Sunteți pe pagina 1din 28

NOTIUNI GENERALE

Electrocardiograful inregistreaza dinamica vectorilor de activitate electrica a inimii in


functie de timp, intr-un sistem de axe ortogonal, in care pe abcisa este inscris timpul iar pe
ordonata, amplitudinea vectorilor.
Hartia electrocardiografica este impartita prin linii orizontale si verticale groase si subtiri
in patrate mari ( 5mm x 5mm) si in patrate mici (1mm x1mm).

Viteza de derulare a artiei este in general de 25 mm/sec. !a aceasta viteza intre "
linii subtiri verticale se scurge un interval de timp de 0,04 sec iar intre " linii groase, de #,"
sec.
$e folosesc viteze mai mici de derulare a artiei electrocardiogrfice (1#m m%sec) pentru
monitorizarea tulburarilor de ritm. &impul intre doua linii subtiri verticale este de #,1 sec.

$e folosesc viteze mai mari (5# mm%sec) de derulare a artiei pentru aprecierea
morfologiei undelor. !a aceata viteza timpul scurs intre doua linii subtiri verticale este de #,#"
sec.
'unoasterea timpului scurs intre liniile de caroia( ale artiei electrocardiografice pentru
diferite viteze de derulare a acesteia este utila la masurarea duratei undelor si a intervalelor.
ETALONAREA APARATULUI.
)e verticala, 10mm=1mv* ascensiunea undelor de la linia izoelectrica pana la nivelul
maxim trebuie facuta in cel mult #,#1-#,#" sec.
Overshoot!"+ supraestimarea marimii deflexiunilor, atunci cand standardul nu
este dreptungiular, ci inregistreaza un varf pe panta ascendenta
Overd#m$!"= subestimarea marimii undelor , cand standardul este cu colturile
rotun(ite.
%I%TE&UL 'E 'ERI(ATII
Variatiile de potential create de activitatea electrica a inimii sunt culese de " electrozi si
inregistrate grafic. !agatura dintre cei " electrozi se numeste derv#te.
'and nu exista diferenta de potential intre electrozii unei derivatii, aparatul
inregistreaza o linie dreapta, numita linie izoelectrica.
,ata de aceasta linie, diferentele de potential se inscriu ca deflexiuni pozitive sau
negative, in functie de raportul vectorilor cu electrodul explorator.
-n vector este inregistrat ca o )!d# $o*tv# intr-o derivatie daca se indreapta
catre polul pozitiv al acelei derivatii.
-n vector este inregistrat ca o )!d# !e"#tv# intr-o derivatie daca se
indeparteaza (.fuge/) de polul pozitiv al acelei derivatii.
0e fapt se inregistreaza proiectiile vectorilor asociati dipolilor electrici cardiaci in cele 1
planuri ale spatiului2 frontal, orizontal si sagital.
3arimea acestor proiectii depinde de cosinusul ungiului format de vectorui cu
planul respectiv. 3arimea deflexiunilor este maxima atunci cand vectortul este
paralel cu derivatia respectiva ( cos #+1).
'and vectorul de activitate cardiaca este perpendicular pe axul derivatiei, el se
proiecteaza punctiform pe aceasta (cos4#+#)
0erivatiile sunt 2
)!$o+#re2 unul dintre electrozi este plasat in campul electric al dipolului iar
celalalt la distanta mare sau intr-un plan perpendicular pe planul dipolului.
Electrodul aflat in planul dipolului este electrodul pozitiv si se numeste e+ectrod
e,$+or#tor iar cel indepartat, e+ectrod !d-ere!t.
.$o+#re 2 ambii electrozi sunt situati in campul electric al dipolului.
'erv#t+e .$o+#re inregistreaza proiectiile vectorilor de activitate cardiaca in plan
frontal. Ele sunt2
01+uneste bratul drept (pol negativ) cu bratul stang ( pol pozitiv)
0"+uneste bratul drept (pol negativ) cu piciorul stang ( pol pozitiv)
01+uneste bratul stang ( pol negativ) cu piciorul stang ( pol pozitiv).
'erv#t+e )!$o+#re #+e mem.re+or inregistreaza proiectiile vectorilor de activitate
cardiaca tot in plan frontal. Ele sunt2
aV5+electrod explorator pe bratul drept
aV!+ electrod explorator pe bratul stang
aV,+ electrod explorator pe piciorul stang
6ntrucat aparatul amplifica curentii inregistrati, derivatiile unipolare ale membrelor se
noteaza aV ( augmented volt).
'erv#t+e )!$o+#re $record#+e inregistreaza proiectiile vectorilor de activitate
cardiaca in plan orizontal. Ele sunt2
V1+spatiul lV intercostal drept, parasternal
V"+spatial lV intercostals stang, parasternal
V1+(umatatea distantei intre V" si V7
V7+spatiul V intercostal stang, pe linia medioclaviculara
V5+intersectia liniei orizontale duse prin V7 cu linia axilara anterioara
V8+ intersectia liniei orizontale duse prin V7 cu linia axilara medie
V9+ intersectia liniei orizontale duse prin V7 cu linia axilara posterioara
V:+ intersectia liniei orizontale duse prin V7 cu verticala coborata din varful
scapulei stangi
V4+ (umatatea distantei dintre V: si coloana vertebrala
'erv#t s)$+me!t#re.
1. 0erivatiile drepte2 V15, V75, ; V45 sunt simetrice cu V1, V7, ;V4, asezate pe
emitoracele drept. V"5 coincide cu V1.
". 0erivatiile precordiale inalte2
<+ electrozi pecordiali asezati cu un spatiu intercostal mai sus
=+ electrozi precordiali asezati cu " spatii intercostale mai sus
1. 0erivatia !ian foloseste electrozii derivatiei 01. Electrodul de pe bratul
drept se aseaza in spatial lll intercostal drept, parasternal, iar cel de pe
bratul stang, la nivelul apexului. Evidentiaza mai bine unda de activitate
atriala
7. 0erivatiile esofagiene Voe. 'ifrele arata distanta in cm intre electrodul explorator
intraesofagian si arcada dentara.
Voe 15-"5 reflecta activitatea electrica atriala
Voe "5-15 reflecta activitatea electrica atrio-ventriculara
Voe 7#-5# reflecta activitatea electrica ventriculara
,iecare derivatie exploreaza activitatea electrica a unei anumite zone din miocard.
)eretele lateral + 01,aV!, V5-V8
)eretele inferior, diafragmatic + 0", 01, aV,
)eretele posterior + V9-V4* indirect, V1-V"
$eptul interventricular si apexul+V1-V7
>aza cordului+aV!, derivatiile inalte x si ?
Ventriculul drept+ V1-V", derivatiile drepte V5
5egiunea endocavitara, (de care .fug/ toti vectorii electrici ventriculari)+aV5
@ )e cordurile verticalizate devin derivatii endocavitare aV! si V1
Au exista derivatii care sa exploreze direct planul sagital.
ELE/TRO/AR'IOGRA&A NOR&ALA
&raseul E'B este format din *
U!de, caracterizate prin durata, amplitudine, forma, sens, suprafata*
%e"me!te, liniile dintre " unde. $e caracterizeaza prin durata si pot fi
izoelectrice (la acelasi nivel cu segmental de referinta &-)), supra sau
subdenivelate.
I!tev#+e0 unde C segmente* se caracterizeza prin durata
D interpreta o E'B presupune a stabili2
1. ritmul
". frecventa
1. pozitiile electrice ale inimii
7. analiza undelor si a intervalelor
1.RIT&UL /AR'IA/.
Rtm)+ s!)s#+ este definit prin prezenta undei ) cu urmatoarele caracteristici2
-nda ) de propagare anterograda 2
1.obligatoriu pozitiva in 01, 0", V1-V8
". obligatoriu negativa in aV5
1. variabila ( pozitiva, difazica, aplatizata sau negativa) in 01, aV!, aV,, V1,
rar V", in functie de axul undei ) in planul frontal
3orfologia undei ) constanta in aceeasi derivatie
,recventa undelor ) intre 8#-1##%min
6ntervalul )-) constant sau variabil cu cel mult #,18 sec
6nterval )-E5$ constant, #,1"-#,"1 sec (cu conditia sa nu coexiste tulburari de
conducere atrio-ventriculara)
2.1RE/(ENTA /AR'IA/A.
$tabilirea frecventei cardiace se face numarand patratele mici dintre doua
complexe E5$ succesive. 'and artia se deruleaza cu "5mm%sec, un patrat
mic corespunde cu 7 sutimi de secunda. 6ntr-un minut sunt 8### sutimi de
secunda, deci frecventa cardiaca este de
8###%7 x nr patrate mici dintre " complexe E5$ successive +
15##% nr patrate mici intre " complexe E5$ succesive
3etoda rapida de stabilire a frecventei cardiace consta in numararea patratelor
mari dintre " complexe E5$ succesive2
1. cand cele " complexe E5$ sunt separate de un patrat mare, frec venta lor este de
1##%minut.
". cand cele " complexe E5$ sunt separate de " patrate mari, frecventa lor este de
15#%min
1. cand cele " complexe E5$ sunt separate de 1 patrate mari, frecventa lor este de
1##%min
7. cand cele " complexe E5$ sunt separate de 7 patrate mari, frecventa lor este de
95%min
5. cand cele " complexe E5$ sunt separate de 5 patrate mari, frecventa lor este de
8#%min, etc.
'and frecventele atriala si ventriculara sunt diferite, ele se calculeaza separat.
'and ritmul este neregulat, se face media aritmetica a 1-5 cicluri.
2. PO3ITIILE ELE/TRI/E ALE INI&II
$e refera in general la complexul E5$, dar se pot stabili si pozitiile electrice ale
undelor ) si &. $tabilirea pozitiei electrice se face in cele 1 planuri ale spatiului, frontal,
orizontal si sagital.
P+#!)+ -ro!t#+.
$e determina pozitia electrica a proiectiei vectorului E5$ in planul frontal, considerand
ca acest vector se roteste in (urul axului antero-posterior, perpendicular pe planul dat.
F data cu aceasta rotirea, pozitia electrica a E5$ se modifica intre orizontal si
vertical.
$tabilirea pozitiei electrice in plan frontal se face in derivatiile bipolare si unipolare ale
membrelor.
Ea se poate exprima fie prGcis, in grade, fie aproximativ, dupa aspectul E5$ in aV! si
aV,.
/#+c)+#re# ! "r#de # #,)+) e+ectrc #+ 4R% se face folosind sistemul exaaxial
>a?le?. Dcesta deriva din triungiul ecilateral Eindoven, format din derivatiile 01, 0" si 01,
in centrul caruia se considera ca se afla cordul.
'ercul circumscris acestui triungi are (umatatea inferioara gradata pozitiv si pe cea
superioara, negativ.
0aca cele 1 laturi ale triungiului, reprezentand axele celor 1 derivatii 01, 0" si 01
sunt deplasate printr-o miscare de translatie in centrul cercului circumscris, se obtine un
sistem triaxial, in care
01 este orientat de la -1:#H la #H, cu sensul pozitiv spre #H*
0" este orintat de la -1"#H la C 8#H cu sensul pozitiv spre C 8#H*
01 este orientat de la - 8#H la C1"#H, cu sensul pozitiv spre C1"#H.
Ddaugand axele derivatiilor unipolare ale membrelor, se obtine sistemul exaaxial, in
care
aV! are axa orientata de la C15#H la - 1#H si inregistreaza deflexiuni pozitive
cand vectorul E5$ se indreapta spre - 1#H (bratul stang)*
aV, are axa orientata de la -4#H la C4#H si inregistreaza deflexiuni positive cand
vectorul E5$ se indreapta spre C4#H(piciorul stang)*
aV5 are axa orientata de la -15#H la C1#H si inregistreaza deflexiuni pozitive
cand vectorul E5$ se indreapta spre -15#H(bratul drept)
'ercul care circumscrie acest sistem exaaxial este impartit in 7 cadrane2
cadranul l, intre #H si C4#H
cadranul ll, intre C4#H si C%- 1:#H
cadranul lll, intre C%- 1:#H si -4#H
cadranul lV, intre -4#H si #H
$e observa ca derivatiile sunt perpendiculare intre ele doua cate doua2
01 I aV,
0" I aV!
01 I aV5
0aca intr-o derivatie complexul E5$ este ecidifazic, vectorul sau este perpendicular
pe axa acelei derivatii. El este paralel cu axa derivatiei perpendiculare pe derivatia in care
complexul E5$ este difazic. Dmplitudinea sa maxima se inscrie in derivatia cu care este
paralel.
0e exemplu, daca E5$ este difazic in2
01, axa E5$ este paralel cu aV, , orientata catre C4#H sau -4#H, in functie de sensul
pozitiv sau negativ al complexului E5$ in aV,
0", axa E5$ este paralela cu aV!, orientata catre -1#H sau C15#H, in functie de sensul
pozitiv sau negaticv al complexului E5$ in aV!
01, axa E5$ este paralela cu aV5, orientate catre -15#H sau C1#H, in functie de sensul
pozitiv sau negativ al complexului E5$ in aV5
-120
aVR
-150
180
+150
D3
+120
aVF
+90
+60
D2
+30
D1
0
aVL
-30
-60
-90
cord
'and nu gasim nici o derivatie in care complexul E5$ sa fie ecidifazic, cautam "
derivatii in care amplitudinea complexului E5$ sa fie egala ( ciar daca nu are aceeasi
polaritate). Dxa E5$ este paralela cu bisectoarea ungiului format de acele " derivatii.
'and gasim J1 derivatii in care complexul E5$ este ecidifazic, consideram axa in
plan frontal !edeterm!#.+#. Dceasta situatie se intalneste in emfizemul ulmonar si in cordul
plmonar.
'eterm!#re# #,e 4R% ! $+#! -ro!t#+ $r! com$#r#re# #s$ect)+) com$+e,)+) !
#(L s ! #(1.
$e descriu mai mule pozitii ale inimii2
Frizontala2 5 aV! si $ aV,* corespunde cu o axa K#H *
$emi-orizontala 2 5 aV! si complex ecidifazic in aV,2 corespunde unei axe de
#H
6ntermediara2 complexe positive in aV! si aV,* corespunde unei axe de 1#H
$emiverticala 2 complex ecidifazic in aV! si 5 aV,* corespunde unei axe de
aproximativ 8#H
Verticala2 $ aV! si 5 aV,* corespunde unei axe la dreapta fata de C 95H
A,# !orm#+# # 4R% este in cadranul l, intre #H si C4#H, cu limite admise intreC1#5 si
-1#H
(#r#t+e -*o+o"ce #+e #,e 4R% ! $+#! -ro!t#+ sunt date de 2
Varsta* prima luna de viata, axul E5$ este la J11#H* el se deplaseaza spre
cadranul l ulterior
DdultL7# ani2 axa E5$ este spreC4#H
Ddult K 7# ani2 axa E5$ este spre #H
Breutatea corporala2 mica2 axa E5$ este spre C4#H
mare2 axa E5$ este spre #H
)ozitia2 ortostatismul verticalizeaza axa E5$
3iscarile respiratorii2 inspirul profound verticalizeaza axa E5$
(#r#t $#to+o"ce2
Dxa E5$ #H -1#H poate apare in2 HV$, >5$
Dxa E5$ K -1#H ( sau, dupa altii, -75H ) 2 emibloc antero-superior*
Dxa E5$ C4#H C 11#H2 HV0, >50, >)'F
Dxa E5$ K11#H 2 emibloc postero-inferior, HV0, >50, >)'F
Dxa E5$ in cadranul lll 2 dextrocardie, inversare de electrozi
6n acelasi mod se pot calcula axele undelor ) si & in plan frontal.
Dxa undei ) in plan frontal este de aproximativ C75H.
Dxa undei & in plan frontal este paralela cu axa complexului E5$sau difera de aceasta
cu cel mult 1#H.
Dceasta diferenta se numeste "r#de!t ve!trc)+#r. 'and diferenta dintre axa E5$ si
a undei & este mai mare de 1#H, gradientul ventricular este alterat si aceasta semnifica
iscemie miocardica.

P+#!)+ or*o!t#+.
)ozitia electrica a inimii in plan orizontal se determina in derivatiile precordiale.
)roiectia vectorului E5$ in planul orizontal se roteste in (urul axului longitudinal
perpendicular pe acest plan fie catre stanga- rotatie orara- fie catre dreapota- rotatie
antiorara.
I! rot#t# or#r# zona de tranzitie, cu complexe E5$ ecidifazice, se
deplaseaza de la V1-V7 catre V5. $e inscriu complexe r$ pana in V7-V5.
5otatia orara apare in 5(', em-*em)+ $)6+mo!#r .
I! rot#t# #!tor#r# zona de tranzitie se deplaseaza spre V". $e inscriu imagini
5s pana in V1-V". 5otatia antiorara apare ! 5(%.
P+#!)+ s#"t#+.
)roiectia vectorului E5$ in planul sagital se roteste in (urul unui ax perpendicular pe
acest plan. )ozitiile descrise sunt cord cu varful inapoi si cord cu varful inainte.
)ozitia .v#r- !#$o/ se manifesta prin existenta concomitenta a undei s in
01,0" si 01. E# #$#re ! 5(', em-*em $)+7mo$!#r.
Po*t# 8 v#r- ianinte/ se manifesta prin existenta concomitenta a undei M in 01,
0", 01. E# #$#re ! 5(%.
0e multe ori nu se poate preciza pozitia cordului in planul sagital.
4. ANALI3A UN'ELOR %I A INTER(ALELOR
UN'A P0
$emnificatie 2 depolarizarea atriala
0urata #,#:-#,11 sec
Dmplitudinea maxima (0") +",5 mm sau * variaza in functie de pozitia inimii,
gradul de umplere atriala, gradul de fibroza, apropierea de electrozi
Dxa2 vector orientat de sus in (os, de la dreapta la stanga si dinapoi inainte 2
intre C 75H, C 8#H (#H si C 95H)*
Dspect2
1. obligatoriu pozitiva in 01, 0", V1-V8
". obligatoriu negativa in aV5
1. variabila in2 01 (pozitiva, pozitiv % negativa, negativa)
aV! ( pozitiva, negativ % pozitiva, negativa)
aV, ( pozitiva, pozitiv % negativa, aplatizata)
V1 ( pozitiva,N 1,5 mm* pozitiv % negativa, negativa*
deflexiunea negativa N 1mm )*
V" ( pozitiva, difazica , foarte rar negativa )
7. cu " varfuri distantate intre ele cu N #,#1 sec* vizibile in 0" si in
precordialele drepte (V1, V")
INTER(ALUL PR
$emnificatie2 timpul de propagare a impulsului prin atrii, nodul DV,
fasciculul His si ramurile sale, reteaua )urOin(e
$e masoara de la inceputul undei ) pana la inceputul complexului E5$, in
derivatia cu unda ) si complexul E5$ cele mai largi
0urata* #,1"-#,"# (#,"1) sec* mai scurt la copii si mai lung la varstnici*
variabil cu frecventa cardiaca2
1. mai scurt la frecvente inalte*
". mai lung la frecvente (oase, cand tonusul vagal este crescut.
Dspect2
1. izoelectric
". subdenivelat, cu L#,:mm ( #,#: mV) , prin suprapunerea undei de
repolarizare atriala &a ( opusa ca sens undei )), mai ales in
taicardii.
1. 5ar supradenivelat, cu L #,5 mm ( #,#5 mV)
/O&PLE9UL 4R%
$emnificatie2 depolarizarea musculaturii ventriculare
Aomenclatura2 E+ prima unda negativa a complexului E5$
5+ prima unda pozitiva a complexului E5$
$+ urmatoarea unda negativa din complexul
E5$, precedata de un 5
5P, 5/, $P, $/ + toate celelalte unde pozitive
sau negative din complexul E5$
5 crestat+ unda pozitiva cu " varfuri, neseparate
printr-o deflexiune negativa
E$+ complex negativ, fara unda 5
r+ amplitudine L 5mm

E$ M 5 s 5P sP M 5 crestat s
Dxul2 in plan frontal2 in primul cadran
6n plan orizontal2 zona de tranzitie normala este la V1-V7
6n plan sagital2 cel mai adesea nu se poate stabili axul
0erivatiile bipolare si unipolare ale membrelor (standard)
1. 'omplex pozitiv sau ecidifazic in 0", obligatoriu negativ in aV5
si variabil, in functie de axa in planul frontal, in celelalte derivatii.
'ord verticalizat ( tineri, persoane slabe) 2 E5$ ecidifazic
sau negativ in 01, aV! si pozitiv in 0", 01, aV,
'ord orizontalizat (varstnici, supraponderali)* E5$ pozitiv
sau ecidifazic in 0", ecidifazic sau negativ in 01, aV, si
pozitiv in 01, aV!..
". 012 E5$ variaza cu miscarile respiratorii
(verticalizare in inspirul profound si disparitia undei E)*
crestaturi frecvente ale complexului, fara semnificatie
1. -nda E2
se inscrie in 0", 01 si aV,, cand axa E5$ este verticala si in
01 si aV!, cand axa este orizontala
durata2 ,#,#1 sec ( 01 poate fi #,#7-#,#5 sec)
amplitudinea2 L 7mm (L "5Q din 5-ul urmator). 012 poate fi de
5mm si K "5Q din 5-ul urmator, daca se reduce in inspirul
profund si este de durata si amplitudine normala in 0" si aV,.
7. -nda 52
Dmplitudinea maxima 2 01+15mm* 0", 01 aV, + 14 mm*
aV!+1# mm ( in functie de axa electrica in planul frontal)
3icrovolta(2 r L 5mm
Dmplitudinea scade cu varsta si cu cresterea in greutate.
)oate apare o unda r terminala in aV5, L 5mm
5. -nda $2
Dmplitudinea 2 01, aV! L 4mm* 01, 0" aV, L 5 mm
E$ in aV5 L 18 mm
8. 0urata complexului E5$ 2 #,#9- #,1# (#,11) sec
0erivatiile precordiale
1. V1-V"2 r$* r+depolarizarea septala* $+ depolarizarea ventriculara* r%$L1*
amplitudinea undei r creste progresiv spre V7-V8 si amplitudinea undei $
descreste progresiv spre aceleasi derivatii
". V"-V1 2 5+$* este zona de tranzitie intre aspectul inregistrat in derivatiile
drepte si acela din derivatiile stangi*
1. V7-V8* M5s* M+depolarizarea septala* 5+ depolarizarea musculaturii
ventriculare* s+ depolarizarea bazei septului si a ventriculului stang* 5%sK1
7. -nda E
apare, in ordinea crescatoare a frecventei, in V7, V5 si V8*
durata L#,#1 sec
amplitudinea L"mm ( dar, la tineri, poate atinge 1 si 7 mm)
5. -nda 5
'reste in amplitudine de la V1 la V8
6n V1 poate exista aspect de E$ (r izoelectric$) *
in V" este intotdeauna aspect r$
amplitudinea 52 V1 L8mm* V7 L "5 mm* V7 K V5 K V8* la tanar
este mai mare decat la varstnic.
8. -nda $
$cade im adancime de la V1 la V8* poate lipsi in V5- V8
Dmplitudinea 2 V1 L 1: mm* V" L "8 mm* V1 L "1 mm* la tineri poate
atinge 1# mm
Dmplitudinea $ in V1 L 1 mm este patologica
9. Dmplitudinea undei maxime a complexului E5$ L 1# mm in toate
precordialele + microvolta(*
:. 0urata E5$
3axima in V"-V1
#,#9-#1# (#,11) sec
deflexiunea intrinsecoida in V1 L #,#15 sec
deflexiunea intrinsecoida in V5-V8 L #,#75 sec
deflexiunea intrinsecoida reflecta timpul necesar curentului
electric sa strabata musculature ventriculara si sa a(unga sub
electrodul explorator. $e masoara de la inceputul complexului
E5$ pana la ultimul varf al undei 5.
%EG&ENTUL %T
$e masoara de la sfarsitul complexului E5$ ( punctual R) pana la inceputul undei &
0erivatii standard2 izoelectric sau supra S subdenivelat cu N1 mm*
1. $upradenivelarea apare mai frecvent in derivatiile inferioare
". $ubdenivelarea apare mai frecvent in 01 si aproape niciodata in
01, 0", aV,
0erivatiile precordiale2 izoelectric sau supradenivelat
1. supradenivelarea este de N 1mm in V"-V1 si N 1 mm in V5-V8
". supradenivelarea este mai importanta la tineri
1. supradenivelarea K "mm este rara dupa 7# ani
7. orice subdenivelare este patologica, in absenta taicardiei
&aicardie2 subdenivelare ascendenta, (onctionala, de durata scurta L1mm la #,#: sec
de punctual R, prin suprapunerea undei de repolarizare atriala &a
UN'A T
Dxa2 paralela cu a E5$ ( spre stanga, inferior si anterior) sau formeaza un ungi
mic ( gradientul ventricular)
0erivatii standard2
1. & obligatoriu pozitiva in 01, 0" si obligatoriu negativa in aV5
". 01 si av! 2 pozitiva, aplatizata, difazica (pozitiv% negativa) sau negativa
1. aV, 2 pozitiva, rar aplatizata sau difazica
0erivatii precordiale2
1. obligatoriu pozitiva in V5-V8
". pozitiva sau negativa in V1 (5#Q femei)
1. pozitiva, foarte rar aplatizata , difazica sau inversata in V" ( 1#Q)
7. exceptional de rar, la tineri, poate fi aplatizata, difazica sau negativa in V1-
V7
5. cand & este negativain V1-V7 la barbatul adult (L1Q)+ persistenta tipului
(uvenil
0urata 2 de obicei nu se determina, fiind greu de precizat debutul si sfarsitul undei
Dspectul2 asimetrica2
1. portiunea initiala a undei & pozitive este concava superior si mai lenta decat cea
finala*
". portiunea initiala a undei & negative este concava inferior si mai lenta decat cea
finala
1. uneori are doua varfuri, separate intre ele de L#,15 sec.
Dmplitudinea2
1. 0erivatii standard2
cea mai inalta amplitudine se inregistreaza in 0" 2 N 8 mm
la femei amplitudinea & este mai mica decat la barbati
in 01 si 0" amplitudinea & este obligatoriu K#,5 mm
in 01,aV!,aV, amplitudinea undei & poate fi mai mica, mai ales la
femei ( #,1T#,1 mm)
". 0erivatii precordiale
Dmplitudinea maxima este in V"-V1 si scade in precordialele stangi*
la barbatul tanar 2 1#-17mm, in medie 8 mm*
Dmplitudinea scade la barbatul peste 7# ani
!a femei, amplitudinea este N : mm, in medie 1-7 mm
Dmplitudinea minima a undei & trebuie sa fie K 1#Q din amplitudinea
undei 5 precedente
INTER(ALUL 4T
5eprezinta durata sistolei electrice ventriculare
$e masoara de la inceputul complexului E5$ pana la sfarsitul celei mai largi
unde &
Variaza cu frecventa cordului
Este mai lung seara sin somn, din cauza variatiei tonusului vegetativ
E&c+O U55* O+ #,149 la barbati si #,715 la femei
UN'A U
-nda de amplitudine mica, pozitiva, situata dupa sfarsitul undei &
Vectorul undei - are aceeasi orientare cu al undei &
0e obicei este izoelectrica in 01, aV5, aV!
)oate fi negativa in 01 si aV,
Dmplitudine maxima in V"-V1 2 L"#Q din amplitudinea undei & precedente* de
obicei este L "mm
$e vizualizeaza mai bine la ritmurile bradicardice
%EG&ENTUL TP+ linia izoelectrica de referinta
(ARIANTE ALE A%PE/TULUI NOR&AL
%1%2%2 2 vectorii terminali ai complexului E5$, cu originea in tractul de e(ectie al
V0 sau in septul postero-bazal se orienteaza superior si la dreapta.
Dpare la aprox. "#Q dintre subiectii normali
0g dif .
Varianta normala
$1$"$1
HV0 sau
emfizem pulmonar
Hiperdeviatie
axiala stanga
5%$ in 01 K1 L1 K1
$ "%$ 1 K1 K1 sau egale L1
R%R: s#) r%r: ! (1
5P reflecta depolarizarea tardiva a cristei supraventricularis din V0 sau a
bazei $6V.
Dpare la aprox. ",7Q dintre subiectii normali. 6ncidenta este mai mare in V15
, V75 , V1x sau ? , V"x sau ?
Dpare mai frecvent aosciat cu anomalii toracice2 pectus excavatus*
0g dif cu HV0 sau >50 se face prin2
1. amplitudinea 5 L : mm
". amplitudinea 5P L 8 mm
1. 5%$ L 1
6n aV5 se poate inscrie r terminal, normal,
%!drom)+ re$o+#r*#r $recoce
$upradenivelare $& in derivatiile precordiale, mai frecvent V1-V1, la barbati
tineri
Dspect concav superior
-rmata de unde & inalte
$upradenivelarea $&%inaltimea & in V8 L #,"5
$ubdenivelare reciproca in aV5
0e obicei axa E5$ in plan frontal este verticala si ritmul este bradicardic
Pro"res# +e!t# # )!de r ! $record#+e
Dbsenta r in V1-V", mai rar V1-V7 prin 2
1. plasarea electrozilor prea sus
". verticalizarea cordului si coborarea diafragmului (emfizem)
0g. dif. cu- infarctul antero-septal
-rotatia importanta orara (tromboembolism pulmonar)
I!m# #t+et)+)
>radicardie sinusala (1#-7#%min)
)auze sinusale K" sec
>loc atrio-ventricular grad 1, mai rar tip VencOebac
HiWertrofii atriale sau ventriculare
5tim (onctional
$indrom de repolarizare precoce
5IPERTRO1IILE ATRIALE
5IPERTRO1IA ATRIALA %TANGA
'riterii de diagnostic2
0urata undei ) K#,1" sec
Dspect crestat al undei ), cu distanta intre cele " varfuri K#,#1 sec* vizibil mai ales in
0"
Dxul undei ) in plan frontal la stanga, K C 15
o
( explica aspectul undei ) in 01, uneori
difazic)
V12 deflexiune negativa terminala, ma larga de #,#7 sec si mai adanca de 1 mm

5IPERTRO1IA ATRIALA 'REAPTA
'riterii de diagnostic2
-nda ) K",5 mm in 0"
0urata ) normala
Dxul undei ) in plan frontal KC 95
o
( explica aspectul undei ) in 01-amplitudine
redusa- si aV!-uneori negativa)
V12 deflexiune initial pozitiva, K1,5 mm*
'and atriul drept este mult marit, poate apare o unda ) negativa in V1, mimand
ipertrofia atriala stanga
Dlte conditii in care poate apare o unda ) negativa in V12
>ronopneumopatia cronica obstructiva (cu sau fara cord pul monar)
)ectus excavatus
)E56'D506&E
)E56'D506&D D'-&D
1. $tadiul 1 dureaza 1-5 zile2
subdenivelare )5 in ma(oritatea derivatiilor* supradenivelare in aV5 si,
ocazional , in V1* este prezenta la :#Q cazuri* este prima modificare electrica*
poate apare fara modificari de $&* este pasagera
supradenivelare $& (onctionala, concava superior, N 5mm, in ma(oritatea
derivatiilor epicardice C subdenivelare in aV5 * apare in 4# Q cazuri
". $tadiul " 2 dureaza pana la 5 zile 2
Aormalizarea segmentului $&*
& pozitiv, dar se poate aplatiza
Dspect pseudonormal
1. $tadiul 1 2 durata variabila 2 saptamani, luni
-ndele & se negativeaza in toate derivatiile, cu exceptia aV5 si V1*
amplitudinea undei & negative este mica* uneori unda & devine numai
aplatizata, difazica ( pozitiv%negative) sau crestata
7. $tadiul 7. Dspect normal
Dlte modificari E'B2
3icrovolta( 2 5 precordiale L1#mm* 5 in derivatiile membrelor L 5mm* nu se
coreleaza cu cantitatea de licid pericardic
3icorvolta(ul E5$ se asociaza cu unda ) de amplitudine normala
Dlternanta electrica a E5$, si%sau a undei ), si%sau a undei &* cand alternanta
cuprinde toate undele, este specifica, dar putin sensibila, pentru tamponada
E&c ramane normal, cu exceptia pericarditei post cirurgie cardiaca, cand
este alungit
5. 'orelatii etiologice2
3odificarile $& si & apar in pericarditele acute *
1. la copii
". virale
1. bacteriene (purulente)
7. bacilare ( mai ales modificari de &)
3odificarile $& si & tipice sunt mai rare in pericardita2
1. neoplazica
". uremica
1. din reumatismul articular acut
7. dupa 63D2 sugestive sunt2
prezenta supradenivelarii $& in derivatiile in care ar trebui sa existe
modificari reciproce de faza terminala*
unde & positive in derivatiile und ear trebui sa se negativeze, la 7: ore
de la producerea infarctului*
pozitivarea precoce a undelor & negative (evolutie atipica a undei &)
8.0g. diferential.
3odificari )ericardita
acuta
63D 5epolarizare
precoce
3iocardita
Dmplitudinea
supradenivelarii
$&
L5mm K5mm L5mm subdenivelare
,orma
supradenivelarii
'onvexa
superior
'oncava
superior
'onvexa
superior
5elatia cu
unda &
separate F inglobeaza
(unda monofazica)
separate separate
0erivatiile in
care apare
supradenivelarea
ma(oritatea 0erivatiile directe )recordiale
drepte
difuze
6magine aV5, V1 0erivatiile nu nu
indirecta indirecte
0inamica $&
si &
Aormalizarea
$&, apoi
negativarea &
Aegativarea &,
apoi normalizarea
$&
stabile Variabila*
coexista
aritmii si
blocuri
E&c normal alungit normal variabil
)E56'D506&D 'FA$&56'&6VD
3odificari nespecifice2
microvolta(
& aplatizat, crestat, inversat
Dx E5$ la dreapta
-nde E
Dritmii atriale (fibrilatia atriala, flutter atrial)
$'!E5F0E536D2 microvolta(, HV$, HV0
!E$ 2 pericardita* 63D (vasculita)* bloc total DV congenital la copiii mamelor cu !E$
)DA* iscemie, 63D, (vasculita), HV$
)F!636FX6&D si 0E53D&F36FX6&D 2 bloc atrio-ventricular* blocuri de ramura ( >50C>,D$)*
iscemo-leziune* aritmii supraventriculare si ventriculare
)F!6D5&56&D 5E-3&F60D 2 pericardita
$6A05F3 5E6&E5 si $)FA06!6&D DAY6!FXDA&D 2 bloc atrio-ventricular gradul 1, tranzitor* blocuri
de ramura, emiblocuri* bloc atrio-ventricular de gradul ll si lll
5E-3D&6$3-! D5&6'-!D5 D'-& 2 bloc atrio-ventricular gradul l* bloc VencOebac*
>loc atrio-ventricular gradul lll ( rar)* unde & difuz negative, ritm (onctional accelerat, >5$ sau >50
H6)E5&65F606$32
taicardie sinusala ( tineri)*
fibrilatie atrilala ( varstnici, mai ales cand creste &1)*
bloc atrio-ventricular gradul 1, >50 minor, >,D$*
supradenivelari de $& asemanatoare pericarditei* modificari nespecifice &
HV$, HD0
rar apar2 flutter atrial, taicardie supraventriculara paroxistica, blocuri atrio-ventriculare
gradul ll sau lll*
H6)F&65F606$32
bradicardie sinusalaC microvolta( C aplatizarea sau inversarea undei &* undele & negative
pot fi adanci
reducerea amplitudinii )
bloc atrio-ventricular gradul 1, blocuri de ram, emiblocuri
alungire de E&c
taiaritmii ventriculare ( torsada varfurillor)
supradenivelare $& asemanatoare pericarditei
H6)F'D!'E36D
alungirea E&c
unda - nu se vede
unda & aplatizata, inversata
H6)E5'D!'E36D2
E&c scurtat
>locuri arioventriculare gradul l si ll
Dritmii
>)'F2
Dmplitudinea ) K",5mm in 0", 01 sau aV,
Dxa undei ) la dreapta fata de :#H
012 ) izoelectric* amplitudinea E5$ L 1,5 mm* amplitudinea & L #,5 mm
Dmplitudinea E5$ in toate derivatiile membrelor L 5mm
Dxa E5$ in plan frontal verticalizata ( K 4#H)
Dmplitudinea E5$ L 5 mm in V5-V8, sau 5 L 9mm in V5 sau 5 L 5 mm in V8
5%$ L1 in V5-V8
$1,$",$1, cu 5%$ L1 in 01, 0" , 01
%IN'RO&UL 'E PREE9/ITATIE (ENTRI/ULARA
Este o anomalie congenitala cardiaca in care o parte din miocardul ventricular se activeaza
electric precoce, inainte ca stimulul sa a(unga de la atrii la ventriculii prin nodul atrio-ventricular.
$unt fascicule musculare prezente la fat si care in mod normal dispar dupa nastere.
)roprietati electrofiziologice2 viteza de conducere mare si perioada refractara lunga.
T$)r de co!e,)!2
Atro;ve!trc)+#re0 -#scc)+)+ <e!t2 este responsabil de sindromul Volf-)arOinson
Vite tipic*
P#r#!od#+e=#mes
Atro;-#scc)+#r0 -.re >reche!m#cher 2 conecteaxza direct atriul cu fasciculul His*
Nodove!troc)+#r7
1#scc)+ove!trc)+#r.
-ltimele " tipuri de fibre se numesc fibre 3aaim.
1. %!drom)+ ?P?
E+ectro-*o+o"e0
'urentul de depolarizare a(unge de la atrii la ventriculi initial pe calea rapida, aberantaZ
se"me!t PR sc)rt
6n zona din masa ventriculara depolarizata pe aceasta cale impulsul se propaga lent
(viteza de conducere mai mica decat prin reteaua )urOin(e) Z #$#re )!d# de+t# la
inceputul complexului E5$.
-nda delta poate fi pozitiva sau negativa intr-o derivatie in functie de locul de insertie al
fascicului aberant.
Dmplitudinea undei delta este variabila, in functie de masa musculara ventriculara care
a fost preexcitata
0aca unda delta este importanta, apar mod-c#r sec)!d#re de -#*# term!#+#, ce i se
opun ca sens
6ntre timp, impulsul a(unge la venticuli si pe calea nodului atrioventricularZ-!#+)+
com$+e,)+) 4R% este !orm#+
'omplexul E5$ intr-un sindrom V)V este un com$+e, de -)*)!e
/RITERIILE 'E 'IAGNO%TI/0
1. I!terv#+ PR @ 0,12 sec, c) )!d# P !orm#+#7
2. /om$+e, 4R% +#r", A 0,11 sec, $r! $re*e!t# )!de de+t#
2. U!d# de+t# #$#re c# o +!e -r#!t#, o.+c# $e $#!t# !t#+# # 4R%, c) d)r#t#
de 0,02;0,0Bsec. Po#te +$s ! derv#t+e $e c#re se $roecte#*#
$er$e!dc)+#r
4. mod-c#r sec)!d#re de -#*# term!#+#, ce se o$)! c# se!s )!de de+t#
Efectul concertina2 scurtarea progresiva a intervalului )5 si alungirea progresiva
concomitenta a E5$, prin aparitia undei delta
!a 5#Q dintre bolnavi modificarile apar intermitent
!a 1#Q dintre pacienti durata E5$ este normala
)rezenta undei M normale de depolarizare septala in V5-V8 exclude V)V
)olaritatea undei delta a(uta la localizarea fascicului accesor2
1. &ip D 2 delta C in V1-V" si S in V5-V82 fascicul accesor intre D$ si V$ (5#Q)*
". &ip > 2 delta S in V1-V" si C in V5-V82 fascicul accesor intre D0 si V0, anterior de
artera pulmonara ( "#Q)*
1. &ip ' 2 delta C in toate precordialele2 fascicul accesor posterior, intre atrii si septul
ionterventricular (1#Q)
%em!-c#t# c+!c# # s!drom)+) ?P?2
#,15-#,"5Q din populatia generala* mai frecvent la barbati
"%1 dintre pacienti nu au boli organice cardiace
poate sa dispara odata cu varsta
se poate asocia cu 2
1. cardiomiopatii obstructive ( [Q)
". cardiomiopatii dilatative familiale
1. ipertiroidism
7. sarcina ( demasca )
5. prolaps de valva mitrala ( fascicul stang)
8. anomalia Ebstein (5-1#Q) (de partea dreapta)
9. 0$D, 0$V, coarctatie de aorta
:. blocuri atrioventriculare sau intraventriculare, tumori cardiace
'#"!ostc)+ d-ere!t#+2
delta C in V1-V"2 >50- dar exista $ larg in V5-V8, 01 aV!
HV0- dr exista rotatie orara
6nfarct miocardic posterior S dar exista E patologic in V9-V4
delta - in V1-V"2 infarct miocardic anteroseptal- dar faza terminala
>5$- dar aspectul undei delta
HV$- dar criteriile de amplitudine
delta S in diverse derivatii2 infarct miocardic cu localizarile respective
T)+.)r#r de rtm ! ?P? 2 tulburari de ritm supraventriculare cu frecventa ventriculara
inalta
&)$V 2 95-:#Q dintre toate tulburarile de ritm*
1. mecanism2 reintrare folosind anterograd nodul atrioventricular si retrograd
calea accesorie (tip ortodromic) Z nu apare unda delta in timpul taicardiei
". 17#-"5#%min
1. initiat de ED sau Ev
7. )P apare dupa E5$* 5-)P L )P-5 ( circuit ortodromic)
5. )P apare dupa E5$2 5-)P K )P- 5, circuitul este antidromic si apare unda delta
( 1#Q) * localizarea fascicului accesor este la distanta de nodul atrio-ventricular
,ibrilatie atriala cu frecventa inalta ( "#-15Q)
,lutter atrial cu conducere 121 ( 9Q)* in aceste doua tulburari de ritm conducerea
anterograda este adesea pe calea accesorie Z apare unda delta
)ot exista cai accesorii multiple care favorizeaza tulburarile de ritm
/o!sec!te+e #rtm+or d! ?P?0
1. Hemodinamice* legate de frecventa inalta2 colaps
". Dritmice2 induc fibrilatie ventriculara
1. &erapeutice2
sunt favorizate de medicamentele care alungesc perioada refractara a
nodului atrio-ventricular si o scurteaza pe aceea a fascicului accesor2
digitala, beta-blocantele* blocantele de 'a (verapamil, diltiazem),
manevrele vagale*
pot fi tratate cu medicamentele care alungesc perioada refractara a
fascicului accesor2 #!t#rtmce +# s +++
2. %!drom)+ LGL
0atorat existentei fibrelor paranodale Rames, care .sunteazaP nodul atrioventricular, sau
fibrelor atrio-fasciculare
/RITERIILE 'E 'IAGNO%TI/
1. PR@0,12 sec, c) )!d# P !orm#+#
2. ')r#t# 4R% !orm#+#
0iagnostic diferential2 ritm (onctional 2 dar ) este negative in 01, 0", aV, si C in aV5
$e asociaza cu 2
&)$V ( cel mai frecvent#
,ibrilatie atriala si flutter atrial cu frecventa inalta ( mai rar)
2. Pree,ct#t# t$ &#h#m
0atorata fibrelor musculare care leaga nodul atrioventricular sau fasciculele sistemului de
conducere cu miocardul ventricular, de obicei pe dreapta.
/RITERII 'E 'IAGNO%TI/
1. I!terv#+ PR !orm#+
2. Pre*e!t# )!de de+t#
-nda delta poate sa nu apara in ritm sinusal, ci numai in taicardie

&ulburari de ritm2 taicardie supraventriculara prin reintrare cu aspect de >5$ cu
axul superior* calea anterograda2 fibrele maaim* calea retrograde2 ramurile
fascicului His
,recventa 2117-"9#%min
Dx E5$2 #* -95H
0urata E5$ L#,15 sec
Dspect* 5 in 01, r$ in V1, zona de tranzitie dupa V7
ARIT&II %UPRA(ENTRI/ULARE
Rtm)+ s!)s#+ este definit prin prezenta undei ) cu urmatoarele caracteristici2
-nda ) de propagare anterograda 2
1.obligatoriu pozitiva in 01, 0", V1-V8
". obligatoriu negativa in aV5
1. variabila ( pozitiva, difazica, aplatizata sau negativa) in 01, aV!, aV,, V1,
rar V", in functie de axul undei ) in planul frontal
3orfologia undei ) constanta in aceeasi derivatie
,recventa undelor ) intre 8#-1##%min
6ntervalul )-) constant sau variabil cu cel mult #,18 sec
6nterval )-E5$ constant, #,1"-#,"1 sec (cu conditia sa nu coexiste tulburari de
conducere atrio-ventriculara)
E9TRA%I%TOLELE %UPRA(ENTRI/ULARE
'riterii de diagnostic2
U!d# P #$#re $recoce
&or-o+o"# )!de P este d-ert# de # )!de P s!)s#+e, dar:
1. ) asemanator cu ) sinusal
". ) .retrograd/, cand2
-are origine atriala inferioara ( )-E5$ +#,1"sec)
-are origine (onctionala ()-E5$ L#,1" sec)
1. ) negativ in 01, aV!,V5,V8 cand are originea in atriul stang
U!d# P este )rm#t# de )! com$+e, 4R% de #s$ect !orm#+, dar2
1. E5$ larg, de obicei cu aspect de >50, prin aberatie de conducere
". ) blocat, neurmat de E5$
I!terv#+)+ P;4R% este !orm#+, dar:
1. K#,"1 sec
". L#,1" sec, in extrasistolele atriale inferioare si nodale
I!terv#+)+ de c)$+#re -,, ! e,tr#ssto+e+e mo!o-oc#+e
P#)*# $ost e,tr#ssto+c# este dec#+#!t# C@ 2 !terv#+e P;P !orm#+eD, dar:
1. )oate fi compensatorie, in extrasistolele supraventriculare .tardive/
". )oate fi egala cu un ciclu )-) normal, in extrasistolele supraventriculare
6nterpolate (posibile mai ales pe ritm sinusal bradicardic)
1. )oate fi supracompensatorie, in boala de nod sinusal
TA5I/AR'IA ATRIALA &ULTI1O/ALA0 ! E0;F5G c#*)r #$#re ! >P/O
'e.)t !e$#ro,stc
H 2 )!de P c) mor-o+o"e d-ert# ! #cee#s derv#te
1recve!t# ve!trc)+#r# 100;150/m! 250/m!
Pre*e!t# +!e *oe+ectrce
I!terv#+e+e P;R s)!t v#r#.+e, dverse "r#de de .+oc #tro;ve!trc)+#r, )!de P
!eco!d)se
I!terv#+e+e P;P v#r#.+e

RIT&UL 5AOTI/ ATRIAL0 #ce+e#s c#r#ctere mor-o+o"ce c) t#hc#rd# #tr#+#
m)+t-oc#+#, d#r -recve!t# ve!trc)+#r# s). 100/m!
?AN'ERING PA/E;&A<ER
&or-o+o"# )!de P v#r#*# "r#d#t de +# o .#t#e +# ce#+#+t#, reve!!d #$o tre$t#t
+# #s$ect)+ !t#+
I!terv#+)+ P;R 0
1.?#!der!" !tr#ss!)s#+0 co!st#!t
2. ?#!der!" #!tr##tr#+0 v#r#.+ C se sc)rte#*# $ro"resv, #$o
creste $ro"resvD
TA5I/AR'IA %INU%ALA0
P !orm#+ c# #,# s mor-o+o"e
1recve!t# A100/m!
'e.)t s s-#rst $ro"resve
I 1recve!t# m#,m# #dms#, de e,em$+) +# e--ort, se core+e#*# c) v#rst#0
220;v#rst# ! #!
TA5I/AR'IA %INU%ALA PRIN REINTRARE
'e.)t s s-#rst .r)sc, $rec$t#te de e,tr#ssto+e #tr#+e
1recve!t# @150/m!
P !orm#+ c# #, s mor-o+o"e
>RA'I/AR'IA %INU%ALA0 -recve!t# @50/m!
TA5I/AR'IA PRIN REINTRARE ATRIO;(ENTRI/ULARA NO'ALA CA(NRTD

Nod)+ #tro;ve!trc)+#r #re 2 t$)r de -.re0
1. -.re 8r#$deJ, situate in portiunea anterioara a septului interatrial
-viteza mare de conducere
-perioada refractara lunga
2. -.re 8+e!te:, situate aproape de ostium sinusului coronar
-viteza de conducere mica
-perioada refractara scurta

A.T$)+ com)! de A(NRT Cs+oK;-#stD2 conducerea anterograda se face pe calea
lenta si conducerea retrograda se face pe calea rapida
-recve!t# 150;200/m!
4R% !")st
P: retro"r#d m#sc#t de 4R% s#) v*.+ c# $se)do s ! '2 s $se)do r:
! (1
Po#te - !t#t# de o e,tr#ssto+# #tr#+# c#re, -!d $recoce, v# -
.+oc#t# $e c#+e# r#$d#, c) $ero#d# re-r#ct#r# +)!"# s v# - co!d)s#
$e c#+e# +e!t#, c) !terv#+ PR +)!"
R;R se $o#te sc)rt# $ro"resv +# $rme+e .#t# s se $o#te #+)!"
$ro"resv !!te# term!#r t#hc#rde
>. T$)+ r#r de A(NRT C-#st;s+oKD0 conducerea anterograda se face pe
calea rapida si cea retrograda, pe calea lenta
1recve!t# 150;200/m!
4R% !")st
P: retro"r#d, +# dst#!t# de 4R%0 R1;P: AP:;R2
TA5I/AR'IA PRIN REINTRARE ATRIO;(ENTRI/ULARA CA(RTD
6mplica existenta unei cai accesorii cu conducere rapida si perioada refractara lunga
D. T$)+ com)! de A(RT2 conducere anterograda prin nodul atrio-ventricular si
retrograda pe calea accesorie
1recve!t# A200/m! Cd#r !) o.+"#tor)D
4R% !")st
P: retro"r#d v*.+ d)$# 4R%, $e se"me!t)+ %T s#) $e )!d# T, c)
R1;P:@P:; R2
>. T$)+ r#r de A(RT2 conducere anterograda pe calea accesorie si
retrograda prin nodul atrio-ventricular
1recve!t# A 200/m! Cd#r !) o.+"#tor)D
4R% +#r" C)!d# de+t#D
R1;P:AP:; R2
TA5I/AR'IA =ON/TIONALA NEPARO9I%TI/A;ectopica
1recve!t# B0;120/m!
P: retro"r#de v*.+e !#!te s#) d)$# 4R%, s#) dsoc#te
#trove!trc)+#r#
Po#te coe,st# c) .+oc)r #tro;ve!trc)+#re
1I>RILATIA ATRIALA0

U!de 8-: 250;E00, !ere")+#te, !e"#+e
N) e,st# +!e *oe+ectrc#
1e!ome!)+ de co!d)cere #sc)!s#
I!terv#+e R;R v#r#.+e
4R% !")ste
1e!ome! Ashm#!0 #.er#te de co!d)cere C4R% +#r", de o.ce c) #s$ect
de >R'D ce #$#re c#!d )! cc+) R;R sc)rt )rme#*# )!) c+c) R;R +)!"
1LUTERRUL ATRIAL0
U!de 81J re")+#te, 250;250/m!
N) e,st# +!e *oe+ectrc#
4R% !")st
>+oc#6 -, ! !od)+ #tro;ve!trc)+#r, de o.ce 2017
>+oc#6 v#r#.+ ! !od)+ #trove!trc)+#r0 rtm ve!trc)+#r v#r#.+
1+)tter)+ #tr#+ t$c0
1. -recve!t# )!de+or 1 1B5;250/m! C200/m!D
2. )!de+e 1$o*tve ! (1
2. )!de+e - c) #s$ect de d!t de -er#str#) ! '2,'2, #(1, c)
$#!t# #sce!de!t# r#$d# s desce!de!t# +e!t#
1+)tter)+ #tr#+ #t$c0
1. -recve!t# )!de+or 1 m# m#re dec#t ! -+)terr)+ t$c
2. )!eor )!de+e - !) se v#d, c determ!# #s$ect s!)sod#+ #+
+!e *oe+ectrce, #sem#!#tor c) -.r+#t# #tr#+#7
determ!#r+e !tr#c#rd#ce #r#t# !s# o #ctv#re co!st#!t#
e!doc#rdc#
2. )!de 1 $o*tve ! derv#t+e !-ero#re, !e"#tve ! (1
%IN'RO&UL %INU%ULUI >OLNA(
Asocere# de t#h#rtm, -.r+#te s#) -+)tter #tr#+ c) .r#d#rtm, .+oc)r s!o;
#tr#+e s#) #tro;ve!trc)+#re s r#s$)!s !#decv#t +# #!t#rtmce.
U! e+ectrod ! !teror)+ ce+)+e !re"stre#*# d-ere!t# de $ote!t#+
tr#!smem.r#!#r
Pote!t#+)+ tr#!smem.r#!#r de re$#)s

$arcini positive la exterior (Aa
C
) si negative in interior ('l
-
* proteine
amfotere)
potential transmembranar !e"#tv , a caruri valoare depinde de
regiunea in care se inregisteaza

Pote!t#+)+ tr#!smem.r#!#r de #ct)!e

$arcini negative la exterior ( intra Aa
C
) si pozitive in interior
potential transmembranar $o*tv
,azele potentialului de actiune2
# S depolarizarea rapida
1- repolarizarea rapida
"- platoul
1- repolarizarea lenta
7- depolarizarea lenta diastolica
Am. e+ectro* +# e,teror)+ ce+)+e !re"stre#*# d-ere!t# de
$ote!t#+ e$mem.r#!#r

5epaus2 nu exista diferenta de pWotential intre capetele celulei (la fiecare capat
fiind cate un electrod)
Excitarea celulei la unul din capete duce la aparitia unui potential epimembranar
'elula cardiaca se comporta ca un dipol electric
0iferenta de potential intre " suprafete sau intre " poli cu sarcini cu
polaritate opusa formeaza un dipol, cu o directie, marime si polaritate.
,iecarui dipol 6 se poate asocia un vector.
E'B inregistreaza secventa unor vectori instantanei atribuiti unor dipoli
imaginari care isi scimba marimea si directia in timpul propagarii
impulsului.
6n timpul activitatii electrodul care inregistreaza este influentat de diferenta
de potential din zona invecinata. 6nregistrarea activitatii , reprezentata de
vectorul instantaneu, depinde de pozitia electrodului in campul electric
exercitat de dipol.


Dspectul undelor E'B inregistrate la suprafata corpului depinde de 2
proprietatile generatorului (potentialul de actiune)
viteza de propagare a excitatiei
caracteristicile volumului conductor
0iferentele de potential generate in timpul activitatii cardiace duc la aparitia de curenti
electrici in conductorii ce incon(ura inima.
)e modelul fibrei musculare isolate incon(urata de un mediu omogen , sarcinile
positive sunt egale sin u se inregistreaza diferenta de potential electric la suprafeta
fibrei.
'and excitatia invadeaza fibra, apar curenti electrici transmembranari si se creaza o
diferenta de potential de-a lungul fibrei-potentialul de depolarizare S care dispare in
perioada depolarizarii depline.
6nima contine aprox 1#
1#
celule. ,iecare moment al depolarizarii si al repolarizarii
reprezinta stagii diferite ale activitatii unui numar mare de cellule si forta
electromotoare generate in fiecare moment reprezinta suma diferentelor de pWotential.
)otentialul descreste cu cresterea distantei fata de dipol.
6n modelul Eintoven generatorul activitatii cardiace era un msingur dipole in centrul
triungiului si volumul conductor era omogen si nemarginit. Dceste model nu explica
distributia tridimensionala a activitatii cardiace elecxtrice in fiecare punct in timpul
ciclului cardiac. $-a sugerat ca fortele electromotoare generate de exccitatia
ventri+culara pot fi exprimate mai bine de campul electric al mai multor dipoli decat al
unuia singur.
)otentialul electric declina cu cresterea distantei fata de inima, aproximativ cu patratul
distant ei. Dceasta inseamna ca orice punct de pe torace asezat la o distanta de inima
mai mare de " diametre ale inimii este electric ecidistant fata de generator, deci de
inima. 6ndepartarea electrozilor asezati pe extremitati este suficienta pentru a
indeparta componentele nondipolare ale E'B generate de efectul de proximitate. 6n
acelasi timp intelegem de ce derivatiile anterioare precordiale , din cauza aproprerii
de inima sunt influentate de potentialele generate de structurile in contact direct cu
electrozii.
&eoria ungiului solid.
6n orice pun ct potentialul inregistrat la suprafata corpului este determinat de produsul
dintre ungiul solid determinat in acel punct de catre limita intre sarcinile opuse si
densitatea sarcinilor pe unitate de arie . Dceasta inseamna ca pentru o valoare a
sarcinii electrice, deflexiunea inregistrata este cu atat mai mare cu cat suprafata este
mai mare. )entru orice suprafata de inregistrare marimea deflexiunii inregistrate
creste parallel cu densitatea sarcinilor electrice.
Volumul conductor. 'onductibilitatea (oasa a tesuturilor din (ur descreste amplitudinea
vectorilor inregistrati. Hipovolta(ul apare in obezitate, iperinflatie pulmonara, ravarsat
pericardic sau pleural stang.
0erivatii bipolare2 ambii electrozi se afla in pozitii cu variatii similare de potential
0erivatii uniolare2 un electrod este situate intr-o zona cu variatii de potential negli(abile
in comparative cu celalalt.