Sunteți pe pagina 1din 6

1

Biofizica si fizica medicala


Dr. Adina Mincic
Elemente de biofizica celulara
Biofizica celulara
Celula unitatea morfologica si functionala a materiei vii
din punct de vedere termodinamic sunt sisteme deschise, i.e.
schimba masa si energie cu mediul exterior
principalele componente celulare
Membrana
Citoplasma
Nucleul
Membrana celulara. Structura si proprietati
Ansamblu de structuri situate la periferia celulei
Rol in schimbul de substante intre celula si mediu extern
Consta dintr-un bistrat lipidic traversat de molecule glico-
proteice
Lipidele amfofile au:
- o parte hidrofila (cu afinitate pentru apa)
- o parte hidrofoba

Intr-un mediu apos dicteaza organizarea in structuri


Moleculele lipidice. Formarea de structuri lipidice in
solutii apoase
Membrana
planara
Vezicula
Modele de membrane biologice
Singer and Nicholson (1972) membrana celulara: bi-strat
fluid lipidic traversat de molecule proteice
a, b, c proteine integrale; d proteina periferica
2
Structura membranei celulare
Moleculele lipidice si proteice din membrana miscari relativ limitate
de translatie (difuzie) in interiorul stratului din care fac parte, de
rotatie in jurul axei proprii, de basculare dintr-un strat in altul.
Macromoleculele proteice clasificare:
integrale (transmembranare) - proteinele intrinseci, e.g. canale
ionice, carriers, receptorii neurotransmitatorilor.
Periferice pot adera la suprafata interna sau externa bistratului
lipidic, e.g. proteinele extrinseci cu rol antigenic, cu functii
imunologice, anumite enzime si hormoni.
Procese de transport prin membrane celulare
Clasificare:
Transport pasiv datorita gradientilor electrici
si/sau chimici; are loc fara consum energetic
Transport pasiv impotriva gradientior
electrici/chimici; are loc cu consum energetic
Transportul pasiv prin membrane celulare
Are loc prin:
- difuzie simpla
- prin canale ionice
Difuzia simpla:
datorita miscarii Browniene
Descrisa de legea lui Fick
P= permeabilitatea mebranei, P = D/x
P = p
m
n, unde p
m
=fpermeabilitatea unui canal ionic, n-nr. canale ionice
Substantele trebui sa fie dizolvabile in bi-stratul lipidic (cazul alcoolului,
Medicamentelor, acizilor grasi) sau in stratul apos din jurul canalelor ionice
(cazul ionilor O
2
, CO
2
, N
2
)
Transportul pasiv prin canale ionice
F=filtru selectiv, V=vestibul, G=poarta, S=senzor, I=inactivator
Canalele pot fi controlate prin mesageri chimici, sau prin potentiale electrice
Transportul pasiv mediat prin carriers (transportori)
Are loc prin intermediul unei enzime numite carrier formarea
unui complex MC
Transportul activ prin membrane biologice
Pompa de sodiu-potasiu (Na
+
-K
+
ATP-aza)
Responsabila pentru mentinerea diferentei de concentratie a
ionilor Na
+
, K
+
, Cl
-
intre spatiul intra- si cel extracelular;
interior
exterior
Schematic:
3
Pompa de sodiu-potasiu (Na
+
-K
+
ATP-aza) Pompa mucoasei gastrice
Implicata in secretia gastrica a HCl;
Transporta ioni H
+
celulele mucoasei gastrice (pH=7)
in sucul gastric (pH=2);
Determina si transportul ionilor de Cl
-
in acelasi sens;
(sucul gastric)
Cl
-
(celule) Cl
-
(suc gastric)
Transport activ cuplat (secundar)
Cuplat cu transportul prin pompe ionice
Implicat in transportul glucozei si aminoacizilor, acizilor
biliari, bicarbonatului, Ca
2+
Are loc la nivelul tesutului epitelial (e.g. intestin, rinichi).
Are loc prin intermediul unei enzime pe aceeasi fata 2 situsuri
pentru Na
+
si pentru aminiacid (glucoza)
La legarea Na
+
creste afinitatea pentru aminoacid
Complexul difuzeaza la interiorul celulei unde elibereaza
aminoacidul (glucoza).
Fenomene de microtransport prin membrane -
sumar
Procese de macrotransport prin membrane
Se refera la transportul macomoleculelor sau a
agregatelor multi-moleculare in stare solida sau lichida
Clasificare pe baza mecanismului implicat:
Fagocitoza inghitirea de catre celula a clusterilor
solizi (e.g. in inlaturarea agentilor patogeni si a celulelor
moarte din organism)
Pinocitoza transportul din si in celula a veziculelor cu
lichid.
Fenomene de pinocitoza - clasificare
4
Fenomene de pinocitoza - clasificare
Endocitoza - e.g . absorbitia in celula a majoritatii
moleculelor proteice necesare celulei
Exocitoza- e.g. eliberarea veziculelor de
neurotransmitatori la nivelul butonilor treminali ai
neuronului presinaptic
Transcitoza e.g. transportul proteinelor din sangele
capilar in mediul extravascular
Biofizica contractiei
musculare
Sistemul muscular - caracteristici
Tesutul muscular 70% din greutatea corpului
Muschi - 1) striati (locomotie, postura); 2) netezi (organe
interne digestive, artere, etc.); 3) cardiac (contractiile
inimii).
Motilitatea capacitatea organismelor vii de a-si modifica
locatia
Contractilitatea capacitatea de a genera forta si lucru
mecanic
Proprietatile miscarii bazate pe interactia dintre
proteinele din componenta tesutului muscular actina si
miozina (hidroliza ATP- ADP si fosfat anorganic)
Clasificarea muschilor
Unitatea motorie o terminatie nervoasa + una sau mai multe fibre
musculare
Jonctiunea neuro-musculara
5
Structura fibrei musculare
Sarcolema (membrana fibrei musculare)
Sarcoplasma (citoplasma contine organite, enzime,
miofibrile, mitocondrii, reticul endoplasmic, etc.)
Organite celulare specifice - miofibrilele (elementele
contractile)
- diametru de 0,22 , dispuse paralel cu lungimea fibrei
musculare, grupate n fascicule de 30-50
- au un aspect heterogen, prezinta de-a lungul lor o
alternan de benzi clare i ntunecate situate la acelai
nivel n toate miofibrilele aspect de striaiune
transversal, tipica fibrei musculare striate.
Structura miofibrilelor
Benzi (discuri) clare izotrope (monorefringente, nu
polarizeaz lumina) - benzile I, sunt strbtute de o
membran subire numit membrana Z.
Discuri (benzi) ntunecate anizotrope (birefringente,
polarizeaz parial lumina) - benzile A, sunt strbtute
de o zon clar stria Hensen (zona H) prin care
trece o membrana fin - membrana M.
Segmentul cuprins ntre dou membrane Z se
numete sarcomer, cu o lungime de 2,5 3 m.
Sarcomerul reprezint unitatea morfofuncional a
fibrei striate
Structura
sarcomerului
Alcatuit din 1/2 disc clar - l
un disc ntunecat cu zona H i
membrana M
1/2 disc clar
miofibrilele - constituite din
numeroase fibrile elementare -
miofilamente (50150 m), ce
constituie unitatea ultrastructural si
funcional a miofibrilei.
Miofilamentele - 2 tipuri:
- groase de 100 i lungi de 1,5
microni, cuprinse n discul ntunecat,
formate din miozin
- subiri de 50 formate din actin,
tropomiozin i troponin, se ntind
n toat banda luminoas, trec i se
intercaleaz i printre miofilamentele
groase din banda ntunecat, pana la
stria Hensen.
Structura fibrei musculare si a miofibrilelor
Mecanismele contractiei musculare
In timpul contractiei musculare,
capetele laterale ale filamentelor de
miozina (groase) vin in contact cu
filamentele de actina si se rotesc
deplasarea filamentelor subtiri spre
mijlocul sarcomerului (peste cele
groase)
Liniile Z se apropie scurtarea
sarcomerului (benzile A dimensiune
constanta); Miofilamentele - aceeasi
lungime. Capatul liber al filamentelor
de actina se apropie de centrul
sarcomerului => apropierea liniilor Z,
scurtarea benzilor I, ingustarea zonei
H.
Actiune similara in toate sarcomerele
scurtarea miofibrilei, a intregii fibre si
respectiv a muschiului => muschiul se
scurteaza, dar isi mareste sectiunea
(volumul ramane constant)
Sus sarcomer relaxat; jos sarcomer in stare de contractie
Mecanismul contractiei musculare
Excitarea fibrei musculare
Cuplajul excitatie contractie
Contractia
relaxarea
6
Studiate de Albert Szent-Gyorgyi in 1942, R.E. Davis in 1963
In fibra in repaus -> potential de repaus: sarcolema incarcata (-)
la interior, (+) la exterior (polarizata).
Ionii de Na
+
- predominant la exterior, ionii de potasiu - la interior
echilibru dinamic ioni K
+
ies din celula, Na
+
intra
- permeabilitatea pentru K
+
mai mare decat cea pentru Na
+
=>
K+ iese mai repede din celula => membrana pozitiva la exterior
Mecanismele contractiei musculare
Mecanismele contractiei musculare
Cand influxul nervos ajunge la nivelul jonctiunii
neuromusculare -> eliberarea moleculelor de
neurotransmitator (acetilcolina, Ach) -> legarea Ach de
receptorii din sarcolema permeabilitatea pentru Na
+
sarcolema devine electropozitiva la interior
(electronegativa la exterior) -> potential de actiune
Potentialul de actiune stimularea reticulului
sarcoplasmic de a elibera ioni Ca
2+
-> initierea proceselor biochimice din contractia
musculara. Ca
2+
si Mg
2+
- co-factori pt. ATP-aza din
miozina, care hidrolizeaza ATP (in ADP si fosfat
inorganic + energie).

S-ar putea să vă placă și