Sunteți pe pagina 1din 7

'114'11111 all AIt; Ita

I

.

.

:

. numai, le multumim pentru tot ce fae pentru noi, fiecarui membru al echipei, in parte: ANDRE VICENZI, BAGA ALESSANDRO, BECCARI GIOVANNI, CENN! SUSANNA, BELLOLI CINZIA, CACCHIOLI DAVIDE, CONCARI GIAMPAOLO, DELLA FONTANAALESSANDRO,FERRARI ANNAMARIA, GRANDO STEFANO, INGARIAALESSANDRO,IVANNEVA,

AI/el'f;1"1I1 hlllii: Cel ma! hI/II mod de a te lIpiim e .\ll stii uiml se illllill/plii ct'VU _

.vasile TOOl

Diplome de ell:celeala pentru prieteni!

~a cii prieteni i nostri din Italia s-au tinut de cuvant, ca de obicei, si incepu~ noului an scolar 2009-2010 a gasit scoala din Bradet de nerecunoscut, Elevii, parintii ~i cadrele didactice au intrat intr-o cladire curate si modernizata, 0 cliidire care acum are aspectul unei scoli demne de secolul XXI.

inciintat de rezultatul muncii echipei italiene, prirnarul orasului nostru

GHEORGHE NEICU, in ziua de 25 septembrie 2009, le-a rnultumit prietenilor italieni pentru efortul depus si a inmanat fiecaruia cate 0 "Diploma de excelentii ". La randul sau, GIANU.JCAF ARlNA - conducatorul

- grupului din Italia, a tinut sil-l asigure pe edil cii vor continua sii sprijine locuitorii orasului nostru si in continuare, prin derularea altor proiecte menite sa imbunatateasca conditiile din Iocalitatea noastra.

L~ randul nostru, in numele locuitorilor cartierului Bradet ~i nu

------------------------------------

dezinteresul constructorului, am reusit sa.-I facem sa

remedieze deficientele constatate.

Lucrarile din prezent nu vor rezolva toate problernele distribuirii apei potabile dar vor contrbui la imbuna.tatirea prograrrnrlui de fumizare si reducerea pierdelilor.carc;rpana.

ill prezent, erau greu de controlat. .,'

In continuare, administratia locals depune efortnri pen!TU gasirea alter resurse de finantare pcntru continuarea acestor lucrari, dorinta noastra fiind aceea de a racordatoate cartierele 1a reteaua de apa potabili ~i toti locuitorii orasului ADina sii beneficieze de acest serviciu, 24 de ore dill 24,

Rog cetatenii sii inteleaga faptul ca aceste investitii, , realizate cu eforturi man, sunt necesare si, atunci eand vor f finaiizate, vor fi baza a. ceea ce ne-am ~~~GIl'!~.~&nfil propus sa facem din orasul nostru: un oras modem ~i civilizat, care sa dispuna de toate facilitatile si serviciile impuse de standardele europene.

Dupa finalizarea aces tor Iucrari,

- vom trece Ia modernizarea si asfaltarea tuturor strazilor locali tatii, tarii sa mai fie nevoie sa spargem ceea ce am facut anterior, ell multa truda ~i multi bani."

Va Ii mai Ifin,e, in or~ul

11-.' ,~ ....•• ".I.t&~".

.mtOlitii faptului cii 0 parte din cetatenii orasului nostru sunt deranjati si nemultnmiti de unele lucriiri care s-au efectuat in cursul acestui an, ne-am adresat primarului nostru GHEORGHE NEICU, pentru a liimwi aceasta situatie.

,,~tiu cii lucrarile de introducere a canalizarii ~i cele de modernizare a retelei de apa potabila au creat un disconfort, unor cetateni, in;a trebuie sa admitem ca acestea sunt strict necesare iar, atunci cand vor deveni functionale, acestea vor duce Iacresterea nivelului de traisi civilizatie,

Din pacate, cele doua proiecte mari - intrcducerea canalizarii, cu statie de epurare la Steierdorf si reabilitarea contorizata a retelelor de apa potabila, sunt de durata si, nu de putine ori, din cauza birocratiei, s-au inregistrat intarzieri. Inevitabil, aceste investitii au implicat realizarea unor sapaturl si oprirea temporara a fumizarii de apa potabila, nemul tumind cetatenii orasului nostru. De cele mai multe ori, administratia locala a trebuit sa intervina si, ~hiar dad am intampinat

LAZZARI GIUSEPPE, MARCO FIORANI, MARIANELLI GAIA, MENDOGNI STEFANO, NEGRI GIUSEPPE, NEVI CECILIA, PALANDI ENRICO, PATRIZIA GELATI, PECC1 MARA, ROSSI SILVIO, SALSIALEX, SAY! FABRIZIO, SCHIRONEANTONlO, S1EFANOAZZALI, VIGOMARlA GRAZIA, ZAFFANELLA MAURO, ZAMBRELLl GIANLUCA si, mai ales lui GIANLUCA FARINA~i sotiei sale ROSAFARlNA

Va asteptam eu drag sareveniti, ori de cate ori doriti.si viimulj:umim din suflet!

Crlstlan-Livlu Moseroeeanu

Cristiuu-Livin Mosol"oooanu

.

Nr.9

~a din etiipeJe Sim:pozwllutntr::: international de Geologie (International Geological Correlation program: Marine and non-Marine Jurassic of the Wodd) a avut lac III carierele Ponor ~i putul Reitz, din Steierdorf, in ziua de 02 septembrie 2009. In fiecare an, acest simpozi on este gazduit de alta lara, Delegatiaccndusa de Conf. dr. ing. MIHAl E. POPA, Universitatea Bucuresti, a fost primita de primarul GHEORGHE

ASSANEE MEESOOK, Bureau of Geological Survey Bangkok - Thailanda; ARTUR KEDZIOR, Institute of Geological Sciences, Polish Academy of Sciences Krakow Polonia; MICHAEL KROBfCKI, AGH University of Science and Technology Krakow - Polonia; GREGORY PTENKOWSKl,. "Polish Geological Institute Warsawa - Polonia. ANDRZEJ WLERZBOWSKl, University of Warsawa I - Polonia; jlNGENG SHA si YONGDONG WANG, Nanjing Institute of Geology and Paleontology, Chinese Academy of Sciences Nanjing - China; JOZSEF PALFY, Hungarian Museum of Natural History Budapest _. Ungaria ~i. PETR SKUP1EN, Institute of Geological Engineering. Technical University Ostrava - Republica Cehs,

Distinsilor csspef li s-a prezentat patrimoniul paleontologic sau, asa cum a zis prof. dr. ing. MIHAl POPA "mo~tenirea geologica a Aninei", care se intinde poe 0 lungime de 10 km, pe directia sud-nord. Debutul a fest facut in cariera Ponor, perimetru in care oaspetii au putut cerceta flora fosi 15. (printre care ~i "piidnrea de ferigi") si cea de animale (cochilii, cefalopode, arnoniti, etc.), din jurasic, unice lin Europa. Pana 111 prezent, un asemenea patrimoniu paleontologic ~i geologic exceptional, ca eel din Anina, exista in doar alre trei locuri in lume: l~ frica de Sud, Argentina ~i Arizona.

-~Cn. gre~-,ii.- putut fi urniti caspetii, inciintati de multimea de fosile, pentru a se deplasa in cealaltacariera, cea de la putul Reitz, unde, profesorii POPA ~i KEDZlOR lc-au aratat tunelele sapate de vertebrate. Cei doi profesori studiaza acest sit de ditiva ani ~i au

NEICU ~i inso~til de acesta pe tercn. Din delegatio an facut parte profesori uni versi tari, nume sonore de la uuiversitati celebre: TULIA LAZAR, Universitates Bucuresti; rOAN BUCUR, Un iversitatea Babes-Bolyai ClujNapoca; KAREN BACON, University College Dublin -lrlanda; EL-HASSANE CSELLAI, Cadi Ayyad University Marrakech; KEISUKE ISHIDA~iAKJRA ISHIDA, Tokushima University - Japonia;

aj uns la concluzi a ca tunel ele au fast sapate de 0 specie de dinozauri pitici (de dimensiunea unei pisici) care, In mod ciudat, aveau un comportament de grup. zona descoperita avand aspectul unui ,.mini-ora~e! de dinozauri", CUIr glumeste prof. POPA-

1n concluzie, toti cei prezenti au conveuit cil se impune conservarea acestui patrimoniu si demararea unor noi proiecte de cercetare, ceea ce ar

. reprezenta un cii~tig rernarcabil pentru comunitatea $tiintific1i intcrnationala si, nu in ultimul dud, pentru comunitatea locals.

Crlstian-Llviu Mosoroceano

------,----;--_._-------,----------------

Sprijin pentru copiii no,tri!

Desi vizita a fest scurta, s-a reusit stabi lirea unor objective concrete in vederea sprij in iri i acti v iHiti i centrului, pe viitor, discutiile purtate cu prirnarul orasului Anina GHEORGHE NEICU dovedindu-se deosebit de fructuoase, in acest sens.

Pe de alta parte, datorita faptului e5. oaspetii au petrecur rnult !imp cu copii ~i personalul centrului, n-au apucat sa vada prea multe din frumusetile naturale din tmprejurimile Aninei, Totusi, vriijili de frumusetea peisajelor noastre, OLIVER si LIANE au prornis eli vcr reveni, cat de curaad

• ~i, pe langa . ac tiv i tat e a depusii p entru spri - : j inirea centrului, 0 sii-~i faca tirnp ~i pentru vizitarea atractiilor turistice pe care Ie .ofera Anina ~i muntii din jur, No i ii asteptam cu drag, ori de cate ori doresc sa revina in orasul

nostrul Crisdan-Liviu Mosoroceanu

~nform promi si unii {acute, In perioada 08- 11 septembrie, Central de zi pentru copii ,,~ansli ' pentru fiecare ccpil" din Steierdorf a fest vizitat de 0

. delegatio a

asociatiei "CARITAS·' din Tauberbischofsheim, Republica Federals Germania., OLIVER SITKO 9i LIANE KLEMM, insoji1i de fami lia BA TEA, au fast primiti cu bratele deschise de catre personalulcentrului si, mai ales, de catre copii,

Oaspetii, ca de obicei, n-au venit cu mana goala ~i au adus un microbuz destin at transportului copiilor si diferite ajutoare menite sa ccntribuie la a buna functionare a centrului, spre folosul copiilor.

r:::tT'continuare din numiirul trecut

Nr.9

ARC PESTE TIMP (19)

~I§nga toate acestea, societates S!.E.G. a preluat ~i toate cladirile de la suprafata, apartinatoare exploatarilor mini ere din S teierdorf-Anina (Brenner, Kiibeek, Kollowrath,

. Layer, Reitz, Granzenstein, Mihailovics, Eugen, Thinnfeld) dar si "cantarui-pod" de la Porcar; fabriea de ca blu din sanna din Anina; cliidirea minerilor, forjasi pu tul "Ferdinand"toate trei d.in Lisava; joagarul pe aburi din Valea Garliste ~i joagarul de scanduri, impreuna cu cladirea masinilor, ambele din Garliste.'

Totodata, au fost preluatesi galeriile Gabriel, Dullnig,. Sigismund, Hermann ~i Samson prin care particularii explcataseracele 8 perirnetre miniere din Valea Porcar, eu o suprafata totala de

i 43.080 m".

Practic, St.E.G. a preluat toate rninele de carbune mineral care apartinusera statului, F osta conducere a mine lor din comuna, functionari ai statului, in frunte eu Administratorul Minier WllIELM BUHL, au ramas la conducerc panii In luna august 1856, a tunci cand baronul GUSTAV Von BERG a preluat aceasta functie, din partea societatii,

Din anul 1846, atunci cand exploatarile mini ere din comuna devin independente, luand nastere "Administra!ia Miniera Steierdorf" (Steierdorfer Bauleitung), ~i panii 121 preluarea acestora de catre St.E.G., conducerea a fost asigurata de: FRANCISC KOLLOSVARYVon SAMLYO ( 1846-decem~ brie 1853) ~i WIHELM B '0 H L (01.01.1854- 1856), sprijiniti de asisten Ii i J 0 S E F SCHROLL si JOHANN KUDERNACS. .Adrninistratia Min i era Stei erdorf" SI, dupa preluarea facu tii de S ! . .E. G. .Administratia Superioara Steierdorf", Isi avea sediul in centrul comunei noastre, in 4 cladiri noi, cuetaj ~i anexele aferente, construite special in acest seep. Cladirile mai

rezista si astazi, chiar dad. au fast neglijate de decenii, pe strada Victoriei nr, 8, to, 12 ~i 14. Conducerea minelor din Steierdorf-Anina a continua! sa foloseascii aceste cl adiri pana la. sfiir~itul ani lor ~60, ai secolului XX, iar condueerea Ocolului Silvie si-.a continua! aeti vitatea aici pana in anul 1996.

Integrata repede in structurile administrative ale St.E.G., comuna Steierdorf creste in importanta dupa instalarea .Administratiei Superioare", de care apar- .iilillii. linea si Arrnenisul, ~i este subordonatii serviciilor de control din Oravita si Directiunii Domeniilor (Domiillen Direktioll) din Viena,

Structura St.E.G. e deosebit de complexii. Societates St.E.G., infiintata plio statutele din 08 ianuarie 1855,2 avea un capital social de 275.000.000 franci (110.000.000 florini), in eompunerea acestui capi-

.......... _ tal grupul franeez avea

llitl77 ,5% pe cand grupul austriac doar 22,5%. Consiliul de adminis-

, trarie avea sediul la Viena, la Paris fiirid consti tuit un eomitet permanent (alcatuit din membrii consiliului care locuiau aici) caruia "eonsiliul de administratie ii poate ceda prin delegatie toate drepturile sale". Proprietatea societatii din Banat era imparti ta in ~ apte Districte Administrative (Verwaltu 1I~ gsbezirke): celemaiimportante(OraviJ:a.Steierdorf.Re~i!a) fiind denumite Admiaistratie Superioarii (Obervenvaltung) iar celelalte erau doar Administratii (VenvaltulIg - Bocsa Rornana, Dognecea, Sasca si Moldova Noua.'

Pe aita parte, societates St.E.G. a cautat imediat sa-$i extinda teritoriile de exploatare incercand sa acapareze si cele 53 de perimetre miniere aflate ill proprietate privata, reusind sa cumpere, 1n dear doi ani, mai mult de jurnatate din acestea.'

I C FENESAN. R. GR.\F. \'.:\1. ZABERCA, I. POPA '" Dill istaria cdrbunelui. Anina 200, Muzcul de Istoric al Judeiului Ca.r~-S"'·"riD Resita 1991, p'ag. 52.

: c. MANOLIU '" R"N.'!. din Revista Culturala .,BANATIlL nr, 1 1927, pag. 43.

C FENESAN, R. GMF, V:-.1. ZABE-RCA.. 1. PQPA'" Dili i510riG carbunelui, Amllll 200, Muzcul de Istorie al Jude[ului Caras-Severin Resita 1991, pag. 53.

" RUDOLF GRAF"" Domeniul biil!ii{eaIJ of SI.E.G., Editura BA-NATICA Rcsita 1997, pag. 75.

Cristian-Liviu ------- Mosoroceanu

3

ANINA

Nr.9

continuare din numiirul 19

@:ft la .Judina, pe malul drept, in fata fostului canton silvic cu acelasi nume, sus pe 0 stancil era 0 caprioara tumata in ciment. Din spusele bil.triinilor se pare eli a fest executata la

trece Paralela 45°, aproapc strivit intre doi co losi de calcar, se gaseste Izbucul CORONINI, numit gresit BlGAR, a fost botezat dupa contele JOHANN BAPTIST

germano-austriac care a creat Ia Re~ij:a .Societatea pe actiuni pentru carbonizarea lcmnului", cons-truieste 0 ,,dislilerie de Iemn" ("H 0 lzver -koh I ungs-A ktierigesellschaft Resicza .. Werk Mintstal") ~i colonii pentru muncitori.' Cartierul Minis, care apar-tinea de Steierdorf, avea scoala proprie si era foarte bine organizat,

Din pacate insil., rusii au demon tat fabriea ~i au dus-o In tara lor, ca prada de razboi,

Lacul GURA GOLAMBULUI a luat nastere, In zona KlRSCHA, prin construirea unui baraj care obtureaza valea MINI$ULUI ~i aduna un velum de ape de 300.000 m', fiind construit pentru alimentarea cu apa a Termocentralei de la Crivina.' in spatele digului se aduna apele raului MINI~ irnpreuna cu cele ale para uri lor GOLAMB UUll SEC ~i SELE~TIUT A.

Pe malul drept al Minisului au fost const!uite, acclc uncle pa,filul GUR~ I OOLAMBULUI se varsa in raul M[Nr~, In anii 70 ai secolului trecut, de 1.0.0. Aninasub conducerea ing, IOSIF MUTA~CU, do uil. cabane turistice perfect integrate in peisej: cabana "CERBUL" - cu 24 de locuri de cazare ~i cabana "BRA.>JDU$A" - cu 30 de lccuri de cazare. Dupa decernbric 1989 acestea au ajuns 111 posesia unui particular din Anina, $CHIOPULESCU GHEORGHE (COCA). In ziua de 16.06.1993, tn urma unui incendiu provocat de o.mana criminala, ambele constructii ard pami la temelie. Tn anii care au J urmat, fostii propr ietari au incercat reconstruirea cabanelor, In cele din urma a fest construita dear 0 cabana, in locul in care

a fost arnplasata cabana "CERBUL", cu 0 "piscina" tn fa\il. ~i 0 terasa micuta, Din paeate aceasta constructie nu mai are farmecul celor doua mistuite de flaciiri.

In vara anului 2004, cabana de aici este preluata de GHEORGHE IZVERNARI din Anina. Acesta a continual reparatiile si a reusit sa 0 faca fimcticnala, cabana intr:ind astfel in circuitul tunstie.

Pe malul drept al lacului, un alt cunoscut intreprinzator din Anina, ing. GHEORGHE ROMANU a construit 0 cocheta ciibanuia, integrata perfect in peisaj, care amplifies frumusetea padurii de brad din spatele ei,

Ultimul sector al cheilor Minisului este eel rnai lung si incepe chiar la GURA GOLAMBULUi, unde chelle devin inguste, cu pereticalcarosi malti, ~i tine parra dupa Cotul lui Dragu, imediat dupa izbucul si cascada CORONINI. Chiar in locul prin care

comanda unui vanator care, intr-una din zile a rani! doar una din aceste minunate fapturi, Urmarind vanatul rnuribund a ajuns in zona Judina. Aici, nobila creatura a aj uns in vt100I stancii ~i neavand posibilitatea sa se inroarca tara sii cads prada vanatorului, a preferat sa sarli in gol. Din pacate si aces! monument a fost distrus, la sfarsitul anilor -70 ai secolului trecut, se pare de catre cautatorii de cornori.

inaintea inceperii sectoru lui al treilea, al cheilor, se deschide larg valea, in locul numit KIRSCHA. Aici, in anul 1910, ccnsortiul

CORONINI-CRONBERG, guvemator militar ~i civil al Banatului, ~a cum sc putea citi ~i de pe placa care era montara pe stanca din care izvoraste. Apele acestui izbuc, care spinteca Valea Valeasca, !a~nesc de la baza unei stand inalte de 100 m si de pe un bloc compact de tuf calcaros se arunca turnultuos 'In raul Minis, de la 0 ln~lliime de 7 metri, formand mirifica cascada CORONINL Pe albie, "apa cade din treapta in treapta, formlnd cascade mai mid, in care verdele intunecat al muschilor se imbina cu eel sticlos al apei".'

Apele accstui izbuc, desi au un continut mare de calcar, alimenteaza pitoreasca piistr1ivarie a Ocolului Silvie Bozovici, din irnediata apropiere,

Aceasta zona, cu 0 suprafata de 270,90 ha, este declarata rezervatie natura Iii ~i este parte integranta din Parcul National Cheile Nerei -- Beusnita.

(vaurma)

, GEORG HROMADKA = opera citatii, pag. 71

, Prof.dr.ing, FRANCISK OYULAI. ing. lOAN BACIU '" Citeva argumente privind alinierea Romdniei la niveluimondial in domeniul valorificarii energiei eoliene. Material publicat in volumul de cornunicari stiintifice .Reabilitarea Ccntralei Terrnoe lectrice pe Sisturi B ituminoase de la ANINA". 04-05. 10.1990 -

27-29.06.1991: pag.185. . _

; 1. OROHIDAN, ~T. NEGREA, GH. RACOVIT A, c. LASCU = Pester! dill Romdnia. Chid turistic, Edirura Sport-Turism , Bucuresti 1984, rag. 189.

Cristian-Liviu ----- Mosoroceanu

4

dfffe usor ca ceva, sau

cineva, sli ma rnai uirneasca sicu atiit mai putin, lntr-un mod pliicut! Norocul a facut ca, zilele acestea, sa cunosc un tanar extraordinar, Un baiat simplu, direct ~i hotiiriit, 0 persoana placuta, care stie ce vrea sice poate,

Inevitabil si, ell

siguranta, lara sa stie, mi-a redat speran]a, de mult pierduta, eli viitorul tarii noastre se poate schimba, . ~i asta se va inmmpla dad se vor naste copii care sii aibe 0 asemenea atitudirie ~i care 1111 se vor Iasa ingenunchiati de politicieni avari ~i Iirnitati. Copii care-si vor urma visul si care nil permit nimanui sli le friinga zborul.

Un 1.\1 dintre ei s-a nascut chiar aiei, Ia Anina, 'in zi ua de 21 aprilie 1991. Desi tanlir, ALEXANDRU ROGOBETE, caci desprc el e verba, are un palmares impresionant:

clasa a VIII-a (2005-2006) = Iocul I. la Olimpiada Judeteana de Chimie si Meutiuue speciala la Olimpiada Nationala de Chirnie;

clasa a IX-a (2006-2007) = locul I I a Olimpiada Judeteana de Chimie, IOCiIl IV Ie Concursul de Chimie Organica "v. Chiriac" Timisoara, Mentiune speclala la coricursul international "Chimexpert" Sibiu, Mentiune speclala la Olirnpiada Nationala de Chimie;

clasa a' Xva (2007-2008) = locul I la Olimpiada Judeteana de Chirnic, locul IV la Concursul de Chimie Organica "G. Ost:rogovich" Timisoara, Mentiune specials la Olimpiada Nationala de Chimie, acceptat hi Fundatia .Dinu Patriciu", participant la Tabara Olirnpicilor de la Predeal.

clasa a XI- a (2008-2009) '= Iocul J la Olimpiada Judeteana de Chimie, Mentiune specialii la Olimpiada Nationala de Chimie, Certlflcat de calificare la concursul international ,.,Chimexpert", co-autor la manualul "Compll~i carbonilici. Compusi carboxilici", alaturi de profesoara de chimie lLINCA PARASCHIVU.

"De chirnie ma ocup de aproape 5 ani dar, in aceasta "meserie", de fiecare data, parcii esti la lnceput, De ce spun asta? Simplul Pentru eli, pentru mine chimia este ca Ull joe de Domino, fiecare informatie conduce la alta, intr-un Ian] care nu se intrerupe niciodatal" - ne-a explicat ALEXANDRU, adaugfind: ,,99% din timpul meu 11 petrec alaturi de rnastodontii din chimie, Nu pentru eli trebuie, ci pentru eli vreau, Asta ma face fericitl in ceea ce priveste volumul tiparit recent, esle un vis de-a! meu mai vechi care, prin mulla mund ~i rabdare, s-a rnaterializat. Bineinteles, pub1icarea lui n-ar fi fest posibila Bra rabdarea de care a dat dovadii profescara mea, doamna ILiNCA PARASCHIVU, ~i de indrumarile acesteia, li multurnesc din inima pentru eli mi-a dat puterea sa visez ~i sa cred eli nimic nu e imposibil. De asemeneatrebuie sa-i rnultumesc domnului ARON CODREANU care a finantat integral liparirea volumului, cat ~i doamnei MARIA GHERLE pentru ccordonarea pasilor mei in taiuele management-ului."

Chiar daca i1 inteleg pe ALEXANDRU, Incheierea lui mi-a lasat un gust amar: "Vol continua sa srudiezchimia si, In cele din urma, voi pleca peste hotare, Undeva unde voi fi pretuit pentru ceea ce fac si voi gasi sprijin pentru a-mi continua zborull"

1i dorim, din lot sufletul, multe succese si implinirea tuturor aspiratiilor: Peate, cine stie, va ajunge un savant renurnit in domeniu, admirat de toata \umea1

Nr.9

"Saptamana Europeans a Mobilitatii' (16-22 sept. 2009) a fast lansata, "in premiere ~i la A nina. Organizata de Asociatia "Bike Attack" Resita, in parteneriat cu Directia J1l deteana pentru Tineret ~i Sport Caras-Severin, Centrul de voluntariat Resita ~i Primaria Orasului Anina.

Punctul culminant al acestei manifestari intemationale a fast .Ziua Europeans Para Masini" care, in orasul nostru si alte erase din tara, a fast omagiata Ia data de 22 septernbrie.

Astfel, pe traseul cuprins intre intersectia "Crneea lui Ardelean" ~i Cimitirul Sigismund, pe DN 58, circulatia

autovehiculelor a fost deviata pe 0 variants si, sub deviza "Sa dam strazile din nou oamenilor!" pe traselul indicat s-au desfasurat 0 serie de concursuri de biciclete, role, skateboard-uri, desene pe asfalt, twister, figuri din baloane, bratliri Impletite, body-painting.

Concomitent a avut loc si prima aetivitate din proiectul ecologic-educational "Think green, trink clean" initiat de Scoala ill. 2 Steierdorf avand ca parteneri Asociatia "Bike Attack" Resita, Centrul de voluntariat Resita ~i Primaria Orasului Anina,

Partener media al actiunii a fast Radio Resita, iar premiile au fost oferite din fondurile Ministerului Tineretului si Sportului,

. . .

Pagio3 realizata pcnrru dnmneavoastra de Crlstian-Livlu MOSOROCEA:NU

- .~

5

"Ziua Internationala a Inimii" este I cea de-a doua I a c t i v i t a t e

~~.r:~IIS{!l1 practica si

.t-"~IIIIIFl!i11O~.' demoeratica, care are ca scop promovarea unui eveniment international. Organizatorii au elaborat 0 strategie proprie pentru a atrage cat mai multi cetateni si a avea 0 agenda diversificata ~i originala, In cadrul intregului proiect (de promovare a culturii civice in mediul rural si ill orasele mici, de catre liceeni), in urma evaluarii actiunilor derulate de participantii din cele 5 zone vizate ( Anina, Dudestii Vechi, Peciu Nou, Periam, Santana), CED va acorda: premiul " Cel mai bun proiect de participate civica' si premiul "Cel mai bun proiect de civism multicultural".

Motivul alegerii acestei zile a fost faptul ca generatiile actuale, eu varste intre 5 $i 25 de' ani, sufera de obezitate, astfel se explica de ce tot mai

Ziua Int'eraationali a Inimii!

CED (Centrul Euroregional pentru Democratic), echipa "Mam'a TERRA" (Adriana Muresan, Alexandra Florina Ghideu, Alina Craiovan, Dan Alexandru Leica, Iulia Grumeza) si voluntarii Grupului Scolar "Mathias Hammer" (Ana Maria Vue-Balea, Delia Balan, Loredana Sarbu) au organizat, ill ziua de 28 septembrie, "Ziua Internationala a Jnimii" .. Actiunea s-a dovedit reusita tinand cant, mai ales, de numarul mare de participanti,

multe persoane sufera de la varste fragede de hipertensiune arter ia la

au un nivel crescut al colestero lului, eu alte cuvinte, sunt expuse principalilor factor! de rise ai , bo lilor de inima. Sloganul sub care s-a desfasurat intreaga actinne a fost "Iubeste-ti Inima!". Actiunea inchinata inimii S-3 structurat pe 3 activitati: mar-

s u l "IUBE~TE-TI INIMA1" (desfasurat pe traseul centru-Breuner) _. avand drept scop incura- .! jarea ~i indemnarea la 0 ' viata sanatoasii si echili- I brata, un concurs de desen, in cadrul claselor ciclului primar, eu tern a

« 0 INIMA MEREU TANA.RA.» - castigat de clasa a 1I1-a B, a Grupului Scolar Mathias Hammer » Anina ~i a prezentare, in fiecare clasa primara, a I im portan te i ingrij i r ii inimii de-a Iungul vietii.

--- lliLIAGRUMEZA

, '

PAGINA ELEVILOR

Z• I· .• I"'" I· --, luanteraatlona· ,a a nlm.l.

CE~ (Centrul Euroregional pentru Democratie), echipa "Marna TERRA" (Adriana Murcsan, Alexandra Florina Ghideu, Alina Craiovan, Dan Alexandru Leica, Iulia Grumeza) si voluntarii Grupului Scolar "Mathias Hammer" (Ana Maria Vuc-Balea, Delia Balan, Loredana Sarbu) au organizat, In ziua de 28 septembrie, .Ziua Internatiouala a Inimii". Actiunea s-a dovedit reusita [inand cont, rnai ales, de numarul mare de participanti.

"Ziua Internationala a Inimii" este cea de-a doua a c t i v i t a t e

"Gii~"",";;r.,w

lJl.oi~ftril practice si

ho!7lt~~ democratica, care are ca scop promovarea UOUI eveniment , international. Organizatorii au elaborat 0 strategic proprie pentru a atrage cat mal multi cetateni si a avea 0 agenda diversificata si originala, In cadrul intregului proiect (de promovare a culturii civice 10 mediul rural si In orasele mici, de catre liceeni), in urrna evaluarii actiunilor derulate de participantii din cele 5 zone vizate

( Anina, Dudestii Vechi, Peciu Nou, Periam, Santana), CED va acorda: premiul " Cel mai bun proiect de participare civica" si premiul "Cel mai bun proiect de civism multicultural" ..

Motivul alegerii acestei zile a fost faptul cil generatiile actuale, eu varste . tntre 5 si 25 de' .ani, sufera de obezitate, astfel se explica de ce tot mai multe persoane sufera de la varste fragede de hipertensiun e arter i a Iii si

au un nivel crescut a1 colestero lului, eu alte cuvinte, sunt expuse principalilor factori de rise ai bolilor de inirna, Slogauul sub care s-a desfasurat intreaga actiune a fast "Iubeste-ti Inima!", Actiunea Inchinata inimii s-a structurat pe 3 activitari: mars u l "IUBE~TE~TI INIM A 1" (desfasurat pe traseul centru-Breuner) - avand drept scap incurajarea si indernnarea la 0 viata sanatoasa si echilibrata, un concurs de desen, ill cadrul claselor ciclului primar, eu tema «0 INIMA MEREU TANARA» - castigat de clasa a III-a B, a Grupului Scolar Mathias Hammer » . Anina ~i 0 prezentare, in . fiecare clasa primara, a

importan tei tngrij i r ii ]

inimii de-a lungul vietii.

--- IULIAGRUMEZA

--eGt"