Teoria limbii i lingvisticii generale

Clasificarea limbilor



Proiect realizat de: Belmega Ionela
Istrati Mdlina
Prelipcean Cristina

Limbile se deosebesc ntre ele prin toate laturile lor: fonetic le!ic
gramatic ca i prin legile interne de evolu"ie# $e tie c in afara unor legi
cu totul generale decurg%nd din trsturile limba&ului legile lingvistice
difer de la o familie la alta de la limb la limb i c'iar n cursul istoriei
aceleiai limbi# (iecare limb transform ntr)un mod propriu materialul
transmis din limba)baz#
*arietatea actual a limbilor de pe glob se e!plic prin mai mul"i factori:
descenden"a din limbi)baz diferite specificul dezvoltrii istorice a
colectivelor de vorbitori etc# $)a formulat ipoteza c limba&ul a aprut pe
glob ntr)un singur punct+ faptul c antropologii au gsit urmele omului
primitiv n diferite etape ale e!isten"ei lui n mai multe regiuni arat c
procesul formrii limba&ului a durat o vreme foarte ndelungat#
,i n tot acest timp grupurile s)au scindat mereu# -flate la mari
distan"e ntre ele colectivele umane i)au furit mi&loace de comunicare
sonore specifice#
.n lunga perioad a comunei primitive procesele de diversificare au
avut o deosebit intensitate# .n aceast epoc au luat natere marile familii de
limbi de pe glob#
/dat cu formarea statelor diferen"ierea lingvistic scade n
intensitate fr a nceta ns# 0nele familii de limbi ) ca cea romanic )
iau natere n epoca istoric la sf%ritul antic'it"ii# .n societ"ile tribale
separarea limbilor n dialecte i transformarea acestora n idiomuri de sine
stttoare se produc p%n n ultimele secole dup cum se constat din
studiul limbilor amerindiene#

I. Familia limbilor indo-europene
-ceasta este familia cu numarul cel mai mare de vorbitori din lume: apro!imativ
&umtate din popula"ia globului# 1a cuprinde ma&oritatea limbilor vorbite n 1uropa
multe limbi din -sia+ s)a e!tins n -merica i -ustralia#
Limba comun este neatestat i a fost numit conve"ional indo-europeana# 2u
se cunoate nici patria popula"iilor indo)europene i nici perioada n care din indo)
european s)au format limbile e!istente n epoca istoric# 3in%nd seama c la data celor
mai vec'i atestri limbile indo)europene sunt mult deosebite una de alta i tiind c
modificrile lingvistice se produc foarte lent se poate deduce c perioada comunit"ii
indo)europene se plaseaz n urm cu multe mii de ani n comuna primitiv#
4ialectele limbii indo)europene s)au rsp%ndit pe un teritoriu foarte vast i
ulterior s)au transformat n limbi nrudite# Printre acestea unele prezint asemnri mai
mari i de aceea sunt grupate n ramuri# 4impotriv alte limbi ocup o pozi"ie izolat#
1. Ramura limbilor indo-iraniene
1.1 Grupul limbilor indiene
Limbile indiene sunt atestate n trei faze ale evolu"iei lor: indiana vec'e indiana
medie i limbile indiene moderne#
Indiana veche este cunoscut sub dou forme diferite ca timp i baz dialectal:
vedica si sanscrita.
Vedica este limba celor mai cunoscute te!te indiene a imnurilor religioase Vedele
5veda 6tiin"67#
Sanscrita, limba literar a operelor cu caracter laic 5samskrta 6prelucrat
artistic67: Mahabharata, Ramayana i operele lui !lid!.
Indiana medie e reprezentata de limbi comune care s)au dezvoltat paralel cu
sanscrita literar# -cestea sunt denumite cu termenul de pr!krit 5prakrt 6natural6
6popular67#
.n perioada meie au e!istat i limbi religioase dintre care celebr este p!li folosit
si astazi in unele tari ca limba a budismului#
Limbile indiene moderne formate prin &urul anului 8999 e#n# sunt vorbite de
apro!imativ :99 de milioane 5in 8;<87#
Cea mai raspandita limba neoindiana este hindustana cu doua forme literare:
hindi ) din 8;:= limba de stat a 0niunii Indiene si urdu#
-lte limbi indiene moderne: ben"ali, bihari, pan#abi, asami, "u#orati, sindhi,
kashmiri#
Tot limba indiana este si limba ti"aneasca 5limba romilor7 care s)a separat de
restul limbilor indiene din secolul al *)lea#
1.$. Grupul limbilor iraniene 5persane7
Limbile iraniene sunt foarte apropiate de cele indiene indreptatind ideea ca ele s)
au format din dialectele unei limbi unice ) din indo)iraniana de baza#
%imbile vechi iraniene sunt cunoscute din documente izolate# Primele te!te de
limba iraniana sunt scrise in vechea persana cunoscuta prin inscriptii cuneiforme din
vremea regilor -'emenizi 5secolele <): i#e#n#7#
&vestica este limba unor te!te ale religiei mazdeice creata de marele reformator
>arat'ustra#
%imbile iraniene medii se e!tind pe perioada dintre secolele :)? i#e#n# si secolele
@); e#n# si cuprind grupul occidental si grupul oriental# In grupul occidental intra
so"diana, saka, hore'mica. 4in grupul oriental se cunoaste limba parta si persana
medie#
%imbile iraniene moderne 5din secolul ;7:
(ersana este cea mai importanta dintre limbile vorbite astazi+ este limba oficiala
in Iran dar folosita ca limba materna de 89 milioane de vorbitori# Primele documente de
limba moderna dateaza din secolul al IA)lea# In secolul al A)lea limba literara este
ilustrata prin opera marelui poet (irdusi care a scris )artea re"ilor si a lui /mar
B'aCam#
In sud)estul Iranului si in Beluscistn se foloseste limba beluciana#
-lte limbi iraniene actuale: tad#ika, a*"hana, oseta, kurda#
2. Ramura limbilor italice
Cuprinde doua grupuri: latino-*alisc si osco-umbrian#
%imba latina vorbita la inceput pe un teritoiru restrans in &urul Domei a inlaturat
cu vremea celelalte limbi de pe teritoirul Italiei 5osca, umbriana, *alisca, etrusca7 si s)a
e!tins odata cu cresterea puterii romane pe un teritoriu imens ca limba oficiala a
Imperiului Doman si ca mi&loc international de intelegere#
Cel mai vec'i te!t latin este o scurta inscriptie pe o fibula de aur de pe la anul <99
i#e#n# -supra perioadelor istoriei latinei 5in corelatie cu cele ale literaturii si ale vietii
socio)politice7 nu e!ista acord unanim# $e pot propune urmatoarele 51LID p# 8=:)8=E7:
) latina arhaica 5sec# < i#e#n# ) sfarsitul sec# ? i#e#n#7+
) latina preclasica 5sfarsitul sec# ? i#e#n# ) sec# 8 i#e#n#7 caracterizata prin
constituirea limbii literare normate+
) latina clasica 5mi&locul sec# 8 i#e#n# ) sec# 8 e#n#7 epoca apogeului limbii
literare fata de care limba vorbita cunoaste o evolutie divergenta rapida+
) latina preclasica 5sec# 8# e#n# ) cca F99 e#n#7 epoca diferentierii crescande
dintre limba literara si limba vorbita+
) latina tar'ie 5cca F99+ pentru limba scrisa pana in @99+ pentru aspectul vorbit )
pana in <99 data care marc'eaza conventional inceputul diversificarii romanice7+
crestinismul da nastere unei noi variante latina crestina dezvoltata paralel cu limba
literara traditionala+
) latina medievala dupa @99 pana in secolul A* ) bazata pe o incercare de
revigorare a normelor latinei clasice folosita ca limba de cultura+
) neo-latina ) incepand din Denastere se dezvolta paralel 5nu fara interferente7
cu prelungirile latinei medievale#
3. Ramura limbilor romanice
Limbile romanice ocupa o mare intindere din Peninsula Iberica pana la Marea
2eagra# 1le sunt descendente din latina formate prin diversificarea si evolutia
neintreupta a latinei vorbite asa)numita latina vul"ara in cea mai mare parte a
teritoriilor provincilor romanizate ale Imperiului Doman#
In cadrul familiei indo)europene limbile romanice au datorita e!tinderii lor in
regiunile din afara continentului european cel mai mare numar de vorbitori ) cca @99
milioane ca limba materna si secunda#
Clasificarea limbilor romanice a constituit si constituie una dintre preocuparile
centrale ale romanistilor# 2u e!ista nici pana astazi o clasificare unanim acceptata# -stazi
sunt general recunoscute ca limbi romanice romana, dalmata 5grupul oriental7 italiana,
sarda, occitana, *rance'a, catalana, spaniola, portu"he'e, reto-romana 5grupul
occidental7#
%imba romana limba romanica orientala 5grupul balcanoromanic ) dupa unii
cercetatori gr# -penino)balcanic italo)balcanic traco)iliroromanic7#
1ste vorbita de peste FE milioane de vorbitori 5ca limba materna7 in Domania
Moldova 0craina Bulgaria Iugoslavia 0ngaria -lbania Grecia si de catre emigranti
in Canada $0- -merica Latina -ustralia Israel Turcia etc# 1ste limba oficiala in
Domania si Depublica Moldova#
Prima atestare documentara dateaza din 8EF8# -re patru dialecte: unul nord)
dunarean 5daco)roman7 cu care se confunda limba romana in sens restrans si trei sud)
dunarene 5meglenoroman istroroman aroroman7# romanizarea a fost rapida si intensa in
ciuda duratei mai mici a stapanirii romane si a pozitiei periferice in Domania# 1poca de
formare sau de constituire a identitatii romanice este controversata: secolele E)=H@# se
admite ca punct de reper inceputul influentei efective a limbii slave#
+almata limba romanica orientaa disparuta la sfarsitul secolului 8; vorbita pe
coasta 4almatiei 5azi in Croatia Bosnia si Iertegovina7#
(ormarea dalmatei este consecinta lingvistica a cuceririi de catre romani a
triburilor indo)europene ale ilirilor care locuiau regiunea din mileniul I i#e#n# 0ltimul
vorbitor Tuone 0dina 5mort in 8@;@7 a reprezentat principala sursa de cunoastere a
dalmatei#
Italiana, limba romanica occidentala grupul italo)romanic+ apro!imativ <9
milioane de vorbitori# 1ste limba oficiala in Italia $an Marino *atican 1lvetia# Limba
uzuala in (ranta 5Corsica -lpi Coasta 4almata7 Monaco -rgentina Brazilia Canada
$0- 1tiopia Libia $omalia# 1ste limba de cultura in Malta#
-re trei grupuri dialectale mari: septentrional toscan si centro)meridional# Cel
mai vec'i document de limba italiana dateaza din ;<9# 4ialectul toscan este cel ce a stat
la baza formarii limbii italiene literare#
Sarda limba romanica din grupul italoromanic+ apro!imativ un milion de
vorbitori in cea mai mare parte bilingvi 5italiana7# 1ste vorbita in Italia in insula
$ardinia#
/cupa o pozitie aparte intre Domania orientala si Domania occidentala# $e
prezinta astazi sub forma unui conglomerat de graiuri# 2u a atins stadiul de limba
standard este o limba populara nescrisa+ unii o considera dialect italian#
,ccitana 5lan"ue d-oc, provensala7 limba romanica occidentala grupul
galoromanic+ apro!imativ @ milioane vorbitori 5dintre care eventual 8)F milioane activi
insa varstnici in zone rurale7 ) nici un monolingv 5ma&oritatea franceza7# 1ste vorbita in
sudul (rantei 5J Midi zone din Monaco 2)1 $paniei7# -re dupa unii cercetatori pozitie
intermediara intre grupul galoromanic si iberoromanic#
.rance'a limba romanica occidentala+ grupul galoromanic+ 88E milioane de
vorbitori# Limba oficiala in (ranta -ndorra 5alaturi de spaniola si catalana7 Belgia
5alaturi de flamanda7 1lvetia 5alaturi de germana italiana, reto-romana7 Italia
5provincia *alle dK-osta ) alaturi de italiana7 Lu!emburg 5alaturi de lu!emburg'eza7
Marea Britanie 5in Insulele 2ormande ) in insula LerseC alaturi de engleza uzuala in
celelalte7 Monaco#
In -merica: limba oficiala in Canada 5alaturi de engleza7 si Iaiti+ limba uzuala in
Barbados si $0-# In -frica: limba oficiala in Benin BurMina ) (asso Bermude
Camerun Congo Gabon Madagascar 2iger $enegal Tago >air etc+ limba uzuala in
-lgeria Maroc Tunisia#
In -sia: limba uzuala in Laos Liban# 1ste limba oficiala la /20#
Cel mai vec'i te!t de limba franceaza dateaza din @:F# 4ialecte: normand picard
valon c'ampenois loren potevin gallo angevin#
In istoria limbii franceze se disting mai multe etape: franceza vec'e 5@:F ) sec#
8:7+ franceza medie 5sec# 8: ) sec# 8<7+ franceza moderna 5franceza clasica ) din sec# 8=
) perioada de fi!are a structurilor lingvistice7#
Limba franceza literara s)a format pe baza dialectului vorbit in regiunea .lle de
(rance 5capitala Paris7#
)atalana, limba romanica occidentala grupul iberoromanic+ apro!# @ milioane
vorbitori din estul $paniei 5in Catalonia ) capitala la Barcelona7 in insulele Baleare in
sudul (rantei# In Italia este limba oficiala in -ndorra 5alaturi de *rance'a si spaniola7#
*orbita de apro!# F<N din populatia $paniei#
Primele te!te dateaza din secolul 8F# 1ste considerata 6limba punte6 intre grupul
iberoromanic si galoromanic#
Spaniola, limba romanica occidentala grupul iberoromanic apro!# ?99
milioanede vorbitori# 1ste limba romanica cea mai bine reprezentata din punctul de
vedere al numarului de vorbitori si al e!pansiunii teritoriale 5ocupa locul : in lume dupa
chine'a, en"le'a, hindi7#
Limba spaniola este limba oficiala in $pania -ndorra -rgentina Bolivia C'ile
Columbia Costa Dica Cuba 1cuador Guatemala Guineea ecuatoriala Ionduras
Me!ic 2icaragua Panama ParaguaC Peru Depublica 4ominicana $alvador $0-
5statele 2eO Me!ico si Puerto Dico ) alaturi de engleza7 0ruguaC *enezuela# 1ste
limba oficiala la /20#
-re trei dialecte primare actuale 5aragonez asturoleonez castilian7 si unul
disparut 5mozarab7# Cele mai vec'i documente de limba spaniola 5printre care poemul
epic )idul7 dateaza de pe la &umatatea secolului 8F# limba spaniola literara s)a format pe
baza dialectului castilian#
(ortu"he'a, limba romanica occidentala grupul iberoromanic+ peste 8@<
milioane vorbitori# 1ste limba oficiala in portugalia si in diferite state care au facut parte
din fostul imperiu colonial portug'ez: Brazilia -ngola Mozambic Guineea)Bissau
Capul *erde etc# se mai vorbeste in $pania si de catre emigranti in $0- Canada in
foste colonii portug'eze din -sia#
-re doua dialecte initiale dintre care unul a disparut# Primul document de limba
portug'eza dateaza de la sfarsitul secolului 8F# cel mai vestit monument literar de limba
portug'eza ) %usiadele de Camoens#
Reto-romana ) nume dat unor grupuri de dialecte romanice a caror unitate a
fost sustinuta prima data de G# I# -scoli dar care a fost si este adesea contestata de multi
lingvisti# este vorbita in 1lvetia Italia 5in nord7 de cca @?9 999 de vorbitori#
-lte grupuri de dialecte: occidental 5romansa7 central 5retic central7 si oriental
5friulan7# 4in 8;?@ romansa este recunoscuta ca limba nationala in 1lvetia 5cantonul
GraubPnden7#
4. Ramura limbilor celtice
Limbile celtice sunt vorbite in insulele din vestul 1uropei de descendentii vec'ilor
celti# In mileniul I i#e#n# acestia ocupau tot centrul 1uropei# Impinsi in partea de vest a
continentului apoi in insulele brutanice in cele din urma celtii au fost absorbiti de
romani# $ingura limba celtica de pe continent in vremea cuceririi romane 5secolul I i#e#n#7
era "alica cu te!te datand din primele secole i#e#n# Galica a fost parasita treptat odata cu
cucerirea Galiei de catre romani lasand urme in le!icul limbii franceze mai ales in
toponimie#
In prezent e!ista urmatoarele limbi celtice:
Irlande'a vorbita de cca 8 milion de oameni+ primele te!te sunt niste inscriptii
din secolele E si <# ocuparea insulei de catre englezi timp de @ secole 5sec# 8F)F97 a dus la
inlocuirea traptata a irlandezei cu engleza# -stazi in Depublica Irlanda invatarea
irlandezei este obligatorie#
Scotiana este vorbita de apro!# 8?9 999 de oameni ma&oritatea bilingvi# 1a este
limba unei populatii irlandeze care a venit in $cotia in secolul E e#n# 1voluand
independent de irlandeza timp de cateva secole limba a capatat o fizionomie aparte+ nu e
atestata insa inainte de secolul 8<#
%imba man/ pe cale de disparitie e vorbita de cateva sute de locuitori ai insulei
Man# 1a pare mai diferita de irlandeza decat scotiana#
Gale'a a vorbita in Tara Galilor de circa =99 999 de oameni# 1ste idiomul celtic
cel mai bogat si mai evoluat# Primele monumente literare dateaza din secolul 8F dar
compunerea lor a fost anterioara#
0retona e vorbita de urmasii celtilor care sub presiunea anglo)sa!onilor s)au
instalat in secolele E)= in regiunea franceza Bretagne# 4in cei apro!imativ 8 E99 999 de
vorbitori marea ma&oritate este bilingva cunoscand si franceza#
5. Ramura limbilor germanice
Limbile germanice sunt raspandite in partea de apus si de nord a continentului
european# Limba germanica comuna nu este atestata in scris# 4in cea mai vec'e faza
cunoscuta 5secolele ?): e#n#7 limbile germanice formeaza tei grupuri distincte:
5.1. Grupul de rasarit este reprezentat de "otica limba unor populatii venite din
partile *istulei#
Gotica este cunoscuta prin cateva fragmente din Biblia tradusa de misionarul
crestin Qulfila in secolul :# -cesta a creat alfabetul gotic alcatuit din F= de litere bazat
pe cel grec si completat cu semne imprumutate din alfabetul latin si cel runic# 4in limba
gotica s)au pastrat vreo @9 de cuvinte#
5.2. Grupul de nord sau scandinav
Pana in secolul @ cand in istoria popoarelor nordice incepe perioada cnoscuta sub
numele de 6epoca viMingilor6 5sec# ;)887 in toata $candinavia se vorbea o limba unica#
Primele te!te in aceasta limba numita vechea nordica ) cea mai vec'e limba germanica
atestata ) dateaza din secolul ? e#n# si ele sunt reprezentate de inscriptii in caractere
runice#
0nitatea limbii vec'i nordice tine pana in secolul ; cand diferentierile dialectale
se accentueaza fapt care a dus treptat la formarea celor patru limbi: la vest ) islande'a
si norve"iana si la est ) dane'a si suede'a#
Islande'a are apro!imativ 8E9 999 de vorbitori# 1ste cea mai ar'aica dintre
limbile scandinave# (iind izolata in insula 5Islanda a fost populata la sfarsitul secolului ;
cu colonisti adusi din vestul 2orvegiei7 ea s)a mentinut fara sc'imbari esentiale pana
astazi# In evul mediu islandeza s)a bucurat de cel mai mare prestigiu intre limbile literare#
Literatura islandeza incepand cu secolul 89 a fost reprezentata de opere artistice
valoroase cum este colectia de legende 1dda#
2orve"iana este vorbita de apro!imativ : E99 999 de oameni# $tapanirea
2orvegiei de catre 4anemarca timp de trei secole a impus daneza ca limba oficiala+
norvegiana n)a mai e!istat ca limba literara ci doar ca un grup de dialecte locale pana in
secolul 8@# 4aneza literara din 2orvegia influentata de dialectele norvegiene a devenit
cu vremea o limba noua deosebita de cea daneza# -ceasta a fost numita dano-
norve"iana sau pur si simplu norve"iana si e folosita pana azi ca limba oficiala#
+ane'a are E milioane de vorbitori#
Cele mai vec'i documente in daneza sunt inscriptii cu caractere runice datand din
secolul al AI)lea# Primele te!te literare au caracter dialectal# In secolul al A*I)lea
raspandirea cartilor tiparite si Deforma au contribuit in mare masura la stabilirea
normelor limbii literare# -stazi daneza este folosita in afara 4anemarcei in relatiile
oficiale in Islanda in insulele (aeroerne in Groenlanda 5alaturi de esc'imosa7#
Suede'a este cea mai raspandita limba scandinava# 1a este vorbita de circa ;
milioane de oameni# Primele documente in limba suedeza in alfabet latin sunt
reprezentate de te!te de legi din secolul al AI*)lea#
5.3 Grupul de vest
1ste cel mai numeros si spre deosebire de cel bordic si)a pierdut unitatea initiala
asa incat astazi diferentele intre limbile care apartin acestui grup sunt mult mai mari decat
intre limbile nordice#
4in acest grup fac parte:
Germana de sus sau "ermana propriu-'isa cu apro!# 899 milioane vorbitori 5ca
limba materna7# 1ste limba oficiala in Germania -ustria 1lvetia Liec'tenstein# $e mai
vorbeste in (ranta 5-lsacia si Lorena7 Italia -lto -dige7 4anemarca Lu!emburg Dusia
e!)Iugoslavia Ce'ia Domania#
0nul dintre cele mai vec'i documente este poemul eroic )antecul lui
3ildebrand din secolul IA# Cel mai important monument de limba de la inceputul
perioadei germane moderne este traducerea Bibliei de catre Lut'er# Cunoaste mari
diferentieri dialectale de aceea vorbitorii de dialecte diferite nu se pot intelege decat cu
a&utorul limbii literare#
Tot de germana de sus tine limba idis provenita dintr)un dialect al germanei
medii vorbit de o pupulatie evreiasca nevoita sa emigreze din Germania in secolul AI*#
2umarul vorbitorilor de idis este nesigur si difera de la o susra la alta# -stazi cifra se
estimeaza de la 8 milion 5ca limba materna7 la E milioane#
4in germana de &os s)au format olande'a si *lamanda si limba a*rikaans
5Jlimba burilor7#
,lande'a are peste 88 milioane de vorbitori# 4in secolul al A*I)lea se dezvolta o
literatura bogata si variata#
.lamanda este vorbita de apro!# : milioane de oameni in Belgia si F99 999 in
(ranta# 1ste apropiata de olandeza si este limba oficiala in Belgia#
&*rikaans este limba olandeza adusa de o populatie de olandezi 'ug'enoti
francezi si germani in africa in secolul al A*II)lea# 1ste limba oficiala 5alaturi de
engleza7 in republica $ud)-fricana#
.ri'ona are circa :99 999 de vorbitori 5in /landa nord)vestul Germaniei si o
parte din 4anemarca7# -re trei grupuri dialectale#
1n"le'a se bucura de cel mai mare prestigiu intre limbile germanice# 1 greu de
stabilit numarul e!act al vorbitorilor de limba engleza+ intre FE9)?99 milioane ca limba
moderna dar statisticile engleze dau o cifra de =99 milione de vorbitori inclusiv ca limba
secundara#
1ngleza a fost adusa pe teritoriul -ngliei intre secolele *)*I de catre unele triburi
din nordul Germaniei 5anglo)sa!onii7# Inaintea venirii lor pe teritoriul -ngliei se vorbeau
limbi celtice# Cele mai vec'i te!te dateaza din secolul *II 50eo4ul*7# Limba literara se
bazeaza pe dialectul londonez#
1ste limba oficiala sau principala in: Marea Britanie Irlanda $0- Canada
-ustralia 2oua >eelanda India (ilipine Lamaica alte zone din -sia si -frica este
limba oficiala la /20 si ocupa locul doi in lume ca numar de vorbitori#
6.Ramura limbilor slave
In comparatie cu limbile germanice cele romanice limbile slave au un caracter
mai ar'aic mai conservator# Limbile slave au la baza o limba comuna numita
conventional slava comuna neatestata# Cea mai vec'e forma atestata este slava veche
5sau slava bisericeasca7 limba vec'e literara a slavilor in care calugarii C'iril si Metodiu
au tradus 5in sec# IA7 te!te religioase din greceste intr)un alfabet creat de ei pe baza celui
grecesc# Limbile slave se impart in trei grupuri:
6.1. Grupul de est cuprinde rusa, ucraineana, bielorusa.
Cel mai important monument al limbii slave de rasarit este )antecul despre
oastea lui I"or 5sec# AII7# Cele trei ramificatii s)au constituit ca limbi independente abia
in secolul al AI*)lea sau al A*)lea#
Rusa este cea mai raspandita limba slava 5si din motive politice7# ea este vorbita
de 8F9 milioane de oameni 5ca limba materna7 dar este cunoscuta de peste F<E milioane#
1ste limba oficiala la /20#
5craineana 6ruteana7 are ?E)?= milioane de vorbitori 5surse diferite7# Limba
literara s)a format in secolul al A*III)lea#
0ielorusa este vorbita de @)89 milioane de oameni 5surse diferite7 in Belarus si
Polonia# $)a constituit ca limba literara in secolul al AIA)lea#
6.2. Grupul de vest cuprinde polona, ceha, slovaca polaba 6disparuta7 soraba,
casuba#
Limbile slave de vest sunt mai putin unitare decat cele de sud si est# $unt atestate
din secolul al AII)lea ) ce'a secolul al AIII)lea ) polona#
6.3. Grupul de sud: bul"ara, macedoneana, sarba, croata, slovena#
-re cele mai vec'i te!te slave 5secolul IA7#
7# 4in limbile baltice 5care sunt foarte apropiate de cele slave la fonetica
gramatica derivare si vocabular7 fac parte: lituaniana si letona cu monumente literare
din sec# al A*I)lea# 2i s)au mai pastrat te!te din secolul al A*)lea ) al A*II)lea in limba
prusiana veche asimilata complet spre sfarsitul sec# A*II de neamurile germanice#
4eosebit de importanta pentru gramatica comparata a limbilor indo)europene este
lituaniana 5prin caracterul ar'aic al structurii morfologice si al foneticii7#
Intre limbile slave baltice si germanice e!ista un numar destul de mare de
afinitati lingvistice 5in primul rand morfologice si le!icale7# -ceste relatii le intrec sub
raport cantitativ si calitativ pe cele proprii limbilor balto)slave si indo)iraniene# 4e
asemenea in slava baltica si 'itita e!ista un numar de elemente comune 5in sistemul
fonetic in tipul de formare a cuvintelor si in le!ic7 care constituie adeseori isoglose
specifice#
Pana acum am vorbit despre ramurile familiei indo)europene reprezentate prin
mai mult de o limba# 1!ista insa si alte grupuri indo)europene constituite fiecare din
cate o singura limba# -cesta este cazul limbilor "reaca, armeana, albane'a, hitita si
toharica#
8. imba greaca
Limba greaca vec'e 5sec# al A)lea ) al *)lea i#e#n#7 era scindata intr)o multime de
dialecte legate totusi intre ele fiecare avand o anumita forma literara# 5Pana in sec# al
I*)lea i#e#n# in Grecia nu a e!istat o limba unica7# 4intre dialectele literare cele mai
importante au fost dialectul ionic dialectul atic dialectul doric si dialectul eolic#
4ialectul ionic se vorbea in coloniile grecesti din nord)vestul -siei Mici 58F
orase7# In acest dialect au fost alcatuite epopeile lui Iomer 5Iliada si ,diseea7 poemele
lui 'esiod si opera istoricului Ierodot#
4ialectul atic 5dialectul -tenei7 era indeaproape inrudit cu cel ionic# In general
limba tragediei este dialectul atic 51sc'il $ofocle si 1uripide7 limba comediilor lui
-ristofan a istoricilor Tucidide si Aenofon a filozofului platon si a renumitului orator
4emostene#
4in grupul eolic fac parte dialectele: tesalic, beotic si lesbic 5pe insula Lesbos7#
In secolul al *II)lea ) al *I)lea in dialectul lesbic se creeaza o bogata literatura# In acest
dialect scriu poetii -lceu si $app'o# In odele lor se resimte insa si influenta limbii
poemelor 'omerice#
4ialectele din grupul doric erau raspandite la 1pir+ Locrida Laconia Corint pe
insula Creta in $icilia si Italia# In acest dialect au scris Bacc'ilide Pindar si T'eocrit# $i
proza Lui -r'imede este redactata tot in doric#
Greaca moderna 6neo"reaca7 continua "reaca veche 6elina7# 4eosebirile dintre
ele sunt insa foarte mari#
Istoria limbii grecesti cunoaste trei perioade# Prima la care ne)am referit si mai
sus o formeaza "reaca veche # Potrivit descoperirilor recente ea dateaza din a doua
&umatate a celui de)al II)lea mileniu i#e#n# 1ste limba culturii creto-miceniene 5sau
minoice7 cunoscuta din inscriptii in liniar - si B# 4upa distrugerea acestei culturi 5sec# al
AII)lea i#e#n#7 urmeaza o perioada obscura 5ea tine pana in sec# al *III)lea i#e#n#7# In sec#
al *III)lea incepe marea colonizare a grecilor care avea sa creeze conditiile ce au dat
nastere Greciei clasice# In cateva secole limba greaca se e!tinde in intregul bazin
mediteranean pana in Gibraltar iar in nord pana la tarmurile Marii 2egre#
4atorita prestigiului politic si cultural al -tenei in sec# al *)lea i#e#n# acest dialect
incepe sa se impuna si in alte zone# $uferind insa o puternica influenta ionica in le!ic#
-ceasta forma noua a dialectului atic poarta numele de koin8 6limba comuna6# -paritia
ei a dus la nivelarea particularitatilor dialectale# Limba greaca comuna incepe sa castige
teren in epoca elenistica# 1a avea sa e!iste pana in sec# al *I)lea i#e#n# cand incepe
perioada bizantina caracterizata pe plan lingvistic prin doua tendinte contrare: una
conservatuiva care incearca sa mentina traditiile limbii comune si ale dialectului atic+
aceasta tendinta devine predominanta in literatura+ alta populara care a dus la scindarea
limbii comune 5koin87 vorbite in dialecte teritoriale# -mbele tendinte se continua in
perioada neo"reaca 5apro!imativ din secolul al AII)lea e#n#7# 4in koin8 provine si greaca
moderna# Pana in ultima vreme in domeniul morfologiei 5si partial al sinta!ei7 limbii
neogrecesti c'iar in te!tele dintr)o singura carte in paginile unei reviste sau ziar se
intalneau doua stiluri diferite ) hatharevusa si dimotiki numita si limba pura era
intrebuintata pentru e!punerea stiintifica sau politica# La baza ei a stat vec'iul dialect atic
de pe vremeea lui -le!andru cel Mare 5?E<)?F? i#e#n#7 era de fapt stilul ar'aic livresc
o apropiere artificiala a limbii grecesti moderne de greaca vec'e asa cum fusese ea fi!ata
in proza atica# Bat'arevusa nu era inteleasa de paturile de &os ale populatiei# In sc'imb
dimotiki reflecta limba vorbita azi in Grecia limba inteleasa de cei multi# Decent 58;;=7
guvernul grec a declarat dimotiMi vorbita si cultivata de poeti ca limba obligatorie in
scoli universitati si institutii publice#
!. imba armeana
Cele mai vec'i monumente literare ale acestei limbi dateaza din sec# al *)lea e#n#
%imba armeana clasica 5veche7 numita "rabar se deosebeste esential de armeana
contemporana careia i se spune asharabar# Pe limba lor armenii isi zic hay-6k-7 iar
-rmeniei ) 3ayastan# Trasaturile limbii armene moderne au inceput sa se contureze in
sec# al AI)lea# Multa vreme armeana a fost considerata ) in mod gresit ) ca facand parte
din grupul limbilor indo)iraniene# In realitate insa armeana a imprumutat doar numeroase
cuvinte din parta si persana# Locul limbii armene in randul celorlalte limbi indo)europene
a fost stabilit pentru prima oara de I# IPbsc'mann la sfarsitul sec# al AIA)lea 5mai
precis in anul 8@=E7#
-rmenii sunt inruditi cu traco)frigienii si au locuit candva 5de la inceputul celui
de)al II)lea mileniu i#e#n# pana in sec# al AII)lea i#e#n#7 in Peninsula Balcanica de unde au
migrat mai intai in -sia Mica iar apoi in -rmenia# -ici graiul lor a suferit influenta
limbilor asa)zise anatoliene 5limbi de substrat7 5'itita 'ieroglifica si 'itita cuneiforma7#
In vocabular armeana are mai multe asemanari cu greaca vec'ea indiana limbile
germanice baltice slave cu latina limbile iraniene cu celtica albaneza to'arica
figiana traca ilira si 'itita decat cu restul limbilor indo)europene#
1". imba albane#a
Cele mai vec'i te!te dateaza din sec# al A*)lea# -lbaneza este impartita in doua
dialecte: de nord 5"he"7 si de sud 6elbasan7 care insa prin particularitatile sale se
deosebeste prea putin de g'eg# Ludecand dupa teritoriul pe care)l ocupa s)ar putea afirma
ca albaneza continua ilira ipoteza sustinuta de G# MeCer P# Bretsc'mer (# $ommer -#
T'umb /# Ioffmann /# 4ensusianu I# *alaori -l# P'ilippide 1R# Sabe& -# *#
4esicMa&a s#a# dar anumite particularitati fonetice vorbesc in favoarea originii ei trace 5C#
Pauli I# Iirt G# Qeigand I# Pedersen7 sau daco)moesiene 5*I# Georgeiev7# Ipotezele
acetea sunt impartasite de lingvisti si astazi# in anul 8;EF 4# 4ecev a cautat sa
demonstreze ca albaneza ar continua traca nu ilira# -utorul a&unge la aceasta concluzie in
urma analizei modificarilor pe care le)au siferit cuvintele latine in albaneza# $c'imbarile
sunt asemanatoare cu cele din limba romana care s)a format ca limba romanica pe
substrat traco)daca)get#
In evul mediu ca limbi literare s)au folosit in -lbania latina si greaca#
4atorita numeroaselor transformari sistemul fonetic si structura gramaticala a
limbii albaneze au deviat mult 5in raport cu alte idiomuri indo)europene7# Le!icul abunda
in elemente romantice grecesti si slave# 4in momentul cuceririi Iliriei de catre romani
5sec# al II)lea i#e#n#7 dateaza primele elemente latinesti urmate apoi de influenta italiana
5indeosebi venetiana7 si aromana#
11. imba to$arica
-cest termen arbitrar si ine!act este folosit pentru denumirea a doua limbi inrudite
intre ele# Te!tele to'arice scrise cu caractere indiene si datand din sec# al *I)lea ) al
*II)lea e#n# au fost descoperite la inceputul sec# al AA)lea in TurMestanul c'inez# 4upa
locul unde au fost gasite te!tele limbile se impart in tur*ana 5sau to'arica -7 si kuceana
5sau to'arica B7 indeaproape inrudite# 4escoperirea te!telor to'arice a constituit un
eveniment e!traordinar in lingvistica comparativ)istorica# Limbile to'arice au alcatuit o
grupa indo)europeana noua despre care anterior nu se stia nimic# 2u cunoastem nici
timpul nici cauzele disparitiei celor doua idiomuri#
4esi te!tele to'arice atesta sc'imbari esentiale in limba lor 5fata de indo)
europeana comuna7 totusi ele au conservat unele trasaturi indo)europene ar'aice#
Limbile to'arice manifesta asemanari cu grupurile italic celtic slav cu greaca
armeana si frigiana# 4ealtfel definind pozitie to'aricei intre celelalte limbi indo)
europene -# Meillet sublinia ca ea se situeaza intre italo)celtica pe de o parte slava si
armerana pe de alta# -vand in vedere ca in to'arica e!ista elemente de substrat fino)
ugrian se poate adimite ca patria primitiva a vorbitorilor ei s)a aflat intre 2ipru si 0ral#
2u este e!clus ca intr)o epoca foarte indepartata stramosii popoarelor germanice ai
balto)slavilor si to'arienilor sa fi alcatuit grupul indo)european de nord separat destul de
timpuriu de indo)europeana# Mai tarziu 5probabil in mileniile al I*)lea ) al III)lea i#e#n#7
grupul acesta s)a scindat in germanica baltoslava si to'arica#
12. imba $itita %sau nesita&
3itita a fost raspandita in -sia Mica si ne)a parvenit in te!te cuneiforme incepand
cu mileniul al II)lea i#e#n# 5peste 8E 999 de tablite de argila7# Monumentele 'ititei
cuneiforme sunt foarte numeroase si variate in ceea ce priveste continutul# -ceasta limba
a fost descifrata de asiriologul ce' B# IroznC in anul 8;8E# 4escifrarea si interpretarea
te!telor 'itite au contribuit intr)o larga masura la revizuirea unor probleme de gramatica
comparata a limbilor indo)europene#
Trebuie spus ca te!tele 'itite nu reflecta integral sistemul acestei limbi caci
adeseori cuvintele proprii sunt inlocuite prin corespondente accadiene sau redate prin
ideograme a caror pronuntare nu se cunoaste#
Importanta limbii 'itite pentru gramatica comparata se e!plica nu numai prin
caracterul ar'aic al te!telor ci si prin prezenta in sistemul fonologic si gramatical al
'ititei a unor deosebiri fata de restul limbilor indo)europene 5de e!emplu e!istenta
laringalelor a doua genuri in loc de trei absenta dualului desinenta comuna pentru
genit# si dat# loc# pl# si genit# sg# etc#7# In unele monumente 'itite s)au gasit interpolari in
luviana si palaita limbi indeaproape inrudite cu 'itita# In $iria de 2ord si in estul -siei
Mici au fost descoperite si inscriptii 'ieroglifice# 1le noteaza o limba apropiata de 'itita
cuneiforma# Limba lor este 'itita 'ieroglifica# Impreuna cu lyciana lydiana si cariana
limbile acestea constituie grupul anatolian 6hitito-luvian7#
In afara de aceste ramuri indo)europene bine cunoscute prin documente s)au
pastrat date fragmentare cu privire la o serie intreaga de limbi ale unor triburi si populatii
care au locuit in vec'ime in regiunile din 1uropa de sud)est si mediteraneana# -naliza
acestor limbi ne permite sa afirmam cu certitudine ca apartin familiei lingvistice indo)
europene# 1ste vorba despre: traco-daca, ilira, *ri"iana etc#
II. Familia limbilor 'ino-ugriene %sau ugro-'inice&
(amilia limbilor ugro)finice se imparte in doua ramuri: ramura u"rica si ramura
*inica# 4in ramura u"rica fac parte limbile ma"hiara, mansi 6re"ula7 si hanti#
4in ramura finica mentionam limbile: *inlande'a 6suomi7, estona, sama
6lapona7, vepsa si isuri, voda si levona limbile komi-permiana si komi-siriana
limbile mordvine 6ersa si moksa7 limba mari rasariteana de campie, mari de munte
si udmurta#
Daporturile dintre diferitele grupuri ale limbilor fino)ugriene sunt e!trem de
comple!e# Cu toate succesele obtinute in domeniul gramaticii lor comparate multe
probeleme legate de formarea acestor limbi inrudite raman totusi inca berezolvate# In
prezent limbile ugro)finice se deosebesc simtitor in structura lor fonetica gramaticala si
le!icala#
III. Familia limbilor turcice
Problema clasificarii genealogice a limbilor turcice nu a fost solutionata definitiv#
4ar spre deosebire de familia limbilor fino)ugriene limbile turcice seamana mult una cu
alta ceea ce usureaza studiul relatiilor genetice e!istente intre ele#
4in aceasta familie fac parte: turca, tatara, a'erbaid#ana, u'beka, turcmena,
ciuvasa, baskira, ui"ura si "a"au'a#
4in limbile turcice care au disparut mentionam: orhona ) limba puternicului stat
din sec# al *II)lea ) al *III)lea e#n# in Mongolia de nord pe raul /r'on+ cumana )
limba unei populatii nomade de stepa 5sec# al AI)lea ) al AI*)lea e#n#7+ limba veche
ui"ura ) limba marelui stat din -sia centrala 5sec# al IA)lea ) al AI)lea e#n#7 si limba
ha'ara#
a7 Grupa estica e reprezentata de limba moarta asiro)babiloneana numita si
accadiana care se vorbea in -siria si Babilon# Monumentele 5scrise cu caractere
cuneiforme7 dateaza din anul FE99 i#e#n# si merg pana in sec# al *)lea e#n#
b7 Damura nordica cuprinde limbile vec'i cananeana, ebraica, *eniciana,
arameica, moabita, mandeica si limba vie aisora# 1braica este limba celor mai vec'i
parti din 0iblie# 1a a e!istat intre sec# al A)lea si al III)lea i#e#n# La sfarsitul secolului
trecut se initiaza o campanie de reinviere a limbii ebraice pentru a putea fi utilizata in
scris si in vorbire# $crierea folosita este cea vec'e iar vocabularul cuprinde pe de o
parte termeni ar'aici adaptati la necesitatile vietii moderne pe de alta imprumuturi din
limbile europene#
Limba arameica este limba unor carti de cult dar care s)a vorbit in $iria -siria si
Babilon din primul mileniu i#e#n# pana in cele dintai secole e#n# ca limba a /rientului
apropiat 5apro!imativ din secolul al III)lea i#e#n# si pana in sec# al I*)lea e#n#7 ulterior
arameica a fost inlocuita treptat de araba+ astazi ea e folosita 6intr)o masura destul de
restransa6#
&isora este o continuare a limbii arameice#
c7 Damura sudica cuprinde araba si etiopiana#
Limba araba dispune de o bogata literatura# Cele mai vec'i te!te sunt
reprezentate de ionscriptii dintre care: una din anul ?F@ e#n# alta ) din E8F si in fine o
a treia ) din E<@# ma&oritatea scrierilor literare le avem incepand din sec# al *I)lea si al
*II)lea# In araba vec'e au fost redactate numeroase opere filozofice matematice si
filologice# /data cu raspandirea islamului rolul limbii arabe in /rient creste considerabil#
4e fapt in viata culturala a popoarelor din /rientul -propiat araba a &ucat acelasi rol ca
latina in 1uropa de apus#
Inrudirea dintre limbile semite a fost stabilita de orientalisti inca din sec# al A*II)
lea adica inainte de delimitarea relatiilor genetice in cadrul limbilor indo)europene cu
alte cuvinte inainte de aparitia metodei comparative)istorice# Confruntarea acestor limbi
a fost inlesnita si a dus la rezultate pozitive numai gratie apropierii limbilor semite intre
ele limbi care mentin pana azi numeroase trasaturi comune#
I(. Familia limbilor ibero %basco&-cauca#iene
Termenul de limbi caucaziene are in vedere numai raspandirea geografica a
limbilor cuprinse sub acest nume# $tiinta nu a dat inca un raspuns satisfacator intrebarii
daca limbile caucaziene formeaza sau nu o singura familie#
a7 Grupa occidentala a limbilor caucaziene cuprinde abha'a, aba'a, limba
adi"hee, kabardina si ubiha+
b7 grupa veinaha 6batbiko-kistina7 din care fac parte limbile cecena, in"usa,
batbika si kistina+ termenul veinah inseamna 6poporul nostru6+
c7 grupa cauca'iana de sud 6cartvela7 include limbile "ru'ina 5numita si
"eor"iana7 men"rela, ceana, 'ana, iar in Peninsula Iberica ) basca#

V.$. Ramura limbilor hamite
4in aceasta ramura fac parte: vechea e"ipteana, copta, limbile berbere ale
tuaregilor si Mabililor din -frica de nord limbile kusite 5in 1tiopia7 si kausa 5vorbita in
2igeria $udan Benin Togo Camerun etc#7#
1"ipteana veche este limba inscriptiilor 'ieroglifice care ni s)au pastrat din
mileniul al I*)lea i#e#n# pana in sec# al III)lea e#n# Monumentele scrieri 'ieroglifice
egiptene au fost descifrate de savantul francez (ranTois C'ampollion in anul 8@FF pe
baza unei inscriptii trilingve#
%imba copta reprezinta o faza ulteriora a egiptenei 5sec# al III)lea epoca
medievala pana in sec# al A*II)lea e#n#7# $crierea copta se bazeaza pe alfabetul grecesc#
Lingvistica contemporana recunoaste inrudirea genetica apropiata dintre limbile
semite si cele 'amite# -ceasta comunitate a avut loc cu apro!imativ E999 de ani i#e#n#
(I. Familia limbilor bantu
Limbile bantu sunt vorbite de popoarele care locuiesc in -frica centrala si
meridionala la sud de $udan# 0antu este o notiune pur lingvistica 5nu antropologica7
toate limbile din aceasta familie formeaza o unitate in ceea ce priveste structura
gramaticala si le!icala# 1le sunt foarte apropiate una de alta 5ca ramura limbilor romanice
ori slave7# 0na dintre particularitatile limbilor bantu o constituie e!istenta asa)numitelor
clase seminale# Toate substantivele au aici prefi!e speciale 5substantivele care denumesc
oameni fiinte lucruri etc#7#
Limbile bantu sunt vorbite de apro!imativ E9 de milioane de oameni# 4intre
limbile bantu cea mai importanta e suahili vorbita de @ milioane de oameni si raspandita
pe litoralul /ceanului Indian#
Literatura in limba sua'ili dateaza din sec# al AI*)lea si contine cronici istorice si
poeme#
(II. Familia limbilor mongolice
-ceasta familie cuprinde limbile: mon"ola, buriat-mon"ola, halhasa, cirata si
kalmika# /arecum deosebite de acestea sunt limbile mon"ola 5in -fganistan7 da"ura
5in Manciuria7 si mon"ura 5in Tibet7#
(III. imbile tunguso-manciuriene
-cestea se impart in doua subgrupe: 87 nordica sau tun"usa cu limbile: evenki,
evena, ne"hidala si solona si F7 sudica sau manciuriana cu limbile: manciuriana,
nanaica, ulcica si orocen# 1le sunt raspandite in 1!tremul /rient#
I).limbile paleosiberiene
Limbile paleosiberiene se subimpart in: 87 ramura de est 6ciukota sau
luoravetlana, eschimosa, koriaka, kamciadala, iuka"hira, ciuvanta si "hiliaka7 si F7
de vest 5limbi ieniseice: keta sau ostiaka din Ienisei, assana si limbile disparute: arina
) in sec# al A*III)lea si kota ) in sec# al AIA)lea7#
). imbile samoede
$e vorbesc in nordul indepartat al fostei 0#D#$#$# 4in acestea fac parte: iurak
6nenetii7, ienisei 6enetii7, tev"i 6n"anassan7 in grupul de nord selkup si kamas in
grupul de sud#
)I. Familia limbilor dravidiene
Limbile dravidiene sunt raspandite pe un spatiu imens la sudul si sud)estul
Iindustanului si partial in India centrala# 2umarul vorbitorilor se ridica la @9 de
milioane de oameni# La baza clasificarii stiintifice a limbilor dravidiene au stat cercetarile
filologilor din India medievala#
Limbile dravidiene se impart in doua grupe: andhra si dravida# 4in prima grupa
face parte limba telu"u iar din a doua: tamila, kanara, maleyalam, kotra si tulu# 2)a
fost stabilita inca apartenenta celorlalte limbi mai putin studiate la nici una din grupele
mentionate: acesta este cazul limbilor: koda"u, toda, bhil, oraon, limba bra"ui s#a#
$ubstratul dravidian a avut o mare influenta asupra limbii indiene vec'i determinand
acolo aparitia consoanelor cerebrale# In privinta structurii fonetice limbile dravidiene
seamana intrucatva cu cele din grupa munda 5de e!emplu limba khe4ari7 vorbite tot in
India c'iar inaintea celor dravidiene#
)II. Familia limbilor malaio-poline#iene
$e subdivide in: 87 ramura malae'a 5sau indone'iana7 si F7 ramura
poline'iana# 4intre aceste limbi cele mai studiate sunt limbile din prima grupa din care
fac parte: indone'iana 5limba de stat a Depublicii Indonezia7 d#a4ane'a, sunda,
malae'a, bali, madura, tora#a, bu"i, ta"alos, mal"asa 5in Madagascar7 etc#
4in ramura polineziana fac parte limbile ha4aiana, samoana, maori s#a#
4intre limbile vorbite in $umatera 5batok, lubu, acek, "avo, indone'iana etc#7
cea mai insemnata este indone'iana, continuatoare intr)un anume sens a limbii
malae'e clasice# In malaeza sunt numeroase imprumuturi din sanscrita si indeosebi
araba# / anumita influenta au e!ercitat)o si 'industana persana d&aOaneza si c'ineza iar
dintre limbile europene: portug'eza olandeza si engleza# In sec# al AI*)lea malaezii au
adoptat scrierea araba# In prezent indonezienii folosecs alfabetul latin# Primele inscriptii
in limba malaeza au fost descoperite in centrul LaOei 5datate: @F= si @?F7# Limba
indoneziana actuala este rezultatul evolutiei si formarii rapide a limbii malaeze
imbogatita pe seama multor limbi si dialecte auto'tone# 4in anul 8;:E malaeza s)a impus
ca limba oficiala a statului si a capatat numele de indoneziana 5lahasa indonesia7# 4e
fapt la F@ octombrie 8;F@ cu prile&ul unui Congres al tineretului care s)a tinut la
LaMarta s)a folosit pentru prima oara termenul de limba indone'iana - bahasa
indonesia ) 6limba indoneziana moderna6 ) care a devenit cu timpul simbolul unitatii
nationale#
4esi indone'iana continua limba malae'a intre ele nu trebuie sa punem semnul
identitatii# Limba indoneziana difera de malaeza prin unele trasaturi legate de evolutia ei
in epoca moderna 5intre altele prin prezenta in vocabular a unui mare numar de cuvinte
pentru notiuni abstracte imprumutate in special din olandeza sau formate din elemente
auto'tone ca si prin unele particularitati morfosintactice# Cu toate acestea cine cunoaste
limba indoneziana poate lesne citi opere literare in malaeza clasica#
2u putem sa nu amintim si de limba ka4i vec'ea limba literara a d&aOanezilor
care a e!istat de la inceputul erei noastre si care in ceea ce priveste structura gramaticala
face parte din categoria limbilor malaio)polineziene# Le!icul ei este insa imprumutat mai
ales din sanscrita si bali deoarece literatura in limba MaOi sunt traduceri si prelucrari mai
mult sau mai putin e!acte ale operelor literare 5epice si dramatice7 sau religioase
5budiste7 din India# 4e foarte multa vreme limba MaOi a aCtras atentia savantilor
5incepand cu Q# *on Iumboldt7 si este una dintre cele mai studiate limbi din aceasta
parte a lumii#
)III. imbile c$ino-tibetane
$e impart in doua mari ramuri: 87 thai-chine'a 6chino-siame'a7 care cuprinde
limba chine'a si grupul limbilor thai 5limba thai propriu-'isa sau thai-siame'a apoi
limbile lao, lui, kuin, vietname'a numita anterior anamita s#a#7 si F7 tibeto-birmana
5limba tibetana, limbile himalaice pronominali'ate limbile himalaice
nepronominali'ate limba birmana s#a#7#
)I(. imbile indiene %amerindiene&
$e clasifica in trei mari grupe: 87 limbile din Canada si $#0#-# 5eschimosa,
aleuta, familia athapasca si al"on9uina etc#7+ F7 limbile din me!ic si din -merica
centrala 5cea mai importanta este aici maya limba moarta vorbita de indienii din
UucatVn si nordul statului Campec'e7+ ?7limbile din -merica de $ud si -ntile 59uechua,
aymara, tupi, "uarani etc#7#
Cu privire la locul limbii coreene in clasificarea genealogica au fost emise doua
ipoteze# 4upa una dintre ele coreeana ar forma impreuna cu limbile dravidiene din sudul
Italiei o familie aparte e!plicatie neacceptata din lipsa de argumente convingatoare# Mult
mai plauzibila este cealalta ipoteza care sustine inrudirea dintre coreeana si limbile
manciuriana si mongola# 4upa parerea lingvistilor care au argumentat cel de)al doilea
punct de vedere coreeana face parte din familia limbilor altaice 5adica este inrudita cu
limbile turcice mongole si tunguso)manciuriene7#

Bibliografie:
8 I0MB/L4 Qil'elm von Despre diversitatea structural a
limbilor i influena ei asupra dezvoltrii spirituale a umanitii
ed# Iumanitas Bucureti F99@
F DW40L1$C0 *I2TILW Ioana Limbile statelor lumii ed#
Meronia Bucureti F99= pag F=)?=
? Q-L4 Lucia+ $L-*1 1lena e limbi se vorbesc pe !lob" 1d#
,tiin"ific Bucureti 8;<@