Definirea analizei valorii si a ingineriei valorii

Crum defineste analiza valorii=> un procedeu orientat ctre identificarea si realizarea cat mai eficienta
a func iilor necesare ptr produs, proces sau servicii cu un cost minim fara a afecta calitatile fiabilitatile
performantele si condi iile de livrare. Termenul analiza valorii implica aplicarea tehnicilor specifice la
produsele existente.
Ingineria valorii=>consta in aplicarea tehnicilor de analiza a valorii in principal in etapele de proiectare si
dezvoltare. Ingineria valorii isi impune sa ob in o rezolvare complexa tehnica economic estetica! a
obiectivului de reducere a costurilor !.
"naliza valorii este in prive te ameliorare a produselor sau procesului iar ingineria valorii este un
proces de prevenire si eliminare a unor cauze generatoare de costuri inutile la nivelul conceptiei
produsului.
#T"# $$%&%'$( &) defineste conceptul de analiza a valorii ca fiind *o metoda de
cercetare(proiectare sistemica si creativa care printr'o abordare func ional urmre te ca func iile
obiectivului studiat sa fie concepute si realizate cu cheltuieli minime in condi ii de calitate care sa
satisfac necesitatile utilizatorilor in concordanta cu cerintele social'economice*.
Conceptul de valoare=> in abordarea tipica analizei valorii intereseaz urmtoarele valente ale valorii+
"! valoarea de ,ntrebuin are=> reprezint p estimare subiectiva a satisfac iei pe care o confer direct
sau indirect posesia unui bun precum si utilizarea sa. "ceasta estimare se face intrun moment si
context social bine precizat. -aloarea de ,ntrebuin are a unei haine de blana va fi deci diferit intrun
de ert saharian vara sau in .roenlanda iarna.
Crum defineste valoarea de ,ntrebuin are ca reprezent/nd* proprietatile produsului care satisfac
anumite necesitati* preciz/nd ca *valoarea de ,ntrebuin are a unui produs poate sa nu fie mai mare
dec/t suma valorilor func iilor individuale efectuate*.
0! valoarea estetica=> definita ca fiind determinata de proprietatile caracteristicile sau atractivitatea
care fac dorit bunul respectiv.
C! valoarea de schimb=> se exprima printrun raport de schimb care precizeaz te fiecare marfa ce
cantitati din alte mrfuri ii sunt echivalente. #e poate spune deci ca pre ul reprezinta forma monetar a
mrfii de schimb.
Termenul de valoare trebuie sa fie bine ,n eles, el fiind considerat conceptul 1sen ial al analizei valorii.
Crum considera ca valoarea unui produs este egala cu
$!-aloarea de ,ntrebuin are 2 valoarea estetica.
#tandardul francez defineste valoarea ca fiind o apreciere a produsului de catre utilizatorul sau pe baza
a teptarilor si motiva iilor sale, mai precis se poate spune ca valoarea este o mrime care creste odat
cu gradul de satisfacere a unei nevoi sau cu scderea cheltuielilor necesare pentru a achizitiona
produsul.
%! valoarea de ,ntrebuin are 2 valoarea respectului acordat produsului standard francez!
Dpdv al beneficiarului intre valoare si pre ul produsului exista p corela ie ce poate fi exprimata prin
raportul+
3!-aloare de ,ntrebuin are2 valoare de apreciere supra 451 .
4roducatorul considera necesar sa existe o legtura intre valoare si profit ceea ce poate fi exprimata
prin rela iile( fractii +
6! valoare de intreb. 2 valoare de apreciere
#upra C7#T de 457D8C I1
69! valoare de intreb 2 valoare de apreciere supra profit.
-aloarea respectului acordat produsului este influientata de o serie de factori grupa i intr'o serie de
factori in 3 categorii+
' educa ia mostenita, care se conformeaz sau nu cu moda, obiceiurile, cutumele.
' metoda si modelele sale ( moda si stilul
'personalitatea care9si pune amprenta asupra produsului declan /nd o reactie pro sau contra.
:ixarea acestor factori determina comportamente si decizii diferite de cumprare de la individ la individ.
C7;C14T8< D1 C7#T
Trebuie fcut distinctie dintre valoare si cost. Costul poate fi adugat la produs fara a9i mari neaparat
valoarea. Crum pune un accent special pe costurile ne=ustificate care apar din diverse motive ce nu
sunt eviden iate de la inceput in special ptr cei care sunt rspunztori de apari ia lor. Crum clasifica
aceste costuri in 6 grupe+
$! ineficienta conducerii => care poate fi cauzat de>+
' automultumirea
'lipsa obiectivelor privitoare la valoare de ,ntrebuin are a produselor
' <ipsa unei planificri corespunztoare.
'lipsa unei preocupri speciale ptr aceasta problema
'lipsa unei pregtiri profesionale corespunztoare
%! aplicarea necorespunztoare a considerentelor privitoare la valoarea de ,ntrebuin are+
'lipsa unui sistem informa ional eficient
'comunicatii ineficiente intre diverse compartimente
'lipsa de idei
3! #lbiciuni umane+
'preri sincere dar gresite
'deprinderi si atitudini
'luarea unei mar=e de siguran
'orgolii profesionale
'presiuni competitive lipsa de timp!
?enr@ #avall considera ca aceste costuri ne=ustificate ram/n de cele mai multe ori costuri ascunse in
msura in care ele nu apar in analiza costurilor tradi ionale. "stfel de costuri conduc implicit la
performante economice atrofiate.