Sunteți pe pagina 1din 19

Radionuclizi

Nuclizii sunt atomii elementelor chimice caracterizate prin masa atomic A i


numrul de ordine Z.
Nucleul este format din Z protoni i (A-Z) neutroni.
Numrul atomic Z indic sarcina sa, care este pozitiv i egal cu Z
(e este sarcina electronic elementar) .
Numrul de mas A este egal cu numrul de protoni i de neutroni din nucleu si
indic aproximativ masa sa (Au).
Constituentii nucleulu, neutronii si protonii, se numesc nucleoni .
Pentru caracterizarea unui nucleu se va utiliza o notatie simbolic

! " este simbolul chimic al elementului#
A " este numrul de mas#
Z " este numrul atomic .
.
X
A
Z

X
A
Z


Radionuclizi
$ %n functie de valorile pe care le pot lua numrul de mas i numrul
atomic, nucleele se clasific in
$ izotopi i izobari.
$
Izotopii sunt nuclee caracterizate prin acela i numr atomic Z i
numere de mas diferite. &n exemplu il constituie izotopii hidrogenului
, , , (hidrogen , deuteriu i tritiu) .
$
Izobarii sunt nuclee caracterizate prin acelasi numr de mas i av'nd
numere atomice diferite . &n exemplu il constituie nuclee i .
$ (odul simbolic de scriere se extinde i la nucleoni. )eci ,simbolic ,vom
nota protonul cu , nucleonul cu .
$ Nuclizii cu propriet i radioactive se numesc radionuclizi.
$ Nuclizii unui element cu acela i Z sunt izotopi naturali sau artificiali.
*e cunosc +,-- de nuclizi, din care ./- sunt stabili, iar restul sunt
radioactivi. 0adionuclizii, prin emisie de radia ii 1, 2, sau 3, se
transform 4n al i nuclizi.
H
2
1 H
3
1
H
1
1
p
1
1
Mg
27
12
Al
27
13
n
1
0

$ Dezintegrarea i fisiune spontan Nucleele grele vor avea tendin a
de a elimina o parte din nucleoni, transform'ndu"se in nuclee cu
energie de legtur pe un nucleu mai mare, deci mai stabil. Procesele
prin care nucleele grele i i mresc energia de legatur pe nucleon sunt
dezintegrarea i fisiunea nuclear .
$ In dezintegrarea !, nucleele grele expulzeaza un nucleu de
$ nucleele care emit particule !, formeaz lan uri de nuclee a cror mas
scade cu c'te 5 unit i p'n c'nd a6ung la un nucleu stabil de mas
mult mai mic .
$
In procesul de fisiune nuclear, nucleul se rupe 4n dou fragmente i
c' iva neutroni. 7ragmentele sunt nuclee de mas intermediar.
$ %n ambele procese se transfer energie cinetica particulelor in stare
final . Aceasta se poate calcula in bilan ul intre energiile totale ale
nucleelor care se desfac i cele ale nucleelor produse prin dezintegrare
sau fisiune .
$ "#emplu numeric Procesul de dezintegrare a nucleului de Po
$

He
4
2
Pb He Po
206
82
4
2
210
84
+

Dezintegrarea 2.
$ Dezintegrarea 2. *"a observat ca sunt nuclee care emit spontan electroni
0adiatia electronica a fost numita radiatie 2, iar pentru ca era formata din
electroni negativi , radiatie 2- . 8lectronii emisi de nucleu sunt identici cu
electronii atomici. 8lectronii nu intra in constructia nucleului, ci apar intr"un
proces de transformare,9numit dezintegrare 2" a nucleului.
$ Pentru conservarea sarcinii, nucleul derivat (, trebuie sa aiba un proton in
plus. Numarul de masa al nucleelor N si ( este acelasi, adica nucleele sunt
izobare.
$ *"a observat si procesul de emisie de pozitroni din nucleu (dezintegrare 2
:
)
.Acesta corespunde procesului de transformare a protonilor in neutroni ce are
loc in nucleu ,pentru a se atinge o configuratie mai stabila .
$

+
+ e M N
A
Z
A
Z 1
v e M N
A
Z
A
Z
+ +
+
1

$ Aceeasi transformare nucleara se poate obtine si daca nucleul
capteaza un electron de pe orbitele atomice Procesul se numeste
captura electronica .
$ Radiatii gamma Atunci cind nucleul sufera o transformare
radioactiva care nu conduce la starea fundamentala a nucleului (, ci
la o stare excitata, acesta se dezexcita prin emisia unui unui foton 3
v M e N
A
Z
A
Z
+ +

+ e Hg Au
198
80
198
79
+ Hg Hg
198
80
198
80

7&Z%&N8A N&;<8A0=
$
Procesul nu are loc 4n mod spontan, 4n condi ii naturale pe
Pm'nt, din cauza for elor mari de respingere
electrostatic dintre nucleele 4ncrcate pozitiv.
$
Procesele de fuziune nuclear sunt posibile la temperaturi
foarte ridicate si sunt sursa energiei solare. 8le au putut fi
reproduse si in bomba cu hidrogen, unde s"a realizat
fuziunea nucleelor de deuteriu si tritiu la o temperatura
foarte ridicata, obtinuta intr"un proces preliminar de fisiune


Contaminarea cu radionuclizi se datoreaz
$
radioactivit ii naturale i efectului de impact al radia iei
cosmice,
$
particulelor 4mpr tiate 4n atmosfer din zonele de
experimentare a armamentelor nucleare,
$
evacurii i tratrii de eurilor radioactive,
$
func ionrii atomocentralelor
$
accidentelor de la atomocentrale
>dat contaminat o zon sau un produs cu radionuclizi,
efectele se transmit vecint ilor dup modelul reac iilor
4nln uite.
<aptele, produsele lactate, cerealele i zarzavaturile
devin cele mai importante captatoare de radionuclizi i
de euri radioactive

EFECTELE POULUARII RADIOACTIVE

Radionuclizi
$
8fectele nocive ale contaminrii se datoreaz radia iilor de 4nalt
energie i radioactivit ii amplificate sau atenuate 4n raport cu
natura receptorilor de radia ie.0adia iile electromagnetice cu ? mai
mic dec't .@- (.@nm) sunt radia ii de mare energie, a crei
valoare se estimeaz cu rela ia
4n care
./.AB@ este constanta din produsul hxcxN
A
( h"constanta lui PlanC,
c"viteza luminii, N
A
" numrul lui Avogadro), iar ? Dlungimea de und
a radia iei 4n nm. ;onform acestei rela ii, radia ia ro ie cu lungimea
de und ?E/--nm are F8G+..-- CHImol, iar radia ia ! , cu ?E .@
nm , va fi purttoarea unei energii F8G 5.,/A CHImol.
$
Pe msur ce ? se apropie de domeniul radia iilor 3, energia se
amplific enorm, a6ung4nd la valori mult mai mari dec't ale
radia iilor 1 a cror vitez (vE+,5.+-
5
CmIs) este inferioar vitezei
luminii.
( )
18 , 4
635 . 28
nm
E

=

0adionuclizi
$ Caracteristicile acti$it ii radionuclizilor
% Acti$itatea sursei (A), sau viteza de dezintegrare arat numrul de nuclee
dezintegrate 4n unitatea de timp. &nitatea de msura 4n *% este
&ec'uerelJKLMEo dezintegrare Is, iar practic se folose te CurieJ;iM EB,,.+-
+-

KL.
Acti$itatea integral sau "#punerea este produsul dintre activitatea A a
sursei i timpul de contact (t) cu sursa.
"(A # t J&'sM sau JCi)M
Acti$itatea specific (A
s
) d numrul de dezintegrri Ig de radionuclid (unitatea
practic J;iIgM.
* Doza absorbit este parametrul esenial pentru aprecierea interaciei
radionuclid"substan ()
a
), care arat cantitatea de energie transferat de
radia ia ionizat unit ii de mas de material iradiat.
&nitatea 4n *% este +ra, J+,-(%./0g *ubmultiplii graNului sunt mili" micro"
OraN (PON). Qn practic s"a folosit 1rad-(%2
-*
./0g
)ou doze absorbite egale nu au acelea i efecte biologice. Astfel, un ON de
radia ie 1 este mai periculos dec't un ON de radiatie 2 (sarcin mai mic dar
vitez superioar, ..+-
@
CmIs).
3. Puterea i debitul dozei sunt sinonime cu )
a
i arat energia absorbit uniform
de masa iradiat 4ntr"o secund unitatea 4n *% este JRICgM#% JradIsM.

Radionuclizi
3 Doza de ionizare ()
i
) reprezint doza de radia ie ! sau 3 a crei emisie
corpuscular produce 4ntr"un Cg de aer uscat + ;oulomb (;) de ioni cu
sarcini opuse. &nitatea in *% este J;ICgM i inafara *% 0 Sntgenul J0M. )
a
i )
i

stau la baza aprecierii riscurilor pentru sntate, 4n ideea existen ei unei
rela ii liniare doz-risc. )up natura i energia vehiculat, radia iile au
efecte diferite. )e aceea a aprut doza biologic (K), drept produsul dintre D
a

i efectiitatea biologic a radia iei.
!fectiitatea biologic (T) este raportul dintre doza radia iei de referin i
cea absorbit, care produce acela i efect biologic 4n esut 4n condi ii
identice
KE T.)
a
%n *% se folose te echialentul de doz (U) ca produs intre )
a
i factorul de
calitate V care depinde de modul de distribuire a energiei in esut. Are ca
unitate de msur *ivertJ*vM# anterior s"a folosit rem(+ remE-,-+*v)
UE V.)
a
J*vM
unde
V are valoarea + pentru radiaii !, 2 i 3 +- pentru p i n, i .- pentru 1.

0adionuclizi
4actorul 5 arat c un ON de radia ie corespunde unui echivalent al dozei de .-
*v, altfel spus +*v de radia ie 1 produce acelea i efecte asupra organismului
uman sau animal ca i +*v de radia ie !, 2 i 3.
$ 0adia iile ac ioneaz diferit asupra organelor interne. Pentru a le deosebi se
folose te echivalentul efectiv al dozei ca sum a produselor dintre echivalentul
dozei fiecrui organ iradiat i un factor de pondere asociat acelui organ(valori
tabelate).

Radionuclizi in alimente
$ Numrul radionuclizilor din alimente este 4n mare msur acela i cu cel din
mediul exterior. 0adionuclizii se deosebesc prin
" 6imp de 7n8umt ire (persisten )
" 9od de dezintegrare (emisie 1, 2 sau 3).
" :rodusele dezintegrrii
" Acti$itate asupra componentelor din alimente i a consumatorilor

IZOTOPII STRONTIULUI

!"#$% #"&$#'( S$ & %!"% $#)*+#,"*- .* "+/*,, ,0*#$ .* 1 ,#2&' 1


,#$% %!"% #)3**!"$#" 1 )+2% 3#$* 4% 4%$*+#)% '&5*, )#$ 4$%2*"(
+ !%$*% )% *2+"+4*, )*"$% ,#$% 4#"$& !&" !"#6*'*7 S"$+8*& 9 84,
S"$+8*& 9 86, S"$+8*& 9 87, S"$+8*& 9 88. C%*'#'8* *2+"+4* #&
4%$*+#)% )% 1:&3("(8*$% -#$*#6*'%7

S"$+8*& 9 82 9 25, 36 2*'%

S"$+8*& 9 83 9 1,35 2*'%

S"$+8*& 9 85 9 64,84 2*'%

S"$+8*& 9 853 9 1,72 +$%

S"$+8*& 9 873 9 2,8 +$%

S"$+8*& 9 89 9 50,52 2*'%

S"$+8*& 9 90 9 29,1 #*

S"$+8*& 9 91 9 9,5 +$%

S"$+8*& 9 92 9 2,71 +$%

S"$+8*& 9 93 9 7,4 3*&"%


$ %zotopii radioactivi ai *trontiului sunt surs de radiaWii 2.

STRON;IU

S"$+8*& 90 <90S$=, %!"% & !&64$+)&! #' >*!*&** &,'%#$%, ,& + 4%$*+#)( >*2*,(
)% 29,1 #*, + 4%$*+#)( 6*+'+5*,( )% 50 )% #* .* !% )%4&% 1 +#!% 1 3+)
#!%3(("+$ ,#',*&'&*. ?#* 4+#"% >* 5(!*" '# *-%'&' ,#$"*'#:%'+$, 1 5'#)# "*$+*)(
.* '*3>++)&'*.

I34+$"#"% ,#"*"(8* )% 90S$ #& >+!" %'*6%$#"% 1 3%)*& 1 "*34&' %/4%$*%8%'+$


&,'%#$%, #,%!"# "$%,@) 1 ,#"*"(8* $*)*,#"% 1 #'*3%"%.

P$*,*4#'&' 4&," )% 4("$&)%$% # 90S$ 1 4'#"% %!"% #6!+$68*# )% '# *-%'&'


!+'&'&*. C#"*"#"%# 90S$ #6!+$6*" %!"% 3#/*3( 4%"$& !+'&$*'% !($#,% 1 ,#',*&.
F%$"*'*2#$%# !+'&'&* 4+#"% *>'&%8# 3#* 3&'" !#& 3#* 4&8* >*/#$%# 90S$ )% ,("$%
4'#"%.

D* ,#"*"#"%# "+"#'( )% 90S$ *5%$#"( )% -#,*'% 4$+)&,("+#$% )% '#4"%, 1 '#4"%


"$%,% + 4$+4+$8*% -#$*#6*'(, 1"$% 0,5 .* 20A., ,#$% )%4*)% >+#$"% 3&'" )% *-%'&'
4$+)&,"*- *)*-*)&#'. T$#!>%$&' ,&3&'#"*- 1 &$3# &%* %3*!** &*,% )% 90S$
%!"% "%$3*#" 1 4$+4+$8*% )% 90A )&4( 9 #* 4%"$& ,#$%, 4%."% .* +&(, 12 #*
4%"$& 4$+)&!%'% ,%$%#'*%$%, 14 #* 4%"$& '#4"%, 32 #* 4%"$& '%5&3% .* 77 #*
4%"$& >$&,"%.

90S$ !% 5(!%."% 1 #4(, 3#* #'%! !&6 >+$3( *+*2#"(. F#,"+$&' )% ,+,%"$#8*%
<$#4+$"&' ,+,%"$#8**'+$ ,&3&'#"*-% !#& 1 %,0*'*6$& 1 #&3*"% +$5#*!3% .* 1
#4(= 4%"$& )*>%$*"% 3%)** 3#$*% %!"% )% 100 4%"$& #'5%, 2B10 4%"$& ,$#6* .*
0+3#$*, ,*$,# 1 1 ,#$%# 4%."*'+$ )% #4( !($#"( .* 5 4%"$& ,%* )% #4( )&',%.

C# .* 1 ,#2&' ,#',*&'&*, !"$+8*&' %!"% >*/#" )% 4%."% 4$* #6!+$68*%


)*$%," )* #4(, #,&3&'#$%# )%4*2@) )% *-%'&' "$+>*,. F#,"+$&' )%
,+,%"$#8*% 4%"$& 4%."% -#$*#2( *-%$! 4$+4+$8*+#' ,&
,+,%"$#8*# 90S$ 1 #4( .* %!"% )% #4$+/*3#"*- 100 +$* 3#* 3#$%
1 +#!% )%,@" 1 ,#$%.

Transferul la om !% %>%,"&%#2( 1 4$*,*4#' 4$* ,+!&3&'


#'*3%"%'+$ ,+"#3*#"%, 90S$ ,+8*&" 1 #4# )% 6(&" ,+"$*6&*)
,& #4$+/*3#"*- 5A, *#$ 4%."%'% #-@) & #4+$" 3#* 3*,.

L# +&B(!,&8*, ,+,%"$#8*# **8*#'( )% 90S$ "$%6&*% !"#6*'*"(


4'%,@) )% '# + $%'#8*% %34*$*,(, 8*@)&B!% ,+" )% #'*3%"#8*#
3#3%*. R#4+$"&' ,+,%"$#8**'+$ S$CC# 1 +#!%'% +&B(!,&"&'&*
%!"% )% 0,1B0,2 +$* -#'+#$%# #,%'&*#.* $#4+$" )* #'*3%"#8*# 3#3%*
1 ,&$!&' #&'&* 4$%,%)%" #."%$**, >**) 1 3%)*% )% 0,15.

A#'*2# &&* &3($ 3#$% )% 4$+)&!% #'*3%"#$%, *)*,( +


,+"#3*#$% 3%)*% %5'*:#6*'( # #,%!"+$#. F$#8#, %/4&%$%#
3%)*% # &&* #)&'" '# $#)*+&,'*2*, & $*)*,( 4$+6'%3% )% !(("#"%
4&6'*,(.

CIRCUITUL STRONTIULUI IN NATURA

Xritiul (X sau
B
U)
$
6ritiul este izotopul radioactiv al hidrogenului cu tG+.,B ani. Prin
dezintegrare emite radia ii 2 de energie medie.*e formeaz 4n
atmosfer prin interactiunea radia iilor cosmice cu >
.
, N
.
, i Ar. > parte
rezult din activit ile nucleare. Qn mediul incon6urtor, tritiul apare 4n
apa tritiat "#$%&'C#
3
$ i 4n al i compu i mai pu in importan i. Xritiul
format 4n stratosfer a6unge cu precipita iile pe sol i 4n apele de
suprafa . Apa din sol este preluat de plante i animale i 4n final de
om prin alimente. Xransferul de tritiu la om se face prin inhalare, difuzie
cutanat, alimente, buturi. #$% este complet absorbit pe cale
digestiv i se repartizeaz rapid 4n 4ntregul organism. Qn6umt irea
tritiului 4n sisteme biologice variaz 4ntre ., 5, i +/ zile dup cum
acesta este repartizat 4n apa liber, apa legat fizic (adsorbit), sau
chimic.
$ ;ontribu ia tritiului i a
+5
; la doza de expunere la radia ii a organismului
uman este nesemnificativ 4n raport cu ceilal i radionuclizi, 4n special
+B,
;s,
Y-
*r i mai pu in
+B+
%, i
5-
Z.

Carbonul %; (
%;
C )
$
8ste radionuclid natural cu emisie 2 si [E@,B- ani. *e
formeaza prin actiunea neutronilor razelor cosmice asupra
N
.
din straturile superioare ale atmosferei. )e aici, a6unge
pe sol urmind ciclul carbonului in natura. > buna parte din
concentratia
+5
;>
.
din atmosfera provine din explozii
nucleare si din alte activit i productive. >rice cre tere a
%;
C
in mediu atrage dup sine cresterea activitatii acestui
radionuclid in alimente.
$
0aportind la cantitatea de carbon organic ingerat zilnic de
om,se deduce o perioada de stationare a
%;
C in organism
de @B de zile. *e admite ca
%;
C din organism se afla in
echilibru stationar cu
%;
C din mediu.

$
;2
< are o abundenta de -,-+.\. >rganismul uman cu circa +". g
potasiuICgcorp este depozitarul unor concentratii decelabile de
5-
Z
$
%3=
Cs este produs in reactiile de fisiune nucleara, fiind unul dintre nuclizii
cei mai abundenti. Are tEB- de ani, se dezintegreaza prin emisie 2
insotit i de raze 3 cu energie moderat. Aceea i dezintegrare se
observa i la
5-
Z .
$
>2
?r provine numai din fisiune nucleara, are o perioada de in6umatatire de
.Y,+ ani.
$
%3=
Cs si
>2
?r sunt doi dintre cei mai periculo i radionuclizi deoarece sunt
responsabili de inducerea leucemiei i a cancerului osos.
$ %n sistemele biologice
Y-
*r are o comportare similar calciului si de aceea
diferentierea este dificila. Xransferul la om are loc prin alimente.
$ 7iind insotitor al calciului
Y-
*r apare mai abundent in lapte si produse
lactate.
$
+B%
% este radionuclidul cel mai cunoscut dintre cei .5 izotopi ai iodului, se
dezintegreaza prin emisie 2 si provine din exploziile nucleare, din
centralele atomoelectrice si din retratarea combustibilului nuclear. )esi
este radionuclid cu activitate intensa, se foloseste ca (arCer de
diagnostic in medicina.