.7)
Nu se recomand traversarea pereilor antifoc cu
trasee de ventilare; n caz contrar, acestea se prevd
cu elemente de evitare a propagrii incendiilor (2.8.9)
ALTELE ncperile n care se degaj substane combustibile vor
avea instalaii pentru evacuarea gazelor, vaporilor,
prafului i pulberilor, pentru a se evita acumularea
acestora (2.8.4)
Amplasarea rezervoarelor cu lichide combustibile cu
temperatura de inflamabilitate a vaporilor sub 55C de
regul nu este admis, cu excepia celor de alimentare
a centralelor termice i grupurilor electrogene aferente
cldirii (3.8.5)

47
4.2.5 PROBLEME LEGATE DE SEMNALIZARE I STINGERE A INCENDIILOR AFERENTE
CONSTRUCIILOR
CONDIII
GENERALE DE
PERFORMAN
Acionare:
- manual, dac observarea incendiului se poate asigura n timp
util (2.7.2)
- automat, de regul la construcii i spaii fr supraveghere
permanent sau datorit riscului de incendiu sau gradului de
rezisten la foc trebuie o intervenie rapid. (2.7.3.)
La spiile prevzute cu instalaii automate de stingere se prevd i
instalaii de semnalizare numai n construcii de importan deosebit sau
risc mare. (2.7.4)
n cazul unor construcii importante cu riscuri deosebite i consecine
grave, se pot prevedea instalaii de semnalizare a atingerii unor praguri
periculoase (2.7.5)
Obiectivele mari i cu risc deosebit se prevd cu mijloace de alertare a
serviciilor proprii de pompieri i a unitilor de pompieri militari (2.7.6)
n cldirile cu atrium, spaiile deschise adiacente acestuia destinate
magazinelor comerciale, expoziiilor cu exponate combustibile i n
general funciunilor cu risc mare de incendiu se echipeaz obligatoriu cu
instalaii automate de semnalizare i stingere cu ap a incendiilor (3.7.2)
CAMPINGURI Incintele campingurilor cu aria mai mare de 3000mp se prevd cu
mijloace de alarmare i alertare a pompierilor (4.3.24)
Incintele campingurilor cu aria mai mare de 5000mp se prevd cu
mijloace de stingere din exterior a incendiilor prin reele de hidrani sau
bazine cu ap (4.3.25)
Cldirile utilitare i anex definitive se prevd cu instalaii de semnalizare
i stingere a incendiilor (4.3.26)
Campingurile se doteaz cu cel puin un pichet exterior la fiecare
platform de campare (4.3.27)
Campingurile cu aria mai mare de 10 000mp au organizate serviciu de
pompieri (4.3.28)
48

CLDIRI
MONTANE
Se doteaz cu mijloace de prim intervenie (stingtoare portabile,
transportabile, i pichete de incendiu) conform condiiilor spacifice.
Cldirile cu capaciti simultane mai mari de 100 persoane i P + 3 etaje
se echipeaz i doteaz cu instalaii de stingere (4.3.39)
CLDIRI DE
PRODUCIE-
DEPOZITARE
PREVEDERI
COMUNE
Stingtoare portabile corespunztor cu materialele inflamabile, cte un
stingtor de min. 6 kg la (5.10.2):
max. 150 mp arie desfurat categoriile A, B, C pericol de incendiu
max. 200 mp arie desfurat categoriile D, E pericol de incendiu
dar minim 2 pe fiecare nivel al construciei
n ncperile i spaiile cu arie desfurat mai mare de 500mp n care se
pot afla lichide combustibile se prevd stingtoare transportabile, un
stingtor de min. 50 kg la fiecare 500 mp. (5.10.3)
n spaiile nchise pentru parcarea autovehiculelor, min. 1 stingtor
portabil la fiecare 10 locuri parcare i un stingtor transportabil de min. 50
kg la fiecare 500 mp (5.10.4)
n funcie de substanele utilizate, se pot prevedea i lzi cu nisip, panouri
pentru incendiu, etc. (5.10.5)
La construcii sau grupuri de construcii cu arie desfurat mai mare de
5000mp, la care categoria A, B, C pericol de incendiu depete 50% din
suprafa, vor avea constituite servicii de pompieri (5.10.8)
CONSTRUCII
MONOBLOC
De categoria A, B, C pericol de incendiu vor avea constituite servicii de
pompieri (6.1.25)

49
DE VEDERE AL SIGURANEI LA FOC
Nr Ce se urmrete Consecine Mod de urmrire Cum se face urmrirea
1 2 3 4 5
1 Mentinerea nivelului de risc de
incendiu n zon
Respectarea distanei de
siguran ntre construcii
Observare vizual Noi constructii, schimbri de
destinatii, modificari de
goluri, acoperisuri
2 Funcionarea instalaiilor si
echipamentelor care asigur apa
necesar stingerii incendiilor
Funcionarea la parametrii
proiectai
Controlul reelei Pierderi n reea, scderea
presiunii apei datorit
scderii debitului surselor
de alimentare, scderea
rezervei intangibile de ap
pentru stigere
3 Funcionarea instalaiilor i
reelelor exterioare care prezint
risc de incendiu sau explozie
Identificarea defectelor care
pot constitui surse de iniiere
a incendiilor i a exploziilor
Observare vizual
Verificri periodice
deformri
fisuri
degradri
a.m.c. cu funcionare
anormal

4 Rezistena faadelor i
acoperiurilor la propagarea
focului
Modificri geometrice sau de
continuitate
Observare vizual

Deformri, fisuri, degradri
5 Ci de acces ale vehiculelor de
intervenie
Fluxurile de circulatie i
modul de parcare la orele de
vrf astfel ca sa se asigure
ci acces neobturate
Observare vizual

traficul
50

1 2 3 4 5
1 Contribuia la dezvoltarea focului
n incint
Meninerea nivelului de risc
de incendiu stabilit prin
proiect in spaiile
interioare/exterioare
Controlul modului
de depozitare a
materialelor cu
sarcina termic
mare
modificri n depozitarea
produselor
2 Gradul de rezisten la foc Starea elementelor cu rol n
asigurarea proteciei la foc
Observare vizual
Testri curente
demolri/ degradri/
nlturri
3 Riscul de incendiu Toate caracteristicile care pot
modifica riscul de incendiu )
activiti, densitatea sarcinii
termice
Observare vizual Modificri ale finisajelor,
mobilierului, echipamentelor
4 Prentmpinarea propagrii
focului, fumului i gazelor de
ardere
Verificarea etaneitaii
elementelor de separare ntre
diverse spaii
Observare vizual
Verificri
desfaceri
demontri
strpungeri
blocaje ui

5 Funcionarea instalaiilor cu rol n
semnalizarea, reducerea
pericolului de incendiu i
stingerea incendiilor
Funcionarea normal a
dispozitivelor i instalaiilor de
detecie, semnalizare,
stingere i control fum
verificri blocri
6 Marcarea cilor de evacuare,
acces, intervenie
Existena marcajelor,
indicatoarelor, vizibile i
lizibile
observare vizual degradri
obturri
7 Limitarea propagrii focului pe
faade
Mentinerea caracteristicilor,
dimensiunilor, poziionarii i
modul de dispunere a
golurilor
acumulari de materiale
combustibile
51

1 2 3 4 5
1 Contribuia la dezvoltarea
incendiului n incint
Meninerea riscului de
incendiu i propagare a
incendiului la nivelul proiectat
Modificarea unor elemente
ale compartimentrii trebuie
fcut cu ncadrarea n
densitatea sarcinii termice
iniiale
Observare vizual
Verificare prin
calcul
Modificri n componena
sau compoziia produselor
utilizate
2 Comportarea la foc a
compartimentrii
Evitarea ncadrrii ntr-o
euroclas de reacie la foc
superioar prin dezgolirea
intenionat sau accidental a
unor straturi interioare ale
alctuirii
Observare vizual
ncercri curente
demontri
fisuri
desfaceri
3 Gradul de rezisten la foc Meninerea clasei de
rezisten la foc proiectat la
adugarea sau nlocuirea
unor elemente
Verificarea vopsirilor sau
carcasrilor cu rol de
protecie la foc
Observare vizual
ncercri curente
demontri
decopertri
decolorri
4 Riscul de incendiu Toate caracteristicile care pot
modifica riscul de incendiu )
activiti, densitatea sarcinii
termice
Observare vizual Modificri ale finisajelor,
mobilierului, echipamentelor
focului, fumului i a gazelor de
ardere
Executarea de strpungeri
care s nu influeneze
proprietile de
izolare/etanare
Funcionarea uilor rezistente
la foc
Observare vizual
Verificri
desfaceri
demontri
strpungeri
blocaje ui
6 Funcionarea sistemelor de
evacuare a fumului i a
elementelor de etanare
cupoletelor, trapelor de
desfumare .a.
verificri blocri
52

1 2 3 4 5
7 Marcarea cilor de evacuare,
acces, intervenie
Existena marcajelor,
indicatoarelor, vizibile i
lizibile
obturri
8 Funcionarea instalaiilor de
detecie-stingere
detectoarelor instalaiilor de
stingere cu ap, gaze sau alte
produse de stingere

observare vizual
verificri
blocri, demontri
1 Contribuia la dezvoltarea
incendiului n incint
Meninerea riscului de
incendiu i propagare a
incendiului la nivelul proiectat
Modificarea unor elemente
ale compartimentrii trebuie
fcut cu ncadrarea n
densitatea sarcinii termice
iniiale
Observare vizual
Verificare prin
calcul
Modificri n componena
sau compoziia produselor
utilizate
2 Comportarea la foc a sistemului
pardoselilor
Evitarea ncadrrii ntr-o
euroclas de reacie la foc
superioar prin dezgolirea
intenionat sau accidental a
unor straturi interioare ale
alctuirii

Observare vizual
ncercri curente
demontri
fisuri
desfaceri
3 Gradul de rezisten la foc Meninerea clasei de
rezisten la foc proiectat la
adugarea sau nlocuirea
unor elemente
Verificarea vopsirilor sau
carcasrilor cu rol de
protecie la foc
Observare vizual
ncercri curente
demontri
decopertri
decolorri
53

1 2 3 4 5
focului i a gazelor de ardere
Executarea de strpungeri
care s nu influeneze
proprietile de
izolare/etanare
Funciuonarea uilor
rezistente la foc
Observare vizual
Verificri
desfaceri
demontri
strpungeri
blocaje ui

54

5. IGIENA, SNTATEA UTILIZATORILOR, REFACEREA I
PROTECIA MEDIULUI
5.1 List de control privind cerina D, Igiena, sntatea utilizatorilor,
refacerea i protecia mediului
5.1.1 ASIGURAREA CONDITIILOR DE IGIENA SI SANATATE IN CLADIRE.
1. Masuri pentru protectia fata de noxele din exterior.
Se va specifica daca exista asemenea noxe.
2. Masuri pentru asigurarea calitatii aerului functie de destinatia spatiilor, activitati si
numar ocupanti .
- volum aer/ocupant,
- numar schimburi ora sau,
- asigurare ventilatie naturala/naturala asistata/artificiala.
Evitare degajari de noxe: -formaldehida, substante iritante,
-favorizare agenti biologici patogeni (laboratoare, spitale)
- Produse rezultate din metabolism (vapori de ap, bioxid de carbon,
mirosuri), determinate de :
- Numrul, activitatea, gradul de igien al surselor
- Instalaia sau echipamentele de ventilare
- Produse rezultate din procese de ardere, determinate de :
- Natura combustibilului si-sau a materialului supus arderii
- Instalaia de ardere
- Echipamentele de evacuare a gazelor arse
- Compui organici volatili, determinai de :
55
- Natura activitilor sau surselor
- Gradul de etanare a surselor
- Folosirea de detergeni, solveni care degaj compui
organici volatili
- Ventilarea
- Macroparticule neviabile, determinate de :
- Ventilare
- Echipamente speciale de filtrare
- Particule viabile (insecte, protozoare, ciuperci, bacterii sau virui) ,
determinate de:
- Gradul de etanare a surselor
- Ventilare
- Umiditate
- Igradul de igien

3. Controlul climatului radiativ- electromagnetic:
-natural, (relatia cu campul magnetic natural) sau artificial.
-radioactivitate.
Emisii de la echipamente electice sau electonice
4. Posibilitati de mentinere a igienei.
-echipare cu instalatii sanitare conform normativelor (numar unitati, puncte apa,
obiecte sanitare de diferite feluri,
-posibilitati de curatire intretinere,
56
-in conditii normale
-in conditii speciale (spitale, laboratoare, murdarire intensa)
5. Mediul termic i umiditatea
- temperaturii aerului interior determinat n principal de:
- Instalaia de nclzire-climatizare
- Elementele cu rol termoizolator (conformarea
elementelor/alctuirilor cu rol termoizolator)
- Elementele parasolare sau alte suprafee cere determin
umbriri sau reflexii ale luminii naturale ctre interior
- Natura sau calitatea surselor de disconfort termic
- temperatura suprafeelor elementelor care limiteaz spaiul,
determinat n principal de:
- elementele cu rol temoizolator
- Elementele parasolare
- Naturii sau calitatea surselor de confort/ disconfort termic
- umiditatea aerului interior, determinat n principal de:
- natura sau calitatea surselor de vapori
- funcionarea instalaiei de ventilare-climatizare
- permeabilitatea la aer a elementelor care limiteaz spaiul
- Condensul sau umiditaea la suprafaa sau n interiorul alctuirilor
constructive care limiteaz spaiul, determinate n principal de:
- Natura sau calitatea surselor de vapori sau ap
- Izolaiile hidrofuge sau straturile de rupere a capilaritii
- Termoizolaii
- Instalaiile care funcioneaz cu lichide
57
- Barierele de vapori sau straturile de difuzie
- Straturile de aer ventilat ale alctuirilor complexe de perei
- Permeabilitatea la aer a elementelor care limiteaz spaiul
- Instalaia de nclzire-climatizare i ventilare
6. Iluminatul natural i artificial
- Natura activitilor i poziia punctelor de lucru n raport cu sursele de lumin
- Conformarea spaiilor
- Raport supraf. ferestre/pard., iluminat zenital
- Culoarea i strlucirea suprafeelor care limiteaz spaiul
- Dispozitivele parasolare sau alte elemente care determin umbrire sau
reflexii ale luminii naturale ctre interior
- Numrul, natura, poziia i fiabilitatea corpurilor de iluminat funcionale
- Transparena i curirea elementelor vitrate
7. alimentarea cu ap i igiena apei vizeaz :
- Calitatea apei la surs
- Calitatea apei la utilizator
- Instalaiile de pompare, transport, tratare, stocare i debitare
8. igiena evacurii apelor uzate vizeaz :
- Calitatea i compoziia apei la surs
- Procesele tehnologice care determin apa uzat
- Instalaiile de pompare i transport a apei uzate

9. igiena evacurii deeurilor solide vizeaz :
- Calitatea i compoziia deeurilor solide
- Procesele tehnologice care determin deeurile solide
- Modul de stocare i transport a deeurilor solide

58
5.1.2 PROTECTIA MEDIULUI (CRITERII URBANISTICE)
1. Clarificarea regimului juridic (teren, constructii existente).
2. Investitor, beneficiar de investitie (utilizator), destinatie.
3. Regim tehnic.
a. accese, circulatie (auto), asigurare parcaje proprii si pentru vizitatori.
b. aliniere, retrageri, inaltime (numar etaje),
c. asigurare utilitati, (electrice, apa, canalizare, telefon), lucrari necesare.,
d, expresivitate integrata ansamblului.
e. mod de executie (organizare santier), materiale ecologice,
4. Influenta constructiei asupra mediului (natural si amenajat)
Protecia solului determinat de:
- Natura activitilor, substanelor, produselor, reziduurilor care pot determina
contaminri ale solului
- Instalaiile de producere, stocare, transport i evacuare a substanelor,
produselor, reziduurilor care pot determina contaminri ale solului
- Performanele elementelor constructive cu rol de izolare mpotriva polurii
solului
Protecia pnzei de ap freatic determinat de:
contaminri ale apei freatice
- Instalaiile de producere, stocare, transport i evacuare a substanelor,
produselor, reziduurilor care pot determina contaminri ale apei freatice
apei freatice
Protecia calitii aerului exterior determinat de:
59
degajri de mirosuri, gaze de ardere, substane nocive viabile sau neviabile,
radiaii
- Instalaiile de filtrare i epurare
solului
5. Protecia florei, faunei i reliefului determinat de:
- Natura activitilor, substanelor, produselor, reziduurilor
6. Protecia mpotriva umbririi sau reflexiei suprtoare a luminii ctre vecinti
7. Protecia acustic determinat de:
- Natura activitilor
- Instalaii i echipamente productoare de zgomot
- Elemente de izolare

60

DE VEDERE AL CERINEI " IGIENA SI SANATATEA OAMENILOR
PROTECTIA SI REFACEREA MEDIULUI "
Nr Ce se urmrete Consecine Mod de urmrire
Cum se face
urmrirea
1 2 3 4 5
1

Influena mediului
exterior asupra
construciei

Gradul de poluare a mediului la
nivelul aerului, solului sau apelor
Observri vizuale,
auditive, olfactive,
msurri
Iritarea cilor
respiratorii, ochilor
Oboseal auditiv
2 Influiena construcei asupra
mediului
Degajarea n sol, aer, ap a
substanelor poluante ca urmare a
activitilor sau a proastei funcionri
a instalaiilor de ndeprtare sau
neutralizare a noxelor
Verificri
Modificri ale
mediului
Lipsa unui pro-
gram de msuri
de control a pro-
tectiei mediului
3 Evacuarea deeurilor i curairea
zonelor de depozitare
Observare vizual
1 Temperatura suprafeelor
interioare ale anvelopei
Controlul sistemului termoizolaiilor Percepie senzorial
termometrie
termografie
termofluxmetrie
Senzaie de cu-
rent de aer
61

1 2 3 4 5

2

Permeabilitatea la aer a
anvelopei
Mentinerea pierderilor de caldura in
limitele acceptate prin proiect.
Urmrirea funcionrii elementelor de
ventilare
Percepie senzorial
Presurizare
Gaz de trasare
Pete de
umezeal, ciuper-
ci, mucegaiuri
3 Permeabilitatea la vapori a
anvelopei
Controlul modului in care finisajele
interioare/exterioare asigura
permeabilitatea la vapori
Observare vizual Exfolieri,
Ptri ciuperci,
mucegaiuri
4 Permeabilitatea la ap Infiltraii de ap

Ptri ciuperci,
mucegaiuri
5 Evitarea emisiei de gaze
toxice
Controlul etanrilor elementelor de
evacuare a noxelor
Verificarea surselor de poluani
verificri Vizual
Olfactiv
Msurri
6 Ventilaie natural Verificari elementelor
/echipamentelor de evacuare a ae-
rului viciat si de patrundere a aerului
curat
verificri Senzorial
7 Evitarea apariiei unor
degajri periculoase pentru
sntatea oamenilor
Apariia condensului i a
consecinelor acestuia
Degradri fizico-chimice i biologice,
radon
Observare vizual
Verificri, msurri
Modificarea culo-
rii, umezeal,
8 Eliminarea noxelor cu
caracter radioactiv sau a
emisiilor radioactive sau
cancerigene
Concentraiile de degajri n timp Verificri, msurri Msurri specifice
9 Iluminat natural Controlul transparenei suprafeelor
vitrate
Controlul strii i a nivelelor de ilumi-
nat pe planurile de lucru ale elemen-
telor pasive sau a instalaiilor de
control al nsoririi
Observare vizual Cantitatea i
calitatea luminii
naturale
10 Iluminat artificial Verificarea instalaiei de iluminat de
lucru
verificri Cantitatea i
calitatea luminii
artificiale
62

1 2 3 4 5
11
Lucrri de curaenie
Contolul strii finisajelor pentru a
putea fi intretinut curenia
Observare vizual Uurina currii
12 Protecia hidrofug suprate-
ran a anvelopei mpotriva
umiditii din sol
Verificarea infiltratiilor din teren Observare vizual Pete de ume-
zeal, ciuperci,
mucegaiuri
13 Evitarea polurii cu parti-
cule fine
ntreinerea instalaiilor, filtrelor,
etanrilor spaiilor cu particole n
suspensie ctre exterior
verificri Iritarea cilor
respiratorii, ochilor

1 Temperatura suprafeelor
interioare ale
compartimentarii
Controlul sistemului termoizolaiilor Percepie senzorial
termometrie
termografie
termofluxmetrie
Senzaie de cu-
rent de aer

2

Permeabilitatea la aer a
compartimentarii
Mentinerea pierderilor de caldura in
limitele acceptate prin proiect.
Urmrirea funcionrii elementelor de
ventilare
Percepie senzorial
Presurizare
Gaz de trasare
Pete de
umezeal, ciuper-
ci, mucegaiuri
3 Permeabilitatea la vapori a
compartimentarii
Controlul modului in care finisajele
interioare/exterioare asigura
permeabilitatea la vapori
Ptri ciuperci,
mucegaiuri
4 Permeabilitatea la ap Infiltraii de ap

Ptri ciuperci,
mucegaiuri

63

1 2 3 4 5
5 Evitarea emisiei de gaze
toxice
Controlul etanrilor elemntelor de
evacuare a noxelor
Verificarea surselor de poluani

verificri Vizual
Olfactiv
Msurri specifice
6 Ventilatie naturala Verificari elementelor / echipamente-
lor de evacuare a aerului viciat si de
patrundere a aerului curat
verificri Senzorial
7 Evitarea aparitiei unor
degajri periculoase pentru
sntatea oamenilor
Apariia condensului i a
consecinelor acestuia
Degradri fizico-chimice i biologice,
radon

Observare vizual
Verificri, msurri

Modificarea culo-
rii, umezeal,
8 Eliminarea noxelor cu
caracter radioactiv sau a
emisiilor radioactive sau
cancerigene
Concentratiile de degajari in timp Verificri, msurri
9 Iluminat artificial Verificarea instalaiei de iluminat de
lucru
verificri Cantitatea i
calitatea luminii
artificiale
10
Lucrari de curatenie
Contolul satrii finisajelor pentru a
putea fi intretinuta curatenia
Observare vizual Uurina currii
1 Protecia hidrofug Verificarea i repararea- nlocuirea
periodic a hidroizolaiilor
Observare vizual Pete de ume-
zeal, ciuperci,
mucegaiuri
64
6. PROTECIA TERMIC I HIDROFUG, ECONOMIA DE
ENERGIE
Ca preambul la acest capitol, se subliniaz c, raportat la Documentele Interpretative
asupra Directivei 89/106/EEC, cerina economiei de energie este tratat separat, n
Documentul interpretativ nr.6 : "Economia de energie si conservarea caldurii" de cea a
izolrii hidrofuge, considerat ca subiect pentru cerina "Igiena, sanatate si mediu",
Documentul interpretativ nr.3.
Problema mbuntirii proteciei termice a cldirilor constituie un obiectiv mai vechi al
Uniunii Europene, aprobat de toate rile componente i pus deja n practic n mare
msur de majoritatea acestora.
Aceste ri au elaborat o legislaie corespunztoare pentru desfaurarea acestei aciuni
complexe viznd realizarea unor condiii mai bune de confort interior i economii de
energie care s conduc att la diminuarea facturilor locatarilor pentru energia de
nclzire ct i la reducerea pierderilor de cldur i prin aceasta a emisiilor poluante n
vederea evitrii efectului de ser la scar planetar.
Sporirea gradului de protecie termic a construciilor, este necesar deci pentru:
- prezervarea resurselor naturale de combustibili fosili i, implicit, a
importurilor;
- diminuarea emisiilor nocive, n special a celor de bioxid de carbon
care accentueaz efectul de ser la nivel global;
- creterea gradului de confort i mbuntirea condiiilor de igien n
cldirile de locuit;
- reducerea cheltuielilor de exploatare necesare pentru incalzirea
cladirilor de locuit.
Concepia de arhitectur, de la ansamblu pn la detaliu, este esenial pentru
atingerea nivelelor de performan ale criteriilor stabilite prin cadrul legislativ
sau poate impuse de beneficiar.
Dup experiena stilului internaional, cu deficiene majore n consumurile necesare
meninerii unui mediu interior constant, a devenit deja un loc comun faptul c o
construcie trebuie s fie adecvat cadrului natural n care este construit, att din
punct de vedere al identitii culturale, ct i din punctul de vedere al rezolvrii unor
probleme de microclimat interior. Au aprut curente ca "Green Architecture", sau
adaptri ale arhitecturii tradiionale locale, care s-au constituit ca manifeste de opoziie
la raionalismul globalist. Arhitectura trebuie s acorde o mai mare importan
problemelor ca:
a. orientare corespunzatoare a spaiilor,
65
b. procente de vitrare diferentiate nord/sud,
c. spatii tampon, sere,
d. eventual recuperarea caldurii (aer, apa)
e. sisteme de captare a energiei solare (pasive, active).
Dac deobicei concepia de ansamblu, de integrare n sit este una din
problemele care sunt agreeate de arhiteci n demersul creativ, nu la fel sunt
elemnentele legate de detaliu i calcul dimensional pentru elementele
termoizolatoare.
Aa cum artam mai nainte n lucrare, gndirea logico-tiinific este n bun msur
opus celei intuitiv-artistice (antagonism att de bine dar i obsesiv descris n opera lui
Herman Hesse), ceea ce st la baza refuzului arhitecilor de a mbria "cu cldur"
acest gen de operaii de proiectare.
Nu este mai puin adevrat c studiul acestor chestiuni s-a amplificat foarte tare n
ultimele decenii, nct mecanismele de calcul au depit nivelul elementar, iar
specializarea pe domenii a cuprins i aceast zon de interes. ntrebarea care se pune
n mod firesc ar fi pn unde se poate extinde aria de expertiz a unui arhitect
proiectant "generalist" n aceast direcie, i unde este nevoie s apeleze la specialiti.
Mai departe, se ridic problema crui domeniu de consultan din sfera proiectrii
construciilor i se potrivete mai mult aceast specializare.
O parte din rspuns rezid n faptul c anvelopa construciei, cea care este subiect al
acestor calcule, este un subansamblu n responsabilitatea arhitectului. Pe de alt
parte, anumite calcule termotehnice, de alt natur ns, sunt fcute de mult vreme
de inginerii de instalaii de nclzire sau climatizare.
Cum ns argumentam n alt capitol al lucrrii, acest gen de probleme pot constitui
acea parte "tare", indubitabil a proiectrii, iar pe de alt parte, eludnd i acest aspect,
arhitectul se aeaz singur, din ce n ce mai hotrt, n postura de simplu designer,
neimplicat n altceva dect n studiul formei.
In reglementarile romanesti de calcul termotehnic, care au fost definitivate in anul
1997, se prevad urmatoarele:
Realizarea unor valori sporite in raport cu cele realizate pana in prezent, pentru
rezistentele termice corectate medii pe cladire R
m
ale elementelor de constructie
perimetrale pe ansamblul cladirii; valorile normate minime R
min
au fost stabilite pe
criterii de economie de energie.
Verificarea coeficientului global de izolare termica G pe ansamblul cladirilor de lo-
cuit si realizarea unor valori mai mici decat cele normate GN stabilite de asemenea,
pe criterii de economie de energie.
66
Realizarea unor temperaturi superficiale care, pe de o parte sa limiteze aparitia
fenomenului de condens pe suprafata interioara a elementelor de constructie peri-
metrale si pe de alta parte, sa asigure conditii de confort termic; valorile minime ale
diferentelor de temperaturi intre aerul interior si suprafetele interioare stabilite pe
criterii de asigurare a confortului interior, sunt mai mici decat cele practicate in
etapa precedenta.
Verificarea unei comportari corespunzatoare a elementelor de constructie perime-
trale la difuzia vaporilor de apa, care sa asigure o crestere a umiditatii relative ma-
sice Dw in limitele normate si evaporarea in perioada calda a anului a cantitatii de
apa provenita din condensarea in perioada rece, in masa elementelor de construc-
tie a vaporilor de apa ;
Asigurarea stabilitatii termice a elementelor de constructie in conditii de vara si de
iarna;
Pentru cladirile de locuit construite dupa 1.01.1998, noile normative impun, realizarea
unor valori sporite pentru rezistentele termice minime normate R
min
ale elementelor ce
alcatuiesc anvelopa exterioara, precum si valori mai mici cu 10% pentru coeficientii
normati globali de izolare termica GN.
Realizarea unor solutii constructive avand caracteristici termotehnice corespunzatoare
prevederilor din actele normative recent elaborate, trebuie sa conduca nu numai la
asigurarea unui grad de confort sporit, dar si la considerabile reduceri ale consumurilor
energetice.

6.1 List de control privind cerina E, Izolare termic, hidrofug i
economie de energie, se va urmri evoluia urmtoarelor categorii de
factori:
1. Condiiile ambientale exterioare spaiului cercetat
- Macroclimat , microclimat, regim de nsorire
- temperatura exterioara minima conventionala de calcul
2. Condiiile ambientale interioare
- Activiti i surse de disconfort termic
3. Caracteristicile suprafeelor vitrate care contribuie cu aport solar la mediul termic
al spaiului
4. Caracteristicile higrotermice ale elementelor care limiteaz spaiul studiat
67
- Termoizolaii, bariere contra vaporilor, straturi de aer ventilat, elemnte cu rol
hidroizolator
5. Asigurarea confortului higrotermic interior, iarna
a. Temperatura de confort in fiecare incapere.
b. Rezistenta termica obtinuta:
-in contactul cu pamantul,
-intre spatii cu temperaturi diferite,
-pereti exteriori (inclusiv eventual demisol),
-plansee separatoare interior - exterior,
-terasa / acoperis,
-deschideri spre exterior - ferestre, usi, vitrine, pereti vitrati,
c. evitare / micsorare punti termice:
-la plansee, grinzi, stalpi, balcoane,
-tamplarie.
6. Masuri de minimizare a consumului de emergie in ansamblu:
a. orientare corespunzatoare a spatiilor,
b. procente de vitrare diferentiate nord/sud,
c. spatii tampon, sere,
d. eventual recuperarea caldurii (aer, apa)
e. sisteme de captare a energiei solare (pasive, active).
7. Masuri de asigurare a confortului in conditii de vara:
a. prin conformare de ansamblu,
b. asigurarea inertiei termice,
c. controlul isoririi: -sisteme de protectie solara fixe
-sisteme de protectie solara mobile (rulouri, jaluzele, grile
exterioare)
8. Masuri de evitare a aparitiei condensului:
a. la fata interioara a peretilor exteriori,
b. la interiorul peretilor exteriori,
68
c. in spatele unor eventuale finisaje exterioare etanse.

9. Sistemul de echipare (incalzire, climatizare) adoptat:
a. motivatie,
b. tipul si pozitia elementelor de incalzire,
c. tipul si pozitia echipamentelor de climatizare.
10. Masuri de evitare a infiltratiilor de apa prin invelitoare:
a. tip de invelitoare (pante, scurgere ape),
b. solutie de terasa (circulabila sau nu), mod de scurgere a apei.
11. Masuri de evitare a infiltratiilor de apa din sol:
a. nivel apa subterana,
b. solutii izolare (fundatii, subsol),
c. eventual drenaj.
69
6.2 URMRIREA N TIMP A SISTEMELOR CONSTRUCTIVE DIN
PUNCTUL DE VEDERE AL CERINEI " IZOLARE TERMIC I
HIDROFUG, ECONOMIA DE ENERGIE "
1 Nivelul de protecie termic a
traseelor de conducte cu fluide
Observare vizual Degradri,
ptri,
scurgeri
1 Protecia termic, hidrofuga i
economia de energie
Pentru asigurarea proteciei
termice si economiei e energie,
masurile sunt similare cu 3.1-3.4

2 Protecia hidrofug la invelitori Verificarea starii prin inundarea
periodica sau in urma controlului
la fata interioara de la ultimul
nivel
Observare vizual Pete de
umezeal,
ciuperci,
mucegaiuri
3 Verificarea periodic nvelitorii, si
dispozitivelor de scurgere si
evacuare a apei meteorice
umezeal,
ciuperci,
mucegaiuri
4 Protecia intersectiilor de plane Verificarea elementelor de
protecie (scafe/ plinte)
etanrilor, lcrimarelor,
glafurilor, soclurlor etc.
verificri Pete de
umezeal,
ciuperci,
mucegaiuri

1 Protecia termic, hidrofuga i
economia de energie
Pentru asigurarea protectiei
termice si economiei e energie,
masurile sunt similare cu 3.1-3.4

1 Protecia hidrofug Verificarea i repararea- nlocui-
rea periodic a hidroizolaiilor
umezeal,
ciuperci,
mucegaiuri

70
7. PROTECIA LA ZGOMOT
7.1 List de control privind cerina F, protecia la zgomot
1. INSCRIEREA IN CONDIIILE DE MEDIU.
- precizarea surselor si nivelului de zgomot exterior (circulaie, industrii, altele).
2. MASURI DE PROECTIE ACUSTIC FA DE ZGOMOTUL DIN EXTERIORUL
CLDIRII.
- msuri generale (orientarea spaiilor),
- ferestre/ui, spaii tampon (sere),
- asigurarea schimbului de aer n condiiile izolrii fa de zgomotul din exterior.
3. MSURI DE PROTECIE ACUSTIC N INTERIOR, ZGOMOTE AERIENE.
- msuri generale (partiu, grupare, separare),
- precizarea nivelululi de zgomot si a nivelului admisibil (in spaiile
semnificative).
- Precizarea spaiilor propuse pentru insonorizare (indicare soluie),
- Determinarea indicilor de izolare la zgomot aerian si alegerea alcatuirii
(planee, pereti)
- precizarea uilor cu caractzeristici izolatoare imbuntite.
4. MASURI DE PROECTIE ACUSTIC, ZGOMOT STRUCTURAL.
zgomot de impact -determinarea indicilor de izolare,
-alegerea alctuirii (planeu + pardoseal, eventual si tavan sus-
pendat),
Precizarea altor surse de zgomot structural:-indicare msuri arhitecturale (separare),
-semnalarea msurilor de izolare (proiecte
de specialitate).

71
5. PRECIZAREA SPAIILOR DE AUDIIE:
-volumul specific,
-forma in plan (evitare ecou, ecou de fluturare sau focalizari),
in continuare se pot realiza studii privind:
-forma in sectiune (inaltime, ecou de fluturare)
-eventual geometrie de detaliu ( pereti reflectanti, panouri),
-propunere durata de reverberatie,
-solutii de principiu tratamente acustice.

72

DE VEDERE AL CERINEI PROTECTIA LA ZGOMOT

1 Nivelul de zgomot exterior n
perioada de noapte- zi
Observaii audio i
Msurtori

1 Etaneitate Verificarea elementelor de
etansare
Percepie auditiv
Verificri, msurtori
Disconfort
acustic
2 Vibraii Verificarea surselor si controlul
starii elementelor de imbi-
nare,fixare,ancorare
Percepie auditiv
Verificri, msurtori
Disconfort
acustic
1 Etaneitate Verificarea elementelor de
etansare
Percepie auditiv
Verificri, msurtori
Disconfort
acustic
2 Vibraii Verificarea surselor si controlul
starii elementelor de
imbinare,fixare,ancorare
Percepie auditiv
Verificri, msurtori
Disconfort
acustic
1 Executarea de strpungeri care
s nu influeneze proprietile
de izolare/etanare

Observare vizual
Verificri
Zgomot aerian
2 Verificarea elementelor cu rol
de atenuare a zgomotului de
impact
Auditiv
Msuratori
Zgomot de
impact

73
8. URMRIREA N TIMP A COMPORTRII CONSTRUCIILOR
DIN PUNCT DE VEDERE AL CERINELOR FUNCIONALE PE
CRITERIUL AGENTILOR AGRESIVI CARE ACTIONEAZA
ASUPRA DIFERITELOR ELEMENTE
Urmrirea n timp a componentelor unei construcii se poate face innd cont de so-
licitrile la care acestea sunt supuse n timpul funcionarii (mecanice, termice, ageni
agresivi, ) si eventualele efecte pe care aceste solicitri le au asupra elementelor
in discuie i n consecin aprecierea posibilelor modificri sau uzur n timp. Deo-
sebit de important este aceasta metod raportat la lucrri ascunse sau elemente
eterogene complexe, acolo unde obsevarea defectelor vizibile poate fi tardiva sau
foarte greu de remediat.

nr. crt. TIP DE MATERIAL AGENT AGRESIV MOD DE MANIFESTARE
1. Piatr natural sau
artificial
- gelivitate

- variatii de temperatura fara prezenta
apei
- apa incarcata cu dioxid de carbon
- fumul - dioxid de sulf cu apa de ploaie
rezulta acidul sulfuric care ataca pietrele
cu calciu si magneziu
- apa din pamant circula prin capilaritate,
transporta saruri solutie

- mortarul de var, ciment, ipsos reactio-
neaza cu compusi ai pietrei

- ciuperci,alge - acizi humici
- aciunea vantului
- aciunea apei care se scurge
- ocuri mecanice
- microfisuri, sfaramare superficiala
care macina treptat piatra
- microfisuri,sfaramare superficiala
care macina treptat piatra
- sunt atacate pietrele cu carbonat de
calciu care de degradeaza
- sulfatii de calciu si de magneziu ce
se formeaza cristalizeaza, isi maresc
volumul - piatra se sfarama
- la evaporare sarurile formate se
depun la exteriorul zidariei - eflores-
cente - sau cristalizeaza in interiorul
zidariei - exfolieri
- saruri care cristalizeaza, isi maresc
volumul, se produce sfaramarea
pietrei

- piatra se sfram
- eroziuni, denivelri pe suprafa
- dare, adancituri, fgae
- fisuri, dislocare de material
74

1 2 3 4
- dilatarea mortarelor i betoanelor
- contracia mortarelor i betoanelor
- temperaturi peste 600
o
C
- exfolierea dezvelete armturile
- cureni vagabonzi

- apa care are coninut de sulf i gazele
care conin dioxid de sulf intr n porii
mortarului/betonului
- grsimile i srurile de magneziu

- substanele acide, apa foarte curat
(fr duritate) apa cu dioxid de carbon,
soluiile de sruri de amoniu
- ocuri mecanice
- crpturi radiale, fisuri
- crpturi circulare, fisuri
- exfolieri
- oelul se moaie i se deformeaz,
i pierde rezistena mecanic
- corodeaz armturile

- se formeaz compui noi care cris-
talizeaz cu mrire de volum - morta-
rul/betonul se sfram
- compuii rigizi ai morta-
rului/betonului se moaie - morta-
rul/betonul se degradeaz
- dizolvarea treptat de la suprafa
ctre interior a componentelor cimen-
tului ntrit i/sau a agregatelor
- fisuri, dislocri de material

75

1 2 3 4
2. Ceramica

- fuzibil

- vitrifiabil

- smluit, glazurat
- ocuri mecanice

- gelivitate
- apa care circul prin capilaritate, trans-
port sruri n soluie

- uzura mecanic - frecare

- proces tehnologic de vitrifiere defectos
- proces tehnologic defectos de realizare
a stratului de silicai
- uzur mecanic - frecare datorat
mersului
- fisuri, dislocri de material

- microfisuri, sframare treptat
- la evaporare srurile formate se
depun la exteriorul zidriei -
eflorecene - sau cristalizeaz n
interiorul zidriei - exfolieri
- profilele n relief dispar, apar adanci-
turi, denivelri

- crap fr motiv aparent
- fisuri ale suprafeei glazurate

- suprafaa glazurat deteriorat neu-
niform, denivelri, modificri de cu-
loare

3. Sticla

- sticla securizat
- proces tehnologic defectuos de reali-
zare a geamului - tensiuni interioare
- oc mecanic - lovituri
- oc termic

- aciunea acidului fluorhidric

- aciuni mecanice - lovituri, zgarieturi etc.
- geamul se sparge fr un motiv
aparent
- casant, crap
- casant, crap

- se matizeaz

- cioburi de dimensiuni mici,
netioase

76
1 2 3 4
4. Vata de sticl, vata
mineral
- absorbie de ap

- compresiuni mecanice
- se umezete, i pierde din calitile
termoizolante i fonoabsorbante
- se deformeaz, se taseaz, i
micoreaz grosimea, i pierde din
calitile termoizolante
5. Oelul - coroziunea chimic - gaze uscate sau
lichide fr conductivitate electric; elec-
trochimic - cureni electrici vagabonzi n
prezena soluiilor saline; electrochimic
de contact - metale diferite ce vin n con-
tact n prezena mediului umed; pila de
aerare - sub picturile de ap
- temperatur peste 300
o
C
- dilataii - oc termic datorat
temperaturilor ridicate
- contracii - oc termic datorat
temperaturilor sczute
- aciune mecanic cu corpuri dure
- formarea oxidului de fier- rugina -
strat roiatic ce produce o degradare
progresiv de la suprafa ctre pro-
funzime

- nmuiere
- mrire a dimensiunilor, deformare
prin ondulare
- micorare a dimensiunilor, eventual
fisuri
- zgarieturi, dislocri de material
6. Metale neferoase

Aluminiul

Cuprul

Plumbul
o
C
- contracie - oc termic datorat
- aciuni mecanice cu corpuri dure

- coroziune

- contactul aluminiului cu oelul
- coroziune - cocleal

- coroziune
- nmuiere
- mrire a dimensiunilor, deformri
prin ondulare
- miclorare a dimensiunilor, fisuri,
crpturi
- zgarieturi, ruperi i dislocri de ma-
terial
- se formeaz oxizi stabili care consti-
tuie un strat protector
- degradarea aluminiului
- se formeaz carbonatul de cupru de
culoare verde, strat protector, d
patin
- se formeaz sruri insolubile, strat
protector
77

1 2 3 4
6. Metale neferoase

Aluminiul

Cuprul

Plumbul
o
C
- contracie - oc termic datorat

- coroziune

- contactul aluminiului cu oelul

- coroziune - cocleal

- coroziune
- nmuiere
- mrire a dimensiunilor, deformri
prin ondulare
- miclorare a dimensiunilor, fisuri,
crpturi
- zgarieturi, ruperi i dislocri de ma-
terial
- se formeaz oxizi stabili care consti-
tuie un strat protector
- degradarea aluminiului

- se formeaz carbonatul de cupru de
culoare verde, strat protector, d
patin
- se formeaz sruri insolubile, strat
protector
7. Lemnul, pluta - lucrul lemnului - umflare
- contragere

- trecerea repetat, n prezena/ apei de
la umed la uscat

- lemn care st permanent n ap
- lemn n atmosfer permanent uscat
- temperaturi de peste 200
o
C - foc
- aciunea diverselor insecte
- deformare prin curbare, mrire de
dimensiuni, frecare ntre pieselor ce
vin n contact
- deformare prin curbare, micorare
de dimensiuni, lufturi ntre piesele ce
vin n contact
- dezvoltarea i aciunea distructiv a
microorganismelor - lemnul pu-
trezete
- sufer un proces de mineralizare
- i pstreaz calitile

- carbonizare, tciuni, scrum, gu-
droane
78

-atac biocid
- uzur mecanic din frecare - mers

- praf de lemn, canale circu-
lare n masa lemnoas
- praf de lemn, ciuperci
- denivelri pe suprafaa frecat,
dislocri de material
- zgarieturi, ruperi de fibre, dislocri
de material
8. Materiale plastice - temperaturi ridicate de cca. 60
o
C
- temperaturi ridicate ntre 180
o
C - 300
o
C

- temperaturi sub 0
o
C
- dilataii datorate temperaturilor ridicate

- contracii datorate temperaturilor
sczute
- acumulare de electricitate static

- cele termoplastice se moaie
- aproape toate se descompun -
unele se transform n gaze toxice,
altele formeaz zgur
- cele mai multe devin casante
- mrire a dimensiunilor, se ondu-
leaz
- micorare a dimensiunilor, apar
fisuri
- se electrizeaz, sunt atrase materia-
lele uoare
- acumulare de praf
- mbtrnesc repede
- se murdresc, i schimb culoarea
- distrugere progresiv
- zgrieturi, crpturi, dislocri de
material

9. Cauciuc - aciuni mecanice cu corpuri dure - fisuri, desprinderi de material

10. Vopsele

- umezeal acumulat n materialul su-
port
- trecerea timpului, mbtrnire

- exfolieri

- zgrieturi, rupturi, dislocri de mate-
rial
- depuneri de praf, murdrire, schim-
79

- aciunea apei

- condens pe suprafeele interioare

bare de culoare
- degradri ale suprafeei prin splare

- umezire, mucegai, ciuperci etc.

11. Chituri - mbtrnire

- crpturi, desprinderi de material

- crpturi, desprinderi de material
12. Bitum i derivai din
bitum
- aciunea cldurii

- dilataii, oc termic datorat
- contracii, oc termic datorat
- aciunea vntului - la nvelitori
- nmuiere, scurgeri, neuniformiti ale
stratului
- fisuri, rupturi, desprinderi de material
- mrire de dimensiuni, ondulare
- micorare de dimensiuni, fisuri

- deteriorri de material, rupturi, mate-
rial smuls
13. Textile - mochet - uzur mecanic - frecare datorat mer-
sului

- mbibare cu ap
- tocire a esturii, modificri de cu-
loare, desprinderi de material
- rupere a fibrelor, desprinderi de
material
- putrezire a fibrei textile, modificri
de culoare
14. Tapet

- hrtie

- textil, fibre naturale
- mase plastice

- aciunea apei din suport i/sau din
exterior
exterior
exterior

- zgrieturi, decojiri, desprinderi de
material
- pete, decojiri, putregai


80
CRITERIUL EVENIMENTELOR

1 Evenimentele aprute pe parcursul vieii unei construcii pot fi clasificate n mai
multe categorii, astfel :
1. Evenimente ale mediului natural
2. Evenimente ale mediului artificial (determinate de om)
2. 1 Accidentale
2.2 Intenionate
A. Evenimente violente sau cu evoluie foarte rapid
B. Evenimente lente
a. Evenimente majore
b. Evenimente minore
I. Evenimente interioare construciei
II. Evenimente exterioare construciei
III. Lanuri de Evenimente

Fiecare dintre aceste tipuri i combinri posibile dintre ele determin modificari care
necesit un anumit mod de urmrire.

2 Evenimentele mediului natural sunt n cea mai mare parte a situaiilor exterioare
construciei (1-II). Aceste Evenimente se pot ncadra n tipurile majore minore i vio-
lente lente.
Evenimentele violente ale mediului natural fac de cele mai multe ori parte din ca-
tegoria micrilor seismice, alunecrilor de teren sau evenimentelor meteorologive
deosebite. Efectele acestora depind de ncadrarea lor n majore sau minore.
Evenimentele violente majore (1-A-a) provenite din mediul natural determin deo-
bicei efecte devastatoare sau importante. Ele depesc cadrul funcionrii cons-
truciei n regim normal, fiind evident necesitatea instituirii inspectrii extinse i ex-
perizelor tehnice pentru diverse cerine funcionale.
Evenimentele violente minore (1-A-b) pot deveni periculoase atunci cnd contri-
buie la uzura componentelor unei construcii cu probleme anterioare, fie de la prima
manifestare, fie prin repetare, fie c efectul lor se cumuleaze cu efectele altor aciu-
ni. Pot determina efecte mai greu observabile. Responsabilul cu urmrirea com-
portrii n timp poate lua n considerare necesitatea unei urmriri intensificate, chiar
expertize tehnice i investigaii extinse.
Evenimentele lente majore ale mediului natural pot deveni surse de grave prejudicii
aduse calitii construciei prin modul lor de manifestare ncet, dar profund. Acestea
81
pot fi tasri, modificarea nivelului apei freatice, modificri ale microclimatului. De
cele mai multe ori cauzele producerii lor sunt artificiale, ns din surse greu de
nlturat pentru c se refer la aciuni ndeprtate n timp sau-i spaiu cum ar fi
poluarea global, mari lucrri hidrografice sau alte lucrri importante de construcii.
Efectele acestora privesc de obicei mai multe construcii, modul de urmrire i re-
mediere fiind o problem de anvergur necesitnd intervenia administraiilor locale
sau centrale, a forurilor legislative.
Evenimentele lente minore ale mediului natural pot fi considerate ca fcnd parte
din sursele normale de uzur a construciei, care nu necesit urmrire special.
3 Evenimentele determinate de om pot fi
o Evenimente violente-majore, de cele mai multe ori accidentale (incendii, ex-
plozii, contaminri, alte aciuni cu impact puternic asupra construciei sau me-
diului).
Aceste situaii necesit dou seturi de msuri
1. Aciune rapid de localizare i eliminare a factorului determinant
2. Aciuni de determinare a condiiilor i responsabilitilor n producerea
evenimentului n paralel cu aciuni de estimare i remediere a efectelor.
Evenimente violente majore intenionale sunt deobicei aciuni de desfiinare a cons-
truciilor care se fac pe baza unui proiect aprobat lund n calcul riscurile, msurile
de protecia muncii, mprejurimilor i mediului. Urmrirea proiectului i feed-back
sunt aciunile specifice.
Evenimentele lente majore intenionale pot fi : reabilitri globale sau ale unor com-
ponente integrale (compartimentri, tamplarii, finisaje, izolaii, instalaii). Aceste
Evenimente implic expertize tehnice, proiecte de specialitate, determinnd aciuni
controlate, supuse verificrii. Cu excepia greelilor de proiectare sau execuie, sunt
evenimente de readaptare a construciei i aducere a spaiilor i componentelor n
parametrii cerinelor de calitate.
Evenimentele lente majore accidentale create de om sunt n general datorate unor
Evenimente minore nsumate, ale cror efecte au fost ignorate pe parcursul vieii
construciei. Este foarte important ca responsabilii cu urmrirea n timp a cons-
truciilor s inspecteze, s noteze i s determine efectele acestor Evenimente.
Fiind de multe ori executate fr proiect, sau cu proiectare superficial, local, care
ignor ansamblul ca sistem, pot determina dezechilibre semnificative n subsistemul
n care acioneaz sau n subsisteme conexe. Din aceast categorie pot face modi-
ficri locale ale unor pri de instalaii care dezechilibreaz funcionarea acestora,
nlocuiri de finisaje cu anumite caracteristici cu un rol precis cu altele care nu
rspund acelorai cerine, strpungeri locale prin perei cu anumit rol de izolare,
etc..

.
82
CRITERIUL CONSTATRII
Metod care semnaleaz posibilitatea ca una sau mai multe din cerinele de calitate
ale construciei s nu mai fie ndeplinite la performana iniial, prin observarea unor
fenomene caracteristice

Este metoda cea mai evident de urmrire, avnd ns dezavantajul de a fi post fac-
tum.
Principalele semne ale unor defecte pot fi de mai multe tipuri
1. Modificri geometrice
Schimbarea poziiei obiectelor, deplasarea sau rotirea lor, cu apariie de fisuri,
crpturi, exfolieri, desprinderi.
Modificarea formei sau a planeitii, blocarea unor pri mobile, deformarea unor
trasee de instalaii
2. Modificri superficiale
Modificarea culorii
Apariia petelor de umezeal
Apariia condensului
Apariia eflorescenelor de sruri colorate
Aparia mucegaiului sau a altor tipuri de ciuperci vizibile cu ochiul liber
Apariia unor zone de material friabil, degradat
Exfolieri
3. Modificri senzoriale, altele dect vizuale
Mirosuri
Senzatia de frig
Senzaia de curent
Senzatia de umezeal sau de uscciune
Zgomot
Vibraii
Alte stri de disconfort fizilogic resimite n acelai timp de mai muli utilizatori ai
construciei.
- 1 -
TERMO ---- FIZICA CONSTRUCTIILOR

Disciplina a aparut in preocuparea arhitectilor, ca urmare a necesitatii de conformare a edificiilor
construite, la legile naturii (fizica pamantului, iluminare, insorire, miscarea aerului in atmosfera, conditii
climatice, etc.).
Alte denumiri date disciplinei exprima noi orientari sau raspunsuri problemelor aparute: - Fizica
arhitecturala
- Fizica ambientala
- Dezvoltare durabila (Sustainble Development)
- Ecologie ...etc.

Cauzele cresterii accentuate a interesului asupra problemelor puse de ecologie devin motivate
incepand cu epoca industriala. Intrega evolutie produsa in perioada post-industriala a adus dupa sine grave
dezechilibre ale ecosistemului. Arderea incompleta a unor combustibili fosili, practicata la nivelul intregii
planete, in cantitati deosebit de mari, a insemnat crearea unei probleme care azi este de nestapanit:
incalzirea globala . Prin arderea hidrocarburilor, in atmosfera se degaja dioxid de carbon, gaz care
determina amplificarea efectului de sera.
Un prim semnal de alarma a fost criza energetica din anii 70, moment in care odata cu explozia
preturilor combustibililor s-a pus in discutie problematica in termeni de ecologie. Este important a se tine
cont de faptul ca noile directii de preocupare au coincis cu saltul urias produs de dezvoltarea informaticii.
Incalzirea globala are consecinte puternic resimtite in prezent pe toata suprafata globului terestru.
Cresterea temperaturii in oceanul planetar implica inceperea unui proces de topire a ghetarilor, deci si
cresterea volumului de apa intr-o masura considerabila. De asemenea se remarca o schimbare pronuntata a
climei, fluctuatii mari intre perioade- de inundatii si seceta, furtuni, uragane,etc..
Prezervarea zonelor plantate reprezinta una dintre posibilitatile de tinere sub control a cantitatii
excesive de dioxid de carbon. In acest sens, defrisarea padurilor in cantitati irationale, depaseste nivelul
normal de realizare al echilibrului.
Efectul de sera, motivul principal al incalzirii globale se constituie in urma acumularii in mod
excesiv in atmosfera a unui mare procent de vapori de apa si a dioxidului de carbon. Este cunoscut in fizica
faptul ca anumite gaze sunt opace respectiv transparente la razele luminoase sau infrarosii. Energia termica
se acumuleaza in concluzie daorita faptului ca radiatiile infrarosii raman captive in stratul de ozon.

CONSUMUL de energie se datoreaza urmatoarelor functiuni: transport, industrie, cladiri cu
functiuni civile. Cele din urma realizeaza un consum cumulat aproximativ egal cu energia utilizata de
celelalte doua, directia generala fiind de reducere chiar in mod reglementat a consumului de energie.

De aici a aparut ideea proiectarii compatibile ecologic. Un prim specialist care a inteles valentele
energiei naturale, aplicandu-le in mod practic a fost inginerul Buckminster Fuller, cel care a cercetat pentru
intaia oara principiul casei autosuficiente. De aici a mai fost un singur pas pentru specialisti spre intelegerea
si punerea in aplicare a calitatilor mediului natural, pe baza legilor fizice. Efectul s-a materializat prin
directiile generale spre care se orienteaza astazi arhitectura:
- arhitectura solara
- arhitectura inteligenta
- arhitectura bioclimatica
- arhitectura verde (green architecture)
- (low energy architecture),
toate aceste denumiri exprimandu-se printr-o abordare complexa, obiectul de arhitectura fiind perceput ca
un organism viu.

Arhitectura verde exprima spre exemplu un mod de trai al cladirii din resurse regenerabile
asemeni plantelor care se hranesc din energia existenta pe pamant.(un adept al acestei abordari este
arhitectul Brian Edwards).
Arhitectura solara se bazeaza pe utilizarea energiei provenite de la soare ca energie libera,
neconventionale.
- 2 -

Daca primele utopii referitoare la viitoarele abordari ale arhitecturi vizau utilizarea tehnologiei la
maximum (crearea unui mediu total artificial), directiile preluate astazi sunt de multe ori total opuse,
bazandu-se pe calitatile mediului natural:
- orientare cardinala;
- sera orientata spre Sud (iarna inchisa- tampon termic cu calitati calorice
importante; vara deschisa pentru activarea ventilatiei);
- utilizarea pe fatade a celulelor fotovoltaice pentru captarea energiei;
- compartimentari permeabile la vapori; (Este de dorit ca o constructie sa respire, adica
sa fie permisa difuzia vaporilor de apa prin plinurile fatadei -excluzand suprafetele de
sticla- astfel incat sa se creeze in mod natural echilibrul intre exterior si interior.)

Trei factori contribuie la conformarea constructiilor, in scopul satisfacerii conditiilor de ambianta
si confort corespunzator:
- cerintele utilizatorului;
- protejarea mediului (fara impact nociv);
- durabilitatea constructiei in sine;
In lumea civilizata respectarea primelor doua aspecte este obligatorie. Spre exemplu protocolul de
la Kioto a avut drept scop reducerea emisiilor de bioxid de carbon la nivel mondial. S.U.A, unul dintre cei
mai importanti poluatori ai globului pamantesc, nu a semnat tratatul.
Daca in perioadele industriala si moderna se puneau (in mod special in cazul zgarie-norilor)
probleme de insorire si ventilatie artificiala, astazi directia ecologica este cea care deschide tot mai mult
interesul arhitectilor si beneficiarilor.

CRITERII DE CONTROL AMBIENTAL

Inca de la Vitruviu se cunosc cele trei atribute ce caracterizeaza orice edificiu: firmitas- soliditate;
utilitas- utilitate(functiune); venustas- frumusete.
Obiectul de arhitectura, inainte de toate detine functiunea de adapost avand un important rol in
controlul schimburilor dintre om spatiu exterior spatiu interior.
Transferul in cauza reprezinta un flux de energie ce parcurge o unitate de suprafata intr-o cantitate
de timp.

In Fizica constructiilor se aplica si se conformeaza spatiile, functie de Legea termodinamicii
caldura se ridica in partea superioara a spatiilor conform legilor si Legea conservarii
energiei masa substantelor care intra intr-o reactie este egala cu cea a substantelor care ies din reactia
respectiva

Sisteme a caror utilizare se bazeaza pe calitatile mediului natural:
o Fatadele duble datorita pretului foarte ridicat acestea sunt utilizate la alte tipuri de
functiuni decat cea de locuire;
o Elemente de captare heliotermice/ fotovoltaice
- transformarea luminii (foto) in energie electrica (voltaic);
- transformarea radiatiei solare (helios) in caldura (termos);
o Control selectiv al schimburilor termice vara incalzirea activeaza schimbul de aer (fig.
1);
o Efectul de horn- cu cat acesta este mai inalt, tirajul se dovedeste mai
eficient;
o Sisteme de control a luminii si insoririi;
- 3 -
a aT
a

ENERGIA poate fi: - mecanica; fig. 1
- cinetica; se manifesta in
- potentiala; substanta
- chimica;
- radianta (lumina, infrarosii) se manifesta in afara substantei

Teoria crepusculara
Lumina reprezinta transportul de energie sub forma de radiatie .
Exista radiatii cosmice, de exemplu ultravioletele, care nu ajung in
cantitati mari pe pamant, fiind captate de stratul de ozon.
Lumina se transforma in caldura, datorita cresterii agitatiei dintre
molecule, rezultand energia termica.
Energia electrica reprezinta miscari ale electronilor din atomi.

Fig.2

Cai de migratie ale caldurii:
Caldura se poate misca in spatiu prin:
- radiatie
- convectie- tendinte de dilatare la caldura si de ridicare la partea superioara a spatiilor;
- conductie- deplasare prin substanta.
Fluxurile de energie depind de anumite particularitati ale subtantei, ale ambientului si ale
materialelor de constructie.

Caile prin care se asigura circulatia aerului
Transmisia caldura ajunge in spatiile interioare prin radiatie si convectie;
- de pe fata exterioara a fatadei caldura migreaza catre exterior prin radiatie si convectie.
O constructie ar trebui sa reduca la minim fluxurile de energie intre interior si exterior. Constructia
vernaculara este una dintre realizarile care indeplineste toate cerintele de conformare la factorii de mediu
(de exemplu- igluul). Perioadele industriala si moderna au constituit momente in care s-a neglijat in
favoarea unei functionalitati corecte orice alt criteriu de conformare al constructiilor.
In cadrul studiilor de fizica constructiilor se vor evidentia atat caracteristici fizice ale materialelor(
porozitate, textura, senzatii de cald- rece), cat si calitatile subiective( densitate, conductibilitate termica).
Transferul termic este favorizat in partea superioara a incintei. In cadrul unui solid nu se poate
considera un sens convectiv, in fluid, in schimb, se vor produce miscari in acest sens.
Din punct de vedere al trasmisiei de caldura materialele se clasifica in: calde si reci, comportare
determinata numeric prin densitate. Cu cat substanta este mai densa, cu atat se va manifesta asemenea unui
material rece.
Coeficienti si variabile de material utilizati in calculele
termice:
- [kg/ dm]- densitatea materialului;
- l- coeficientul de conductivitate termica;
Coeficientul masoara intensitatea fluxului termic, ce
trece printr-o substanta groasa de 1m, avand o suprafata de 1 m,
in timp de o ora.
Un gradient termic masoara nivelul agitatiei moleculare.

Fig.3

- 4 -
?
?
?
O calorie- reprezinta o cantitate de caldura necesara pentru a ridica temperatura unui gram de apa
cu 1C.
In cazul in care avem trei vase cu apa la temperaturi diferite, doua extreme- unul cu apa calda si
unul cu rece si tinem cate o mana in fiecare, vom constata ca senzatiile se uniformizeaza. Introducand
ambele maini in vasul al carui lichid are temperatura intermediara, vom simti o senzatie de cald in mana ce
a fost tinuta in apa rece si invers. Acest fenomen tine de fluxurile termice din mediu.
Se remarca un comportament diferit al substantelor solide fata de transferul termic- ce se
realizeaza prin transmiterea din aproape in aproape a miscarii, a agitatiei moleculare.
Materialele de constructie au o compozitie complexa. In cazul unui perete se desfasoara un
transfer termic prin conductie.
Caldura specifica -C, reprezinta caldura necesara pentru a ridica temperatura unei cantitati de
substanta cu 1C.
Incalzindu-se 1 litru de apa cu cate 1C, se absoarbe cate o calorie. Se observa ca inmagazineaza
energia termica fara a-si modifica temperatura. Acelasi fenomen se petrece si la vaporii care condenseaza.
Caldura latenta reprezinta cantitatea de caldura inmagazinata in substanta, in legatura cu starea de
agregare, fara diferente de temperatura.
Caldura latenta a apei este de 600 kcal/ 1 kg, iar pentru a se evapora cu totul are nevoie de o
cantitate de caldura de 6 ori mai mare.

Importanta caldurii latente a apei in fenomenele climatice
Apa ne ajuta sa ne racorim prin respiratie si transpiratie, ne putem reduce temperatura, prin
evaporare pe toata suprafata corpului.
In cazul unei calduri latente foarte mare apar schimbari frecvente, de la lichid, la vapori si invers.
Cand ploua sau cand ninge este relativ cald
Clima este mai uniforma in zonele de litoral, decat in cele continentale, pentru ca apa isi schimba
continutul de caldura si prin convectie.
***

In perioada actuala se discuta despre eco- tech, high- tech, urmarindu-se in realizarea lucrarilor de
arhitectura, raportul optim scop- rezultat. Low- tech, apare ca notiune din cele mai vechi timpuri, fara a
desemna un mijloc scazut al conceptiei asupra constructiei.
Orice parte a unei substante solide, omogene, compacte, de o anumita grosime, prezinta un
coeficient de conductivitate termica: k=l/d, unde k-reprezinta o caracteristica de substanta, iar d-
dimensiune( grosime- masurata in metri). l se regaseste in documentatii si ca- transmitivitate termica a
unui strat de o anumita grosime.
R- reprezinta rezistenta la transfer termic al unui strat de substanta omogena si compacta, avand unele
caracteristici: R= 1= d
k l
Aerul genereaza un schimb convectiv. In cadrul unei substante
compacte, omogene caderea de caldura este unitara. Iarna se realizeaza
un schimb convectiv intens. Intre noapte si zi se produce un schimb
radiativ- in a doua parte a zilei interactiunea cu spatiul cosmic se
accelereaza.
Nu cantitatea de caldura ce intra in procesele fizice se reprezinta
in diagrame, ci fluxul de caldura.
Fig.4
In cazul unei aceleiasi substante, regasita in doua alcatuiri cu grosimi diferite- valorile termice din
campuri si unghiul pantei sunt echivalente.
Marimi utilizate: ti- temperatura campurilor, i- temperatura fetelor, i- diferenta de
temperatura a campurilor interior si exterior.
Daca diferenta de temperatura interior- exterior este mare inseamna ca i este mai apropiata de
temperatura necesara asigurarii confortului termic, iar e- de mediul ambient. Omul va avea in aceasta
situatie senzatia de cald.

- 5 -
?
?
?
?
?
?
In cazul in care valoarea ti este constanta, se va utiliza o sursa intensa(o flacara substantiala)
pentru a asigura aportul termic, de asemenea peretele de fatada trebuie ingrosat.

Fig. 5

Factori pentru fatade cu alcatuire omogena

Materialele posibile pentru alcatuirea unor fatade omogene si compacte sunt: lemnul, pamantul,
zidaria de caramida, piatra, betonul, corpuri ceramice cu goluri, e.t.c. Se pot utiliza de la betoane compacte
la betoane poroase.

Punctul de inghet
Se considera ca in cazul unei temperaturi exterioare de -15, in interior sa se stabileasca +20C,
valoarea de 0C reprezentand- punctul de inghet.
Daca exista umiditate in zona unei anvelopante realizata dintr-o structura poroasa, relativ casanta,
se mareste volumul, fapt ce va duce la distrugerea configuratiei. In astfel de cazuri, alcatuirea trebuie sa
contina o cantitate cat mai mica de apa.
S-au emis diverse ipoteze, de catre savanti despre fenomene ce pot avea loc intr-o fractiune
teoretica- timp minim.
Ipoteza regimului termic stationar presupune ca valorile termice nu se pot schimba intr-un
interval de timp. Se supradimensioneaza elementele fatadei, rezultand variatii ale campului.
Ipoteza constantei termice se refera la constanta campurilor- valorile termice intre cele doua
campuri raman constante.
Ipoteza constantei fluxului de caldura: se presupune un flux de caldura dinspre fata interioara
spre interior, unul dinspre fata exterioara catre exterior si unul stationar. In realitate este un singur flux, ce
se poate masura prin bilantul termic.

Factorii confortului termic( higrotermic)
Asigurarea confortului termic tine de cunoasterea fenomenelor legate de umiditate, temperatura,
viteza, regim radiativ.

Temperatura aerului ambiant
In conditii de activitate redusa se asigura o temperatura favorabila organismului uman. In cazul
unei activitati mai intense, emisia caldurii din corp este mai mare, iar temperatura ambianta scade. Daca
este ridicata apare fenomenul de transpiratie.

Umiditatea
Caldura latenta reprezinta umiditatea in limite vizibile.
Cand umiditatea ambianta este mare, cand organismul simte senzatia de cald, apare pe suprafata
pielii transpiratia.
- 6 -
In cazul pierderii de caldura de catre corp, trebuie asigurata umiditatea necesara a aerului din
interiorul plamanilor. Fenomenul desfasurat in corpul uman prezinta urmatoarele faze: aerul este umidificat
pana ajunge in alveole, se produce vaporizarea in corp, apa din tesuturi este racita, rezultand pierderi de
caldura catre exterior.
Daca umiditatea este mai redusa, se resimte mai putin de catre organism.
Aceste fenomene explica senzatia de sete pe care o manifestam cand este ger.
Aerul cald poate contine o cantitate mai mare de vapori, decat aerul rece.
Exista solutii cu proprietati diferite de suma proprietatilor celor doua componente: spre exemplu
apa si alcoolul- lichide cu densitati diferite-nu se mai separa deoarece prezinta legaturi moleculare.
Deci, aerul rece si uscat prezinta mai putina umiditate decat cel cald; in urma acestei teorii s-a
evaluat ca Antarctica este cel mai uscat desert.

Fenomene pe termen scurt si mediu
Daca temperatura este redusa, rezulta o cantitate mai mare de aer, care usuca plamanii.
Umiditatea ambianta trebuie sa se integreze intre limitele determinate de asigurarea confortului.
Viteza aerului- reprezinta un parametru ce influenteaza in mod direct, proportional, schimbul de
aer din convectie.
Un alt parametru care influenteaza confortul termic este regimul radiativ ambiant. Chiar daca este
frig, senzatia de rece este atenuata in cazul expunerii la soare. In spatii inchise se utilizeaza aparate de
incalzire prin radiatie- cel mai eficient este radiatorul electric. Aerul se va incalzi doar prin radiatia
receptata, emisa de corpurile din incapere.
Sistemul de incalzire prin radiatie este rapid si pentru spatii deschise.

Calitatile suprafetelor ambiante
Materialele se impart din punct de vedere al senzatiei termice in calde si reci.
Cele calde prezinta in general densitate mica si coeficient de conductivitate mic, cele reci au atat
densitate mare cat si conductivitate mare.
Daca o suprafata delimiteaza substante calde, temperatura fetei interioare nu va depasi temperatura
aerului interior, care nu este diferit de corp.
Daca sunt materiale ce marginesc suprafete calde , acestea absorb mai putina caldura.
Un material dens capteaza multa caldura, fapt pentru care interiorul unui spatiu nu ar trebui tratat
in acest fel, fara o justificare intemeiata.

Suprafete arhitecturale
Arhitectura interbelica abstractizeaza modenatura clasica .
Posrmodernismul- reprezinta etapa in care apar elemente de animatie ale arhitecturii ce tin atat de
protectia climatica, cat si de expresia in timp- de patina.
Diagnosticarea acestui element, in cazul unei cladiri neprezervate, nu se face usor.
Paramentele s-au realizat din piatra artificiala- mortar- liant hidraulic si praf din granule de
marmura, sau din piatra buciardata, nepolizata.
Degradarile si exfolierile apar cand suprafata este mai putin permeabila la vapori decat substratul.
In Venetia se intrevad portiuni de crusta neagra pe intrados, unde nu bate ploaia. Vehicolul unor astfel de
factori de degradare este apa, iar motorul- diferentele de presiune ale vaporilor si temperaturii.
Ceata reprezinta un factor climatic format din vapori de apa, ce duc in suspensie grasimi, oxizi,
particule de fum, substante ce contin: sulf, praf, nitrati. Particulele de ceata ajung pe intrados, se lipesc,
ceata se risipeste, apa se evapora si se acumuleaza pe suprafata pe care nu bate ploaia.
Modenatura este o forma de subliniere a expresiei plastice si de control, un rezultat al modului in
care evolueaza reliefurile unei fatade.

Variatia temperaturii intr-o alcatuire neomogena
Pentru calculul umiditatii se considera : pv-presiunea partiala- parte din presiunea totala, in care
exista un numar de vapori, presiune ce depinde si de altitudine. Cu cat presiunea vaporilor este mai mare,
cu atat cea a aerului este mai mica.
- 7 -
Presiunea de saturatie- reprezinta presiunea partiala maxima, ce poate exista la o temperatura

data. Aerul contine in amestec o cantitate de vapori si doar atat, restul condenseaza. Fenomenul se poate
vizualiza cand peretii unui pahar cu apa rece se aburesc din cauza excesului de umiditate.
Daca aerul relativ mai cald, incarcat cu vapori se raceste brusc, acestia condenseaza.

Fig.6

Condensul in alcatuirile elementelor de
arhitectura
Condensul nu este un dusman, ci un fenomen al
naturii.
Variatia presiunii de saturatie este o notiune
diferita de variatia temperaturii. Daca temperatura are un
traseu liniar, presiunea de saturatie se poate reprezenta
printr-o curba. Astfel de valori se pot determina in regim
higro-termic stationar.
Daca in grafic curba de saturatie este
reprezentata deasupra liniei drepte, in alcatuire nu este
condens. Daca cele doua sunt tangente, punctul de
intersectie este punct de roua( de condens). In al treilea
caz- curba presiunii de saturatie sub linia temperaturii- se
inregistreaza condens pe toata suprafata delimitata de cele
doua figuri geometrice.
Daca avem o structura din mortar si caramida, apa care devine inmagazinata in pori sparge
structura materialului.
La o temperatura de +20C, umiditatea variaza intre 50- 60%( in 60% umiditate relativa exista mai
multi vapori). Aerul cald contine mai multi vapori decat aerul rece.
Dintre materialele eficiente termic- corpurile ceramice cu goluri, determina un perete gros, care nu
poate fi portant decat pe 1, 2 niveluri. Alcatuirile complexe cu termoizolatie eficienta- 6, 8 cm de vata
minerala sau polistiren, au o rezistenta termica de peste 10 ori mai buna decat zidaria de 37,5 cm.
La orice cladire trebuie asigurata permeabilitatea la vapori spre exterior, pentru a nu se realiza
acumulari de umiditate.
Cel mai bun izolant termic este aerul.
Polistirenul este un material impermeabil la vapori- un material cu porii inchisi.
Efectul acestuia, intr-o utilizare pe exteriorul unei constructii este cel al unei pungi de plastic, in
care se acumuleaza vapori, ciuperci. Materialul se poate folosi intre doua ziduri din corpuri ceramice cu
goluri, lasate aparente la exterior.
fig.7

- 8 -
Un alt izolant termic bun este izoprenul.
Suprafetele continui pe exterior necesita finisaje umede.
Finisajele uscate sunt in general prefabricate si independente de factorii de mediu.
Pentru a preveni acumularea umiditatii pe fatada este indicata o alcatuire cu strat de aer ventilat.
Se poate asigura permeabilitatea si izolatia termica cu vata minerala- roca artificiala, creata din
fibre, care se dispune doar pe partile exterioare.
Alte materiale folosite pentru paramente:
- piatra, blocuri de ciment, beton, caramida, email, lemn;
- metal, metal emailat, tabla cutata;
- sticle combinate, sticla serigrafiata.

Fatadele care respira permit difuzia vaporilor.
Daca acest fenomen nu se produce, acumularea
de umiditate din spatiul interior genereaza
inconfort termic.
Daca vaporii ajung in alcatuire, apar
situatii neplacute- umiditate stagnanta, mucegai,
ce poate favoriza boli si alergii.
Daca variatia temperaturii e omogena,
cea a presiunii este o curba, pentru simplificare
se iau in calcul valorile extreme- valorile
presiunii de saturatie.
Variatia presiunii de saturatie nu este
proportionala cu variatia temperaturii. Din grafic
se poate determina zona de condens. In regim
termic real, iarna nu se inregistreaza doar valori
sub 0C ale temperaturii, astfel incat punctual de
inghet poate sa intre sau sa iasa din zid. Daca se
afla in interiorul stratului termoizolant,
inseamana ca a fost realizat dintr-un material
permeabil la vapori.
Termoizolatii etanse, impermeabile sau
greu permeabile la vapori se utilizeaza pentru
constructii usoare, ieftine- de exemplu o hala
industriala- in care se va realiza o ventilare
mecanica.
In cazul in care cladirile au alta
destinatie( locuinte, birouri), o structura din
caramida se izoleaza cu vata minerala. In
proiectarea acestor detalii se va avea in vedere
continuitatea stratului izolant, orice intrerupere
generand punti termice. Se foloseste mai putin
vata de sticla.
Ro = Ri + R1...i + Re

Fig.8,9

Pentru asigurarea confortului termic se urmareste ca diferenta de temperatura de pe cele doua fete
ale materialului sa nu fie foarte mare.
Termoizolatia trebuie sa ajunga in dreptul tamplariei(de preferabil din lemn stratificat, cu rupere
de punte termica). Pentru etansare se injecteaza spuma poliuretanica sau chit permanent elastic.
Peste placile de vata minerala rigida, se poate tencui. In acest caz nu va mai exista stratul de aer
ventilat, ci se asigura difuzia prin mortarul tencuielii, in cazul in care acesta nu este greu permeabil la
vapori.
- 9 -
Daca scade rezistenta termica, se amplifica fluxul termic, de aceea se va supradimensiona
termoizolatia. Vata minerala este inerta la umezeala, agenti chimici, biologici

Fig. 10 Fig. 11

Fig. 12 Fig. 13

Criterii pentru fatade
O casa poate pierde/ acumula caldura prin transmisie si schimb de aer. Prin suprafata anvelopei
trece caldura in functie de rezistentele termice- plinuri de fatada, ferestre.
- 10 -

Scheme ipotetice simplificate:
Evaluarea componentei termice pornind de
la o suma a componentelor termice prin
anvelopanta
Protectia termica trebuie sa fie cat
mai continua- o componenta spatiala in
ansamblul sau.
Se asigura un schimb de aer
controlabil prin goluri- usi si ferestre -
prevazute cu un grad mare de etanseitate.
Ventilarea se produce astfel, doar prin
deschideri.

Fig. 14

Fig. 15

Sistemul de control al luminii naturale si al insoririi, pentru celula de cazare este conceput pentru
a diminua efectul de sera si a ambienta incintele. Pentru aceasta se prevad jaluzele, perdele de aer, panouri
cu balamale, obloane pline sau cu voleti( ficsi sau reglabili). In cazul in care se prevede izolatia termica la
exterior, sticla rece va fi la contactul direct cu incaperea. Acest dezavantaj poate fi inlaturat prin prevederea
unei suprafete calde la interior- draperia. Vitrajele pot fi realizate din materiale termoizolante transparente,
translucide, mobile, folii de policarbonat celular.

Repartitia elementelor cu masa si a elementelor termoizolante intr-o anvelopa
In cazul realizarii unei anvelopante omogene- de exemplu o zidarie de corpuri ceramice cu goluri,
avand ~ 40 cm grosime, exista atat dezavantajul consumului de spatiu, cat si al aparitiei puntilor termice.
O casa batraneasca din zidarie groasa, sau pereti din lemn, reprezinta o componenta termica buna
(fig.16-1). Se renunta la zidaria de caramida odata cu aparitia materialelor termoizolante usoare.
In cazul dispunerii la exterior a izolatiei, peste o suprafata din beton- material masiv, dens, la
interior va predomina senzatia de rece (fig.16-2). Tendinta de a egaliza nivelurile termice ale elementelor
- 11 -
masive , cu ale temperaturii interioare, va conduce la o inertie termica defavorabila. Chiar daca betonul,
mortarul de ciment, otelul au coeficient de dilatatie termica apropiata, in timp fisureaza.
Fatadele care respira prezinta suprafete calde la interior (fig.16-3), cu inertie termica favorabila.
Blocurile din panouri mari sunt un prost izolant termic din cauza discontinuitatii. La constructiile cu fatade
din beton se va tine cont de protectia contra puntilor termice. Se pot prevedea sisteme de incalzire flexibile-
la locuinte realizate din panouri de beton, s-a prevazut la interior izolatie din polistiren, finisata cu tapet.
Cazul ideal dar implicit ipotetic este acela in care elementul cu masa (casa propriuzisa) se gaseste
intr-un mediu perfect izolat termic (fig.16-4). Este un caz cu inertie termica favorabila, putandu-se spune ca
avem de-a face cu o casa difuzanta. Intre doua vitraje se pot dispune folii subtiri-perne cu aer (Eden
Project), policarbonat. Toate elementele de compartimentare se sustin de o structura supla din metal.

Fig.16

Casa batraneasca reprezinta constructia inteligenta ce are atat capacitate de adaptare, cat si de
raspuns.
In zona cu clima temperata constituie imbinarea realizabila intre: efort, resurse, performanta. Din
punct de vedere al configuratiei structurale se remarca folosirea unui sistem mixt de lemn si pamant uscat,
atat pentru pereti cat si pentru pardoseala. Podul reprezinta un tampon termic, fumul obisnuind sa stagneze
acolo, impregnand astfel invelitoarea si dand un plus de rezistenta sarpantei.

Fig. 17

- 12 -
Evaluarea inertiei termice
Cea mai mare inertie termica se inregistreaza in padurea ecuatoriala, unde vegetatia reprezinta un
ecran solar, iar cele mai mari variatii de temperatura- in zona desertica, minima termica se aproximeaza pe
la 3-4 dimineata.
Atenuarea apare daca suprafetele exterioare nu sunt expuse excesiv la soare.
Cazul ideal termic ar fi acela al unei constructii fara ferestre, cu pereti grosi de 7 metri din beton
armat.

Fig. 18

Controlul insoririi

Lumina naturala in arhitectura

Ridicarea problemelor de ordin ecologic, de care devin constienti tot mai multi membrii ai
societatii, atesta existenta unui public avizat.
Controlul luminii naturale se refera atat la evitarea insoririi excesive- vara, cat si la utilizarea
energiei solare- prin aport direct, cand este frig.
Post- modernismul utilizeaza vocabularul formal de inspiratie istorica, elemente de limbaj formal
ce exprima sisteme constructive, climatice, de finisaj. Unele se indeparteaza de antichitatea clasica.
Configuratia de arhitectura analizeaza din punct de vedere al controlului solar, intreg bagajul de
elemente, de la detaliu la ansamblu.

Mecanisme de interventie ale factorilor de mediu
Cornisele, ancadramentele, balcoanele, porticele, ofera intradosuri pe care se aseaza umbra. Toate
aceste componente au fost folosite pentru a sublinia expresia fatadelor, pentru o perioada limitata de timp,
intrucat factorii de mediu actioneaza defavorabil asupra oricarei constructii.
Obiectele de arhitectura contemporana utilizeaza un limbaj abstract, forme elementare, inspirate
din natura sau istorie.

- 13 -
Elemente de protectie climatica, control solar, ambiental
La sfarsitul anilor 60 se utilizeaza parasolare din beton armat. Intre anii 30- 70 au fost la moda
parasolarele din materiale compacte. Odata cu perioada anilor 80, ce coincide cu posibilitatea de utilizare
a materialelor inoxidabile, se vor intalni doar parasolare din metal.

Elemente prealabile de conformare pentru protectia climatica
In cazul climei calde si umede, variatiile de temperatura anuala, zi- noapte nu sunt importante, de
aceea se intalnesc constructii usoare, protejate pe cel putin trei laturi, ce se deschid- se ventileaza- pe toate
partile. In aceste conditii sistemul de racorire al organismului functioneaza greu, se resimte un strat de aer
suprasaturat.
Apa exista in mediu, in structura vegetatiei, padurea ecuatoriala reprezinta o umbrela (este cald si
umed).
Variatiile zi- noapte pentru clima calda si uscata sunt ample. Clima oceanica, blanda, are o
capacitate termica mai mare decat masele de uscat. In clima uscata, cerul este foarte albastru, regimul
termic depinde de cel de insorire. Astfel se explica constructiile masive cu atrium, care acumuleaza ziua
caldura si o cedeaza noaptea. In perioada diurna se produc migratii de pe terasa in subsol. Cerul senin
asimileaza caldura prin radiatie.
Din diagramele de confort higrotermic rezulta ca temperatura de 26- 27C, reprezinta limita
superioara de confort. Aceasta limita creste odata cu amplificarea vitezei aerului
Diagramele de temperatura medii, anuale si locale, se configureaza in urma inregistrarilor facute
ora de ora intr-un anumit loc.
Vitrajele protejeaza direct contra razelor solare. Daca lumina naturala intra in incapere, se va
incalzi prin efect de sera. Cand este frig intereseaza aportul solar. Valorile temperaturii intre 20- 25C se
considera limitele de confort. Sub 20C se incearca crearea unui sistem direct de insorire.

Miscarea reala a Pamantului si a Soarelui
Axa de rotatie a Pamantului prezinta o inclinatie de aproximativ 22- 23 fata de normala pe planul
elipticei. S-a inregistrat o variatie a acestui unghi de-a lungul istoriei. Daca nu s-ar roti Pamantul nu ar
exista anotimpurile.
La solstitiu de iarna emisferele se incalzesc mai putin, la echinoctiu se remarca o insorire egala a
emisferelor.Unghiul dintre axa centrelor- raza soarelui in centru, este de 90 la echinoctiu.
La planeta Neptun axa polilor este in planul orbitei, jumatate din an Polul Nord este ca la Ecuator,
deoarece nu este semnificativa variatia distantei spre soare.
Daca la noi este
vara, soarele se gaseste in
cealalta emisfera.
Pamantul
prezinta o miscare de
dublu con, cu originea in
centrul planetei. Pentru
orice determinare se
remarca imprecizia
mecanicii cosmice,
prezentand miscari de
abatere, generate de
influenta lunii.
Fig. 19

Orbita aparenta a soarelui
Bolta cereasca reprezinta o emisfera deasupra planetei, un sistem de referinta. Daca am considera
un centru, un punct de observatie, pe un plan orizontal- orizontul- soarele defineste o miscare aparenta, ca
proiectia pe bolta a traseului sau real, situatie transpusa grafic, ca arce de cerc, reprezentate de capat.
Universul este aparent in diverse locuri, la diverse altitudini.
- 14 -
Orizontul reprezinta perpendiculara pe verticala locului, acesta poate fi un plan. Se considera ca
limita Pamantului este la nivelul orizontului. Planul acestuia este definit la inaltimea punctului de
observatie.
Pe sfera (considerata forma planetei) se prezinta pozitiile soarelui. Axa polilor este perpendiculara
pe raza de soare, la ora 12. Cand centrul Pamantului si raza soarelui sunt in acelasi punct- se defineste
meridianul ceresc- ora 12 solar( ora diferita de cea oficiala). Vara, spre exemplu, ziua este mai lunga,
punctul de intersectie se stabileste in aceasta perioada cu doua ore mai devreme.
Pentru lumea araba, sau oamenii desertului cerul este
privit ca un tavan. Axa lumii este definita de Steaua
Polara(singura stea fixa) si de Crucea Sudului.
Orbitele aparente sunt determinate de axele de
rotatie, cercuri reprezentate pe un plan. In timpul anului se
parcurge o zona sferica de doua ori.
Soarele bate sub unghiul de 22 - 12 ore pe zi fiind
lumina clara. Pe teritoriul tarii noastre, inaltimea maxima a
soarelui este de 45 la echinoctiu si de 23 la solstitiu- ziua
cea mai scurta. Vara este la 68, deci ziua dureaza mai mult.
Fig.20

Fig. 21
Fig. 22

La Poli axa aparenta a lumii coincide cu axa polilor, regimul de insorire este aici intens. Se
inregistreaza fenomenul de crepuscul, deoarece, intr-o jumatate a anului este zi si in alta este noapte. Orice
topire semnificativa a ghetarilor, modifica clima globului si ridica nivelul marilor.
Tropicul coincide cu declinatia Pamantului. Soarele trece prin zenit la solstitiul de iarna.
Cand orbita aparenta este perpendiculara pe planul orizontului, aceasta are valoare maxima.

Sfera virtuala pe care se proiecteaza universul aparent:
Intre prima si a doua jumatate a anului, intre solstitiu si echinoctiu, miscarea, inclinatia axei este
influentata astfel incat, unghiul pe care raza soarelui il face cu axa polilor variaza de la o valoare medie la
una minima- de la 90 la echinoctiu, la 22- 23. Aceasta se datoreaza miscarii de revolutie a Pamantului,
care se prezinta intr-o diagrama de timp si spatiu, ca o translatie pe un cerc. Aceasta miscare circulara se
produce cu viteza constanta de-a lungul unei sinusoide. Diversele puncte de pe traiectorie reprezinta pozitii
intermediare ale orbitelor. Fig. 23
- 15 -
Se inregistreaza fragmente de arce de cerc: un semicerc la echinoctiu- la ecuator,
fragmente mai mici de jumatate de cerc iarna, mai mari vara si cercuri complete la poli.

Determinarea pozitiei intermediare a soarelui
Fig. 24
Se rabate un cerc, se determina
zone de la orbita Pamantului in jurul
Soarelui( aceste trasari nu reprezinta lunile
anului, deoarece calendarul tine seama de
miscarile lunii).
Zodiile reprezinta constelatii vazute
pe ecuator, situate la unghiuri egale. Lunile
din calendar sunt considerate egale intre ele.
Se realizeaza reforma calendarului. Zodiile
au avantajul de a imparti anul real, solar, in
parti egale.
Constructia grafica se contureaza
pornind de la linii de ordine din puncte
egale- sunt momentele ce separa zodiile. Se
poate determina orbita in zona aceea si
implicit un control al insoririi. In lunile de
iarna, pana la zodia urmatoare, variatia
inaltimii soarelui este foarte mica. Incepand
cu 22 ianuarie inaltimea soarelui creste,
spatiul dintre orbite este mai mare. Si in
miezul verii variatia acestei inaltimi este
foarte lenta.
Din punct de vedere al aportului de energie solara, se constata ca soarele sta mult pe bolta,
primavara si toamna incep sa dispara.
Se reprezinta intr-o sectiune verticala printr-un plan al locului, bolta turtindu-se pe planul
orizontului.

1. Prima proiectie- paralela si ortogonala (fig. 25)
Se marcheaza cercuri de inaltime egala pe bolta, cele din vecinatatea orizontului sunt mai dese, ca
si cele din cheia boltii. In acest caz se realizeaza o proiectie stereografica( stereo- spatiu), ce prezinta
deformatii mari pe suprafata si care se analizeaza prin conventii ce au la baza algebra si geometria.
2. Al doilea sistem- Proiectia centrala (fig. 26)
Se proiecteaza bolta pe o suprafata plana, se defineste o suprafata cu dubla curbura, care nu se
poate desfasura intr-un singur plan. Si aceasta metoda prezinta deformatii considerabile.
3. A treia proiectie (fig. 27)
Cercurile cu inaltime egala, apropiate de zona dinspre orizont, se indesesc catre bolta. Aceste
reprezentari ale soarelui se numesc diagrame. Cele pe suprafete plane reprezinta proiectii ale boltii pe
planul orizontului. Traseele fiecarei zodii definesc coordonate pe diagrama. Se pot citi inaltimile soarelui ce
corespund lunilor si orelor calendaristice: de exemplu in ianuarie, intre orele 10- 12 soarele este la 5.
- 16 -

Fig. 25 Fig. 26 Fig. 27

Azimutul este primul unghi in plan orizontal, se gaseste intre 40-45 V.
Efemeridele sunt tabele pentru navigatori. Pornind de la latitudine se determina unghiul dintre
verticala locului si orbita.
Pozitia soarelui intr-un anumit moment este determinata inca de Vitruviu, a carui epura a fost
descrisa de G. M. Cantacuzino.
Marinarii determinau pozitia soarelui cu sextantul, chinezii si vikingii aveau busole.
Se materializeaza zona sferei de sub orizont. Umbrele pe coaja se reprezinta ca arce de cerc,
simetrice fata de punctele boltii. Se construiesc cu un aparat- coaja cu bat. Se regleaza unghiul cojii fata
de orizontala locului, in functie de latitudinea obiectului, apoi se expune macheta la soare, astfel incat sa se
poata citi umbra fiecarui punct pe parcursul unei zile. Acum aceste determinari sunt usurate de programele
de simulare a umbrei pe calculator.
Meridianele ceresti se impart pe sfera in 12 plane ce trec prin axa (se prevad 24 de curbe care
determina cele 12 plane). La meridianul ceresc ce trece prin axa lumii, toate planele se unesc intr-un punct-
Steaua Polara.
Cadranele solare se utilizeaza pentru a urmari miscarea soarelui.
Un cadran solar (fig. 28) prezinta grafic, in mod obisnuit, punctele materializate de umbra pe
parcursul zilelor si anului.

Fig. 28 Fig. 29
- 17 -

Daca se rabate punctul orizontal, razele de soare descriu semicercul dat de punctul de observatie la
echinoctiu (fig. 29). Planul acesta se intersecteaza cu cel al orizontului dopa o dreapta. Celelalte puncte ale
anului se reprezinta sub forma unei panze conice.
Umbrele descriu curbe conice asimptotice. Dimineata si seara umbrele sunt simetrice.
Diagrama de umbra prezinta proiectiile soarelui pe planul boltii.

4. Al patrulea tip de reprezentare- Masca
de umbra (fig. 30)
Aceasta prezinta aceiasi aparitie geometrica.
Se proiecteaza prin constante de observatie un obiect
oarecare, rezultand o pata; se proiecteaza a doua oara
pe planul orizontului, determinandu-se astfel forma
geometrica a umbrei pe pamant. Se pot realiza
diagrame ce corespund orientarii si locului in care se
afla figura reprezentata.

Daca in cazul casei batranesti diagrama
solara este suprapusa peste masca de umbra, se
constata ca in perioada rece a anului suprafata
ferestrei este expusa razelor solare, iar vara aceiasi
zona este in umbra.

Conformarea prispei, panta acoperisului,
volumetria generala, depind de insorire, de
nebulozitate, de factori climatici si de latitudine- la
aceiasi latitudine se prezinta diferente interesante, subtile, complexe intre constructii (vezi fig. 17).
Formula casei batranesti prevede un sistem constructiv din materiale calde- lemn si pamant crud,
care in ansamblu prezinta o capacitate insemnata de izolare termica.
Se mai construiesc case de lemn in unele zone ale tarii.
Nu forma vernaculara si configuratia spatiala simpla a acestei constructii- regasita pretutindeni la
Muzeul Satului- intereseaza, ci criteriile care au stat la baza unei conformari atat de actuale.
Controlul ambiantei termice este asigurat de soba- sursa de caldura. Fluxul de energie este dirijat
prin tamponul termic determinat de fumul din pod, ce stagneaza, optimizandu-se astfel pierderile de
caldura. Gudronizarea lemnului inlatura ciupercile, bacteriile si fungii, care ar putea ataca structura
sarpantei.
Aceasta casa respira- anvelopanta este permeabila la vapori, iar masivitatea lucreaza ca un volant.
Inertia termica asociata cu fenomenele mecanice funcioneaza in acest caz ca volantul termic al motoarelor-
o roata masiva ce uniformizeaza miscarile.
Tamponul termic reprezinta un spatiu care protejaza impotriva unor fenomene termice neplacute.
Din punct de vedere al configuratiei de ansamblu- sopronul asigura un regim termic intermediar intre
exterior- casa, ferind constructia de vanturile ce vin din N-E si reprezentand o sursa de echilibru din punct
de vedere al variatiilor de temperatura in toate sezoanele.
Megaronul lui Socrate este o reprezentare ideala a unei configuratii la randul ei ideala- nu exista
o palnie deschisa spre soare. Aceasta structura se regaseste la prispa casei batranesti.
Exista multe case realizate din lemn, tencuite si zugravite ca si cand ar fi din piatra, de exemplu
constructiile din zona Bucovinei.
Invelitorile traditionale nu sunt etanse, zapada topita da infiltratii, fiind utile cat stratul este
proaspat, afanat si rece. De aceea panta sarpantei este configurata pentru a permite curgerea zapezii la
topire. Exista speculatii in privinta unei asocieri intre unghiul invelitorii si cel dupa care se structureaza
fulgii la ninsori.
Principiul de alcatuire al acestor sarpante consta in dispunerea de sindrile prinse in cuie de lemn.
Fierul nu este utilizat, deoarece trebuie prelucrat si adus din alte parti ale tarii. In zonele muntoase si de
podis inalte, casele nu se acopera cu sindrila, ci cu paie uscate, neimbibate.
- 18 -
In realitate controlul solar nu se limiteaza la simpla configuratie geometrica. Soarele se prezinta la
fel in cele doua jumatati ale anului, geometric ar necesita structurari diferite: la 22 martie este echinoctiul
de primavara, pana in aprilie ne dorim ca lumina naturala sa patrunda in casa, in schimb la 22 septembrie
nu s-a terminat inca vara, deci golurile trebuie umbrite.

Controlul solar
In tara noastra orientarea sud reprezinta un aport solar considerabil, alte puncte cardinale( est,
vest) au mai putina insemnatate.
Pentru constructii se doreste cat mai multa lumina in interior. Exigentele in materie de parasolare
prevad sisteme de umbrire vara si cu posibilitatea patrunderii razelor solare in anotimpul rece.
Deasupra inaltimii de 68 nu este lumina. Daca acoperirea se intrerupe si se amplaseaza la ungiuri
mari, intra o lumina difuza. Daca bate soarele pe acest element atnci se incalzeste, iar daca apar
discontinuitati in planul sau, se ventileaza. In cazul in care se executa un parasolar din tabla subtire de
aluminiu, sub acesta se va forma o punga de aer calda care vara se va resimti dezagreabil.
Fig. 31 Fig. 32

Pentru o anumita retragere a ferestrei si dorind o cantitate mai mare de lumina se poate optimiza
un parasolar. Astfel iarna se poate ridica cozorocul sau inclina. Daca se inalta peste 28- 30 ar fi necesar
fie un element mai amplu, sau unul mai inclinat, ceea ce presupune un efort constructiv considerabil.
La sfarsitul anilor 50 se regasesc in relizarile de arhitectura exemple interesante de parasolare-la
sanatoriul proiectat de Alvar Aalto protectiile solare sunt constituite din planseele profunde ale
balcoanelor, solutie adoptata deoarece cladirea avea nevoie de multa lumina.
In ultimele decenii s-au configurat elemente mai complexe, din metal, fragmentate.
Parasolarele ajung la moda odata cu perioada arhitecturii moderne, cand se proiecteaza constructii
avand fatade complet vitrate, cu sticla fumurie, reflectorizanta. Elementele de umbrire au un caracter
consistent, exprimat clar in fatade. In urma crizei de energie ( odata cu scumpirea combustibililor) noua
generatie de produse de arhitectura prevede dotari si echipamente in ansamblurile construite.
In timp se ajunge la dematerializarea elementelor parasolare, utilizandu-se: gratare-din lamele
compuse- la unghiuri de 50,care dau umbra pe timpul verii si permit trecerea razelor la 68 iarna.
Pentru conformarea la un nivel inalt de performanta se poate recurge la fragmentari si la lamele
diagonale, astfel incat la 22-50 sa se permita patrunderea razelor
- 19 -
.
Lumina naturala difuza si perceptia
Lumina reprezinta o parte din spectrul total de energie, considerata- un proces ondulatoriu. Poate
fi directa sau difuza, exprimata prin fenomene cantitative si calitative si transmisa sub forma de oscilatii
elastice longitudinale.
Radiatiile cosmice, razele X, ultravioletele formeaza spectrul vizibil. Cele din urma, aflate in
cantitate mare la nivelul solului produc tulburari ale sistemului imunitar.
Exista diferite metode de a determina cantitatea de lumina naturala, intr-un punct dat. Pentru astfel
de evaluari se utilizeaza marimi fizice ca: stralucirea, densitatea fluxului luminos, iluminarea.
O candela reprezinta intensitatea luminoasa, intr-o directie data, a unei surse care emite o radiatie
monocromatica, avand o anumita frecventa si care se manifesta cu o anumita intensitate energetica.
Densitatea fluxului luminos se masoara in lumeni
Iluminarea energetica a unei suprafete elementare, este raportul dintre fluxul de radiatie, care cade
pe aceasta si aria suprafetei elementare. Se masoara in lucsi- 1 lux reprezinta iluminarea pe o suprafata de 1
mp, care primeste un flux luminos de 1 lm, uniform repartizat pe aceasta suprafata.
1 lx= 1 lm/ mp
Pentru organismul uman se prevad minim 200 lucsi, optim 400.
O iluminare difuza se obtine in cazul in care bolta este acoperita. Aceasta stare se apreciaza cu
ajutorul unui luxmetru. Aparatul de fotografiat nu se exprima in lucsi, ci in timpi de expunere.
Savantii utilizeaza monograme de lumina medie.
Pentru a determina numarul de lucsi primiti de la soare, se pot numara pe geam toate punctele care
se vad, ale obiectelor.

SIGURANA LA FOC (SECURITATEA LA INCENDIU)
CONSIDERAII GENERALE
Incendiul este unul din fenomenele cu urmri devastatoare asupra construciilor. Din punctul de
vedere al violenei aciunii, poate fi comparat cu seismele, furtunile sau alunecrile de teren.
Spre deosebire de acestea, incendiul este cel mai adesea un fenomen intrinsec construciei, a
crui apariie i evoluie este determinat de acivitile, configuraia general i de detaliu,
alctuirea material a cldirii sau(i) a vecintilor.
Aceast introducere scurt n problematica specific siguranei la foc este elocvent pentru
atenia care o merit din partea proiectanilor, pentru c o mare influien asupra modului de
dezvoltare a incendiului i a msurilor de siguran este determinat din faza de proiectare.
Sunt cteva aspecte care sporesc dificultatea raionamentelor legate de rezolvrile optime ale
siguranei la foc:
1. Fiecare incendiu este unic; nu exist dou incendii cu evoluii identice, chiar dac toate
datele de intrare sunt similare. Acest proces profund aleatoriu face ca s nu existe un aparat
matematic simplu, cu grad suficient de mare predicie pentru o modelare de comportare la
incendiu;
2. Lipsa acestui algoritm conduce la o abordare empiric complicat care ia n calcul diverse
aspecte determinante disparate pentru sigurana n caz de incendiu. Aceste aspecte sunt
prezentate sub forma unor liste de cerine, criterii i niveluri de performan sistematizate
dup anumite aspecte, liste care sunt ns foarte greu de urmrit datorit conexiunilor dificile
care se stabilesc ntre ele, excepiilor sau cazurilor particulare, precum i folosirii inerente a
limbajului specializat.
3. Dificulatatea de a cuprinde fenomenul i a-i "simi" determinrile i constrngerile nc din
fazele iniiale de cristalizare a unei soluii conduce la o inerent iritare a proiectanilor atunci
cnd se aduce n discuie problema condiionrilor de diverse tipuri izvorte din aceast
cerin.
4. Datorit acestui "cifru" i aspectelor sale multiple i interpretabile, relaia cu organismele de
control i avizare ia de cele mai multe ori formele unei "corecturi" pe care proiectantul o
execut la cererea acestora, fr a putea lua n considerare alte alternative posibil mai
avantajoase.
5. Lipsa nelegerii acestor probleme determin i o proast argumentare n faa clientului,
reluctant de cele mai multe ori n a face cheltuieli n anumite lucrri a cror necesitate nu o
intuiete. Este de notat c n multe situaii elementele specifice proteciei mpotriva
incendiilor pot fi destul de costisitoare (carcasri, vopsitorii speciale, instalaii i
echipamente, etc.). Ultimele evenimente tragice petrecute pe glob legate de incendiu s-au
dovedit a fi nu datorate greelilor de proiectare, ct de exploatare (modificarea unor instalaii
electrice fr proiectare, blocarea unor ci de evacuare, etc.)
Pentru a realiza un partiu corect de la nceput, proiectantul de arhitectur trebuie s defineasc n
linii mari anumite aspecte care in de ACIUNE i REACIUNE din punctul de vedere al
incendiului. Ca i n cazul altor solicitri asupra construciei, i chair mai mult dect multe dintre

ele, aciunea este un parametru profund formalizat, fiind cuantificat sub forma riscului de
incendiu la cldirile civile i a pericolului de incendiu la cldirile de depozitare i producie.

Schema de mai jos prezint cteva din condiionrile cele mai importante pe care le provoac
aciunea din punctul de vedere al concepiei proiectantului.

Rspunsul construciei la aciunea incendiului REACIUNEA- este determinat principial de
doi factori: unul pasiv cuantificat prin rezistena la foc a diverselor elemente ale construciei,
respectiv al gradului de rezisten la foc a construciei, i unul activ, reprezentat de dotrile de
avertizare i stingere, specifice specialitii instalaii.
Condiionrile dintre aspectul pasiv al reaciunii i componentele urbanistice, funcionale i
constructive sunt prezentate n schema de mai jos.

CONDIIONRI LEGATE DE ACIUNE (RISC DE INCENDIU)

DENSITATEA
SARCINII
TERMICE
ACTIVITATE
CARACTERISTI-
CILE
COMPARTIMEN-
TARILOR
-pereti
-plansee
-strapungeri in pereti
si plansee
-
RISC DE
INCENDIU
CLASA DE
COMBUSTIBI-
LITATE
REZISTENA
LA FOC
Stabilitate,
etaneitate,
izolare termic
DISPUNEREA
FUNCIUNILOR
(conformarea la foc)
SISTEME DE EVACUARE A
FUMULUI I GAZELOR
FIERBINI

REZISTENA
LA FOC ELE-
MENT 1
- clasa
de combustibili-
tate
- re-
zistena la foc
(timp)

GRAD DE
REZISTEN
LA FOC A
CONSTRUCIEI
CONDIIONRI LEGATE DE RSPUNS (GRAD DE REZISTEN LA FOC )

REZISTENA
LA FOC ELE-
MENT n
- clasa
de combustibili-
tate
- re-
zistena la foc
(timp)
DISTANA NTRE
CONSTRUCII
ARIA CONSTRUIT
MAXIM
NUMR MAXIM DE
NIVELURI
NUMR MAXIM DE
PERSOANE
FUNCIUNI
EVACURI

Examen - Proiectare Complexa

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Examen - Proiectare Complexa

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Catedra de Stiinte Tehnice CURSUL PROIECTARE COMPLEXA

Presiunea de saturatie- reprezinta presiunea partiala maxima, ce poate exista la o temperatura

S-ar putea să vă placă și