Sunteți pe pagina 1din 21

1

Caracteristica general a gospodriei.


Sarcinile principale ce stau n faa S.R.L. Stncui' sunt urmtoarele:
1. Pregtirea specialitilor calificai
2. Sporirea volumului produciei agricole cu cheltuieli minime.
3. Ridicarea n permanen a calificaiei specialitilor din agricultur.

S.R.L. Stncui cu sediul n satul aptebani r-nul Rcani a fost fondat de ctre
7 fondatori la 15 august 1997 cu numrul 1004602009790. Capitalul statutar al
ntreprinderii constituie 114140 lei.ntreprinderea a fost creat pentru desfurarea
activitii menite i anume dezvoltarea activitii agricole practicat de societate pe
parcursul mai multor ani.Activitatea principal a societii este creterea produciei
agricole i prestarea serviciilor agrotehnice pe piaa intern. ntreprinderea
prelucreaz anual 1996 ha terenuri agricole pe care cresc n special gru, soie,
porumb, floara soarelui, sfecl de zahr, fructe, iar restu 170 ha constituie plantaia
de meri.S.R.L Stncui este situat n zona de Nord Vest a Republicii
Moldova cu o distan de 28 km de centrul raional Rcani i 198 km de centrul
republican.Raionul agroclimatic n care se afl ntreprinderea se caracterizeaz prin
temperaturi de var i prin ierni relativ scurte cu puin zpad. Temperatura medie
anual constituie + 22
0
C, temperatura maxim + 38
0
C, minim 22
0
C.Clima este
favorabil activitii agricole.Perioada de vegetaie a majoritii culturilor
constituie 200 zile, fiind suficient pentru coacerea recoltei.Relieful n majoritatea
cazurilor este deluros. n structura principal a solurilor o cot nalt o dein
ciornozomurile tipice cu o bonitate medie de 72
0
ha. Terenurile arendate sunt
amplasate compact, aceasta uurnd considerabil prelucrarea lor.Terenul este
arendat de la propietarii de cote valorice din satele Mlieti, Hiliui i aptebani
ale raionului Rcani.Piaa de desfacere a produselor ntreprinderii este
preponderent piaa intern, clienii fiind formati din ntreprinderi ale republicii de
colectoare de cereale, culturi tehnice, legume i ntreprinderi locale care se ocup
cu achiziionarea fructelor. n calitate de clieni ai ntreprinderii pot fi enumerai
S.A Cupcini ntreprinderea Selecia din s.Ruel ce achiziioneaz porumb

2

pentru semine, S.A Floarea Soarelui din Bli i Fabrica de conserve din
Cupcini.Tendina principal a ntreprinderii este pstrarea proproiilor existente
ceea ce influeneaz la creterea eficienei economice, a activitii ei. S.R.L
Stncui defoar o activitate care se deosebete prin strategiile aplicate de
celelalte ntreprinderi cu profil asemntor din zon. Concurena este reprezentat
prin mai multe gospodrii mici care se ocup cu creterea produciei agricole i
prestarea serviciilor agrotehnice, ns S.R.L Stncui ocup poziia de lider n
regiunea n care desfoar activitatea. Acest lucru se datoreaz nemijlocit faptului
c n fruntea ntreprinderii ca fondator principal se afl Irimciuc Alexandru, care a
iniiat afacerea mpreun cu ali 7 fondatori, specialiti calificai n agricultur, cu o
bogat experien n creterea produciei agricole.Sectorul de contabilitate este
condus de Banto Constantin care ocup funcia de contabil ef i dispune de o
experien bogat n domeniu astfel contribuind nemijlocit la prosperarea afacerii.

Structura organizatoric a ntreprinderii









n fruntea acestei ntreprinderi este directorul ce dirijeaz toate sectoarele pe care
le are ntreprinderea. Directorul are att drepturi ct i obligaii pe care trebuie s-i
le asume:
Director
Sectorul
agronomiei
Agronom-ef
Brigada de cmp
Brigada de
tractoare
Secia de
contabilitate
Contabil-ef
Contabil casier
Contabil pe
materiale
Secia de
mecanizare
Inginer-ef
Atelierul de
reparaie

3

Directorul societii n limitele competenei sale i n corespundere cu legislaia n
vigoare i prezentul statut:
- Dirijeaz activitatea curent a societii n corespundere cu programul
societii;
- Efectueaz diverse tranzacii i ncheie alte acte juridice, deschide n bnci
conturi curente i alte conturi ale societii;
- Aprob regulamente, instruciuni de funcie ale lucrtorilor societii etc.
Sectorul agronomiei este condus de agronomul-ef ce are n rspundere brigada de
cmp i brigada de tractoare. El dirijeaz lucrrile ce se efectuiaz n cmp precum
procesul de semnare a pmntului i recoltarea roadei, transportarea produciei
agricole n depozit i lucrrile de toamn.
Secia de contabilitate este condus de contabilul-ef care are ca subalterni 2
contabili cel ajut s duc evidena tuturor operaiunilor economice ce are loc n
cadrul ntreprinderii. Contabilul-ef ca i directorul trebuie s semneze toate
documentele financiare i de contabilitate. Rspunde pentru veridicitatea
evidenelor i drilor de seam.
Secia de mecanizare este dirijat de inginerul-ef. n aceasta secie are loc
repararea tehnicei agricole.
Componena aparatului contabil n S.R.L Stncui
n conformitate cu Planul de conturi a evidenei contabile activitatea financiar-
economic a ntreprinderii contabilitatea financiar prezint o sistem de culegere
i prelucrare a informaiei despre situaia financiar (existena mijloacelor bneti,
mrimea datoriilor, suma creditelor neachitate la timp . a.) i activitatea
ntreprinderii n ntregime. Informaia dat se generalizeaz n rapoartele financiare
(bilanul contabil, raportul privind micarea capitalului propriu . a.) i este
destinat att utilizatorilor interni ct i celor externi.

4

Pentru contabilitatea financiar este caracteristic utilizarea dublei
nregistrri, respectarea principiilor generale de contabilitate, utilizalarea etalonului
valoric , periodicitatea i obiectivitatea.
Este o contabilitate centralizat unde din sectoarele de producie lucrtorii
mputernicii aduc rapoartele. Statele contabilitii sunt constituite din 4 oameni:

Parcursul anilor S.R.L Stncui a dispus de vaste teritorii care ctre anul
2011 au constituit :
Suprafaa total 2046 ha inclusive:
terenuri arabile -1210 ha
multianuale -700 ha
alte terenuri -136 ha


Analiznd rezultatele gospodariei pe percursul ultimelor trei ani putem perfecta
urmtorul tabel:

Numele,
prenumele
Funcia Experiena n
domeniu (ani)
Studii Sectorul de
activitate
Banto
Constantin
Contabil ef 14
Superioare,
inginer mecanic,
absolvent UASM
Directorul seciei
finane
Pelin Elena


Contabil 16
Superioare,
inginer tehnolog
ine evidena
conturilor
211,216,217,
521,221,534.2
Trihuc Silvia Contabil,
Casier
14
Medii de
specialitate
ine evidena
conturilor 531,
241, 534.7
Sotnic Larisa Contabil 12

Superioare de
inginer
ine evidena
conturilor 533,539

5

Indicatorii mrimii ce caracterizeaz SRLStncui sunt:

Indicatorii Anii Anul 2013 (9 luni)* n %
fa de anii
2011 2012 2011
(9 luni)*
2011 2012
Suprafaa terenurilor
agricole, ha
Efectivul mediu anual de
lucrtori, persoane
Valoarea medie anual a
mijloacelor fixe de
producie, mii lei inclusuv:
Mijloce fixe de producie
ale activitii de baz
Valoarea produciei
agricole globale n preuri
comparabile ale anului
2012, mii lei
Venituri din vnzri, mii lei
2038

200

7754

7754

10355

13928
2046

185

11158

11158

1086

17782
2046

1958

11662

11662

------

8995
100.3

97.50

150.39

150.39

-

64.58*
100

105.40

104.51

104.39

-

50.58*
Concluzie: Pe baza datelor analizate i a indicatorilor calculai putem concluziona
urmtoarele fapte: suprafaa terenurilor agricole de care dispune S.R.L Stincauti
in anul 2013 si 2012 nu sa modificat,pe cind in anul 2013 a scazut cu 8 ha.
Efectivul mediu anual de lucrtori ncadrai n agricultur in toti cei 3 ani sa
modificat in anul 2013 fata de anul 2011 a constituit 97.5%,iar in anul 2013 fata
de anul 2012 a constituit 105.4%.Valoarea mijloacelor fixe este n cretere 2013
fata de 2011 constituie 150.39%,2013 fata de 2012 a scazut si constituie 104.51%.
Observm de asemenea c valoarea produciei globale nu sa modificat in cei 3
ani.Astfel venitul din vinzari sa majorat in 2012 fata de 2011 cu 3854 mii lei. Pot
meniona c activitatea gopodrii este n cretere inregistrnd valori pozitive lund

6

n consideraie mrirea valorii produciei globale i realizarea ulterioar a
produciei din depozit. Eficiena economic a ntreprinderii poate fi dedus din
analiza vaniturilor din vnzri. Eficiena economic a ntreprinderii poate fi dedus
din analiza vaniturilor din vnzri. Componena structura i dinamica veniturilor
din vnzri e prezentat n tabelul de mai jos.
Componena, strucutra i dinamica veniturilor din vnzri la
ntreprindere.
Denumirea
produselor
ramurilor
Anii
2011 2012 2013
Mii lei % Mii lei % Mii lei %
Cereale total inclusiv:
Gru
Orz
Floarea Soarelui
Porumb total inclusiv:
Porumb pt. semine
Fructe
Alte produse vegetale
Produse vegetale total
6161
2457
1036
2801
2668
1795
1154
19
17413

35.38
14..11
5.94
16.08
15.32
10.30
6.62
0.10
100
3589
2128
980
2098
481
41
1079
17
11505
31.19
18.49
8.54
18.23
4.18
0.35
9.37
0.15
100
3159
2476
405
2820
278
5
583
45
46737
6.75
5.29
0.86
0.87
0.59
0.01
1.25
0.10
100
n baza datelor din tabel observm c veniturile din vnzri cresc n
dinamic, iar ponderea principal n produsele vegetale o ocup cerealele, n
deosebi grul. n 2008 ponderea principal a revenit florii soarelui. n anul 2006 s-
a nregistrat o cretere considerabil a veniturilor din vnzri comparativ cu anul
2005.

Instructaj pe tehnica securitii
n corespundere cu t ehnica securit ii l a ntreprinderi , n organizaii se pet rece
instructaj ul nt roductiv l a l ocuril e de munc.
Instructaj ul int roductiv t rebui e s-l t reac fi ecare lucrtor di n nou int rat l a
servi ciu. El evii ce t rec practica t ehnol ogi c de asemenea t rebuie s primeasc
instructaj ul i ntroduct iv.
- instructaj ul int roductiv l a locul de lucru l pet rec conduc t orii
ntreprinderii , n care urmeaz s lucreze lucrtorul .
La inst ruct aj l ucrt orii fac cunoti n cu particul arit i le operai unil or
procesul ui t ehnologi c n seci a dat cu organizarea corect a locului de munc,

7

cu amenaj ril e i regulil e de securitate, n deosebi cu zonele periculoase ale
utilajului .
- instructaj ul repet at l pet rece conductorul seci ei n fi ecare semest ru i nu
mai pui n o dat n jumt at e de an, timpul se det ermin n dependena de
caracterul lucrului i profesi ei conduct orului de nt reprindere.
- Instruct aj ul n afara pl anului l a t ehni ca securit ii i sanit ri ei se pet rece n
cazul schimbrii procesului tehnol ogi c, ntroducerea tehni cii noi, regulilor noi
de securit at e. n afara t ehni cii securit i i a lucrtoril or, anual se petr ece pe
program special t ehnica pri miri i lucrul ui. n rezult atul abat eri i de la regimul
normal de lucru sau ncl carea regulil or securit ii pot s aib l oc t raume,
intoxicaii sau boli profesional e.
Dup tipul t raumelor exist :

1. Traume chi mice.
2. Traume t ermi ce.
Lucrul pe securit at ea antii ncendi ar la ntreprinderil e alimentai ei publi ce are
loc prin cont act ul ingi nero tehni c a personalul ui. Rspunderea pent ru
securit ate l a ntrepri nderi o duce di rectorul. n seciil e industri ale, l a depozit e,
n bi rouri, ce nemijlocit se subordoneaz n nt reprinderi, rspunderea se
at aeaz admi nist rat orul ui.
Conductorul nt repri nderii est e obli gat s cear de la lucrt ori respect area
regulil or de securi tat e antiincendi ar, n cazuri excepi onale a util ajul ui
comerci al t ehnologi c, a si stemului nclzirii i venti la i ei, aprovizionarea
energetic i deasemenea respect area de lucrtori a regul ilor antii ncendi are pe
obi ect e, aranj area corect a mat eri al elor, a produsel or i ndust ri al e . a. La
apariia i ncendiil or sau a cal amit il or nat ural e este necesar de a lua msuri
necesare.
Mijl oacel e antii ncendi are se vopsesc n culoare roi e, i ar ncperil e folosite
utilizrii acestora cu al b.
Respectarea t ehnicii securitii i profil axia antii ncendi ar l a locuril e de
munc reprezint obli ga iunea fi ecrui l ucrtor al nt reprinderi i. Lng l ocuri le
de munc se at rn i nstruciuni cu securit at ea deservirii ut ilaj ului.




8

Evidena primar n brigada de cmp.
n procesul de cretere i dezvoltare a plantelor un rol considerabil l au lucrrile
agricole care trebuiesc efectuate la timp pentru a obine rezultate majore. Astfel n
procesul de producie un rol considerabil aparine tehnologiilor moderne i
Parcului de maini i tractoare. SRLStncui dispune de o suprafa de 2046 ha
care necesit o prelucrare efecient i corect.
Pentru prelucrarea suprafeelor agricole, staiunea didactico-experimental a SRL
Stncui dispune de urmtoarele tehnici i utilaje:
Tractoare 11: 2- MTZ-80;
1- IUMZ-6;
1 -Cubota M
1- T 150
1 -JD 8345R
1- DT 75
3 -T 70CM
1- T 40A
pentru transportarea diferitor produse dup recoltare, de asemenea gospodria
dispune de remorci la fiecare tractor. La lucrrile de baz ale solului (aratul,
semnatul), gospodria dispune de 13 pluguri PLN-3,5 i 10 cultivatoare KPS-4.
La semnatul culturilor cerealiere gospodria dispune de 6 semntori SZ-
3,6 i 4 semntoare SPC-6 destinat pentru semnarea culturilor tehnice.
Pentru recoltarea culturilor cerealiere se folosete combina universal
CLAAS TUCANO si SAMPO iar pentru recoltarea porumbului se folosete
combina CLAAS TUCANO cu jatca DRAGO 2759.
n fiecare zi tractoritilor li se perfecteaz Foaia de parcurs tractorului
(Anexa 1), unde se indica cantitatea de motorin din ziua precedent rmas i
cantitatea de motorin eliberat,se perfecteaz ntr-un singur exemplar zilnic. n
baza lui se efectuiaz aceleai aciuni ca n baza documentului precedent: se
calculeaz retribuirea muncii, se caseaz lubrifianii i se determin volumul de
lucrri n tone/km i hectare convenionale i se raporteaz la consumuri, iar la
sfritul lunii se deschide Foaia de eviden a muncii i lucrrilor
executate(Anexa 2), unde se indic operaia efectuat , volumul de lucru nfptuit
i categoria tarifar.
n baza Foaia de eviden a muncii i lucrrilor executate(Anexa 3) se
ntocmete Foaia colectiv de prezen sau Tabela de pontaj(Anexa 4), care
mai apoi se transmite n contabilitate pentru verificarea corectitudinii nregistrrii
datelor i calcularea salariului lucrtorilor.
Foaia de eviden a tractoristului-mainist(Aenxa5) care se perfecteaz ntr-
un singur exemplar pe 10-15 zile. n baza lui se calculeaz salariul mecanizatorilor
nregistrmduse urmatoarea formul contabil:
Dt 811.1 Ct 531

9

Casarea valorii combustibilului folosit la lucrarile executate se face prin
urmtoarea formul contabil:
Dt 811.1 Ct 211.3
Fia limit de ridicare a valorilor materiale se elaboreaz lunar n dou
exemplare, cuprinde informaie despre denumirea produsului eliberat de depozit,
cantitatea, unitatea de masura, costul.
Foaia de parcurs a tractorului(Anexa 6)se perfecteaz ntr-un singur
exemplar zilnic. n baza lui se efectuiaz aceleai aciuni ca n baza documentului
precedent: se calculeaz retribuirea muncii, se caseaz lubrifianii i se determin
volumul de lucrri n tone/km i hectare convenionale i se raporteaz la
consumuri.
Mrimea salariului lucrtorilor depinde de categoria tarifar.Calcularea
salariului lucrtorilor antrenai n reparaie se efectueaz conform tarifului de 6.51
lei/h, iar mijloacele fixe reparate se iau la eviden n baza Foii de parcurs a
tractorului sau Foii de parcurs a camionului(Anexa 7).


























10

La fare
Pentru agricultura este caracteristica o diversitate ampla a conditiilor de pastrare si folosire
a produselor obtinute. Aceasta impune necesitatea folosirii unui nr. mare de formulare ale
documentelor primare. In functie de conditiile concrete ale indeplinirii, evidenta primara a
obtinerii produselor culturilor cerealiere poate fi organizata in mod diferit.La inceputul
zilei de lucru pentru fiecare automobil sau tractor la fiecare incarcare combainerul
deschide cite un inventar in 3 exemplare, indicind data, subdiviziunea, numarul cimpului ,
numele de familie si initialele soferului (tractoristului), precum si nr.automobilului. Un
exemplar se pastreaza la combainer, al 2-lea la sofer pe parcursul zilei, iar al 3-lea
exemplar al documentului prin intremediul soferului se imineaza sefului de arie sau
cataragiului. La seful ariei se aduna atitea exemplare ale invenatrilor, cite automobile si au
participat la recoltare. Inventarele de expediere a cerialelor si produselor se completeaza in
2 exemplare, unul la combainier si altul la sofer sau tractorist.Modul de utilizare ramine
acelasi. Inventarile de receptie a cerialelor si altor produse se deschid intr-un singur
exemplar si sepastreaza la seful ariei sau cataragiu- Foaia de transportare a produselor
din cimp(Anexa 8).
Bonurile soferului nu difera de bonurile combainerului. Toate rechizitele bonurilor,
denumirea gospodariei, numele de familie, prenumele si patrimonicul soferului si
combinerului, numele lor de pontaj, numarul de inventar al combinei si numarul
inmatricularii de stat al automobilului , se completeaza din timp in contabilitate. Ele sint
legalizate cu semnatura contabilului-sef si amprenta stampilei. Achizitionarea productiei
agricole se face pe baza de bon de uz intern, document care circula doar in interiorul
interprinderii. Bonul de consum(Anexa 9) se elaboreaza in 3 exemplare unde indica
data, nr. bonului de consum, destinatia incarcaturii. Din cimp productia se transporta la
fatare, unde prima destinatie a incarcaturii este cintarirea acesteia. Incarcatura este insotita
de tractorist si apoi trimisa cantaragiului. Cantaragiul cintareste productia si inscrie datele
obtinute in bon. Cantaragiul, pentru o evidenta stricta a productiei primate, utilizeaza
Registrul cantaragiului(Anexa 10) in care se inscrie data, nr. bonului de consum,
denumirea produsului, cantitatea. Dupa cintarire productia se descarca la fatare, se curate,
iar apoi se citareste pentru a 2-a oara, dupa care se intocmeste un alt bon de consum. Cel
de-al doilea bon se iscaleste de director, contabil-sef, cantaragiu si seful de depozit. Primul
bon de consum intocmit in 3 exemplare se repartizeaza in felul urmator: un exemplar
agronomului, alt exemplar cantaragiului si al treilea exemplar sefului de depozit. Al doilea
bon se elaboreaza in doua exemplare, un exemplar se repartizeaza cantaragiului , iar al
doilea sefului de depozit. Aceasta din urma contine cantitatea productiei curate, fara
impuritati si deseuri.Dupa toate operatiunile efectuate se intocmeste Extras din
registru(Aneza 11).

11

Pastrarea producie
Productia Agricola pentru a fi pusa la pastrare trebuie sa fie uscata si sortata, pentru aceasta
se intocmeste Actul de uscare si sortare(Anexa 12) , stabileste o comisie din trei
persoane: agronomul-sef, seful depozitului si cantaragiul. In acest act se indica productia
totala la inceput , apoi cantitatea de deseuri utilizabile si neutilizabile dupa procesul de
sortare si apoi cantitatea productiei finite.In fiecare sfirsit de luna se efectueaza Darea de
seama , care cuprinde intrarile si iesirile de produse la interpridere . La depozit producia
recepionat este nregistrat dup cntrire n Registrul de magazie n care se nscrie
denumirea materialului, unitatea de msur, data recepiei, numrul documentului n baza
cruia producia a fost recepionat, numele persoanei, cantitatea de producie intrat, stocul
i semntura efului de depozit si se intocmeste Factura de expeditie fara TVA.
Facturile se intoctmesc in 5 exemplare:
1- exemplar-la depozit;
2- exemplar-la destinatarul marfii;
3- exemplar-la organizatia de transport;
4,5- exemplar-se folosesc ca permise la destinatar.
Factura conine urmatoarea informatie: denumirea organizatiei, contul bancar fiscal al
interprinderii, denumirea organizatiei cumparatoare si conturile ei, denumirea marfii,
cantitatea, pretul, suma si iscaliturile contabilului-sef si a directorului.
Un alt document se foloseste in procesul de pastrare si anume Fisa limita de
eliberare a valorilor materiale(Anexa 13) , ce se face pe un timp mai indelungat.
Documentul dat se intocmeste in 2 exemplare ce sint iscalite de contabilul-sef si director. In
ea se indica data, denumirea produsului, cantitatea zilnica. Un exemplar se afla la seful
depozitului ia 2-lea la destinatar, apoi ei se schimba cu exemplarele. Se foloseste si Acte
de transfer da la subdiviziune la alta in cazul predarii productiei finite la materialul
semnicer. Pentru acest transfer se alcatuieste o comisie din 3 persoane: director, un specialist
si seful depozitului. Se infatuieste un Proces verbal de transfer a productiei finite care
se confirma prin iscaliturile membrilor comisiei. In cazul cind este necesar de casat
productia Agricola se perfecteaza Actul de lichidare. Petru aceasta se aduna o comisie
din 3 persoane: sef de depozit, specialist si un contabil. In acest act se indica cauza lichidarii
si cantitatea.


12


Contabilitatea primar a produciei n brigada pomicol
Gospodria S.R.L Stncui are pentru acest sector o suprafaa de:175 ha
ocupate cu plantaii multianuale ,
Inclusiv : semnoase - 130 ha
smburoase - 45 ha
Brigadierul este persoana care rspunde de procesul de cultivare, de brigada de
muncitori care este antrenat n acest proces, execut lucrri manuale necesare n
procesul de producere. El rspunde de calcularea salariului muncitorilor. O
eviden strict se duce la folosirea ngrmintelor, pesticidelor, materialului
semincer pentru fiecare cultur.
Gospodria folosete o gam variat de ngrminte dintre care cele mai
importante sunt: nitrat de amoniu, azofosc; insecticide dintre care: Actara 25%,
Sumi-Alfa 5%, Zolon 35%, Reghent 2,5%; i fungicide dintre care: Cuproxat,
Topaz 10%, Impact 25%, Horus 75%.

Documentele care se perfecteaz pentru evidena pesticidelor, ierbicidelor,
ngrmintelor sunt urmtoarele:
Factura de expediie- unde se indic tipul insecticidelor, fungicidelor, unitatea
de msur, cantitatea, preul i valoarea, expeditorul i destinatarul. Ea se
ntocmete n 5 exemplare.
Un alt document este bonul de consum- care se perfectez pentru transmiterea
ngrmintelor de la depozit n brigada pomicol i legumicol, n care se indic:
cantitatea eliberat, unitatea de msur, preul i valoarea. Pe baza bonurilor de
consum se elaboreaz Darea de seam unde se indic tipurile de ngrminte,
ierbicide, soldul la nceputul lunii i soldul la sfiritul lunii.
Calcularea salariilor lucrtorilor antrenai la lucrarile din brigada pomicol i
legumicol se elaboreaz n baza documentului:
Foaia de eviden a muncii i lucrrilor executate. n acest document se
reflect calcularea salariului lucrtorilor din cultura plantelor. n alte entiti n
locul acestui document se folosete Carnetul brigadierului privind munca i
lucrrile executate.
Un document important n evidena brigzii pomicole este Agenda
nregistrrii produciei agricole unde se indic denumirea produselor, masa
acestora, cantitatea sortul i calitatea acesteia.Tot aici este menionat persoana
care a predat producia faptul fiind confirmat de semntura acesteia.
Agenda nregistrrii produciei agricole numit i Jurnalul de intrari a
produselor agricole este destinat prezentrii de informaie despre intrarile de
produse agricole, i este semnat sau autentificat de ctre brigadierul brigzii
pomicole i legumicole. Acest jurnal se folosete pentru determinarea nivelului
calitii produciei, datorit indicatorului care este prezent n acest document numit

13

calitatea produciei. La determinarea calitii produciei se ia n consideraie sortul
acesteia.
Agenda nregistrrii produciei agricole este un document care cuprinde toat
informaia despre produs, secie, brigad, i este necesar pentru ducerea evidenei
primare a produciei agricole ct mai corect.












14

Contabilitatea primar n brigada de tractoare

Deoarece suprafaa agricol de care dispune gospodria S.R.L Stncui nu
este mare, evidena n brigada de tractoare i cea de cmp se duce mpreun.
Toate mainile, tractoarele din gospodrie se alimenteaz cu combustibil de la
Staia de alimentare a gospodariei, care poate depozita pn la 12t de
combustibil. Dar pentru a depozita n incinta gospodriei combustibil, aceasta
l procur de la baza petrolier TIREX-PETROL . La procurarea
combustibilului, gospodria transfer banii n organizaia dat. Declaraia
pentru procurarea este aprobat de conductorul ntreprinderii, i apoi se d
comand, iar organizaia TIREX-PETROL elibereaz factura fiscal i
factura de expediie n care se indic denumirea lubrifianilor, cantitatea,
preul la o unitate, valoarea total a combustibilului. Marfa se depoziteaz n
gospodrie. n continuare, dup necesitate, fiecare mecanizator are deschis o
Fi limit de ridicare a valorilor materiale, n care se indic numele,
prenumele destinatarului, denumirea combustibilului, destinaia lui i prin
intermediul cui a fost primit marfa, data, cantitatea, costul. Se afl cantitatea
total a fiecrui lubrifiant n parte. Dup aceasta se ntocmete Darea de
seam despre circulaia lubrifianilor n luna dat. n aceast dare de seam
se nregistreaz soldul la nceputul lunii, intrrile de combustibil, ieirile de
lubrifiai i totalurile pe intrri i ieiri, apoi soldul final. Deasemenea se indic
denumirea lubrifianilor, cantitatea i suma n lei. Toate fiele limit se
anexeaz la darea de seam. Bonul de uz intern se elaboreaz n cazul
eliberrii lubrifianilor. n el se indic denumirea, cantitatea, valoarea
expeditorului, destinatarului. Fiele limit de uz intern se elaboreaz n 2
exemplare:
1- la tractorist; 2- la depozit.
n gospodria S.R.L Stncui evidena lubrifianilor, adic evaluarea
acestora n contabilitate se efectuiaz dup metoda FIFO, dar i metoda
costului mediu ponderat. Astfel, putem meniona c n cantitatea dat nu este
precizat concret o metod de evaluare a stocurilor de lubrifiani.














15

Metodele de calcul a uzurii Mijloacelor Fixe
Valoarea de intrare a combinei -412500 lei.
Valoarea probabil rmas -10100 lei.
Durata funcionrii utile-7 ani.
Volumul produciei preconizate:
1. 10710 5. 12700
2. 11300 6. 11910
3. 11850 7. 8305
4. 12070
Norma uzrii -14,29%.

Metoda soldului degresiv

Norma uzurii=14,29 x 2 = 28.58









Perioade
Vol. de
ntrare
Uzurii
calculate
Uzurii
acumulate
Vol. de bilan
1. 412500 57485,7 57485,7 355014,3
2. 412500 57485,7 114971,4 297528,6
3. 412500 57485,7 172457,1 240042,9
4. 412500 57485,7 229942,8 182557,2
5. 412500 57485,7 287428,5 125071,5
6. 412500 57485,7 344914,2 67585,8
7. 412500 57485,7 402400 10,100
Perioade Vol. de ntrare Uzurii
calculate
Uzurii
acumulate
Vol. de bilan
1. 412500 117892,5 117892,5 294607,5
2. 412500 84198,82 202091,32 210408,68
3. 412500 60134,80 262226,12 150273,88
4. 412500 42948,27 305174,40 107325,61
5. 412500 30676,66 335848,10 76651,94
6. 412500 21907,13 357755,23 54744,78
7. 412500 44644,78 402400 10100

16


Cronometrarea proceselor de munca

Cronometrarea proceselor de munc este un procedeu al managementului de
producie, care contribuie la organizarea corect a proceselor de munc n baza
principiilor organizrii tiinifice a muncii care sunt:

1. Principiul tiinific copnst n faptul ca organizarea s fie bazat pe
realizarea dezvoltrii tehnico-tiinific i a experienei avansate.
2. Principiul complex- prevede ca procesele de organizare corect s fie
aplicate in toate domeniile gospodriei.
3. Principiul opionalitaii acest principiu include toate cerinele faa de
organizarea procesului de munc ioptimizarea lor.
4. Principiul eficienei economice.
5. Principiul umanist subnelege ca fiecare proces de organizare sa se fac
pentru om i pentru binele lui.

Etapele cronometrrii proceselor de munc sunt:

1. Specialistul stabilete ordinea i consecutivitatea proceselor de munc;
2. Cronometrarea proceselor de munc, adic stabilitatea timpului de munc
pentru pregtirea proceselor de munc, efectuarea procesului propriu-zis i
timpul utilizat pentru ncheierea proceselor de munc, aducerea n ordinea
cuvenit a locului de munc. Stabilitatea normelor de lucru i a normelor de
consum a materialelor (combustibil, ierbicide, semine);
3. ntocmirea actului de cronometrare a procesului de munc.


Evidenta primara a mijloacelor banesti in contabilitate

17


Modul de folosire i pstrare a mijloacelor bneti n caseria ntreprinderii
S.R.L Stncui este reglementat de Regulamentul de gestionare a operaiunilor
de cas n economia naional a Republicii Moldova.
Legea cu privire la antreprenoriat i ntreprinderi nr. 845 XII din 13.01.1992 i
S.N.C 7. Raportul privind fluxul mijloacelor bneti.
n documentele de cas la S.R.L Stncui nu se admit corectri.
Mijloacele banesti sunt principala sursa de existenta a unei intreprinderi . Ele reprezinta
disponibilitati in casierie, depozite conturi de decontare, valutare si alte conturi la banci.
Fluxul mijloacelor banesti reprezinta intrari si iesiri ale mijloacelor banesti.
Banii in numerar se acumuleaza in casierie pe diferite cai. Primirea banilor in casierie din
contul de decontare de la banca se face in baza documentului numit DELEGATI E care
este perfectat de casier si include:
denumirea entitatii economice;
denumirea bancii;
suma cu cifre si litere;
destinatia acesteia.
DELEGATIA este confirmat prin semnaturile conducatorului si contabilului-sef, apoi se
sigileaza cu sigilui entitatii economice. Toate delegatiile sunt cusute in mape si
enumerate in mod cronologic. Petru primirea banilor in casierie se intocmeste
Dispozitia de incasare, la fel si la incasarea mijloacelor banesti de la persoane
particulare pentru productia livrata, lucrari si servicii prestate. Documentul este
semnat de contabilul-sef si casier. Platitorului i se elibereaza o parte a dispozitiei
de incasare. La primirea banilor din banca acesta nu se perfecteaza.
La eliberarea banilor din casieria gospodariei se intocmeste Dispozitia de plata
care include:
cui si in ce scop sint eliberati banii din casierie;
suma
data eliberarii;
semnatura conducatorului, contabilului-sef si a casierului.
Eliberarea banilor se efectueaza doar in ziua perfectarii ei. Dispozitiile de plata si de
incasare se inregistreaza inRegistrul de evidenta a documentelor de incsari si plati
Apoi ele se transmit casierului, el se semneaza si le vizeaza cu siglilui sau cu
inscriptia de minaS-a primit documente de incasare, S-a achitat documente de
plata cu indicarea datei.
Banii din casierie pot fi eliberati deasemenea cu ajutorul Listei de plata Ea se
foloseste la plata salariilor personalului. In partea de sus se inscrie suma totala
eliberata. In dreptul numelui de familie a persoanelor ce nu au primit banii se
face inscriptia Depunere.
Toate dispozitiile de plata si de incasare in casierie se inscriu in Registrul de
casa care are numerotate toate paginile, iar pe ultima se indica numarul lor.

18

Se legalizeaza cu sigiliu entitatii econimice si semnaturile conducatorului si
contabilului-sef. Inregistrarile se fac prin indigo in 2 exemplare: 1-ramine in
registrul de casa; 2-se decupeaza si serveste ca darea de seama a casierului.
Inscrierile se fac zilnic, cu calcularea soldului de bani in casierie.
Evidenta sintetica a operatiunilor economice din contul 241Casa se tine in
Jurnalul-order, El se deschide lunar si se completeaza in baza darilor de seama ale
casierului si documentele anexate. La finele fiecarei luni se calculeaza soldul, care
serveste ca sold initial la data de 01 a lunii urmatoare.
Jurnalul-order si situatia sint semnate de executanti, persoanele care au completat
registrele, au efectuat verificarea si inscrierea in ` si de contabilului-sef.
Miscarea mijloacelor banesti in conturi din banca si reflectarea operatiunilor date se
efctuiaza prin urmatoarele documente: pentru efectuarea controlului asupra miscarii
mijloacelor banesti in conturi din banci, unitatile agicole primesc periodic prin
intermediul oficiilor postale Extrasele de pe cont ale bancii. La extrase sunt anexate
toate documentele primare, in baza carora au fost efectuate operatiile economice
(dispozitia de plata, cecuri-dispozitii de plata, cecuri). Extrasele se verifica minuntios
apoi se intocmeste corespondenta conturilor pe fiecare operatie.
Pentru evidenta sintetica si analitica a acreditivelor de cecuri cu limita de suma,
carnete magnetice este prevazut contul 244 Conturi speciale la banci. Evidenta
operatiunilor se tine in jurnalul-order, fiind luate la evidenta si date anlitice. Rulajele la
sfirsitul lunii se trec in Cartea Mare. Deasemenea intreprinderea poate pastra mijloacele
banesti in contul de decontare 242 Conturi curente in valuta nationala. Pentru a
deschide un cont de decontare, entitatea economica prezinta in institutia bancara o
cerere speciala dupa forma stabilita, semnata de conducator si contabilul-sef. La cerere
se anexeaza cartela in 2 exemplare cu modelele semnaturilor si amprenta sigiliului care
e autentificata de catre serviciul de notariat. In aceste conturi se acumuleaza mijloace
banesti accumulate in urma:
comercializarii productiei agricole, lucrarilor executate, servicii prestate clientilor
si cumparatorilor;
transferarii mijloacelor banesti din casieria intreprinderii agricole;
imprumutului bancar pe termen scurt sau lung.
Cele mai raspindite forme ale decontarilor fara numerar sint:
-decontarile prin cererea-dispozitia de plata;
-delegatii
-acreditive.
La decontarile prin cererea-dispozitia de plata in banca se adreseaza platitorul, care
transmite bancii cererea de a vira banii din contul sau in contul beneficiarului. In cererea
scrisa in 3 exemplare se indica cui se vireaza banii, la care cont si suma.
In perioada de tranzitie la economia de piata foarte raspindite sint decontarile prin cecuri.
Delegatia reprezinta dispozitia in scris a cumparatorului pentru banca care il
deserveste, despre virarea unei anumite sume de bani din contul sau de decontare in
contul de decontare a entitatii economice, care a prezentat delegatia. De regula unitatile
economice primesc carticele limitate de cecuri. In gospodarii, Carticica de delegatie cu
limita de suma se imineaza persoanei in functie, adica gestionarului, care este

19

imputernicita sa primeasca valori in marfuri si materiale de la furnizori, conform
procurii, unde se confirma dreptul lui de a semna cecurile. Furnizorul, dupa un registru
special, preda cecurile in institutia bancara pentru inscrierea sumelor indicate in cecuri
la contul sau de decontare. Forma de decontari prin acreditiv se foloseste la decontarile
interurbane. Aceasta forma(de achitare) de decontari asigura furnizorul cu achitarea la
timp a platii pentru productia expediata sau serviciile prestate , iar cumparatorul, primirea
valorilor in marfuri si materiale procurate. In utilizarea acestei forme de decontari,
cumparatorul depune in institutia bancara care il deserveste cererea pentru acreditiv , in
care se indica denumirea, adresa furnizorului si institutiei bancare care il deserveste si
conditiile de achitare a furnizorului.
Acreditivile pot fi prezentate atit din contul mijloacelor proprii ale unitatii agricole, aflate
pe conturi in banca, precum si din contul imprumuturilor bancare.Pentru generalizarea
informaiei privind existena i micarea numerarului n valut naional n caseria
ntreprinderii S.R.L Stncui este destinat contul de activ 241 CASA.


















20


1. n urma desfurrii practicii tehnologice n S.R.L.
Stincauti din satul Saptebani, pot meniona faptul c
este o ntreprindere ce conform direciilor principale de
activitate se menine i este axat pe condiiile
economiei de pia din sfera agrar.
2. Variantele i metodele alese de organizare a
contabilitii n ntreprinderea dat menin continuitatea
activitii ce o dezvluie i evidena n contabilitate se
desfoar conform standardelor.
3. S.R.L Stncui bine nzestrat cu mijloace fixe ceea ce
i permite s-i desfoare o activitate normal de
producer.
4. Am luat cunotina cu principalele aspecte ale organizrii
activitii economico-financiar la intreprindere.Astfel,am
analizat forma organizatoric-juridic a
ntreprinderii,evoluia ntrerinderii pina-n
prezent,structura organizatoric,sfera de producere a sa.








21