Sunteți pe pagina 1din 8

REFERAT ANATOMIE

HIPOFIZA I HORMONII HIPOFIZARI


Luliberina (LHRH, GnRH)
Controlul hipotalamic asupra eliberarii gonadotropinelor hipofizare a fost sugerat de o serie
de cercetari eperimentale! Astfel" distrugerea hipotalamusului bazal si a eminentei mediane
pro#oaca" at$t la om" c$t si la animal" indiferent de se" scaderea rapida a concentratiei
plasmatice a %& si F'&" iar stimularea electrica a hipotalamusului anterior" a zonei nucleului
arcuat si a eminentei mediane" determina descarcari de %& si F'&" care la femeie pot declansa
o#ulatia! Factorul hipotalamic dotat cu capacitatea de a stimula eliberarea de gonadotrofine
hipofizare a fost izolat (n stare aproape pura de catre colecti#ele conduse de )uilleminsi"
REFERAT ANATOMIE
respecti#" de 'chall*" i s+a determinat structura biochimica" si apoi a fost sinetizat !
,i#ersi autoriau sustinut (n trecut ca hipotalamusul secreta doi hormoni cu actiune
stimulanta specifica a %& si" respecti#" a F'&" hormoni care ar putea fi separati partial din
etractele hipotalamice nepurificate! '+a propus chiar ca acesti doi hormoni hipotalamici sa fie
denumiti %&R& -luteinising hormone releasing hormone. sau luliberina" si" respecti#" F'&R&
-follicle+stimulating hormone releasing hormone. sau foliberina! Cercetarile recente au dus (nsa
la concluzia eistentei unui singur hormon hipotalamic " care elibereaza ambele gonadotropine
hipofizare" hormon denumit obisnuit %&R& -luliberina." deoarece efectul asupra eliberarii %&
este mai puternic si mai rapid dec$t cel de eliberare a F'&! O alta nomenclatura mult folosita
este hormonul eliberator de gonadotropine -)onadotropines realeasing hormone + )nR&.!
Controlul descarcarilor de LHRH
Controlul descarcarilor de %&R& este etrem de comple si se realizeaza prin integrarea
influentelor neurale cu cele endocrine!
Cercetarile efctuate la maimute Rhesus au precizat ca la ambele see descarcarile de %&R& (n
sistemul port hipofizar se fac ritmic" pulsatil" cu inter#ale (ntre pulsuri de /+0 ore" eplicand
#ariatiile ciclice" caracteristice" ale descarcarilor de %& si F'&! Ritmicitatea descarcarilor de
%&R& reprezinta un element critic pentru mentinerea secretiei gonadotropinelor" dupa cum
reiese din cercetarile (n care s+a aratat ca perfuzia continua cu %&R& mareste initial eliberarea de
gonadotropine" dar" daca este continuata mai multe ore sau zile" raspunsul secretor scade
progresi#" adenohipofiza de#enind refractara la actiunea stimulanta a %&R&! Aceste rezultate
stau la baza supresiei secretiei de %& si F'& (n pubertate precoce" prin administrarea de analogi
ai %&R& cu durata lunga de actiune! At$t la maimute c$t si la femei" descarcarile pulsatile de
%&R&"la inter#ale de 12+32 minute" stimuleaza indefinit descarc$rile de %& si F'&! Modificarea
frec#entei descarcarilor pulsatile de %&R& este urmata la maimute de cresterea sau scaderea
selecti#a a concentratiei uneia din gonadotropine" eplicand mecanismul prin care un hormon
unic poate modifica raportul %&4F'&!
Cercetarile asupra #ariatiilor descarcarilor de %&R& (n cursul ciclului menstrual nu au
furnizat (nca rezultate concludente" deoarece concentratiile hormonuluihipotalamic (n s$ngele
periferic sunt etrm de mici! Totusi studii preliminare efectuate pe maimute arata ca secretia de
%&R& este crescuta (n faza foliculara a ciclului" concentratiile hormonului (n s$ngele port
hipotalamo+hipofizar fiind (n aceasta faza #ariabile (ntre #alori nedetectabile -sub /2 pg4ml. si
atig un maim de 522 pg4ml ! Cercetari efectuate la femeie au e#identiat o crestere importanta a
descarcarii hormonului (naintea o#ulatiei si o scadere neta (nainte de estrus!
Controlul descarcarilor hipotalamice de %&R& se realizeaza " at$t printr+un mecanism de feed+
bac6 negati#" sau poziti#" declansat de #ariatiile concentratiilor plasmatice ale steroizilor seuali
principali -estrogenii la femei si testosteronul la barbati." c$t si prin influente neurale eercitate
de alte formatiuni ner#oase!
Componenta endocrina a mecanismului de control
'ecretia gonadotropielor este supresata la ambele see prin administrarea de estrogeni sau
de androgeni" si este stimulata dupa castrare si administrare de droguri antiestrogenice sau anti
androgenice! Efectele de feed+bac6 negati# ale hormonilor steroizi seuali se eercita asupra
hipotalamusului c$t si asupra adenohipofizei" dupa cum reiese din cercetarile eperimentale (n
care distrugerea hipotalamusului mediobazal" sectionarea ti7ei hipofizare sau transplantarea
hipofizei au fost urmate de scaderi profunde ale secretiei de gonadotropine" iar raspunsul
hipersecretor hipofizar la castrare a de#enit foarte redus sau chiar absent!
REFERAT ANATOMIE
'upresia secretiei de gonadotropine sub actiunea steroizilor seuali" desi prezinta diferente (ntre
femei si barbati" implica at$t componente hipofizare c$t si neurale! Astfel" administrarea unor
doze fiziologice de estrogeni" la femei cu ciclu normal" este urmata de supresia secretiei bazale
de %h si F'&! In primele /+0 zile de administrare responsi#itatea hipofizara la doze test de
%&R& este redusa" do#edind ca efectele supresoare ale estrogenilor se eercita" cel putin partial"
la ni#el hipofizar! ,upa 0 zile de administrare de estrogeni" cu toate ca ni#elurile bazale ale
gonadotropinelor ra m$n scazute" hipofiza de#ine mai responsi#a ca (n mod normal la %&R&"
indic$nd ca acum" supresia secretiei gonadotropinelor este datorata inibarii eliberarii
hipotalamice de %&R&!
Administrarea de estrogeni la barbati este urmata de asemenea de reducerea descarcarilor de
%& si F'&" si de supresia prelungita a responsi#itatii hipofizare la %&R&" do#ada ca buna parte
din efectul de feed+bac6 negati# al estrognilor la barbati se eercita la ni#el hipofizar" nefiind
eclusa (nsa nici participarea unor efecte inhibitoare hipotalamice! Administrarea de testosteron
la barbati pro#oaca scaderea secretiei ba*ale de gonadotropine" initial ne$nsotita de modificari
ale responsi#itatii hipofizare la %&R&" demonstr$nd implicarea hipotalamusului!
Administrarile prelungite de estrogeni sau testosteron la ambele see determina supresia
raspunsului hipofizar la %&R&" interpretata ca o do#ada ca steroizii seuali principali"
administrati cronic" produc supresia secretiei de gonadotropine prin inhibitie hipofizara"
hipotalamica sau dubla" fara ca raspunsul sa aiba (n timp o e#olutie similara! 8n anumite conditii
administrarile de estrogeni la femei mature seual pot declansa un efect de feed+bac6 poziti#"
stimul$nd descarcarile de gonadotropine prin sensibilizarea raspunsului hipofizar la%&R&! Acest
efect necesitaa" (n afara unui hipotalamusnormal" o descarcare acuta de estrogeni pe fondul unei
epuneri cronice la o concentratie bazala scazuta de estrogeni" conditi realizate de 9#alul
preo#ulator9 de estrdiol" care se produce la mi7locul ciclului menstrual! ,eoarece la maimute se
poate produce prin administrare de estrogeni cresterea sensibilitatii hipofizare la doze test de
%&R& 'i o secretie Crescuta de F'& si %&R&" (n conditiile mentinerii constante a %&R&
-animalele a#$nd sectionata ti7a hipofizara si fiind cu perfuzie cronica de %&R&." rezulta ca
efectul de feed+bac6 poziti# nu depinde de cresterea eliberarii hipotalamice de %&R&! Rezultate
similare au fost raportate la femei cu hipogonadism hipogonadotrop prin boli hipotalamice" la
care dupa administrari repetate de %&R&" care maresc progresi# ni#elulbazal de %& si F'&" o
in7etie cu estrogeni creste suficient ni#elul %& ca sa pro#oace o#ulatie! Aceste constatari au
sugerat ca la primate momentul o#ulatiei este determinat de un semnal o#arian" foliculul maturat
semnaliz$nd sistemului hipotalamo+hipofizar oportunitatea declansarii 9#alului preo#ulator9 de
gonadotropine!
Componenta neurala a mecanismului de control
Neuronii hipotalamici care secreta %&R& primesc #ariate aferente de la alte eta7e ale 'NC"
cu influente stimulatoare sau inhibitoare asupra secretiei de gonadotropine" prin aceste aferente
functia seuala fiind adaptata la modificari:e sur#enite (n mediul etern sau intern! Miltiple
cercetari" efectuate mai ales pe rozatoare + animale de elctie pentru asemenea studii + au aratat ca
la femele epunerea prelungita la lumina" copulatia si stress+ul" pro#oaca #ariatii ale secretiei de
gonadotropine; la femei doar sstress+ul si tulburarile psihice inhiba secretia gonadotropinica! In
producerea acestor modificari secretorii un rol important au (n special sistemul limbic si glanda
pimeala !
'istemul limbic" mai ales amigdala si hipocampul" influenteaza secretia gonadotropinelor prin
intermediul hipotalamusului! ,istrugerea sau stimularea acestor formatiuni ner#oase pro#oaca"
(n functie de specie" stimularea sau inhibarea secretiei gonadotropinice" la femei hipocamoul
REFERAT ANATOMIE
eercit$nd efecte inhibitoare" iar amigdala" efecte stimulatoare! ,eoarece s+a do#edit ca aceste
formatiuni ner#oase poseda receptori pentru estrogeni" se admite ca" (n cadrul mecanismelor de
feed+bac6" eercitate de steroizii seual asupra secretiei de gonadotropine" sunt impilcati si acesti
centri!
)landa pineala inhiba eliberarea de %&R& prin intermediul melatoninei" hormon pro#enit
din serotonina! %a multe specii animale" (ntre care si la rozatoare" pinealectomia este urmata de
cresterea secretiei de gonadotropine" care la animaleletinere pro#oaca o pubertate precoce:
in7ectarea de etracte epifizare are efecte in#erse asupra secretiei gonadotropinice! %a
mamiferele inferioare epifiza detine un rol important (n cadrul modificarilor secretiei de
gonadotropine (n functie de lumina" secretia scaz$nd la (ntuneric si cresc$nd la lumina" (n timp ce
la om nu este (nca suficient lamurit rolulepifizei (n controlul secretiei de gonadotropi" desi s+a
sratat ca (n pinealoame se produce o pubertate precoce!
,escarcarile de %&R& sunt influentate si de unii neurotransmitatori centrali! ,intre
neurotransmitatorii carestimuleaza eliberarea de %&R& mentionam; acetilcolina" al carei rol este
demonstrat de faptul ca atropina (n doze mari blocheaza o#ulatia reflea la iepure" norepinefrina"
care in7ectata (n hipotalamusul mediobazal declanseaza la sobolan descarcarea de %& prin efect
a+adrenergic -a blocantii (mpiedica raspunsul o#ulator la sobolan si iepure." prostaglandinele"
care contribuie la eliberarea gonadotropinelor" action$nd la ni#elul ariei preoptice" si nucleului
arcuat" si" (ntr+o masura mai redusa " simul$nd si direct acti#itatea secretoare a celulelor
gonadotrofe adenohipofizare" histamina" si" probabil" serotonina si dopamina! ,intre substantele
neurotransmitatoare care inhiba eliberarea de %&R&" mentionam; melatonina epifizara"
neurotensina" care ercita actiunea inhibitoare direct" endorfinele si encefalinele care actioneaza
indirect prin inhibarea actiunii stimulatoare a dopaminei si prin modularea actiunii inhibitoare a
substantei " )A<A" care actioneaza indirect" inhib$nd actiunea stimulatoare a dopaminei" etc!
Acesti mediatori ar actiona la toate cele trei ni#ele ale gonadostatului" norepinefrina ar eercita
un rol stimulator la etapa de integrare a aferentelor care pot influenta secretia de %&R&"
acetilcolina ar inter#eni la ni#elul zonei neorosecretoare" stimul$nd secretia de %&R&" iar la
ni#elul 7onctiunii neuro#asculare ar actiona dopamina" fa#oriz$nd descarcarea hormonului (n
capilarele sistemului port hipotalamo+hipofizar" si serotonina" cu efecte in#erse!
B. Axa hipotalamohipo!i"o#ona$ala
Efectele principalilor neurotransmitatori identificati p$na (n prezent asupra )nR& implica
dopamina si serotonina! ,opamina stimuleaza eliberarea )nR&" cu toate ca nu este clar daca aest
lucru pri#este eliberarea tonica sau ciclica de )nR&! 'erotonina eercita un efect inhibitor at$t
asupra secretiei ciclice c$t si asupra celei tonice de )nR&!
Norepinefrina poate de asemenea stimula eliberarea de )nR&!
Reglarea aei hipotalamo+hipofizo+gonadala #ariaza cu #$rsta si seul! %& si F'& sunt prezenti
(n circulatie de la nastere" iar prin stadiile timpurii ale pubertatii ni#elele de F'& cresc gradual
intr+un grad mai mare decat %&! 8n timpul acestei perioade raspunsurile F'& la )nR& sunt mai
mari de$t cele ale %&" o modalitate de raspuns opus celei obser#ate dupa pubertate" iar
hipotalamusul este ecesi# de sensibil la efectele supresi#e ale steroizilor gonadali!8n perioada
prepubertara t$rzie -= p$na la 2 ani. secretiile pulsatile ale %& legate de somn (ncep" si apare
sincronizarea (ntre pulsurile de %& si F'&! Aceste pulsuri stimuleaza secretia testosteronului la
baieti si de estradiol la fete" care initiaza caracteristicile clinice ale pubertatii! 8n acelasi timp" se
obser#a micsorarea snsibilitatii secretiei hipotalamice de )nR& ca raspuns la feedbac6+ul
steroid! %a femei" dez#oltarea feedbac6+ului poziti# asupra %& si F'& de catre steroizii
REFERAT ANATOMIE
gonadicigenereaza surge preo#ulatorie ciclica a gonadotropinelor" rezult$nd (n instituirea
o#ulatiilor ciclice (n 7urul #$rstei de /> ani! %a barbatii adulti modelul secretor de %& este
caracterizat de opt p$na la zece pulsuri apar$nd la inter#ale regulate (n timpul zilei" iar relatia
caracteristica adolescentei cu bioritmul somn+#eghe dispare! secretie pulsatila similara a %& si
F'& apare la femeile mature" frec#enta si magnitudinea pulsurilor #ariind cu perioada ciclului
menstrual! C$nd foliculii o#arieni dispar la menopauza" secretia hormonilor o#arieni principali
diminua" iar pierderea feedbac6+ului negati# al acestor hormoni amplifica eliberarea de F'& si"
(ntr+o masura mai mica de %&! O crestere similara a si F'& este obser#ata la barbati" (ntr+a
saptea si a opta decada ca raspuns la scaderea functiei testiculare!
%a barbati" stress+ul chirurgical are ca efect o crestere tranzitorie a ni#elului de %&" urmata de o
scadere de lunga durata a ni#elului de testosteron! Nici o modificare nu a fost obser#ata la femei"
cu toate ca ano#ulatia hipotalamica este frec#ent obser#ata (n timpul stress+ului! Feromonii si alti
factori din mediul (ncon7urator au fost implicati drept cauza pentru sincronizarea ciclului
menstrual obser#ata la femei ce traiesc (mpreuna! &ormonii steroizi regleaza secretie de %& si
F'& prin doua mecanisme principale! 'teroizii gonadali regleaza secretia tonica printr+un
mecanism de feedbac6 negati#!Testosteronul pare a fi mult mai puternic decat estrogenii (n
aceste efect de feedbac6 negati#" pe c$nd progesteronul are un efect intermediar! Inhibina" un
peptid produs de celulele granuloase o#ariene si de celulele testiculare 'ertoli" are o actiune
selecti#a (n inhibarea eliberarii de F'&" posibil prin alterarea efectelor )nR&! Eliberarea ciclica
a %& si a F'& este stimulata printr+un efect de feedbac6 poziti# de catre steroizii o#arieni (n
timpul fazei finale a cresterii foliculare" (nainte de o#alatie! Cresterea preo#ulatorie a %& este
precedata de o crestere a ni#elurilor estrogenilor circulanti (n prezenta ni#elului mic sau
descrescator al progesteronului! Efectul poziti# actioneaza at$t la ni#el hipotalamic" c$t si la
ni#el hipofizar" cu toate ca ultimul pare a fi mai important! )nR& este eliberat Intr+o maniera
pulsatila tonica de hipotalamus aproimati# la fiecare 32 minute" iar acest lodel de secretia este
critic pntru efectele sale pe hipofiza! %a o persoana cu secretie deficitara de )nR&" administrarea
pulsatila de )nrh permite restaurarea ciclului o#ulatoriu normal! 8n contrast" infuzia constanta a
)nR& duce la fenomenul de 9do?n+regulation9 al receptorilor hipofizari pentru )nR&" si la o
supresie a secretie gonadotropinelor! Acest fenomen a condus la rezultate importante (nterapia
a#and ca scop (mbunatatirea sau pre#enirea fertilitatii!
%omatoliberina (GRH, GHRH)
Numeroase cercetari eperimentale si clinice au sugerat controlul hipotalamic al secretiei
hormonului de crestere -)& + gro?th hormone.! Astfel s+a constatat ca distrugerea eperimentala
a nucleilor #entromediali hipotalamici produce scaderea concentratiei plasmatice a )& si oprirea
cresterii" corectabila prin administrarea de etreacte hipotalamice: de asemenea la om tumorile
care distrug hipotalamusul se (sotesc de nanism secundar! 'timularea electrica a nucleilor
#entromediali si arcuatidetermina scaderea concentratiei plasmatice a )& (n timpul stimularii"
urmata de o crestere ulterioara foarte importanta" care poate fi blocata prin in7ectia de
somatostatina! ,istrugerile hipotalamice sau grefele de hipofiza (n camera anterioara a ochiului
sau sub capsula renala sunt urmate de degranularea celulelor somatotrofe adenohipofizare!
Fragmentele de hipofiza elibereza in #itro substante cu actiune de )&" daca se adauga (n lichidul
de incubatie etracte hipotalamice" iar in #i#o" in7ectarea de etracte hipotalamice crude" sau
partial fractionate pro#oaca eliberare de )&! Aceste cate#a eemple do#edesc eistenta unui
factor care stimuleaza secretia si4sau ecretia de )h din adenohiopofiza" factor care a primit
denumirea de hormon eliberator al hormonului de crestere -)&R& + gro?th hormone releasing
REFERAT ANATOMIE
hormone.!
Controlul secretiei de GHRH
Controlul secretiei de )&R& se realizeaza de catre mecanisme ner#oase si umorale doar partial
cunoscute -fig! .! ,i#ersi stimuli eogeni mentionati anterior" precum si bioritmul circadian"
influenteaza descarcarile de )& prin intermediul hipotalamusului" respecti#" prin modificarea
descarcarilor de )&R&! ,esi secretia hipofizara de )& este controlata de hipotalamus prin 5
hormoni -)&R) si 'RIF." influentele predominante sunt cele stimulatoare" dupa cum reiese din
constatarea ca sectionarea ti7ei hipofizare sau leziunile hipotalamusului bazal sunt urmate de
inhibitia profunda a descarcarilor bazale si induse de )&" iar daca se inacti#eaza influentele
inhibitoare ale somatostatinei" cresc eliberarea bazala de )& si raspunsurile la stimulii care
obisnuit produc descarcari de )&! '+a sugerat ca inacti#area influentelor somatostatinice ar
eplica eliberarea paradoala de )& dupa in7ectia de glucoza la unii pacienti cu gliom al
ner#ului optic -care comprima hipotalamusul anterior." precum si (n di#ersele forme de
encefalopatie metabolica -uremia" coma hepatica" etc!.! ,eoarece nici )&R& nici 'RIF nu pot fi
dozati direct" se admite ca rezultatul net al oricarui factor care influenteaza secretia de )&
trebuie considerat ca suma efectelor asupra celor 5 hormoni hipotalamici antagonisti!
Aferentele din hipocamp -legate probabil cu ritmul somn+#eghe." precum si cele de la amigdala
bazolaterala" stimuleaza descarcarile de )&R&! Amigdala" fiind o parte componenta a asa+
zisului 9creier #isceral9" se admite ca ar fi implicata (n descarcarile de )& determinate de emotii
'i stresurile fizice!
Neuronii din nucleii #entromediali sunt asociati cu descarcarile de )& (n cadrul mecanismelor
reglarii glicemiei" ei continand glucoreceptori care influenteaza at$t secretia de insulina c$t si pe
cea de )&!
Controlul secretiei de )& de catre hipocamp si amigdala" prin intermediul nucleilor
#entromediali si" respecti#" al descarcarilor de )&R&" este mediat" cel putin partial" de catre cele
0 sisteme ascendente monoaminergice; dopaminergic" serotoninergic" si noradrenergic! Astfel s+a
aratat ca administrarea de ,O@A" care (n creier este con#ertita (n dopamina" produce descarcari
de )& prin stimularea eliberarii de )&R&" at$t prin actiune directa asupra recptorilor
dopaminergici" c$t si prin stimularea a+receptorilor" dupa transformare (n norepinefrina!
descarcarile de )& pro#ocate de somn sunt mediate (n special de fibre serotoninergice si implica
descarcari de )&R&: de altfel" (n anumite sindroame hipotalamice" s+a constatat lipsa cresterii
concentratiei plasmatice de )& (n timpul somnului! Norepinefrina" prin stimularea a+receptorilor
centrali" este raspunzatoare de descarcarile de )& induse de hipoglicemie" effort fizic"
#asopresina" si cele mai multe stresuri! Importanta relati#a a celor trei sisteme monoaminergice
de control difera de la o specie la alta si de aceea rezulatele eperimentale nu pot fi etrapolate la
om! 8n afara sistemelor monoaminergice" o serie de elte substante hippotalamice -#asopredina" b+
endorfina" peptidul #asoinhibitor -AI@." neurotensina" TR&" ACT&" a+M'&" )nR&" etc!.
stimuleaza de asemenea secretia de )& prin intermediul )&R&" printr+un sistem de feed+bac6
cu ansa scurta" deoarece aplicate direct pe hipofiza in #itro sunt inacti#e! ,ar" spre deosebire de
ceilalti hormoni tropi hipofizari" a caror secretie este controlata printr+un mecanism de feed+bac6
de catre concentratia plasmatica a hormonilor glandelor tinta" secretia de )& este reglata si de un
factor dependent de )&; I)F+/" somatomedina C sau factorul de sulfatare produs (n ficat!! I)F+/
regleaza secretia de )& prin inhibarea descarcarilor de )&R& din neuronii secretori hipotalamic
si stimularea eliberarii de somatostatina!
)h (nsusi" printr+un mecanism de feed+bac6 cu ansa scurta" inhiba eliberarea de )&R&! Acest
mecanism este demonstrat de constatarea ca perfuzia de )& la om inhiba descarcarile hipofizare
REFERAT ANATOMIE
de )& induse de hipoglicemia insulinica" iar la animale eliberarea de )& este inhibata prin
implantarea (n hipotalamus de fragmente de tumori hipofizare secretante de )&!
Axa hipotalamohipo!i"o&omatotropa
'ecretia de )& este reglata prin hormoni eliberatori si inhibitori; )R& si 'RIF -somatostatina.!
)& este secretat (ntr2o maniera pulsatila cu un ni#el bazal la sau sub ni#elulde detectie" peste
care se suprapun pulsurile de )& legate de o ritmicitate neuronala (nnascuta ce are caefect
eliberarea at$t a )R& c$t si a 'RIF! Ma7oritatea secretiei pulsatile de )& apare la aproimati# o
ora de la (nceputul somnului si este asociata cu fazele de smn 0 si B! Cu #$rsta" secretia de )& se
schimba dramatic" at$t cantitati# c$t si alitati#! Ni#elele etrem de ridicate eistente (n primele
zile de #iata scad (ncepand cu saptam$na a doua de #iata! 8n timpul perioadei pubertare ni#ele
comparabile cu sau mai mari dec$t cele de la adult sunt obser#ate" si cresteri ale ni#elului de )h
au loc mult mai frec#ent! ,upa a patra decada" are loc o scadere continua si progresi#a (n
secretia spontana de )&" si raspunsurile la stimulieliberatori de )& de asemena scad! Reglarea
de catre neurotransmitatori a secretiei de )& a foat etensi# cercetata! ,opamina" norepinefrina
-prin receptorii a." epinefrina" serotonina" )A<A" si acetilcolina au fost toate demonstrate a
stimula secretia de )&! Melatonina are at$t efect stimulator c$t si efect inhibitor" TR& si CR&
eercita efecte inhibitorii -ambele peptide stimuleaza eliberarea 'RIF." iar endorfinele+
encefalinele au efecte stimulatorii " toate mediate In interiorul 'NC! 'ecretia de )& este afectata
profund de alimante! Cresterea ni#elului aminoacizilor" descresterea celui al acizilor grasi liberi
si hipoglicemia stimuleaza secretia de )&" pe c$nd hiperglicemia inhiba eliberarea de )&!
'ecretia de )& este crescuta de eercitiu" anietate" si stress emotional sau psihic! Multi hormoni
afectteza secretia de )&! Administrarea estrogenilor creste responsi#itatea )&" pe c$nd
deficienta sau ecesul de hormoni steroidieni si tiroidieni scad responsi#itatea! %a barbatii
pubertari sau prepubertari" administrarea androgenilor de asemenea cresc saspunsul )&! 'ecretia
de )& este dimorfica seual; famaila au ni#ele bazale mai mari si pulsuri mai mici dec$t au
barbatii! Aceste difirinte pot" (n parte" contribui la diferentierea legata de se (n modelele de
crestere si (n acti#itatea enzimatica selectata!
8n afara de acesti stimuli 9cu bucla deschisa9 eista un sistem de feedbac6 cu bucla (nchisa! )&
stimuleaza producerea somatomedinei C -insulin li6e gro?th factor / CI)F/D de catre numeroase
tesuturi" si at$t )& c$t si I)F/ eercita efecte de feedbac6! I)F stimuleaza eliberarea
somatostatinei" inhiba pe aceea a )&" si de asemenea inhiba secretia bazala si stimulata de )R&
si eliberarea din hipofiza a )&! )& stimuleaza secretia 'RIF si inhiba epresia genei ce codifica
)&" si secretia )&!
%omato&tatina (%RIH, %RIF)
'omatostatina a fost descoperita de Erulich si colab! -/31F." (n cursul unor cercetari (n care se
(ncerca izolarea din etractele hipotalamice a hormonului eliberator de somatotropina! Factorul
care inhiba puternic in #itro eliberarea de )& din hipofizele incubate" a fost de numit hormonul
inhibitor al eliberarii hormonului de crestere -)ro?th hormone release inhibitng hormone +
)&RI&. si s+a postulat ca secretia )& hipofizar este controlata at$t de un factor stimulator" c$t si
de un factor inhibitor! ,escoperirea a trecut aproape neobser#ata" deoarece cei mai multi
cercetatori au crezut ca este #orba de un efect relati# nespecific! dar dupa c$ti#a ani" <razeau si
colab! -/3=0. au izolat din etractele hipotalamice un tetradecapeptid" dotat cu puternice efecte
REFERAT ANATOMIE
inhibitoare asupra eliberarii )&" pe care l+au denumit 'RI& -'omatotropin release inhibiting
hormone.! In acelasi an hormonul a fost sintetizat de mai multe grupe de cercetatori" ceea ce a
permis eztinderea cercetarilor c6inice si eoerimentale relati#e la secretia si actiunile sale!
Controlul secretiei de SRIH
Controlul secretiei de 'RI& este (nca incomplet cunoscut" dar cercetarile preliminare sugereza ca
principalele structuri (n care se gasesc cele mai mari cantitati de somatostatina -hipotalamusul"
tractul digesti#" pancreasul. sintetizeaza hormonul (n functie de necesitatile proprii si sub
influenta unor stimuli diferiti! Astfel" la c$ine" introducerea (n stomac de lipide" glucoza" sau
hidrolizate de cazeina" pro#oaca descarcari de somatostatina din pancreas" iar ultimele doua si
din antrul gastric! &C introdus (n stomac mareste secretia de somatostatina a pancreasului si a
antrului si inhiba secretia fundului gastric" iar introdus (n duoden stimuleaza eliberarea de
somatostatina din pancreas" antru si fundus! )lucoza introdusa (n stomac stimuleaza eliberarea
de somatostatina mai puternic dec$t daca este introdusa (n duoden! @erfuzia de CCE si secretina
creste eliberarea de somatostatina din stomac si pancreas" iar )I@ stimuleaza eliberarea
hormonului numai din pancreas" dar nu si din stomac! Efect stimulant asupra descarcarilor de
somatostatina mai eercita si glucagonul si neurotrasmitatorii sistemului simpatic care actioneaza
prin b+receptori! 'omatostatina" eliberata din celulele , prezente (n mucoasa tractului digesti# si
pancreas" sub actiunea di#ersilor stimuli" actioneaza predominant local" paracrin" partial a7unge
(n lumenul gastric si duodenal" si (n cantitati minime (n s$ngele circulatiei sistemice!
Acetilcolina si stimularea a+receptorilor adrenergici inhiba eliberarea somatostatinei!
Controlul secretiei hipotalamice de somatostatina este mai putin c6arificat" dar" prin cercetari (n
care au fost distruse caile somatostatinergice sau au fost administrati anticorpi anti+
somatostatina" s+a precizat ca secretia de )& este dominata de factorii stimulatori" iar
descarcarile de somatostatina se realizeaza" similar celor de )&R&" de catre neuronii
monoaminergici -dopaminergici" noradrenergici si serotoninergici." care prin neurotransmiatorii
lor" concomitent cu stimularea eliberarii de )&R&" inhiba eliberarea somatostatinei! dar secretia
de somatostatina este influentata si de alti factori" unii cu actiune stimulanta -Ca5G" NaG" T0 si
TB" cAM@" AI@! etc!." altii inhibanta -atropina" acetilcolina" )A<A" endorfinele" substanta @"
neurotensina" etc!.! Mecanismele prin care se eercite efectele stimulante sau inhibante ale
acestor #ariati factori nu sunt cunoscute! ,escarcarile de somatostatina mai sunt controlate si
printr+o ansa periferica a mecanismului de feed+bac6" care influenteaza secretia )&" unul din
factorii sintetizati de ficat sub actiunea )& si care mediaza anumite efete ale )& +
somatomedina C -I)F+/. + stimuleaza eliberarea de somatostatina" concomitent cu inhibarea
eliberarii de )&R&!