3.5.5.

1 Metoda Williams
Dr. Paul Williams a publicat pentru prima dat programul su pentru pacienii cu lombalgie
cronic de natur discartrozic Exerciiile au fost concepute pentru brbai de sub 50 si
femei
de sub 40 de
ani, care au o iperlordoz lombar, a cror radiografie arat o scdere a spaiului
interarticular din
segmentul lombar.
!copul acestor exerciii era de reducere a durerii si asigurarea unei stabiliti a trunciului
inferior
prin dez"oltarea acti" a muscilor abdominali, fesier mare si isciogambieri, in paralel cu
intinderea
pasi" a flexorilor soldului si a muscilor sacrospinali.
#0$
Williams afirma% &'mul, forand corpul su s stea in poziie erect, isi deformeaz
coloana,
redistribuind greutatea corpului pa prile posterioare ale discurilor inter"ertebrale, atat in
zona lombar,
cat si in cea cer"ical&
(n perioada acut se recomand poziii de flexie lombar )imobilizarea in pat gipsat
Williams*.
(n faza subacut se trece la efectuarea programului exerciiilor pe flexie. +aza ( a
programului
cuprinde , exerciii, din care primele 5 sunt efectuate din decubit dorsal, iar ultimul din
asezat- ele
urmresc asuplizarea trunciului inferior, tonifierea musculaturii abdominale si intinderea
structurilor
posterioare ale coapsei si coloanei lombosacrate- fiecare exerciiu al acestei faze se execut
de
./5 ori, de
0/. ori pe zi. Dup aproximati" 0 sptmani, in partea a doua a stadiului subacut, exerciiile
de"in mai
complexe, adugandu/li/se cele din faza a ((/a a programului Williams- acestea cuprind inc
5
exerciii din
poziii libere, la care se adugau exerciii din atarnat la scara fix 1 exerciii de ridicare,
ridicare 2 rsucire
si pendulare a 3(.
(n faza cronic se instituie faza a (((/a a programului Williams, in care se pune accentul pe
bascularea bazinului, intinderea flexorilor soldului si tonifierea musculaturii trunciului,
respecti" a
musculaturii abdominale, fesiere si extensoare lombare cu scopul meninerii unei poziii
neutre a
pel"isului si de creare a unei presiuni abdominale care s fie capabil s preia o parte din
presiunea la care
sunt supuse discurile inter"ertebrale.
3.5.5.2 Metoda McKenzie
/in lombosacralgii
Programul 3c4enzie este un complex de exerciii, cu eficien atat in durerea cronic cat
si
in cea
acut. 5cest program foloseste o serie de exerciii progresi"e, menite s localizeze si in cele
din urm s
elimine durerea pacientului. 6egimul exerciiilor trebuie indi"idualizat pentru fiecare
pacient,
incorporand
numai acele miscri care determin neutralizarea simptomelor. 7ipic pentru programul
3c4enzie este
corecia oricrei deplasri laterale si exerciii de extensie pasi", care s fa"orizeze
deplasarea nucleului
pulpos spre regiunea central a discului. 8eia protocolului este reducerea protruziei discului
si
apoi
meninerea structurii posterioare a discului, astfel incat s se formeze o cicatrice care s
prote9eze de
protruzii ulterioare. Pacientul trebuie s se rein de la orice acti"iti si poziii care cresc
presiunea
intradiscal sau cauzeaz presiuni posterioare asupra nucleului )aplecarea inainte, exerciii
cu
flexie*. De
indat ce protruzia pare a fi stabilizat, se impune restaurarea cat mai complet a mobilitii.
Exerciiile
pasi"e si mobilizrile articulare sunt indicate atunci cand exist limitare de mobilitate,
3c4enzie
urmrind o amplitudine complect de miscare pe toate direciile.
3c4enzie pune un accent deosebit pe profilaxia secundar, prin folosirea unor role )suluri*
lombare si scaune speciale, pentru a menine lordoza in timpul poziiei de asezat si prin
instruirea
bolna"ului pri"ind mecanica corpului in timpul acti"itilor zilnice.
3c4enzie descrie un sindrom postural, caracterizat prin deformarea mecanic a esuturilor
moi, ca
rezultat al stresului postural prelungit, care poate duce la durere si disfuncie. (n acest caz
suferina este
determinat de afectarea muscilor, ligamentelor, fasciei, articulaiilor interapofizare si
discului
inter"ertebral. Dintre acestea, factorul ma9or este scurtarea )fixarea adaptati" a esuturilor
moi a
segmentului motor, cauzand deformarea si pierderea 9ocului articular*. 7abloul clinic
cuprinde%
"arsta in
general sub .0 de ani- sedentarism- durerea este produs in poziii si nu la miscri, are un
caracter
intermitent, dispare la miscri usoare- nu se prezint deformri- nu este pierdere de mobilitate
sau arc
dureros- poziia asezat este deficitar si poate fi dureroas.
7abloul clinic al disfunciilor este urmtorul% de obicei persoane de peste .0 de ani, in afara
cazurilor de traumatism- de obicei "or dez"olta deran9amente si "or fa"oriza traumatismele-
iniial
#0:
pacientul descrie simptome de leziune, dar persistena simptomelor denot c ele sunt
rezultatul
pierderilor de mobilitate si funcionalitate- redoarea "ertebral inainteaz cu "arsta, iar
extensia din
decubit nu este tolerat- durerea este episodic semnand cu cea din deran9amente, dar de
obicei dispare
dup o perioad de repaus- durerea se datoreaz pierderii de amplitudinii de miscare si prin
intinderea
esuturilor moi contracturate. ;a examinare obser"m o proast postur, cu o
funcionalitate
asimetric,
pierderea extensiei cu usoar reducere a lordozei- se poate inregistra o pierdere a flexiei in
timp
ce coloana
lombar rmane in usoar lordoz- durerea apare la sfarsitul amplitudinii de miscare si de
obicei dispare
atunci cand se re"ine in poziie relaxat- durerea poate s persiste dup examinare, dar
numai
pentru o
scurt perioad de timp. 7ratamentul disfunciilor determinate de greseli posturale ce
determin dureri
cuprinde% corectarea poziiei pacientului / durerea trebuie s scad in 04 de ore- recorectai
postura dup
04 de ore- <inetoterapeutul a9ut pacientul s efectueze stretcingul care ins trebuie
continuat
de ctre
pacient, cate l0 intinderi din 0 in 0 ore / durerea trebuie s apar, dar s dureze doar cat tip
dureaz
stretcingul nu si dup o perioada de timp- dac nu se realizeaz un progres atunci probabil
c
nu se
merge cu intinderea pan la amplitudinea optim sau exist perioade de repaus prelungite-
dac
apare
durerea si ea se menine in timp, se reduce amplitudinea si=sau frec"ena stretcingului.
Deran9amentele )imprite in $ tipuri* sunt cauzate de deformrile mecanice a esutului
moale ca
rezultat a unor deran9amente interne si prezint urmtorul tablou% bolna"i intre 05 si 55 de
ani,
frec"en
mai mare la brbai- recidi"e in antecedente- deran9amentul poate fi declansat de o intindere
brusc sau de
o flexie puternic )ridicarea din flexie*- progresi" apare durerea antalgic cu limitarea
miscrilor )a doua
zi dimineaa bolna"ul nu se poate da 9os din pat*- frec"ent apare dup ora pranzului- durerea
este in fazele
iniiale constant, iar scimbrile de poziie pot a9uta temporar- pacienii cu dureri
intermitente au de
obicei un deran9ament minor- ridicarea in ortostatism din asezat, de obicei agra"eaz
simptomele-
dificulti de gsire a unei poziii confortabile pentru somn. ;a examinare obser"m
deformrile )spinele
lombare sunt turtite, cifoz lombar, deplasare lateral sau scolioz lombar*, intotdeauna
pierderea
miscrilor si funciei- prin testele de miscare se pot pune in e"iden de"iaiile si pot
produce=creste
durerile- repetarea miscrilor au un efect rapid atat in sensul inrutirii cat si al
imbuntirii starii pacientului.