Renaterea (n francez: Renaissance, n italian: Rinascimento) este denumirea curentului de

nnoire social i cultural care a aprut n Europa occidental la sfritul Evului Mediu, n
secolele al XV-lea i al XVI-lea, nnoire caracterizat prin renviorarea interesului pentru cultura
i arta antichitii clasice. Este un nume propriu i se scrie cu majuscul la iniial.
Renaterea a nceput n Italia i s-a rspndit n Europa occidental. n aceast perioad s-au
produs profunde transformri sociale, politice, economice, culturale i religioase care au marcat
tranziia de la societatea medieval ctre societatea modern. Societatea feudal a Evului Mediu,
cu structura sa ierarhic rigid, dominat de economia agrar i sub puternica influen a
Bisericii Catolice, a nceput s se destrame. n decursul Renaterii, un rol determinant l-au avut
oamenii de cultur i artitii nclinai spre clasicismul greco-roman.
Noiunea de "Renatere" a fost folosit pentru prima dat la nceputul secolului al XIX-lea de
ctre istoricul francez Jules Michelet, de la care a fost preluat de istoricul elveian Jacob
Burckhardt n lucrarea sa fundamental "Die Kultur der Renaissance in Italien" ("Cultura
Renaterii n Italia"), 1860. Acesta din urm a definit Renaterea drept perioada cuprins ntre
pictorii Giotto i Michelangelo. n acest timp, omul recapt contiina de sine ca individ, dup o
lung perioad de anihilare filozofic a personalitii.
Renaterea, la fel ca i Romanicul sau Goticul, apare n Romnia cu precdere n Transilvania.
Prezena acestui stil n Moldova (unde se gsesc unele monumente din prima jumtate a
secolului al XVI-lea) sau ara Romneasc (monumente de secol XVII), este mai modest.