Trasaturi ale liricii neomoderniste:

Expansiunea imaginatiei
Luciditatea si fantezia
Sensibilitatea si ironia
Exotismul si confesiunea
Elemente suprarealiste si ermetice
Universul afectiv al omului contemporan
Formulele artistice se diversifica
Preferinta pentru metafora de toate tipurile
Nichita Stnescu
Este al doilea inovator al limba!ului poetic "n literatura rom#n$
Particulariti ale poeziei neomoderniste
cultivate n lirica lui Nichita Stnescu
% poezia contrariaz permanent a&teptrile cititorului
% o poetic a existen'ei &i a cunoa&terii
% lupta sinelui cu sinele( confruntarea dintre creator &i g#nditor
% redefinirea poeticului( lupta cu verbul )necuvintele*
% cunoa&terea deplin numai prin poezie+ ca gest de participare la crea'ie
% intelectualismul
% reintrepretarea miturilor
% reflec'ia filozofic+ abordarea marilor teme ale liricii
% ironia+ spiritul liric
% reprezentarea abstrac'iilor "m form concret are ca efect plsmuirea unui univers poetic original+
cu un imaginar propriu+ inedit
% transferul dintre concret &i abstract func'ioneaz bivalent+ punnd "n discu'ie rela'ia dintre
con&tiin' &i existen'
% ambiguitatea limba!ului "mpins p#n la aparen'a de nonsens+ de absurd( rsturnarea firescului(
ermetismul expresiei
% subtilitatea metaforei
% insolitul imaginilor artistice
Etape ale creaiei i particulariti artistice
Prima etap de crea'ie+ a exuberan'ei+ cuprinde volumul de tinere'e )Sensul iubirii , -./0+ O viziune a
sentimentelor , -./1*
% elanuri adolescentine+ exuberan'
% manifestarea strii !ubilatorii
% consonan'a cu sinele &i cu lumea
% iubirea ca sentiment originar al na&terii cuvintelor
% tema primului volum: ie&irea din somn( motivul rsritului+ al luminii( prefigureaz o poetic a
zborului+ a transparen'ei+ a matinalului )impresia de poezie imaterial*
% "n al doilea volum+ considerat 2romanul unei idile'+ tema: dragostea ca stare de certitudine
% rela'ia eu%timp: realizarea elogiului strii de 3 F4 )poeziile stau sub semnul lui SUNT*
A doua etap de crea'ie face trecerea spre un lirism interiorizat+ reflexiv &i cuprinde volumele: Dreptul
la timp , -./5+ 11 eleii , -.//+Oul i s!era , -./6+ "ou vertical# $aus Ptolemaei , -./7+
Necuvintele , -./.+ %n dulcele stil clasic , -.60
% red o con&tiin' scizionat+ ventura con&tiin'ei de sine "n cunoa&tere+ efectul timpului asupra
cuvintelor "n discursul poetic
cu volumul Dreptul la timp se configureaz infrastructura unei cosmogonii proprii+
construite "n volumele ulterioare+ prin abordarea marilor teme ale lirismului su:
% tema volumului este perceperea dureroas a timpului$ 8urerea este 2o defini'ie afectiv a
timpului9$
% se constituie un cuplu inedit: :reatorul; Timpul &i femeia+ <alateea; =pera
% "ncepe dialogul poetului cu miturile )starea liric polifonic+ sincretismul de simboluri+
reinterpretarea miturilor*
% consonan'a cu sinele &i cu lumea+ din etapa anterioar+ este substituit de ruptura tragic a sinelui+
de neputin'a de a exprima sinele
% corporalitatea devine absurd
% vizionarismul se intelectualizeaz &i se abstractizeaz
% for'a care structureaz acest univers imaterial este c#ntecul
volumul 11 eleii )defini'ii filosofico%lirice ale unor concepte fundamentale ale existen'ei
poetice* este o carte a rupturii existen'iale+ o investigare a legturii dintre om &i cuv#nt
% tema volumului este suferin'a de diviziune+ t#n!irea de unitate+ ridicat la scar cosmic
% ciclul red condi'ia artistului &i relev cauza suferin'ei poetului: imposibilitatea de a materializa
imaterialul
volumele urmtoare reiau tema cuvintelor &i a necuvintelor+ continu obsasia mitului
crea'iei
"n volumul $aus Ptolemaei+ cele dou ci de cunoa&tere+ poezia &i matematic+ tind a fi
reduse la limba!ul unic+ ini'ial &i ini'iatic+ iar tema este refacerea simbolurilor
cu Necuvintele se construiesc o nou cosmogonie &i perspectiva 2din afara9 a lucrurilor
ultimul volum al etapei+ %n dulcele stil clasic+ aduce rafinarea expresiei "n dialogul duios
ironic cu poezia "nainta&ilor
A treia etap , etapa de maturitate &i de manifestare plenar a stnecianismului$ Ele alctuiesc un triptic
al investigrii actului artistic$ Poezia este o stare de criz: 2Poezia nu se scrie cu cuvinte9$
&reia !riului , -.6> ? medita'iea grav pe tema mor'ii &i a timpului
Epica &ana , -.67
Opere imper!ecte , -.6.
Noduri i semne , -.7>
Neomodernism ? orientarea literar a genera'iei de la -./0+ care redescoper esen'a poeziei dup o
perioad proletcultist+ anga!at spre a 2fotografia9 noua ideologie aservit unor scopuri politice$
'rsturi(
a* lirica este o stare de profund interioritate a eului "n raport cu existen'a imediat(
b* poezia se intelectualizeaz(
c* poe'ii mediteaz grav asupra absolutului+ asupra timpului+ a tainelor &i a misterelor universale+
asupra condi'iei artistului+ asupra vie'ii &i a mor'ii(
d* limba!ul artistic se diversific+ se "nnoie&te+ supun#ndu%se mesa!ului artistic+ cuvintele devin
subiect liric
Nichita Stnescu , %n dulcele stil clasic
poezia este publicat "n volumul omonim+ din anul -.60(
tema ? condi'ia creatorului "n raport cu iubirea+ cu aspira'ia spre absolut+ ca form superioar de
existen'(
secvenele lirice ? organizate pe cinci catrene &i un vers liber+ cu valoare de concluzie &i simbol(
Prima secven liric identific statutul crea'iei &i al iubirii$
8iscursul liric debuteaz cu rela'ia sine%spa'iu%timp+ la care se raporteaz erosul+ printr%o
suit de imagini expresive$ @ersul 28intr%un bolovan coboar9 sugereaz sorgintea
primordial a crea'iei &i a iubirii+ nepervetirea celor dou forme de cunoa&tere$
Poezia+ ca &i iubirea+ reprezint expresia purit'ii+ a diafanului: 2pasul tu de domni&oar9%
metafor a expresivit'ii erotice sau a operei artistice ) frumuse'e &i elegan'*$
3socierea 2pasul de domni&oar9 cu 2frunza verde%pal9 conoteaz bucuria+ dar &i
efemeritatea iubirii( asocierea reprezint unitatea contrariilor )verde;pal*+ simbol al
"nceputului &i sf#r&itului+ taine care creeaz emo'ia estetic$
Paralelismul sintactic 2pasul tu de domni&oar9 define&te rela'ia cu liric%crea'ie+ iubire$
Secvena a doua exprim o asumare a iubirii+ din perspectiv romantic$
Tehnica ingabamentului dimensioneaz v#rsta romantic 28intr%o "nserare%n sear9 incumb
misterul nerelevat poetului$
Aecuren'a versului 2Pasul tu de domni&oar9 creeaz o anumit muzicalitate+ dar puncteaz &i
obsesia unei stri afective a eului$
Simbolul 2pasre amar9 preveste&te dezamgirea$ Ermetismul versului determin o interpretare
nuan'at: poate fi dezamgirea provocat de o iubire apus ori deznde!dea creatorului+ triste'ea
metafizic a plsmuitorului care se deta&eaz de opera sa+ odat finalizat$
Secvena a treia debuteaz cu repetiia 2o secund+ o secund9+ rela'ion#nd iubirea cu timpul efemer
sau comprim#nd%o "ntr%o temporalitate a "mplinirii$
Simbolul 2und9 echivaleaz cu oglinda+ ca form de reflectare "n propria con&tiin'%form a
desprinderii eului poetic de contingent &i atingerea strii de gra'ie(
@erbul ca form arhaic 2l%am fost zrit9 distan'eaz eul de momentul "mplinirii+ de iluzia iubirii
absolute+ trecut asemenea unei fantasme )2el avea ro&cat fund9*(
Bisterul 2secundei9 subliniaz fiin'a+ supus dezamgirii(
Secven'a a treia poten'eaz drama eului liric+ care percepe senzorial efectul experien'ei e&uate
2cci "mi este foarte ru9(
=ximoromul 2blestemat &i semizeu9 repet ideea eminescian a iubirii 2dureros de dulce9 dar &i
dualitatea structural a creatorului de poezie(
8ezamgirea+ nuan'at persiflator+ capt accente de medita'ie existen'ial: 28omni&oar+ mai
nimic;pe sub soarele pitic;aurit &i mozaic9%un vid antologic+ o eludare a aspira'iei cosmice+
exprimate "ntr%o form ambigu+ ermetic+ tipic neomodernist(
Eul liric%creator superior se deta&eaz de o lume incompatibil aspira'iilor sale$
)ltimul vers independent rela'ioneaz eul poetic%alteritatea: creatorul "&i eternizeaz opera )2eu rm#n9*+
"n timp ce experien'a cunoa&terii prin eros este vremelnic$ Plsmuitorul "nsumeaz dou tendin'e
contrare: perisabilitatea )2blestemat9* &i demiurgia )2semizeu9*+ oscil#nd "ntre percep'ia realului &i a
poeticului$
@ersul final 2Pasul trece+ eu rm#n9 sugereaz multiple interpretri:
singurtatea generat de efemeritatea iubirii(
deta&area superioar de o realitate neconform cu
aspira'iile absolute ale eului liric(
opera artistic se autonomizeaz+ se desprinde de
propriul creator$
%n dulcele stil clasic
Poezia %n dulcele stil clasic de Nichita Stnescu a fost publicat "n -.60+ fiind a&ezat "n fruntea
volumului omonim pentru care este art poetic$ %n dulcele stil clasic constituie o poetic a existen'ei &i a
cunoa&terii$
Poezia lui Nichita Stnescu dep&e&te cadrul unei arte poetice+ deoarece autorul surprinde clipa
unic de revela'ie a 3bsolutului+ dar "i dubleaz semnifica'ia+ poezia av#nd simultan dou chei de lectur:
poezie erotic &i art poetic$ Pentru poet+ iubirea &i crea'ia apar'in+ "n egal msur+ planului existen'ei &i
planului cunoa&terii$
Elementele neomoderniste sunt+ "n textul poetic ales: ambiguitatea planurilor &i a limba!ului+
reprezentarea abstrac'iilor "n form concret+ insolitul imaginilor artistice+ subtilitatea metaforei+ noile
sonorit'i &i semnifica'ii ob'inute prin plasarea unor cli&ee verbale din poezia "nainta&ilor "n noi contexte$
4postaza dublat a eului liric+ "ndrgostitul &i :reatorul+ sus'ine transferul dintre concret &i abstract+
pun#nd "n discu'ie rela'ia dintre con&tiin' &i existen'$ Lirismul subiectiv este redat la nivelul expresiei
prin mrcile subiectivit'ii: altternarea persoanei 4 &i a 44%a+ a ad!ectivului posesiv 2meu%tu9+ pronumele
personal de persoana 4+ singular 2eu9$
Titlul poeziei &i al volumului sugereaz programatic+ prin sintagma 2stil clasic9+ inten'ia de revenire
la tiparele formale cunoscute+ pe care poetul le prive&te cu duio&ie ironic )atitudine postmodernist*$
3ntepunerea epitetului 2dulce9 aminte&te de poezia pa&opti&tilor &i de cea eminnescian$
Fiind "n acela&i timp poezie erotic , 2poveste de dragoste9 improvizat &i art poetic+ prin
prezentarea "nt#lnirii dintre Poet &i 4nspira'ie+ tema poeziei apare dublat$ 4ubirea este o cale de
cunoa&tere+ de atingere a clipei unice de revela'ie a absolutului$ Poezia constituie 2descrierea9 strrii de
extaz produs creatorului de clipa revela'iei$
Poezia pare a avea compozi'ie clasic+ prin cele trei catrene monorimice+ cu ritm trohaic+ ffapt
contrazis de prezen'a versului final+ izolat+ cu valoare conclusiv &i caracter gnomic$ Strofele sunt dispuse
"n patru secven'e poetice$
Cn prima secven' poetic+ laitmotivul+ 2pasul tu de domni&oar9 realizeaz dispunerea gradat a
imaginarului poetic$ Termenul 2domni&oar9 aminte&te din limba!ul din poezia gra'ios%romantic a
secolului al D4D%lea$ Echivalen'a semantic 2domni&oara9%poezie face trimitere la muza epocii clasice+
surprins aici prin elementul lipsit de corporalitate 2pasul9$
:ele patru substantive la singular+ unele "nso'ite de determinan'i + sunt reprezentri ale abstrac'iilor
)ipostazelor sentimentale* "n form concret a elementelor cadrului natural: 2bolovan9+ 2frunz verde+
pal9+ 2"nserare%n sear9 2pasre amarE$ Bomentul zilei desemnat de sintagma insolit 2"nserare%n sear9
sugereaz necunoa&terea+ misterul+ momentul pregtitor al revela'iei+ pre%crea'ia ca etap$ Betafora
&ocant prin asocierea unor termeni incompatibili+ 2pasre amar9+ conoteaz mai degrab starea de
suferin' a poetului%pasre )ca la romantici* dec#t un atribut al inspira'iei$
3 doua secven' surprinde momentul propriu%zis al crea'iei$ Efemeritatea clipei de revela'ie este
sugerat prin repeti'ia 2o secund+ o secund9$ Eul creator se manifest contemplativ 2eu l%am fost zrit "n
lun9 &i afectiv 2inima "ncet mi%afund9$ :rea'ia presupune reflectarea ideii artistice "n con&tiin'a &i
fantezia poetului )motivul undei%oglind*$ El poate transfigura realitatea+ atribuindu%i valoarea estetic
sugerat de metafora 2ro&cat fund9$
3 treia secven' red drama artistului+ imposibilitatea ancorrii "n starea de gra'ie+ desprinderea
operei de artist+ prin invoca'ia elegiac a muzei: 2Bai rm#i cu mersul tu; parc pe timpanul meu9$ Se
contureaz un portret al 2"ndrgostitului9 de iubita%poezie: 2blestemat &i semizeu9$ Poetul depl#nge
ineficien'a sim'urilor omene&ti+ 2blestemat9+ la imposibilitatea de a re'ine superba urm a artei$ :on&tient
de dualitatea propriei existen'e+ 2semizeu9+ are dimensiunea nefericirii sale$ :ondamnatul la solitudine+ el
propune via'a ca o stare de boal: 2:ci "mi este foarte ru9$
Ultima secven' poetic devine o medita'ie pe tema trecerii timpului+ dublat de sanc'ionarea
neputin'ei omene&ti$ Besa!ul%sentin' al strofei este acela c+ "n afara clipei de inspira'ie a iubirii; a
crea'iei poetice+ existen'a poetului nu%&i are sensul: 2F &i zic; domni&oar+ mai nimic9$ Se confirm
diferen'a dintre starea poetului lipsit de puterea de crea'ie: 2Stau "ntins &i lung &i zic9 &i starea realului
golit de esen'+ plsmuit din materiale artificiale &i redus la dimensiuni meschine: 2pe sub soarele pitic+
aurit &i mozaic9$ Falsa strlucire a lumii nu satisface starea de absolut a creatorului+ care t#n!e&te ca un
"ndrgostit$ @ersul final+ 2Pasul trece+ eu rm#n9+ exprim opozi'ia dintre triste'ea poetului &i trecerea
urmei poeziei$
La fiecare nivel al textului se observ efortul de "nnoire a limba!ului poetic$ 8in punct de vedere
morfosintactic+ "n primele dou catrene se remarc utilizarea unui singur verb+ reluat de patru ori ,
2coboar9 , ce red ac'iunea "n derulare &i sus'ine impresia de epic$ Aeducerea frecven'ei verbului este
compensat prin plasarea substantivului "n pozi'ii%cheie+ fiind reprezentri ale abstrac'iilor "n forma
concret$
La nivel lexico%semantic se remarc multiplicarea sensurilor conotative ale cuvintelor+ ambiguitatea
limba!ului realizat de re'eaua de semnifica'ii a textului poetic+ rsturnarea firescului prin asocierea unor
termeni incompatibili: 2pasre amar9+ 2soare aurit9 sau prin sintagma insolit 2"nserare%n sear9 &i
ermetismul expresiei$
Nivelul stilistic se distinge prin subtilitatea metaforei+ cultivarea epitetului neobi&nuit: 2soarele pitic+
aurit &i mozaic9 &i inova'ia enumera'iei$ Se includ "n enumera'ie prin 2&i9 )semnific#nd plasarea pe
aceea&i pozi'ie* pr'i de vorbire diferite: 2Stau "ntins &i lung &i zic9$
Nivelurile fonetic &i prozodic sus'in din punct de vedere formal semnifica'ia titlului$ Poetul combin
diverse elemente ale prozodiei clasice , cinci catrene+ cu versuri medii de6%7 silabe &i ritm trohaic , cu un
vers final+ liber+ cu un refren &i cu monorima+ care confer sonorit'i aparte$
Poezia %n dulcele stil clasic de Nichita Stnescu constituie o poetic a existen'ei &i a cunoa&terii$ Ea
dep&e&te cadrul unei arte poetice+ deoarece pentru poetul neomodernist iubirea &i crea'ia apar'in+ "n egal
msur+ planului existen'ei &i planului cunoa&terii$