Universitatea Bucureti Facultatea de litere

BIBLIOTECONOMIE I TIINA INFORMRII

CU vs! C" #tudiu c$%&arativ
#tudent' erbnescu tefana- Ruxandra
Anul' III
(ru&a' 2
CZU vs. CZD Studiu comparativ
dat cu apari!ia bib"ioteci"or# datorit cre$terii permanente a numru"ui de vo"ume
din diferite domenii a"e %&ndirii umane# 'nc din ce"e mai vec(i timpuri s-a sim!it nevoia
unei ordonri a cr!i"or. )a"oarea co"ec!ii"or unei bib"ioteci este pus 'n eviden! c&nd
acestea sunt bine or%ani*ate# dup norme $i criterii $tiin!ifice# c&nd bib"ioteca dispune de
instrumente de eviden!# instrumente de "ucru $i de informare# de ref"ectare $i re%sire
necesare pentru ca cititoru" s af"e $i s a+un% 'n timp uti" "a informa!ia dorit.
De-a "un%u" istoriei# misiunea bib"iotecii a fost de a aduna $i depo*ita pub"ica!ii"e $i
de a faci"ita "ibera "or circu"a!ie. ,st*i bib"ioteci"e de!in mi"ioane de pub"ica!ii. -entru a
reu$i s te oriente*i $i# mai bine *is# s-!i %ase$ti cr!i"e care te interesea* din acest
con%"omerat# trebuie s ape"e*i "a un sistem de ordonare. .ib"iotecaru" poate a"e%e o
metod sistematic# nu ob"i%atoriu "o%ic# dar care s-i convin.
C"asificarea documente"or dup con!inutu" "or este o practic vec(e. /nc pe "a
mi+"ocu" seco"u"ui a" 0I0-"ea mu"te bib"ioteci se fo"oseau de sisteme de c"asificare proprii
"a or%ani*area co"ec!ii"or "or. C"asificri"e de acest %en# de re%u"# permiteau doar cea mai
%enera" caracteristic a con!inutu"ui cr!ii# indic&nd 'n ace"a$i timp "ocu" stabi" a" cr!ii pe
po"i!. Situa!ia s-a sc(imbat radica" odat cu imp"ementarea sisteme"or de c"asificare.
Clasi)icarea eci%al* Universal* +CU, este o sc(em 'ntrebuintat 'n bib"ioteci
pentru c"asificarea documente"or 'n functie de subiecte"e pe care "e tratea*. ,ceast
sc(em de c"asificare 'mparte tota"itatea cunotine"or umane 'n *ece c"ase# care se
sub'mpart "a r&ndu" "or 'n a"te *ece subdivi*iuni.
Clasi)icarea eci%al* "e-e. a fost conceput de 1e"vi"e De2e3 'n 4567# fiind
student "a Co"e%iu" ,m(erst 8State"e Unite9. /n 456: acesta pub"ic un tabe" de c"asificare
cu tit"u" ; c"asificare $i un index pe subiecte pentru cata"o%area $i aran+area cr!i"or $i
bro$uri"or unei bib"ioteci<# destinat ordonrii fondu"ui de pub"ica!ii a" bib"iotecii Co"e%iu"ui
,m(erst.
-ornind de "a sc(ema de c"asificare a $tiin!e"or conceput de fi"osofu" en%"e*
=rancis .acon $i de "a mode"u" preconi*at de americanu" >i""iam ?orre3 @arris# De2e3 a
marcat fiecare din ce"e A c"ase existente "a @arris cu c&te o cifr de "a 4 "a A $i a atribuit
2
cifra B unei %rupe de %enera"it!i# 'n care a 'ncadrat "ucrri care nu puteau fi reparti*ate "a
nici una din c"ase. =iecare %rup din ce"e *ece a fost divi*at 'n a"te *ece subdivi*iuni $i# "a
r&ndu" su# fiecare subdivi*iune 'n a"te *ece unit!i# mer%&nd astfe" p&n "a 4BBB de
subdivi*iuni. C"asificarea Zecima" De2e3 a fost un pas destu" de 'ndr*ne! $i s-a bucurat
de o mare popu"aritate# cunosc&nd 'n decursu" ani"or mai mu"te edi!ii.
"asificarea .ib"iotecii Con%resu"ui S.U.,.
Rea"i*at de un %rup de specia"i$ti 'n anu" 4AB4# C"asificarea .ib"iotecii
Con%resu"ui S.U.,. uti"i*ea* indici ierar(i*a!i numeric# ap"ic'nd nota!ia a"fa-numeric C
divi*iuni"e principa"e cunt notate cu "itere mari a"e a"fabetu"ui "atin# iar subdivi*iuni"e cu
cifre arabe# %rupate c'te trei cifre# fr ca acestea s ref"ecte o ordine "o%ic# ci arat "ocu"
subdivi*iunii 'n cadru" divi*iunii principa"e.
Clasi)icarea Cutter asi%ur ordinea a"fabetic 'n pre*entarea documente"or 'n
cadru" fiecrei divi*iuni. /n acest sens a e"aborat ?abe"a de autori 'n care toate nume"e de
fami"ie care 'ncep cu aceia$i si"ab au o notare simi"ar# compus din prima "iter a
nume"ui $i numru" de ordine a" primei si"abe din "ista a"fabetic a si"abe"or care incep cu
"itera respectiv. ,ceste tabe"e se fo"osesc 'n pre*ent 'n toate bib"ioteci"e cu or'nduirea
sistematic a fonduri"or.
Da aceste 7 tipuri de c"asificare de ba*a# se mai adau%a c"asificarea Cunnin%(am#
c"asificarea "ui Ran%anat(an# c"asificarea bib"io%rafic ."iss# c"asificarea bib"io%rafic
sovietic si indexarea coordonat.
)oi pre*enta un studiu care ana"i*ea*a comparativ structurile compozitionale
ale sistemului Dewey si C.Z.U. privind codificarea determinrilor auxiliare
ale subiectelor. Studiul, prin analiza sistematic, tipologic si
metodologic a subdiviziunilor pentru arte, literature individuale si forme
literare specifice si a indicilor auxiliari analitici sau speciali, nsotit de
argumentarea valorii si importantei acestora n gestiunea informatiei,
reflect concluziile unei cercetri corelative a structurilor auxiliare ale
celor mai importante limbae de indexare cu structur ierar!ic si, din
perspectiva ofertei informationale, sustine caracterul fundamental
interdisciplinar al sistemului Dewey si C.Z.U.
Subsisteme auxiliare informationale
7
"biectivul avut n vedere de #. Dewey prin crearea subdiviziunilor
pentru arte, literaturi individuale si forme literare specifice a vizat, n
principal, codificarea determinrilor speciale si multiplicative privind
ansamblul informational al celor dou clase principale$ 700 Arte si 800
Literatur. %ste clar c nucleul structural al acestor subdiviziuni a fost
preluat n Clasificarea Zecimal Universal si a rmas identic pentru
indicii auxiliari analitici sau speciali de la Clasa 8 Lingvistic. Filologie.
Literatur si, mai putin, pentru Clasa 7 Art. Recreere. Spectacol. Sport
unde, de altfel, au determinri si reprezentri diferite de sistemul Dewey.
Clasa /00 Arte! Arte )ru%$ase i dec$rative
-roiectarea co%nitiv a nive"e"or de competen! 'n cadru" C"asei 6BB se ba*ea* pe o
strate%ie conceptua" care vi*ea* arte"e# arte"e frumoase $i decorative. /n acest p"an#
sc(ema C.Z.D. desf$oar urmtoare"e c&mpuri de semnifica!iiC urbanism $i arta peisa+u"uiE
ar(itecturE arte p"astice# scu"pturE desen $i arte decorativeE picturE arte %rafice# %ravur $i
stampeE art foto%raficE mu*icE recreere $i arta spectaco"u"ui. ,cestea sunt codificate 'n
divi*iuni"e principa"e a"e c"aseiC
; 64B Urbanism $i arta peisa%istic
62B ,r(itectur
67B ,rte p"astice. Scu"ptur
6FB Desen $i arte decorative
6GB -ictur
6:B ,rte %rafice. Hravur $i stampe
66B =oto%rafie# art foto%rafic computeri*at
65B 1u*ic
6AB Recreere $i arta spectaco"u"ui.<
4
/n decursu" timpu"ui# de "a ,ntic(itate p&n 'n *i"e"e noastre# au fost numeroase definiri
$i taxonomii a"e artei# cu un coeficient mai mare sau mai mic de arbitrar 'n defini!ii"e
cate%oria"eC Cu at&t mai mu"t se cuvine s remarcm sinte*a-ana"itic propus de 1.
De2e3 pentru sc(ema C"asei 6BB unde reu$e$te s sistemati*e*e informa!ii"e 'ntr-o
4
C.Z.D.# ed. 22# on"ine
F
confi%ura!ie acceptat $i nesc(imbat de mai bine de 4GB de ani. .ine'n!e"es# sistemu"
C.Z.D. este f"exibi" $i poate s inc"ud datorit principiu"ui ierar(i*rii *ecima"e# concepte
$i procedee noi# $i# ne referim# de exemp"u# "a introducerea artei prin ca"cu"atorC
istoria artei informati*ateC 6BA.BFE
arta info%raficC 6:BE
foto%rafii $i art computeri*atC 66BE
mu*ica prin ca"cu"atorC 65:.6: .
Subdivi*iuni"e specia"i*ate sunt de*vo"tri sistematice $i sintetice# nu fra%mentare $i# 'n
niciun ca* a"eatorii. Un a"t punct de interes 'n pre*entarea ana"itic a proiectrii
conceptua"e a sc(emei C"asei 6BB ,rte. ,rte frumoase $i decorative este structura
referen!ia" a unor divi*iuni principa"e# exemp"ificata prin 674-67G Scu"ptur care propune
urmtoare"e tipo"o%ii informa!iona"eC
a9 -rocedee# forme# teme a"e scu"pturii C 674
- ?e(nici# procedee# aparate# ec(ipament# materia"eC 674.2-674.F 8materia"e
674.2E aparate $i ec(ipament 674.7E te(nici $i procedee 674.FE mode"a+
674.F2E mu"a+ 674.F79
- =ormeC 674.G 8scu"ptur 'n re"iefC 674.GF# porta"uri 674.GF2# forme mobi"e
$i stabi"e 674.GG9
- Scu"ptur 'n re"iefC 674.6 8scu"ptur decorativ 674.62E busturi 674.6FE
monumente 674.6:9
b9 co"i $i sti"uri a"e scu"pturiiC 672-67G
- Scu"ptura p&n "a anii GBB# scu"ptura popoare"or fr scriereC 672
8scu"ptura pa"eo"itic 672.22E arta# scu"ptura rupestr 672.279
- Scu"ptura anticC 672.7-672.A 8scu"ptura pa"estinion 672.7E scu"ptura
antic indian 672.FFE scu"ptura antic britanic# ce"tic# %ermanic# iberic#
s"av 672.:E scu"ptura antic orienta" 672.6E scu"ptura antic e%iptean
672.59
- Scu"ptura %reac# etrusc# romanC 677
- Scu"ptura 'ntre GBB-47AAC 67F
- Scu"ptura# 4FBB- 8scu"ptura modern9C 67G
G
- scu"ptura Rena$teriiC 67G.24
- scu"ptura C"asic# romantic# rea"istC 67G.22
- scu"ptura# 2BBB-2BAAC 67G.2F
c9 Scu"ptur $i scu"pturi C 67:
- Scu"ptur 'n pietre pre!ioase $i semipre!ioaseC 67:
- Scu"ptura 'n "emnC 67:.F
- Scu"ptura 'n fi"de$C 67:.:.
Subdiviziuni pentru arte, literaturi individuale si forme
literare specifice
Subdiviziunile pentru arte, literaturi individuale si forme literare
specifice codific, n principal, sisteme de categorii determinative privind
istoria si critica literar, genuri si specii literare, curente si scoli n
literatur si art, teme si subiecte particulare reflectate n domeniile artei
si literaturii.
&cestea constituie originea viitoarelor subdiviziuni auxiliare
speciale ale
Clasificrii Zecimale Universale pentru Clasa 8 Limb.
Lingvistic.Filologie. Literatur. 'nformatia oferit de aceste
subdiviziuni are un nteles semantic legat n mod direct de indicii
principali pe care i determin si pentru care au fost realizati.
(n ceea ce priveste sfera de utilizare a subdiviziunilor pentru arte,
literaturi individuale si forme literare specifice, aceasta este marcat
diferit n editiile Clasificrii Zecimale Dewey$ prin sgeat )editia *'*+,
asterisc )editia **'+, pozitionate la indicii principali.
'ndiferent de semnul grafic folosit, exist aceeasi restrictie
metodologic a utilizrii acestor subdiviziuni, numai n condiIiile n care
la indicii principali ai claselor 800 si 700 sunt mentionate indicatii
metodice speciale.
:
Cu sigurant, n proiectarea indexrilor trebuie respectate toate
indicatiile metodice din ,abela principal, dar si din ,abelele auxiliare ale
unei editii C.Z.D. care, de cele mai multe ori, includ si exemple
pragmatice. 'nvestigarea tabelelor principale si auxiliare ale C.Z.D. ofer
indexatorului nu numai specificatiile metodice, care trebuie respectate,
dar si solutii pragmatice de indexare a unor subiecte dificile.
Caracterul fundamental interdisciplinar al celor dou limbae de
indexare )Clasificarea Zecimal Dewey si Clasificarea Zecimal
Universal+ reiese si din sistematizarea subsistemelor auxiliare
compozitionale privind subdiviziunile pentru arte, literaturi individuale,
forme literare specifice si indicii auxiliari analitici sau speciali.
Tipicitatea indicilor auxiliari analitici sau speciali
-spunz.nd unor functii multiplicative, indicii auxiliari analitici
speciali sau subdiviziunile auxiliare speciale au sisteme de reprezentri
proprii, construite pe baza unor conventii. (n functie de acestea, putem
departaa tipologiile generale ale subdiviziunilor auxiliare analitice care
au forme fixe$ .0 !" # )punct zero/ linioar/ apostrof+ si structurile
$ibride$ #0"%&08 pentru clasa 0/ !00"%!00' si !0"%!0' pentru Clasa 1.
Constructiile subdiviziunilor auxiliare speciale se coreleaz
structural, functional si semantic cu ierar!izrile indicilor la care exist
mentionarea expres a analiticilor respectivi. &cestea, de fapt,
sintetizeaz anumite caracteristici ale indicilor de baz elimin.nd,
totodat, repetabilitatea lor la nivelul unui ntreg segment ierar!ic al
Clasificrii Zecimale Universale. &stfel, Clasa 8 Limb. Lingvistic.
Literatur
beneficiaz de reprezentri ale subdiviziunilor auxiliare speciale$ cu
punct zero .2/ cu linioar 34536 si cu apostrof .
Structura general a indicilor auxiliari analitici care au 7indicator
de
6
fatet8, punct zero are ca punct de convergent genurile si speciile
literare. (n privinta indicilor auxiliari analitici sau speciali cu punct zero,
acestia sunt reprezentati prin subdivizri la (8).0 *eoria, studiul si
te$nica literar$
8).0) Scoli, curente si miscri literare
8).0' Critic literar. Studii literare
8).0'" Studii literare comparate. Literatur comparat.
9entru subdiviziunile auxiliare speciale construite cu apostrof,
diviziunea 8) Literatur desfsoar 7construcii $ibride8 pentru originile si
perioadele literaturilor$ 8)&0 8)&0" 8)&0) 8)&0+ 8)&0,, etc.
,ot n cadrul (constructiilor $ibride-, denumite astfel, datorit
atipicittii acestora, se regsesc indicii auxiliari analitici speciali care
cumuleaz sensuri complementare ale editiilor literare si care sunt
specificati la$ 8).A%/ Scrierile, lucrrile, operele % unor anumiti autori.
&ceste modalitati paradigmatice de indexare a lucrrilor literare sunt
mult prea alambicate n conditiile n care toate codificrile
complementare privind autorul, titlul, tipurile editiilor, reprezint puncte
de acces n fisierul de autoritate si au capacitatea de a oferi informatii
ex!austive beneficiarului.
Metodologia operational* a indicilor auxiliari analitici ai
Clasific*rii Zecimale Universale
"perationalizarea indicilor auxiliari analitici ai Clasificrii Zecimale
Universale nu este at.t de complicat si complex ca cea a
subdiviziunilor auxiliare din ,abela : a C.Z.D. De altfel, nsusi #. Dewey
a apreciat inovatia lui 9. "tlet, care n cadrul noului sistem de clasificare,
cel al C.Z.U.$ ;a construit simboluri ingenioase cu vaste avantae
pragmatice. (n mod evident, aceste simboluri permit crearea unor
subdiviziuni ale aceluiasi indice fr a crea motive de confuzie7. Se
considera, mai mult, c semiotica Clasificrii Zecimale Universale., prin
semnele speciale de includere a auxiliarilor, confer acestui limba de
5
indexare o flexibilitate multilp n redarea tuturor fatetelor ce determin
conceptul de baz al unei lucrri exprimat prin indicele principal.
Din aceast perspectiv, opinm c metodologia operational a
indicilor auxiliari analitici sau speciali beneficiaz de norme permanente
n utilizarea acestora, iar principiile de organizare si functionare sunt
simple, clare si eficiente.
,ipologia si structura descriptiv a acestor indici analitici, care se
regsesc n tabelele C.Z.U. si sub denumirea generic de ;subdiviziuni
auxiliare speciale7, au un caracter repetitiv care le confer
posibilitatea utilizrii la ntreaga structur ierar!ic pentru care au fost
creati. (n sistemul de utilizare a auxiliarilor analitici, modelul acceptat ca
operational este$ indice principal 3 subdiviziuni auxiliare speciale, I.P.
S.A.S., n cadrul cruia toat sc!ema ierar!ic a indicelui principal poate
beneficia de toti auxiliarii speciali mentionati la structura de baz.
Uneori, structura functional a analiticilor desfsoar, la anumite
diviziuni si subdiviziuni principale, o sc!em mult prea ampl si detaliat,
care poate fi generatoare de erori neprevizibile n indexare.
9entru Clasa < =imb. =ingvistic. =iteratur subliniem faptul c
metodologia operational a indicilor auxiliari analitici sau speciali pentru
diviziunea <0 =iteratur poate fi sintetizat si exemplificat mai bine n
cadrul unor structuri sistematizate, n care am configurat tipologia
specific a subdiviunilor auxiliare pentru literatur, pe urmtoarele nivele
de referint$
<0 =iteratur n general$ >45>6/ ?25?0<0/ .245.264.
<04 =iteratura limbilor individuale$ >45>6/ ?25?0<0/ .245.264.
Unele dintre disfunctionalittile din constructiile indicilor
complecsi se datoreaz si ignorrii, omiterii sau nentelegerii specificatiilor
metodice introduse cu rol metodologic n sc!ema C.Z.U., dar din pcate
nementionate si n varianta sa electronic. Cu sigurant, aceste valori
multifunctionale ale subdiviziunilor auxiliare speciale contribuie la
A
realizarea unor clasificri zecimale complexe ale publicatiilor. Desigur,
este important si optimizarea ergonomiei sc!emei
C.Z.U. prin multiplicarea acestor auxiliari la diverse secvente din
ierar!izarea unor indici dar, n principal analiticii speciali contribuie la
dinamizarea topicii de indexare.
9rin analiza sistematic, tipologic si metodologic a celor dou
categorii de auxiliari din C.Z.D. si C.Z.U., am sustinut si argumentat
valoarea si importanta lor n gestionarea informatiei, precum si a
reprezentativittii lor ca un sistem dinamic, constituit ierar!ic si cu o
bun coordonare a subsistemelor specifice. &plicatiile excesive si uneori
rigide ale subdiviziunilor comune la fiecare dintre cele trei componente
ale ,abelei : Subdiviziuni pentru arte, literaturi individuale, forme
literare specifice ),:>&, ,:>@, ,:>C+ din C.Z.D. diminueaz si disperseaz
eficienta ;notatiilor auxiliare7 ngreun.nd, astfel, metodologia
operational a acestui limba. (n acelasi context, ntr>o raportare
contrastiv, Clasificarea Zecimal Universal, prin subdiviziuni auxiliare
speciale, faciliteaz o metodic pragmatic, eficient prin simplitatea si
exactitatea acestor conventii ale analiticilor speciali.
(n concluzie, putem aprecia c valoarea, oportunitatea si
procesarea interdisciplinar a informatiilor prin structurile compozitionale
ale celor dou limbae de indexare contribuie la functionalitatea
referential a acestor dou sisteme. Se stabilesc astfel relatii dinamice si
conexiuni practice ntre indicii de baz si determinrile lor atributive,
reprezentate prin tipologiile acestor auxiliari, care determin
flexibilizarea variabilelor operationale ale clasificrii si contribuie la o
abordare pluridimensional a indexrii informatiilor.
@ibliografie$
4B
Structuri auxiliare compozitionale n sistemul Dewey si C.Z.U.$
studiu comparativ > Dr. Zenovia Aiculescu
Sisteme functionale ale limbaelor de indexare 3 studiu comparativ
> Dr. Zenovia Aiculescu
Curs sustinut in Universitatea @ucuresti > Dr. Zenovia Aiculescu
44