BIOINGINERIE

METODE DE CULEGERE A BIOCURENTILOR

AUNGURENCEI ALEXANDRU 333AB
1. Introducere
Bioelectricitate este fundamentala entru toate rocesele !ietii" intr#ade!ar$ lasarea electro%ilor e
Aun&urencei Ale'andru ( Metode de cule&ere a )iocurentilor
corul uman$ sau e orice or&anism !iu$ si conectarea acestora la un !oltmetru sensi)il !a arata un set de otentialele
electrice atat constante cat si !ariante in tim *n functie de locul in care electro%ii sunt lasati" Aceste )iootentiale
re%ulta din rocese )ioc+imice comle'e$ iar studiul lor este cunoscut su) numele de electrofi%iolo&ie" ,utem o) ine mai
multe informatii desre functia$ sanatatea$ i )unastarea or&anismelor !ii rin studiul acestor oten iale" ,entru a face
acest lucru *n mod eficient$ tre)uie sa *n ele&em cum )ioelectricitate este &enerata$ cum se roa&a si cum oate fi
masurata otim"
2. Bioelectricitatea
Din unct de !edere electric$ or&anismele !ii ot fi modelate ca fiind o masa de aa a!and diferite saruri
di%ol!ate" Aceste saruri ioni%ea%a si crea%a un electrolit in care sarcinile o%iti!e si ne&ati!e sunt caa)ile sa transorte
electricitate" -arcinile o%iti!e sunt transortate reonderent de catre moleculele de sodiu .Na/$ iar cele ne&ati!e de
catre moleculele de clor .Cl/ si +idro'il .O0/" La o scara mai mare$ numarul sarcinilor o%iti!e il e&alea%a aro'imati!
e cel al sarcinilor ne&ati!e" Astfel$ or&anismul isi mentine electroneutralitatea fata de mediu"
Cele mai fundamentale rocese )ioelectrice se roduc la ni!elul mem)ranei celulare" ,oma de ioni .Na#1/ este
formata din molecule mari ce se intind e toata &rosimea mem)ranei .2i&" 34"5/" ,omele entru Na si 1 sunt culate si
actionea%a ca un turnic+et" ,rin constructia lor fi%ica transorta Na s 1 in sensuri ouse$ intr#un raort atomic de 3 6 5"
In fi&ura din stan&a se oate o)ser!a cum de%ec+ili)rul de sarcina acti!a
transortata roduce o concentratie mai mica a Na in interiorul celulei si o
concentratie mai mare a ionilor de 1 fata de cea a mediului e'terior" Acest
fenomen da nastere unui otential electric.TM,/ $ deci imlicit unui cam
electric" 7aloarea TM, este foarte mare entru lumea macro#fi%ica astefel
incat $ de e'emlu$ un TM, de #48m7 roduce un cam electric de 38
4
79m de
alun&ul mem)ranei"
,e lan&a omele de ioni$ in mem)rana se mai re&asesc canale de ioni"
Acestea sunt alcatuite artial din roteine de forma elicoidala care se alinia%a !erti!al entru a crea tu)uri care tra!ersea%a
mem)rana celulara" ,roteinele sunt orientate astfel incat artile lor olari%ate sunt aliniate de#a lun&ul canalelor" Datorita
acestei disuneri si a diametrului secific al canalului astefel format$ aare seciali%area entru secii de ioni secifice .de
e'emlu$ daca canalul este catusit de &ruari roteice car)o'il incarcate ne&ati! !a atra&e ioni incarcati o%iti! cu un anumit
diametru$ cum ar fi Na$ si !a resin&e ioni incarcati ne&ati!$ cum ar fi Cl/"
Anumite canale de ioni mem)ranare rasund la sc+im)ari in camul electric al mem)ranei alaturate rin modularea
selecti!itatea ionica si conducti)ilitaea rorie .canale de ioni deendente de tensiune/" Comortamentul lor este imortant in
celulele e'cita)ile$ recum celulele ner!oase si musculare$ unde ermea)ilitatea mem)ranei si otentialul electric tran%itoriu se
sc+im)a in functie de rasunsul la stimul" Aceste scim)ari sunt acomaniate de sc+im)ari fi%iolo&ice cum ar fi contractia
musculara si transmisia informatia rin celulele ner!oase"
3
Aun&urencei Ale'andru ( Metode de cule&ere a )iocurentilor
2.1. Curentii Bioelectrici
Camul electric oate aarea de la o distri)utie statica de sarcini$ in tim ce curentul electric este sarcina in
miscare" Cum flu'ul de curent ce stra)ate un lic+id nu are o traiectorie liniara ca intr#un fir$ curentii ot sa cur&a in multe
directii" Cand descriem curentii )ioelectrici$ folosim o !ariatie Le&ii lui O+m6
J=E
unde : ; densitatea de curent$ amer9m
5

< ; conducti!itatea mediului$ siemens9m
E ; camul electric$ !olt9m
Astfel$ intr#un tesut !iu$ cur&erea curentului electric este influentata de !ariatia camului electric"
3. Detectarea biocurentilor
Biootentialele corului uman sunt semnale cu amlitudine mica$ de o)icei de ordinul mili!oltilor" Cu toate acestea$
semnalele de ordinul micro!oltilor re%inta un interes semnificati!" Aceste otentiale nu sunt &reu de amlificat insa detectarea
si masurarea lor de e tesuturi sau iele rere%int arocese dificile" ,rintre ro)lemele care aar in masurarea )iootentialelor
se numara6 interferente de la circuite de utere si surse de radiofrec!ente$ artefacte de miscare$ curenti de drift" O arte din
aceste ro)leme isi au ori&inea in lisa intele&erii caracteristicilor electro%ilor$ astfel$ )una selectie a cestora si insusirea
notiunilor coresun%atoare sunt imortante entru masurari recise ale )iocurentilor"
3.1 Interferente electrice in masurarea biocurentilor
In societatea moderna suntem scufundati intr#un mediu electroma&netic comle' ori&inar in ca)luri de ener&ie
din cladiri$ emitatoare radio de di!erse tiuri$ aarate emitatoare de radiofrec!enta cum ar fi calculatoarele$ si sursele
naturale recum electricitatea atmosferica" La domiciliu$ camurile electrice din mediu !or induce in corul uman cate!a
%eci de mili!olti .cu referinta fata de sol/" Aceste camuri ot fi mult ma mari$ de ordinul !oltilor$ daca cine!a foloseste
un telefon mo)il sau sta in aroierea ca)lurilor de utere sau lan&a o statie radio" Aceste tensiuni induse sunt de mii de
ori mai mari decat )iocurentii inimii inre&istrati e surafata ietului"
Cularea electrica a or&anismului la sursele din mediu se datorea%a$ de o)icei$ caacitatii de ro'imitate$ si$ in
mai mica masura$ camurilor inducti!e .camuri ma&netice/" Cula=ul caaciti! intre doua o)iecte re%ulta din camul
electric dintre ele" Aerul care seara o)iectele actionea%a ca un dielectric" Cula=ul oate fi modelat ca o retea de
condensatoare le&ate in aralel$ care oate fi determinat rin
5
Aun&urencei Ale'andru ( Metode de cule&ere a )iocurentilor
C=(A) / d
unde > ; constanta dielectrica a mediului
A ; surafata comuna de intercetare
d ; distanta de searare
De e'emlu$ fie A e&ala cu surafata corului uman intercetata de o linie electrica de utere si d distanta mai
mica de 3 metru dintre cor si linia electrica" In aceasta situatie$ cula=ul re%ultant are o !aloare mai mica de 3 icofarad"
Insa$ datorita distantei mici fata de odea .&round/$ o ersoana !a a!ea o culare la masa mai mare decat linia de
alimentare$ ro)a)il de 388 de ori sau mai mult" Ca re%ultat$ se !a crea un di!i%or de tensiune$ iar corul do)andeste un
otential$ cunoscut su) numele de otential flotant 7
float
"
Ma&nitudinea sa$ masurata cu un !olmetru cu referinta la &round$ este determinata de raortul imedantelor
corului fata de linia de utere ?
line
.?
line
; 5fC
line
/ si fata de masa ?
&round
. ?
&round
; 5fC
&round
/" Acest fenomen este
re%entat in fi&ura de mai =os si i&nora orice reistenta la sol intrucat sunt ne&li=a)ile" Corul in sine este un !olum
conductor cu o astfel de re%istenta relati!a atat de mica incat nu influentea%a anali%a"
In acest ca%$ otentialul flotant al su)iectului este dat de relatia6
,otentialul flotant oate fi un otential indus cu !alori relati! mari" Luati$ de e'emlu$ o ersoana care sta intr#un
scaun de metal" Daca caacitatea de ro'imitae a ersoanei fata de linia de alimentare este de 3 2$ im)edanta ?
&round
este de 384 @ $ iar tensiunea de alimentare este de 358 7rms la A80% .in -UA/ atunci otentialulflotant este6
Acest 7
float
este re%ent uniform e toata surafata corului si se !a aduna cu otentialul ielii 7
)io
" Tensiunea la iesirea
amlificatorului este suma otentialeleor de la intrare$ re%ultand6
3
Aun&urencei Ale'andru ( Metode de cule&ere a )iocurentilor
7
out
; 7
float
B 7
)io
In e'emlul recedent $ interferenta indusa de linia de utere este de este 38 888 de ori mai mare fata de !aloarea
ma'ima tolerata intr#o inre&istrare" Este un %&omot cu o forma de unda sinusoidala caracteristica" 2i&ura 34"5C ilustrea%a un
e'emlu al acesstui ti de interferente e o inre&istrare ECG .electrocardio&rama/"
3.2. Amplificatoare de Biopotential
Un amlificator de )iootential monitori%ea%a o tensiune
de intrare in raort cu referinta" Deoarece au o sin&ura iesire si
sunt simle$ acest ti de amlificatoare este des folosit in
monitori%area )iootentialului" Au ne!oe de doar doi electro%i6
un electrod de monitori%are unica si un electrod de referinta"
Acest ti de amlificator nu ar tre)ui sa fie confundat cu un
amlificator diferential$ unde intrarile se scad una din cealalta"
3.3. Biotelemetrie
I%olarea amlificator i un sistem de *nre&istrare de la
sol oate reduce *n mod semnificati! ro)lemele de interferen e
de linie" Aminti i#!D $ oten ial flotant al unui su)iect aare cu referinta la un &round din moment ce ro!ine de la cula=
caaciti! la liniile de *naltD tensiune " Liniile de alimentare de la
ser!iciu electric sunt raortate la *mDmEntare *n sistemul de distri)u ie electricD " Astfel $ i%olarea
amlificator )iootential i referin a la &round ar elimina aaritia oten ialelou flotante din intrDrile amlificator "
Un sistem i%olat$ insa$ *ncD mai tre)uie sD ai)D un amlificator referin D e corul su)iectului $ entru a inc+ide
circuitul electric "
Biotelemetria este o modalitate de a oferi acest ti de i%olare " Fn com)ina ie cu amlificatoare alimentate cu
)aterie$ )iotelemetria oate fi o modalitate foarte eficienta de a reduce interferen ele electroma&netice *n )iootentialul
*nre&istrDri deoarece oate fi i%olat de &round" Acest lucru este re%entat *n 2i& " 34"38 "Aici $ referin a sistemului i%olat
este rere%entata rin sim)olul triun&+i $ fata de clasicul sim)ol de imamantare"
G
Aun&urencei Ale'andru ( Metode de cule&ere a )iocurentilor
3.4. AmplificatoareDiferentiale de Biopotential
Utili%area de amlificatoare diferen iale este frec!enta *n mDsurDtorile )iootentialelor din cau%a coeficientului
de re=ectie mai mare a interferen elor de mediu *n comara ie cu amlificatoare cu referinta la sol"Amlificatoare
diferen iale scade oten ialul electric re%ent la un unct e corul din cel al altuia" Am)ele oten iale sunt mDsurate *n
raort cu o a treia loca ie de e cor care ser!e te dret unct comun de referin D"
Amlificatoare diferen iale sunt utile deoarece )iootentialele &enerate in interiorul corului !aria%D de#a lun&ul
surafa a corului $ dar %&omotul culat de liniile de tensiune nu" De e'emlu$ scDderea oten ialului electric cardiac *n
douD uncte de e surafa a ietului !a roduce un otential re%ultat intrucat amlitudinile )iootentiale i formele de
undD de la fiecare electrod sunt diferite" Camurile electrice din linia de alimentare sunt mai *ndeDrtate i culea%a
astfel incat acestea sunt re%ente *n mod uniform e surafata corului" Acest lucru se datorea%D *n arte naturii
distri)uite a cularii caaciti!e$ dar si frec!en elor de linie mici . H8 # A8 0%/ care au lun&imi de undD ale camului
electric atat de mari $ incat corul unei ersoane oate fi considerat $ *ntr#un fel $ o antenD *n camul electric uniform"
,otentialul indus al corului$ 7
float
$ este re%ent la am)ele intrDri ale amlificatorului de diferential $ i cum este
utili%at aici $ este de asemenea cunoscut ca otential de mod comun 7
CM
" Deci6
7
float
; 7
CM
Conform relatiilor unui amlificator diferential6
7
out
; A. 7
3
( 7
5
/
unde 73 i 75 sunt ni!elurile de semnal e fiecare dintre intrDrile non in!ersoare i intrDrile in!ersoare ale amlificator$
*n raort cu o referin D"
Conectarea unui amlificator diferen ial necesitD *ntotdeauna trei electro%i intrucat un unct de referin D
comunD este necesar amlificatorului" Acest unct oate fi oriunde e cor$ dar rin con!en ie *n mDsurDtorile ECG$ de
e'emlu$ iciorul dret este utili%at ca aceastD referin D" 2i&ura 34$33 ilustrea%D aceasta situa ie"
H
Aun&urencei Ale'andru ( Metode de cule&ere a )iocurentilor
3.5. Caracteristicile Amplificatoarelor de Biopotential
Amlificatoarele moderne din circuitele inte&rate$ i c+iar i cele mai ieftine amlificatoare oerationale$ sunt
caa)ile de *nre&istrDri ale )iootentialelro de ordinul mili!oltilor de )unD calitate$ cum ar fi de la inima si musc+ii"
Amlificatoarele oerationale de calitate ridicata sunt mai otri!ite entru mDsurarea semnalelor de ordinul
micro!oltilor$ cum ar fi cele asociate cu electroneuro&rafie .ENG/$ EEG$ si e!enimente intracorticale"
Unele dintre caracteristicile dorite de amlificatoare )ioelectrice sunt
I Amlificare de 383#38G ori
I ?&omot entru amlificatorul cu sectru lar& mai mic de 58 n7 9 0%
I Imedanta de intrare mai mare de 38C @
I Coeficientul de re=ectie de mod comun mai mare de 388 dB
A
Aun&urencei Ale'andru ( Metode de cule&ere a )iocurentilor
4. Interpretarea Biocurentilor (Biopotentialului)
Electrocardiorame!
4
Aun&urencei Ale'andru ( Metode de cule&ere a )iocurentilor
Electromiorafii!
C
Aun&urencei Ale'andru ( Metode de cule&ere a )iocurentilor
Electroencefalorafie!
Electroneurorafie!
J