Sunteți pe pagina 1din 5

CURS 5 16.11.

2010
Materii prime si solventi
Pentru a prepara o forma farmaceutica de buna calitate trebuie sa cunoastem foarte bine informatii despre
substante, referitoare la structura, propietatile fizico-chimice, dar si farmacodinamice atat a materiilor prime, a
substantelor active cat si a substantelor auxiliare. In cazul prepararii solutiilor medicamentoase trebuie sa avem date
si despre solvent.
De cele mai multe ori substantele active si cele autatoare formeaza faza dispersata.
!ceste substante din punct de vedere calitativ trebuie sa corespunda normelor de calitate din ".#., normelor
interne de calitate sau normelor de calitate din alte tratate de specialitate.
Daca impuritatile depasesc o anumita valoare, acestea pot duce la reactii nedorite, care pot sa duca la
scaderea activitatii medicamentului si uneori pot sa apara reactii adverse extrem de puternice.
ex$ metalele %rele pot auta la descompunerea oxidativa a unor substante usor oxidabile
&etalele %rele in prezenta acidului ascorbic dau reactii secundare.
Faza dispersanta ' solventul ' dizolvantul ' vehicolul
(olventul trebuie sa indeplineasca o serie de conditii$
- sa aiba o actiune dizolvanta sau extractiva foarte buna.
- este de dorit ca solventul sa fie cat mai selectiv
- de cele mai multe ori solventul este incolor, trebuie sa fie neutru, stabil, sa nu reactioneze cu substantele dizolvate
sau cu substantele pe care le extra% din dro%uri ve%etale, sa nu reactioneze cu materialul recipientelor in care solutia
se conserva
- solventul trebuie sa se conserve, dar si sa asi%ure o buna conservare
-de obicei, solventul trebuie sa fie neinflamabil, sa nu fie toxic, iritant
- e de dorit ca solventii folositi la extractie sa poata fi recuperati mai ales atunci cand principiul activ din solutiile
extractive se precipita
- solventii folositi sa fie cat mai economici, ieftini
Principalii solventi folositi in practica farmaceutica:
1. APA e dizolvantul cel mai des folosit in farmacie, avand propietati dizolvante foarte bune.
In limba farmaceutic apa este apa distilata.
!pa e un solvent tolerat foarte bine de or%anism, nu e toxica si se prepara relativ usor.
!pa are o mare capacitate de dizolvare datorita structurii sale, fiind un bun dizolvant pentru substantele
polare.
!pa datoreaza aceasta propietate de dizolvare le%aturilor de hidro%en care explica acest fenomen de
dizolvare.
In %eneral, apa, se foloseste pentru prepararea formelor farmaceutice lichide, dar se poate folosi si la
prepararea formelor farmaceutice semisolubile.
!pa este un produs limpede, fara miros si %ust, si trebuie sa corespunda normelor de calitate pastrate in ".#.
unde apa distilata are o mono%rafie separata.
In farmacie apa trebuie bine pastrata, bine inchisa.
!pa distilata, conditiile ei de calitate depind de o serie de factori.
)alitatea apei distilate e in functie de$ - modul de distilare
- modul de colectare
- modul de conservare
!pa potabila folosita la prepararea apei distilate trebuie sa fie fara miros, fara impuritati mecanice, si sa nu
aiba in continut o cantitate prea mare de substante anor%anice, nu trebuie sa contina amoniac, sa fie limpede,
incolora.
2. ALCOOLUL * alcoolul de +6 , )
- un solvent des folosit in farmacie, ca atare, sau in amestec cu alti solventi, pentru prepararea diferitelor
forme farmaceutice, avand si el sin%ur o mare capacitate de dizolvare a unor substante.
!lcoolul e miscibil, se amesteca in cantitati prevazute in orice proportie cu apa, %licerina, propilen%licolul,
eterul, acetona.
)apacitatea de dizolvare a alcoolului se datoreaza marii sale polaritati.
In farmacie se mai foloseste si denumirea de alcool diluat /0 , ).
!lcoolul se mai poate folosi si sub alte concentratii mult mai mici, si in cantitate foarte mica ca si
conservant.
!lcoolul are si propietati dezinfectante si antiseptice, motiv pentru care e folosit la o serie de preparate
extreme.
0a amestecul alcoolului cu apa se de%aa o mare cantitate de caldura, pentru ca le%aturile de hidro%en dintre
moleculele de alcool se desfac formandu-se noi le%aturi cu cele ale apei, acest proces da nastere la o anumita
cantitate de caldura.
"olosirea altor concentratii decat cele amintite usureaza calcularea concentratiei pentru ca in farmacopee
exista un tabel cu diferite concentratii ale alcoolului, care indica cate %rame de alcool si cate %rame de apa sunt
nevoie diferite concentratii.
In alcool se dizolva foarte bine o serie de substante or%anice polare 1ex$ coloranti, rezine2, uleiuri volatile,
ulei de ricin.
In farmacie se mai folosesc si alti solventi$
3. 40I)-#5060 1%licerina2
7. P#5PI0-840I)5060
9. P50I-:I0-840I)5060 1P-42 * carbonaxuri, macro%oli
6. 60-I6#I ;-4-:!0-
/. 60-I6#I D- P!#!"I8!
<. !)-:58!
+. )05#5"5#&
!cesti solventi au o caracteristica foarte buna, foarte importanta$ nu permit dizvolvarea microor%anismelor
'= formele farmaceutice preparate cu acesti solventi nu necesita conservanti.
!cesti solventi 13-+2 au o vascozitate ridicata si mentin preparatul farmaceutic in contact cu te%umentul, cu
mucoasele o perioada mai indelun%ata.
3. GLICERINA e un lichid limpede, incolor, vascos, fara miros, cu %ust dulcea%, miscibil cu apa, alcoolul, dar
solubil in eter si uleiuri volatile.
)apacitatea %licerinei de a dizolva anumite substante creste cu ridicarea temperaturii, dar prin ridicarea
temperaturii scade vascozitatea.
!tentie la incalzirea %licerinei> 8u trebuie incalzita la ara%az, pentru ca peste 130, %licerina se transforma
prin descompunere intr-un produs toxic numit ACROLEINA.
4licerina are propietatea de a absorbi din aerul umed pana la 29 ? apa. :rebuie sa avem atentie unde o
depozitam, cum inchidem flaconul.
4licerina se poate folosi in unele produse medicamentoase destinate in special tratamentului extern. In
amestecuri cu apa si cu unele siropuri poate fi folosita rar intern.
In farmacie %licerina se foloseste ca vehicol pentru picaturile de ureche sau in cazul unor afectiuni ale
mucoaselor. 15:546:!-2
5r%anul auditiv e etrem de sensibil, membrana urechii interne e foarte sensibila '= e de dorit sa spunem
pacientului ca inainte sa puna picaturile in ureche sa incalzeasca flaconul cu solutia care o preparam sau cea
industriala 1sa o tina putin in mana2.
4licerina e incompatibila cu o serie de coloranti, cu o serie de a%enti oxidanti 1@&n572.
4licerina are si un efect laxativ, iritant.
!dministrata fara discernamant ca laxativ, poate da efecte adverse 1ex$ %astrita2.
4licerina e folosita si ca substanta auxiliara si la prepararea altor forme farmaceutice 1ex$ supozitoarele2.
(e mai poate folosi si in clisme uneori.
4. PROPILENGLICOLUL
- un solvent polar, incolor, are un %ust dulcea%, miscibil cu apa, alcool, cloroform, e un dizolvant mai bun
ca %licerina, dizolvant pentru anestezina, iodura de potasiu, iod, mentol.
- folosit extern si intern, nefiind toxic.
Datorita vascozitatii sale se foloseste in forme farmaceutice solide permintand substantelor active sa stea in
contact cu mucoasa timp indelun%at.
- bine tolerat de mucoase si te%ument.
(e pastreaza in vase bine inchise.
5. POLIETILENGLICOL$ - carbonaxuri
- macro%oli
- P-4 -uri
!cesti solventi poarta aceasta denumire dupa ".#. A si in functie de masa moleculara pot fi 3 cate%orii$
PEG i!"izi 1au masa moleculara intre 700-6002, PEG se#is$izi 1600-19002, PEG s$izi 1au masa moleculara
intre 1900-10.0002.
In farmacie se folosesc de obicei P-4 lichizi, in special P-4 700, dar se folosesc in combinatii cu P-4
7000.
P-4 700 e un lichid limpede, vascos, %ust dulcea%, dar putin arzator. (e amesteca in orice proportie cu apa,
alcool, %licerina, dar e nemiscibil cu uleiurile %rase si parafina lichida.
P-4 - urile au o mare capacitate de dizolvare pentru unele substante, ori sin%ure ori in amestec cu apa si cu
alcoolul. Pentru unele substante are capacitatea de dizolvare mult mai mare decat apa si alcoolul.
P-4 - urile se folosesc in cazurile folosirii acidului salicilic, hidrocortizol, a hinestezinei.
P-4 - urile pot da nastere la reactii de oxidare si de reducere. (e folosesc in %eneral pentru produse de uz
extern. !numite tipuri de P-4 se folosesc des in ndustria cosmetica.
)a si conservare se pastreaza in vase bine inchise, ferite de lumina.
%. ULEIUL &E FLOAREA ' (OARELUI
- un solvent folosit mult in practica farmaceutica pentru prepararea solutiilor uleioase.
)ontine o serie de acizi %rasi, nesaturati, dar si saturati, acidul oleic, linoleic.
-ste un lichid incolor, limpede, usor %alben-auriu, miros specific, cu o densitate mai mica ca a apei, solubil
in benzen, eter si cloroform, insolubil in apa, "oarte %reu solubil in alcool. -ste un bun dizolvant pentru uleiurile
volatile. )a si forme farmaceutice in care se afla poate fi folosit extern si intern.
Pentru medicamentele inectabile si pentru colire se foloseste ulei de floarea-soarelui din care s-au
indepartat acizi %rasi liberi si care a fost sterilizat la 1<0, timp de 1 ora.
(e patreaza la rece, ferit de lumina.
!lte tipuri de ulei$ de ricin, soia, porumb, masline etc.
). PARAFINA LIC*I&A 1uleiul de vaselina, de parafina2
-ste un lichid incolor, fara %ust, fara miros. 8u e miscibil cu apa. (e amesteca in orice proportie cu uleiurile
%rase. Dizolva foarte bine substante nepolare sau substante slab polare. (e poate folosi extern sau intern. !re o
usoara actiune laxativa daca se administreaza intern. - foarte bine tolerat de te%ument.
Prepararea solutiilor in farmacie
In farmacii se prepara solutii ma%istrale si oficinale.
&ulte din re%ulile privind eliberarea medicamentelor sunt valabile si in cazul prepararii solutiilor$ citirea
retetei cu mare atentie, verificarea retetei sa fie scrisa corect, verificarea dozelor, ale%erea metodelor si ustensilelor
de preparare, ale%erea recipientului adecvat pentru cantitatea ceruta, nu trebuie uitata ordinea in care se dizolva
substantele, aspectul or%anoleptic.
(olutiile se prepara prin dizolvare.
&iz$+area si fa!t$rii !are inf,enteaza diz$+area-
Dizolvarea e procedeul cel mai des folosit la prepararea solutiilor.
Definitie$ Dizolvarea e operatia care face posibila dispersarea omo%ena pana la dimensiuni moleculare a uneia sau a
mai multor substante solubile, solide, lichide sau %aze, intr-un solvent sau amestecuri de solventi.
Fa!t$ri !are inf,enteaza +iteza de diz$+are-
12 8atura si caracterele structurale ale substantelor si ale solventilor
Polaritatea ' starea substantei cand exista o separare partiala a sarurilor B, - . !ceasta stare poate fi naturala
sau provocata in laborator.
)and avem substante polare, dar si solventul este polar, exista o afinitate reciproca dintre %rupele
functionale ale celor 2 componente si ca atare, dizolvarea nu ridica nici o problema, ci exista posibilitatea ca acestea
sa fie dizolvate in apa si in alti solventi polari.
4rupari functionale polare$ - hidroxil, amino.
Cidrofilie ' a iubi apaD 0ipofobie ' teama de %rasime
4ruparile lipofile dau posibilitatea substantelor sa se dizolve in mediu %ras. (e vor dizolva foarte usor in uleiuri
%rase.
#aportul dintre %ruparile hidrofile si lipofile, cu cat e mai mare, cu atat substantele se vor dizolva mai bine
in apa.
(ubstantele$ - polare sunt solubile in solventi polari
- nepolare se dizolva in solventi nepolari
(punem despre o substanta ca e foarte usor solubila daca volumul de solvent necesar pentru dizolvarea unui
%ram de substanta solida e pana la 1, la o temperatura de 20 E 9,).
Daca volumul de solvent e intre 1-10 ml '= substanta usor solubila
10-30 ml '= substanta solubila
30-100 ml '= substanta putin solubila
100-900 ml '= substanta foarte putin solubila
900-1000 ml '= substanta %reu solubila
1000-10.000 ml '= substanta foarte %reu solubila
peste 10.000 ml '= substanta insolubila
22 #aportul dintre cantitatea de substanta dizolvata si cantitatea 1concentratia2 de dizolvant
!ceasta concentratie are un rol decisiv in cresterea vitezei de dizolvare.
)u cat diferenta dintre substanta dizolvata si solvent e mai mare '= viteza creste
32 Polimorfismul substantelor
(tarea in care se afla o substanta influenteaza viteza de dizolvare.
(tarea$ - cristalina
- amorfa
(ubstanta$ - polimorfe
- anhidre
- hidratate
5rice substanta solida poate fi amorfa sau cristalina.
(tarea cristalina poate fi anhidra sau hidratata.
(e stie din chimie, ca aeeasi substanta in conditii de temperatura si presiune poate fi polimorfa dand o forma
stabila sau metastabila.
"orma polimorfa metastabila a substantelor solide are de cele mai multe ori o solubilitate mai buna in apa
'= creste viteza de dizolvare.
ex$ substante polimorfe * barbiturice, tetraciclina
72 (uprafata de contact dintre substanta si solvent
;iteza de dizolvare e direct paralela cu suprafata de contact dintre substanta solida si solvent 1dizolvant2.
Prin pulverizare se mareste suprafata de contact.
92 Difuziunea
&arirea difuziunii moleculare se realizeaza prin a%itare.
In cazul dizolvarii unei substante solide in urul moleculelor dizolvate se formeaza un strat suprasaturat.
62 :emperatura
In %eneral temperatura mareste viteza de dizolvare prin scaderea fortelor de le%atura dintre molecule.
Datorita temperaturii scade vascozitatea substantei, creste miscarea cinetica si ca atare si difuziunea
moleculara rezultata in urma cresterii temperaturii, mareste viteza de dizolvare.
/2 pC-ul
Influenteaza solubilitatea si viteza de dizolvare.
(olubilitatea substantelor bazice sau slab acide e influentata de pC-ul solventului.
pC-ul nu trebuie sa modifice alti parametri care ar putea influenta stabilitatea formei farmaceutice.
!dau%and acizi sau baze putem schimba usor pC-ul, dar trebuie sa fim atenti la ce acizi si baze apelam,
pentru ca aceste baze si acizi din punct de vedere fiziolo%ic nu trebuie sa actioneze ne%ativ asupra or%anismului.
Prin adau%are de acizi si baze apar saruri care au viteza de dizolvare mai mare, dar care nu influenteaza din punct
de vedere terapeutic actiunea produsului.
In farmacie, ca si acizi, pentru a creste viteza de dizolvare, se folosesc acizi mai slabi 1acidul citric, tartric2
si foarte rar acizi minerali 1acidul clorhidric2.
&odificarea pC-ului se face in functie de propietatile substantelor medicamentoase.
<2 Prezenta altor substante
- procedeul de complexare
- adau%area unui alt solvent ' cosolvatare
+2 5rdinea de dizolvare
(unt substante care se dizolva foarte bine in recipient direct, de sticla.
102 Presiunea 1in cazul %azelor2
!r%intul coloidal se dizolva prin perdescensum 1cadere2 datorita %reutatii dintre solutie si solvent.
(ubstanta se presara deasupra nivelului solventului.
Datorita diferentei dintre solvent si substanta, densitatea e foarte diferita, moleculele dizolvate se vor duce la
fundul ambalaului si se vor depune acolo.
Dupa terminarea procesului solutia trebuie amestecata foarte bine.
;iteza de dizolvare creste odata cu presiunea in cazul %azelor.
)osolvatare ' folosim un alt solvent care are capacitatea de a dizolva substanta respectiva.
Daca o substanta nu se dizolva doar in apa si e nevoie si de alcool, atunci alcoolul e cosolventul '=
cosolvatare.