cultura

Nscut la Viena,
Maria Tereza a fost fica
mpratului Carol al VI-lea
de Habsburg. Acesta a fost
preocupat de meninerea
dinastiei Habsburg, n
condiiile n care nu avea
urmai n linie masculin.
Pentru aceasta, n anul 1713, a dat Pragmatica
Sanciune, mpratul lsnd motenire toate
posesiunile sale austriece ficei sale.
Maria Tereza a fost mprteas
a Austriei ntre anii 1740 i 1780. A purtat
titlurile de Arhiduces a Austriei, regin a
Boemiei, regin a Ungariei, Mare Principes
a Transilvaniei etc. Dei nu a fost niciodat
ncoronat cu coroana Sfntului Imperiu
Roman, este cunoscut ca mprteas ca
urmare a faptului c a fost cstorit (din
1736) cu Franz Stephan von Lothringen, care
a fost ales n demnitatea de mprat romano-
german n 1745, purtnd numele de Franz I
Stephan. n plan intern Maria Tereza a iniiat
un amplu program de reform, cunoscut
sub numele
de Reforma
t e r e z i a n
de stat. A
p r o m o v a t
dezvol t ar ea
i n d u s t r i e i
textile i a
comer ul ui .
n 1768 a
adoptat un
nou cod penal
(Constitutio
Cr i mi n a l i s
Theresiana),
iar n 1776
a interzis
tortura. n timpul domniei sale cultura a
cunoscut un avnt deosebit, manifestndu-
se att n domeniul arhitecturii, ct i n cel
muzical. Ea este mam a 16 copii (11 fete i
5 biei).
n ceea ce privete aa-zisele
aventuri cu o mulime de brbai, i chiar
cu caii mpriei, istoricul german Gunther
Frauberger trateaz subiectul ntr-un articolul
publicat n revista francez LHistoire.
Frauberger a cercetat n biblioteci din Austria
i Germania pentru a reui s reconstituie
viaa particular a mprtesei i n
principal ultimele sale zile. Istoricul german
ncuviineaz faptul c regina iubea foarte
mult caii, dar era o dragoste ce nu implica n
niciun caz aspecte sexuale. Maria-Tereza
a fost mereu complexat de feminitatea ei,
scria Gunther Frauberger.
Stpnea peste unul dintre cele
mai mari imperii europene, tratnd de la
Adevrul despre MAriA-TerezA