1.

Prezentarea generala a unui sistem de calcul

Un sistem de caclul sau altfel spus un computer se definete prin a fi un aparat electronic
de prelucrare automat a datelor,pe baza unui program.
Fig.1 Sistem de calcul: unitate centrala,tastatura, mouse,monitor.
Componentele unui computer se mpart in dou categorii: -componente !"#$!"%
-componente S&'($!"%
Cele de tip !"#$!"% reprezint de fapt partea fizic i se refer de fapt la totalitatea
elementelor electronice i mecanice ale sistemului de calcul spre e)emplu: circuitele
electronice, componente electronice i alte elemente materiale.
Spre deosebire de cele de tip !"#$!"% , componentele S&'($!"% reprezint
totalitatea programelor utilizate de un sistem de calcul.*n cadrul acestor programe se afl i
programul de baza al unui sistem care reunete toate componentele soft+are realizandu-se
astfel o interconectare a tuturor componentelor sistemului de calcul transformadu-se intr-o
entitate i asigurand func,ionalitate sistemului.!cest program se numete S-S(%. #%
&P%"!"% /S.&.0
#in punct de 1edere logic componentele !"#$!"% se impart n 2 mari categorii:
-Unitatea Centrala de Prelucrare /U.C.P.0
-%c3ipamente periferice , conectate la U.C.P.
-.agistrale sau altfel spus unit,i de interfa,a i linii de comunica,ii
Unitatea Centrala de Prelucrare reprezint componenta care realizeaz efecti1 opera,iile
de prelucrare.
1
%c3ipamentele periferice sunt componentele care e)tind i compleseaz unitatea central
i reprezint n principal interfata dintre calculator i cel care untilizeaz sistemul.%)emplu
de astfel de ec3ipamente : tastatura , mouse-ul , imprimanta4etc.
Unita,ile de interfa, sunt dispoziti1e ce asigur legatura ntre diferite ec3ipamente
periferice sau ntre acestea i unitatea central de prelucrare.
Configura,ia oricrui sistem de calcul se nscrie ntre dou limite:
- o limit inferioar, numit configura,ia de baz care este definit de un minim necesar
de componente pentru ca sistemul sa fie opera,ional
- o limit superioar determinat prin adugarea de componente la configura,ia de
baza,att ct admite unitatea central de prelucrare.
Un e)emplu teoretic de configura,ie de calcul ar fi determinat de urmatoarele
componente :
1.Plac de baza, aceasta se mai numete si plac principal.Placa de baza este
componenta 3ard+are ce asigura interconectarea fizic a tuturor celorlalte componente
/3ard+are i soft+are0ale unui sitem de calcul.
Placa de baza este compus din mai multe circuite imprimate multistratificat denumite PC5
/printed circuit board0.'aptul c orice componenta 3ard+are instalat,ncepand cu procesorul
si terminnd cu tastatura sau imprimanta , folosete n func,ionarea a una sau mai multe
componente de pe placa de baza precum i faptul c comunica,iile ntre toate componentele
e)istente n calculator sunt asigurate prin intermediul plcii de baz putem spune c intregul
PC este construit n 6urul acesteia , facnd din aceasta o piesa e)trem de important in
func,ionalitatea calculatorului.!sezat pe 1ertical in carcasele de tip to+er si mini-
to+er.Printre componentele plcii de baz se numara si :-sloturile sau soc7eturile
procesorului
-sloturile de memorie
-baterie
-colectori electirici,etc
Fig.2 Placa de baza .S- P.8.-9
:
2.Microprocesorul, mult lume il consider ca fiind ;creierul<
calculatorului.Componenta central a sistemului care indentific i e)ecut instruc,iunile
aritmetice si logice din cadrul programelor.Cip de dimensiuni ce1a mai mari care se
conecteaz la placa de baz prin intermediul unui conector specific i con,ine un circuit
integrat comple) ,care ii permite s preia din sistem,prin memoria intern,informa,ii ce sunt
instruc,iuni sau date .Procesorul e)ecut instruc,iunile ce constau in prelucrri logice sau in
calcule matematice simple /adunri , inmultiri , atribuiri,etc.0 asupra datelor si trasmite
rezultatele prin memoria intern ctre sistem.Puterea unui calculator este dat de capacitatea
de prelucrare a procesorului.
Fig.3 .icroprocesor Pentium
3. Memoria, este o componenta 3ard+are care preia,stoc3eaz si red date att cele
folosite n mod curent la rularea unor aplca,ii ct si cele de care 1om a1ea ne1oie mai tarziu,
intr-un calculator intalnim : tipuri de memorie :- interna
-e)terna
Memoria interna, este cea care stoc3eaza temporar datele de care au ne1oie pe moment
Fig.4 .emoria "!. Fig.5 ard dis7
aplicatiile si sistemul de operare pentru a rula,dar si informatiile esentiale pentru pornirea
sistemului.
Memoria externa, este folosita pentru stocare pe o perioada de timp mai mare a datelor .
-n functie de suportul pe care se stoc3eaza datele e)ista doua tipuri de memorie e)terna :
2
-nereutilizabila / e). : 3artia0
-reutilizabila
.emoria reutilizabila prin prelucrari automate cu calculatorul poate fi pe support sensibil
la campul magnetic , /ard #is7 si 'lopp= #is70 pe support sensibil la lumina ,ce lucreaza in
mod optic cu razele laser / C#-"&. > C#-" > C#-"$ > #9#-"&. > #9#-"!.0
Fig.6 'lopp= dis7 si Compact #is7
?
:.Prezentarea porturilor si dispoziti1elor periferice de
conectare
Comunicarea ntre procesor si dispoziti1ele periferice ridica problema conectarii fizice.
Perifericele fiind n numar at@t de mare si at@t de diferite ntre ele, este necesar sa e)iste o
standardizare a modului de conectare la procesor, implicit si a modului de comunicare. *n
practica, toate componentele calculatorului /procesorul, memoria, perifericele0 sunt
conectate ntre ele prin intermediul placii de baza. #e modul n care este realizata placa de
baza depind tipurile de cone)iune disponibile.
Un periferic se conecteaza la placa de baza /si indirect la procesor0 prin intermediul unor
conectori specializati, numiti porturi. 'iecare port respecta un anumit standard de conectare.
%)ista mai multe asemenea standarde, placile de baza put@ndu-le implementa pe toate sau
numai o parte dintre ele.
Principalele standarde de conectare sunt:
- interfata paralela
- interfata seriala
- portul US5
- 'ire$ire /-%%% 128?0
- !(!/-#%0, S!(!, SCS-
- -S!, PC-, !AP, PC-%BP"%SS, PC.C-!
- 5lue(oot3
- -"#! /infrarosu0
(oate aceste e)emple alcatuiesc magistrala e)terna a sistemului de calcul.
#ispoziti1ele periferice ser1esc comunicarii cu calculatorul, deci e)ista dispoziti1e de
intrare /pentru comunicatia informatiei0, dispoziti1e de iesire /pentru e)tragerea rezultatelor0
si dispoziti1e de intrareCiesire /ser1esc at@t pentru receptionarea c@t si transmiterea
informatiilor0.
#in categoria dispoziti1elor de intrare fac parte tastatura, mouse-ul, scannerul.
Ca dispoziti1e de iesire se foloseste pentru afisarea imediata, monitorul iar pentru listare
pe 3@rtie, imprimanta /printer0.
D
:.1 Portul serial
Porturile seriale /C&.0 sunt nite porturi de transmisie i recep,ie serial /bit cu
bit0 a datelor. Ca i func,ionalitate ele sunt precursoarele US5-ului i 'ire$ire-ului
/-%%% 128?0. Ca i func,ionare nu seamn, ns, nici cu US5-ul i nici cu
'ire$ire-ul.
Fig. Port serial /#5-80
.a6oritatea plcilor de baz l au, nc de c@nd a fost introdus, n anii 18EF. #up
cum spuneam i n introducere transmisia se face bit cu bit, suport@nd mai multe
rate de transfer, n bi,i pe secund: GD, 11F, 12?, 1DF, 2FF, HFF, 1:FF, 1EFF, :?FF,
?EFF, G:FF, 8HFF, 1??FF, 18:FF, 2E?FF, DGHFF, 11D:FF i 1:EFFF.
.ultitudinea ratelor de transfer este dat de faptul c interfa,a de transport serial
"S :2: a e1oluat n timp. 5a c3iar i-a sc3imbat i denumirea. Ca atare 1ersiunile
noi ale interfe,ei sunt compatibile cu 1ersiunile 1ec3i. #e aceea portul serial C&.
care folosete interfa,a "S :2: are nite setri pentru a Ipotri1iI interfa,a folosit
cu ec3ipamentul conectat i setrile lui.
Controlul flu)ului /irului0 de bi,i: BonC Boff /realizat de program prin
transmiterea unor caractere speciale0 , control 3ard+are i IfrI control /practic
ec3ipamentul conectat dicteaz n cazul acesta0.
Portul C&. este str@ns legat de interfa,a "S :2:, ns odat cu apari,ia porturilor
seriale 1irtuale aceast legtur a nceput s se dizol1e. Un port serial 1irtual este
un spa,iu de memorie controlat n acela,i mod n care un port C&. fizic este
controlat, deosebirea fiind dat de faptul c portul 1irtual nu are o interfa, serial.
Practic, porturile seriale 1irtuale sunt folosite de:
H
Cablurile de date ale di1erselor telefoane mobile.
.odemuri US5 J C&..
.odemuri de internet.
Porturile seriale /reale0 nc mai sunt folosite de:
Unele modemuri e)terne.
Unele ec3ipamente industriale /programatoare P-C, etc0, de control /unele UPS-uri
au0 sau de test.
.ouse-urile 1ec3i.
:.: Portul paralel
Portul paralel este de departe cea mai popularK interfatK a calculatorului. !cest port
nu a fost multK 1reme reglementat prin norme stabilite de 1reun organism de
standardizare/apro)imati1 6umKtate din 1iata sa0. Ca norme de functionare erau
acceptate regulilepropuse de -5. n cadrul definirii calculatorului personal -5.-
PC. *ncep@nd din 188? transferul pe la portul paralel este reglementat de standardul
-%%%-1:E? sub urmKtoarele aspecte:
- defineste D moduri de operare pentru transferul paralel al datelor>
- defineste protocolul de comunictie>
- defineste interfata mecanicK /cabluri si conectori0>
- defineste interfata electricK /emitKtoare, receptoare terminator, impedante0.
C@nd -5. a lansat n 18E1 calculatorul PC, portul paralel a fost inclus ca o
alternati1K a portului serial /mai lent0 pentru conectarea imprimantelor matriciale
mai
performante /la acea 1reme0. #acK la nceput imprimanta era singurul periferic
conectat la portul paralel, n timp, ne1oia de conectare din e)terior a crescut si
portul paralel a de1enit principala cale de conectare a di1erselor ec3ipamente
periferice, imprimanta, unitKti de disc portabile, unitKti de bandK magneticK, unitKti
C#-"&. sau adaptoare locale de retea.
Fig.! "ablu conectare port paralele si -mprimanta matriceala cu conectare la portul paralel
G
*ntre timp PC-ul a e1oluat foarte mult, iar la portul paralel nu aua1ut loc nici sc3imbKri
de ar3itecturK, nici cresteri de performantK. Portul paralel, n formula initialK, prezente
urmKtoarele nea6unsuri:
- rata de transfer de ma)im 1DF L5ps>
- nu e)istK standard pentru interfata electricK>
- limitare a lungimii cablului e)terior la 1.Em.
*n 1881 fabricantii de imprimante au luat initiati1a dez1oltKrii unui standard pentru a
conecta n retea imprimante inteligente. !stfel a luat nastere Met+or7 Printing !lliance
-MP!. Cerintele formulate pentru noul standard sunt n principal urmKtoarele:
- legKtura bidirectionalK de mare 1itezK>
- 1itezK mai mare de 1 .5ps>
- compatibilitate cu portul paralel initial.
Propunerea a fost naintatK -%%% si standardul a apKrut n martie 188?.
Portul paralel, asa cum este implementat n PC, constK ntr-un conector cu 1G linii
de semnal si E linii de masK. Niniile de semnal sunt clasifiacte n 2 categorii:
- linii de control /?0>
- linii de stare /D0>
- linii de date /E0.
Fig.# Portul paralel
E
:.2 Portul US5, 'ire $ire
Computerele moderne sunt dotate cu o 1arietate de porturi la care se conecteaz o
gam larg de dispoziti1e e)terne, astfel c a1em porturi: audio, 1ideo, C&., NP(,
PSC:, "O?D, US5 si 'ire$ire.
'ig.1F Prturile US5 si 'ire +ire
Unde:
1Port US5 de tip !.
:Port US5 de tip !.
2Port 'ire$ire cu H fire.
?Port 'ire$ire cu H fire.
DPort 'ire$ire cu ? fire, cunoscut n popor ca si .ini-'ire$ire.
HPort .ini-US5 de tip 5.
GPort .icro-US5 de tip 5.
Comparatie ntre portul US5 si portul 'ire$ire.
Propriettile porturilor US5 si 'ire$ire, folosind di1erse criterii de clasificare :
- #up denumire:
US5: Uni1ersal Serial 5us, sau .agistral Serial Uni1ersal.
'ire$ire: -%%%128? /standardul dup care este conceput0. Cei de la Son= i mai
spun i i.Nin7 /Negtur -nteligent0, respecti1 N=n) /(e)as -nstruments0.
- *n functie de anul conceperii:
US5: 188D, printr-o decizie colecti1 a mai multor corporatii din industria -(.
'ire$ire: 188D. Cei de la !pple lucrau la designul interfetei nc de la sf@r itul
anilor 18EF.
- #up numrul de dispoziti1e conectate pe un singur port:
8
US5: 1:G de dispoziti1e per controller US5, ntr-o ar3itectur de tip arbore
'ire$ire: p@n la H2 de dispoziti1e, ntr-o ar3itectur de tip arbore .
- #up 1iteza de transfer a datelor:
US5: -US5 1.F, a aprut n 188H si are o rat de transfer de 1: .bCs /1.D .5Cs0.
9iteza fi) l-a fcut s fie foarte putin folosit.
-US5 1.1, a aprut n 188E si are dou 1iteze: -1: .bCs /1.D .5Cs0 pentru
dispoziti1e e)terne ce a1eau ne1oie de rate de transfer mai mari, de genul 3ard
dis7-urilor e)terne.
-1.D.bCs /18F L5Cs0 ,
pentru dispoziti1e e)terne ce necesit o rat de transfer sczut, de genul mouse-
ului pe US5.
-US5 :.F, a aprut n :FF1, cu rate de transfer multiple, de p@n la ?EF .bCs
/HF .5Cs0.
-US5 2.F, aprut n :F1F, cu o rat de transfer de p@n la ?FF .5Cs.
'ire$ire: Sunt mai multe 1ersiuni:
-'ire$ire ?FF /-%%% 128?-188D0, aprut n anul 188D, este 1ersiunea
initial a acestui port serial. !re trei 1iteze de transfer:
-S1FF,cu o 1itez de transfer apro)imat la 1FF .bitCs /pentru precizie, 1iteza este
de 8E,2F? .bitCs0, adic o rat de transfer de 1:,:EE .5Cs>
-S:FF, cu o 1itez de transfer apro)imat la :FF .bitCs /pentru precizie, rata de
transfer este de 18H,HFE .bitCs0, adic o rat de transfer de :?,DGH .5Cs>
-S?FF, cu o rat de transfer apro)imat la ?FF .bitCs /la fel, pentru precizie trebuie
s spunem c 1iteza de transfer este de 282,:1H .bitCs0, adic o 1itez de transfer
de p@n la ?8,1D: .5Cs.
-'ire$ire EFF /-%%% 128?b-:FF:0, aprut n anul :FF:, suport mai multe
1iteze de transfer, n functie de mediul folosit /cablu 'ire$ire, cablu %t3ernet, fibr
optic0, protocolul suport@nd p@n la 2,:FF .bitCs /apro)imati1 ?FF .5Cs0.
- #up numrul de fire:
US5. Sunt dou 1ersiuni:
-? fire, la US5-ul de tip ! si 5 /mufele normale0.
-D fire, la .ini-US5 si .icro-US5.
'ire$ire:
-? fire, la .ini-'ire$ire. . rog, un 'ire$ire a1@nd un circuit cu ? fire este, cel
mai probabil, fcut de Son=.
-H fire, la 'ire$ire S?FF si SEFF.
-8 fire, la 'ire$ire S1HFF si S2:FF
- #up scopul designului:
-US5: dup cum i spune si numele, US5 a fost conceput n scopul transferului
uni1ersal de date. *l au cam toate aparatele de fotografiat digitale.
-'ire$ire a fost conceput n special pentru aplicatii multimedia si aplicatii speciale
/militare, energie, etc0.
- #up numrul de 1ersiuni fizice:
US5: !re trei 1ersiuni, n functie de aplicatie:
1F
-US5, folosit la computere, imprimante, memor= stic7-uri, 3ard dis7-uri e)terne,
flopp= dis7-uri si unitti optice e)terne, aplica ii speciale /captur audio J 1ideo0.
-.ini-US5, folosit la dispoziti1e de mai mici dimensiuni, de genul telefoanelor
mobile, pla=erelor multimedia sau aparatelor de fotografiat digitale.
-.icro-US5, folosit numai la telefoane mobile.
:.? Port !AP placa 1ideo
Portul !AP asigur suportul necesar pentru plcile 1ideo, te3nic se numeste Portul
pentru Arafic !ccelerat /!ccelerated Arap3ics Port0 ns, tot te3nic, este o
eroare. Un port, n accep,iunea informatic, este un dispoziti1 prin care dou
magistrale de tipuri diferite comunic ntre ele, deci nu este port, ci magistral.
#enumirea este, deci, una de mar7eting. Care mar7eting a a1ut succes o 1reme,
p@n i s-au obser1at nea6unsurile ce au dus, ntr-un final, la abandonarea lui, la mai
pu,in de G ani de la introducerea pe pia,. Mea6unsurile constau, n primul r@nd, din
faptul c, nefiind un port, nu se accepta dec@t o singur plac 1ideo, i aceea cu
multe limitri, ceea ce pentru pasiona,ii de 6ocuri era o problem.


Fig.11 Port !AP

!u e)istat patru 1ariante /sau genera,ii0: !AP 1B, !AP :B, !AP ?B i !AP EB.
(oate aceste magistrale func,ionau la HH de .z, deosebirile const@nd n cantitatea
de informa,ii ce treceau prin magistral , pe secund /denumit i rat de transfer0.
11
Specifica,ie !AP 1B !AP :B !AP ?B !AP EB
"at de transfer :HH .5Cs D22 .5Cs 1FHH .5Cs :122.5Cs
!1@nd aceeai frec1en,e dar rate de transfer diferite modificrile sunt date doar de
nite c3i,ibuuri inginereti, legate de felul cum sunt transmise datele.
Portul !AP a nlocuit, pentru plcile 1ideo, portul PC-, care fcea tranzi,ia de la
magistrala sistemului la magistrala PC-.
:.D Conectori de retea "O?D
"etelele sunt clasificate in retele peer-to-peer si retele bazate pe ser1er. -ntr-o retea peer-to-
peer nu e)ista ser1ere dedicate si nici o organizare ierar3ica a calculatoarelor - toate
calculatoarele sunt egale. #e aceea se si numeste retea peer-to-peer /de la egal la egal0.
'iecare calculator are atat rol de client cat si de ser1er.
'ig. 1: Conectori de retea "O?D
1:
:.H Conector 6ac7
Plcile de sunet curente deobicei se instaleaz n slot-ul PCI, pe cnd
altele mai vechi i ieftine se instaleaz pe bus-ul ISA !ulte din
calculatoarele din ziua de azi incorporeaz placa de sunet ca un chipset
direct pe placa de baz Aceasta las un slot liber pentru alte periferice
Sound"laster Pro este considerat factorul standard pentru plcile de
sunet Aproape toate plcile de sunet de pe pia# n ziua de azi includ cel
pu#in compatibilitate cu Sound"laster ProPlacile de sunet preiau si redau
semnalele electrice catre bo$es au de la microfon prin intermediul mufelor
%ac&


'ig .12
Placa
de
sunet
si
conector 6ac7
:.G Port PSC:
12
Conectorul PSC: este utilizat pentru a conecta o tastatur si un mouse la un
computer compatibil. #enumirea de PSC: pro1ine de la calculatorul -5. PPersonal
S=stemC:< care face parte din seria de calculatoare personale -5., introduse pe
piat in anul 18EG. Conectorul de mouse PSC: a inlocuit, in general, 1ec3iul
conector serial de mouse #%-8 "S-:2:, iar conectorul de tastatur PSC: a inlocuit
conectorul #-M de D pini folosit la calculatoarele -5. PCC!(.

'ig. 1? Port PSC:
.odelele de porturi PSC: pentru tastatur si mouse sunt interfete electric similare si
folosesc acelasi protocol de comunicare. Cu toate acestea, porturile de tastatur si
mouse nu pot fi intersc3imbabile, deoarece cele dou dispoziti1e utilizeaz seturi
diferite de comenzi. Ca urmare a lansrii unor noi modele de periferice, si anume
tastatura si mouse-ul US5 - conectorii PSC: au de1enit mai putin populari.
:.E S!(!
S!(! este o interfat care realizeaz
conectarea adapterelor locale /de regul ele
sunt integrate pe plcile de baz a
calculatoarelor stationare si portabile0 cu
dispoziti1ele de stocare a datelor/cum ar fi
unitti de 3ard dis7 si unittile optice0.
Punerea n aplicare a interfetei S!(! este
o substituire ma6or a predecesoarei sale
interfata !(!. -nterfata n serie se difer
de cea precedent prin rata nalat de
transmisiune de date care utilizeaz
te3nologia Aigabit si codificarea EbC1Fb.
'ig.1D Cablu S!(!
1?
:.8 5luetoot3
5luetoot3-ul este un set de specifica,ii bazate pe undele radio, pentru o
re,ea +ireless personal /P!M - personal area net+or70. 5luetoot3-ul
creeaz o cale prin care se poate face sc3imb de informa,ii ntre aparate
precum telefoane mobile, laptop-uri, calculatoare personale, imprimante,
camere digitale i console 1ideo printr-o frec1en, radio sigur i de raz
mic.
!paratele bluetoot3 comunic ntre ele atunci c@nd acestea se afl n
aceeai raz de ac,iune. %le folosesc un sistem de comunica,ii radio aa
c nu este ne1oie s fie aliniate fa, n fa, pentru a transmite, pot fi c3iar
n camere diferite dac transmisia este suficient de puternic.
Specifica,ia de $luetoot% a fost formulat pentru prima dat de S1en
.attisson i Oaap aartsen, muncitori n Nund, Suedia, la di1izia mobil
%ricsson. Na :F mai 18EE a fost fondat gruparea 5luetoot3 Special
-nterest Aroup /S-A0 care azi are rolul de a licita firmelor te3nologia
5luetoot3 i de a urmri e1olu,ia acestei te3nologii.
'ig. 1H Simbolul puntru 5luetoot3
#e ce se numete 5luetoot3Q "egele 1i7ing arald 5luetoot3 a unit
Mor1egia i #anemarca> el era renumit ca fiind foarte comunicati1 i se
pricepea s i fac pe oameni s comunice ntre ei J dar nu s-ar fi g@ndit
niciodat c o mie de ani mai t@rziu, o te3nologie performant i 1a purta
numeleR
$luetoot% 1.& si 1.&$
1D
9ersiunile 1.F si 1.F5 au a1ut multe probleme care au facut productorii
s nt@mpine mari dificult,i n a face produsele lor func,ionale.
$luetoot% 1.1
.ulte din erorile gsite la 1ersiunea 1.F5 au fost reparate.Suport pentru
canalele necriptate.! fost adugat indicator al puterii semnalului de
transmisie.
$luetoot% 1.2
!ceasta 1ersiune este compatibil cu 1.1.9iteza practic a transmisiei de
date a fost mrit la G:1 7bps, la fel ca la 1ersiunea 1.1
'ig. 1G Conector 5luetoot3 la portul US5
$luetoot% 2.&
!ceast 1ersiune este compatibil cu 1ersiunile 1.). Principala
mbunt,ire este introducerea unei 1iteze de transmisie mai mari numite
Enhanced Data Rate, care permite o 1itez de 2,: mbps. *mbunt,irea a
creat urmtoarele efecte:
1iteza de transmisie de 2 ori mai mare,
consum de energie mai mic,
rata erorilor de transmisie /5%" - bit error rate0 mai sczut.
1H