Sunteți pe pagina 1din 3

Sclavie n industria ciocolatei

Aproape jumtate din ciocolata produs n lume este fcut din boabe de cacao de top quality
cultivate n fermele din Coasta de Filde i Ghana, dou ri mici din vestul Africii !e tie c
fermierii din aceste dou ri srace folosesc sclavi la recoltarea boabelor de cacao !clavii sunt
biei cu v"rste ntre #$ i #% ani &uneori i de ' ani(, care sunt rpii din satele lor, aflate n rile
nvecinate i v"ndui plantatorilor de cacao, care folosesc biciul, btaia i nfometarea pentru a)i
fora pe biei s preste*e munca +rea, sub un soare ar*tor, de curare a c"mpului, de cule+ere a
recoltei i de uscare a ei la soare
,ieii muncesc de la rsritul soarelui p"n la apus, iar noaptea sunt ncuiai n spaii fr
ferestre, unde dorm pe sc"nduri -eparte de cas, netiind prea bine unde se afl, nevorbind
limba local, i*olai n *one rurale +reu accesibile i ameninai cu bti crunte dac ncearc s
evade*e, bieii rareori i*butesc s scape din situaia lor de comar Cei care ncearc sunt cel
mai adesea prini, st"lcii n btaie ca s fie un e.emplu pentru ceilali, dup care sunt ncarcerai
n total i*olare pentru mult vreme Anual, biei &un numr necunoscut( mor sau sunt ucii pe
plantaiile de cacao din Coasta de Filde i Ghana
!ituaia mi*erabil a copiilor sclavi a fost fcut public n toat lumea n septembrie $///,
c"nd 0rue 1ision, o companie britanic de televi*iune, a transmis un documentar despre bieii
inui n sclavie pe mai multe plantaii din Coasta de Filde 2n raport anterior, din #''3, al
2nited 4ations Children5s Fund ajun+ea la conclu*ia c multe plantaii din Coasta de Filde
e.ploatea* sclavi, iar 2! !tate -epartment, n 6aportul su din $/// privind drepturile
omului, estima c n ultimii ani peste #7/// de copii din rile nvecinate &,enin, ,ur8ina Faso,
9ali i 0o+o( fuseser v"ndui ca sclavi n Coasta de Filde
: investi+aie jurnalistic a publicaiei ;ni+ht)6idder, publicat pe $< iunie $//#, a atras din
nou atenia asupra e.ploatrii bieilor sclavi pe plantaiile de cacao din Coasta de Filde,
confirm"nd n mare msur informaiile transmise de 0rue 1ision =e #7 iunie, :r+ani*aia
>nternaional a 9uncii publicase un raport potrivit cruia e.ploatarea copiilor sclavi era un
fenomen rsp"ndit n Coasta de Filde =e #? iunie, un an nainte ca 0rue 1ision s fi nceput
emisiunile i reportajele sale despre situaia mi*erabil a copiilor inui n sclavie, :r+ani*aia
>nternaional a 9uncii adoptase o @convenieA care obli+a orice stat semnatar al conveniei s ia
@msuri imediate i efectiveA de eliminare a @oricror forme de sclavie sau practici similare
sclaviei, precum v"n*area i traficarea copiilorA 3' de ri, printre care i !2A, au ratificat
convenia, nu ns i Coasta de Filde
-ei munca sclava+ist este ile+al n Coasta de Filde, le+ea se aplic rareori Granie
deschise, insuficiente efective ale poliiei i disponibilitatea oficialitilor locale de a lua mit de
la capii reelelor de trafic cu copii sunt factori care contribuie la a+ravarea problemei Bn plus,
preul boabelor de cacao a nceput s scad pe piaa mondial din #''% Bntre #''% i $///,
preurile au sc*ut de la %? ceni pe livr la 7$ de ceni, o scdere de aproape $7C, dictat de
fore +lobale, incontrolabile de ctre plantatori =resai de preuri at"t de mici, plantatorii deja
srcii au recurs la munca sclava+ist pentru a)i reduce costurile, ncerc"nd s supravieuiasc
declinului de pe piaa mondial de cacao
Ciocolata este o industrie de #D miliarde dolari numai n !2A Bn $///, !2A au importat un
total de %$?/// tone de cacao 4umele primilor patru mari productori de ciocolat din !2A,
care procesea* boabe de cacao din Coasta de Filde, sunt bine cunoscuteE Fershey Foods Corp
&care produce Fershey5s ciocolat cu lapte, 6eeses i Almond Goy(, 9ars, >nc &9H9, 9ars,
0Ii., -ove i 9il8y Jays(, 4estlK !2A &4estlK Crunch, ;it ;at, ,aby 6uth i ,utterfin+ers( i
;raft Foods &care folosete ciocolat n produsele sale de patiserie( 9ai puin notorii, dar
elemente cheie ale industriei, sunt Archer -aniels 9idland Co, ,arry Callebaut i Car+ill >nc,
$
toate juc"nd rolul de intermediari, care macin i procesea* boabele de cacao aduse din Coasta
de Filde, v"n*"nd apoi produsele lor fabricanilor de ciocolat
Faptul c muli plantatori din Coasta de Filde e.ploatea* sclavi era deja cunoscut
productorilor americani de ciocolat atunci c"nd media a scos pentru prima dat la iveal
aceast problem Bn $//#, Chocolate 9anufacturers Association LC9AM, un +rup comercial al
fabricanilor de ciocolat &din care fac parte Fershey, 9ars, 4estlK i alii( a recunoscut n faa
presei c erau la curent cu situaia copiilor sclavi de pe plantaiile de cacao din Coasta de Filde
!ub presiunea diferitelor +rupuri militante mpotriva sclaviei, C9A a declarat pe $$ iunie c
erau mpotriv i @condamnau aceste practiciA, fiind de acord s finane*e un @studiuA asupra
situaiei
!ub lupa ateniei mediatice permanente, pe #' septembrie $//#, membrii C9A au semnat un
protocol de aciune pentru eliminarea total a muncii sclava+iste a copiilor 9embrii C9A au
acceptat c trebuie s @investi+he*eA condiiile de pe plantaiile de cacao i s cree*e o @fundaie
internaionalA care ar putea @s suprave+he*e i s susin eforturiA de eliminare a sclaviei de pe
plantaiile de cacao Bn iulie $//$, prima anchet sponsori*at de C9A a ajuns la conclu*ia c
apro.imativ $///// de copii &nu toi sclavi( munceau n condiii inumane pe plantaiile de
cacao
Bn mai $//$, dup o atenie mediatic substanial i sub presiunea !enatorului 0om Far8in
i a unui membru al Camrei 6epre*entanilor, Nliot Nn+el, membrii C9A i ai Jorld Cocoa
Foundation, mpreun cu mai multe +rupuri de aprare a drepturilor omului i cu +uvernul
Coastei de Filde au semnat un @9emorandum de CooperareA, n care cdeau de acord s
acione*e pentru a pune capt e.ploatrii copiilor sclavi n Coasta de Filde 9embrii C9A au
acceptat s finane*e pro+rame de trainin+ pentru plantatorii de cacao, care s)i ajute s
perfecione*e tehnicile de cultivare a boabelor de cacao, e.plic"ndu)le totodat importana
evitrii e.ploatrii muncii sclava+iste Au acceptat, de asemenea, s stabileasc un sistem de
@atestareA, care urma s verifice i s certifice c boabele de cacao folosite de membrii C9A nu
erau cultivate cu ajutorul muncii sclava+iste
Oa nceputul lui $//7, dificila problem a atestrii era nc nere*olvat Cum ar fi putut
fabricanii i distribuitorii care cumprau caco din Coasta de Filde s @certificeA c sclavia nu
era utili*at pentru recoltarea boabelor pe care le cumprauP =roblema era dificil deoarece
e.istau peste un milion de plantaii n Africa de 1est &%///// n Coasta de Filde i <///// n
Ghana(, majoritatea mici ferme de familie, situate n re+iuni rurale ndeprtate, +reu accesibile
din cau*a lipsei infrastructurii !raci i strivii de preul n declin al boabelor de cacao,
plantatorii ascundeau cu vi+ilen faptul c e.ploatau n continuare copii sclavi, ntruc"t aceast
practic era ile+al ,oabele culese de copiii sclavi erau amestecate n containere i depo*ite cu
boabe recoltate de muncitori salariai, neput"nd fi deosebite unele de altele Fr un sistem
eficient de atestare, potenial toat ciocolata produs din cacao importat din Africa de 1est
continu i ast*i s conin o proporie necunoscut de ciocolat fcut din boabe recoltate de
copii sclavi
In timp ce orice micut din lumea Occidentala adora ciocolata, copiii care
muncesc din greu la recoltarea boabelor de cacao nu au gustat-o niciodata.
Abdul, la varsta de 10 ani, munceste din greu, fara acces la scolarizare si fara sa primeasca inapoi
decat mancare. Este doar unul dintre sutele de mii de victime ale comertului cu boabe de cacao,
materia prima pentru ciocolata. Dupa ani de servicii aduse stapanului, copiii de acest gen nu au
decat hainele de pe ei si cicatricele adunate de-a lungul timpului.
"Toata lumea iubeste ciocolata. Dar pentru unii, ciocolata este motivul sclaviei lor". Asa isi
incepe!! reporta"ul cu privire la copiii obligati sa munceasca pe plantatiile de cacao. #n urma cu
D
10 ani, marile companii producatoare de ciocolata, giganti la nivel mondial, promiteau interventii
si a"utoare pentru ca situatia sa se schimbe.
$atoanele de ciocolata, tabletele, pralinele, toate au ca punct de pornire un arbore de cacao,
foarte probabil din Africa de %est. el mai adesea cei care strang recolta sunt copii, sclavi ai
sistemului si ai agriculturii de subzistenta. orespondentii !! au zburat in zonele retrase ale
oastei de &ildes pentru a vedea, la fata locului, situatia copiilor.
'roprietarii de plantatii spun ca doar copiii indea"uns de mari sunt pusi la munca, si asta doar ca
sa stea langa parinti si sa-i a"ute. Totusi, (!#E& estimeaza ca sunt in "ur de )00.000 de copii
constransi sa traga din greu numai pe plantatiile din zona oastei de &ildes. (nii dintre ei sunt
traficati, plimbati in si din afara granitelor. $ur*ina &aso este una dintre tarile din care sunt luati
copii sau chiar adusi de parintii care nu-si mai permit sa-i intretina, asa cum se intampla de pilda
in cazul femeilor ai caror soti au murit.
De ce nici macar cele mai mari companii producatoare de ciocolata din lume nu reusesc sa
cumpere in proportie de 100+ cacao cultivata fara sclavie infantila, Deoarece prima si cea mai
importanta masura pentru a elimina aceasta problema este implicarea si investirea in vietile celor
care cultiva cacaoa. -a"oritatea sunt oameni saraci care primesc un pret infim pe recolta lor.
Traiesc de pe o zi pe alta si nu isi permit sa anga"eze muncitori.
ompaniile au promis sa se implice, autoritatile locale au promis sa rezolve problema,
cumparatorii occidentali pot vedea pe eticheta fiecarei ciocolate daca a fost produsa "in mod etic"
sau nu. #n realitate, niciun a"utor nu a a"uns la fermieri. (n raport ingri"orator arata ca, in ciuda
asigurarilor date de companiile producatoare de ciocolata, eforturile de a stopa sclavia au vizat
pana acum doar .+ dintre fermele de cacao.
'rotocolul /ar*in-Engel a fost semnat in )001 de catre cei implicati in industria productiei de
ciocolata din intreaga lume. Acordul isi propunea sa puna capat sclaviei infantile de pe plantatiile
de cacao pana in )000. Termenul a fost apoi devansat pentru )001. Apoi pentru )010. 2ituatia
persista si, luati la intrebari, unii producatori au declarat ca spera, in cel mai bun caz, ca pana in
)0)0 sa poata anunta un rezultat satisfacator.
#ntre timp, copiii cresc pe plantatii fara sa cunoasca nicio alta viata, fara sa invete sa scrie si sa
citeasca, fara sa isi inchipuie la ce folosesc boabele de cacao pe care ei le recolteaza zi de zi si
fara sa stie ca, la mii de *ilometri distanta, vietile lor se traduc pentru occidentali intr-un abtibild
de pe un ambala", care declara ca ciocolata aia este "etica" sau nu.