Sunteți pe pagina 1din 22

DREPT PENAL SEMESTRUL II

Pluralitatea de infractori
Infractiunea este fapta prevazuta de legea penala, savarsita cu vinovatie si care
prezinta pericol social. De regula, la savarsirea unei astfel de fapte participa un numar
mai mare de persoane in calitate de autori, coautori, instigatori sau complici. Putem
spune ca in aceste situatii avem de-a face cu institutia pluralitatii de infactori,
institutie care este de mai multe feluri:
a) pluralitate constituita - situatie in care pentru a se indeplini continutul
constitutiv al unei infractiuni este necesar ca doua sau mai multe persoane sa
savarseasca infractiunea respectiva (ex.: infractiunea de asociere in vederea
savarsirii de infractiuni);
b) pluralitatea naturala - situatie in care doua persoane savarsesc infractiunea
deoarece prin natura acesteia nu se poate realiza altfel (ex: bigamia);
c) pluralitatea ocazionala sau participatia penala - situatie in care la savarsirea
unei infractiuni participa mai multe persoane decat era necesar, potrivit
textului de lege care reglementeaza infractiunea respectiva.
Pentru a aparea aceasta participatie penala trebuie indeplinite urmatoarele conditii:
- sa se fi savarsit o fapta prevazuta de legea penala;
- fapta respectiva sa intruneasca elementele constitutive ale unei
infractiuni;
- la savarsirea faptei sa fi participat in calitate de autori, coautori,
instigatori sau complici mai multe persoane decat era necesar pentru
savarsirea infractiunii.
Participatia penala poate fi:
1.proprie atunci cand toti participantii savarsesc fapta cu aceeasi forma de
vinovatie, respectiv intentia.
- improprie atunci cand autorul sau coautorii savarsesc fapta fara intentie sau
din culpa iar instigatorul sau complicele savarsesc fapta cu intentie.
2. principala- activitatea desfasurata de catre autori sau coautori;
- secundara activitatea desfasurata de catre instigator sau complice.
!acem precizarea ca autoratul si coautoratul sunt forme de participatie penala
principala in raport cu instigarea si complicitatea iar instigarea este forma de
participatie penala principala in raport cu complicitatea.
Autoratul- forma de participatie penala ce presupune participarea a doua sau mai
multe persoane la savarsirea infractiunii insa una singura din aceste persoane
savarsesc actiunea sau inactiunea ce constituie elementul material al laturii obiective
al infractiunii, in calitate de autor.
Coautoratul- presupune savarsirea concreta a actiunii sau inactiunii de catre doua sau
mai multe persoane in calitate de autori. "oautoratul nu exclude insa prezenta
instigatorului sau al complicelui.
Precizam ca atunci cand exista participatie proprie autorul, respectiv coautorii,
savarsesc fapta cu intentie iar cand exista participatie improprie o savarsesc din culpa
sau fara vinovatie ( din eroare spre exemplu).

#
$u pot fi savarsite in coautorat:
a) faptele care se savarsesc prin inactiune atunci cand obligatia de a indeplini un
anumit act e pur personala.
b) faptele care presupun un subiect calificat ( ex.: functionarul, militarul)
$u se pot savarsi in coautorat atata timp cat celalalt coautor nu are calitatea
prevazuta de lege.
Instigarea- fapta unei persoane de a determina cu intentie o alta persoana sa
savarseasca o fapta prevazuta de legea penala.
Instigarea exista cand sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a) sa existe o activitate de determinare
b) determinarea sa se refere la savarsirea unei fapte prevazuta de legea penala
c) activitatea de determinare sa aiba loc mai inainte ca cel instigat sa fi luat el
insusi %otararea de a savarsi infractiunea respectiva. Daca cel instigat %otarase
de&a sa savarseasca infractiunea, activitatea instigatorului devine un act de
complicitate morala.
d) cel instigat sa savarseasca fapta la care a fost instigat sau cel putin o tentativa
pedepsibila.
Instigarea este de mai multe feluri:
#. instigare reusita atunci cand cel instigat savarseste fapta
- instigare nereusita atunci cand apare institutia instigarii neurmata de executare.
'. - instigare cu un singur instigator
-coinstigarea- instigare realizata de mai multe persoane, insa aceasta forma e
valabila numai daca instigatul ia %otararea de a savarsi fapta, numai dupa ce si
ultimul instigator a terminat actiunea de determinare. In caz contrar, celelalte
persoane care au instigat dupa ce persoana instigata a luat %otararea sa
savrseasca fapta, vor raspunde in calitate de complici pentru acte de
complicitate morala.
(. instigare directa- atunci cand instigatorul actioneaza direct asupra
instigatului.
- instigare indirecta sau mediata- cand se incearca determinarea instigatului
prin intermediul unor terte persoane.
Comlicitatea fapta unei persoane care cu intentie inlesneste sau a&uta o
persoana la savarsirea unei infractiuni ori promite inainte sau in timpul
savarsirii faptei ca va tainui bunurile rezultate din infractiuni sau ca-l va a&uta
pe autor c%iar daca acesta promisiune nu se mai realizeaza dupa savrsirea
faptei. Pentru a exista institutia complicitatii trebuie sa existe o activitate de
inlesnire, a&utor ori promisiune efectuate inainte sau in timpul savarsirii faptei.
)ubliniem faptul ca intotdeauna complicele actioneaza cu intentie.
"omplicitatea poate fi : materiala sau morala, efectuata inainte sau in timpul
savarsirii faptei de catre un complice sau mai multi, asupra unui autor sau a
mai multor coautori.
Potrivit ". pen. autorul, coautorii, instigatorii si complicii se pedepsesc
potrivit sistemului parificarii pedepselor, adica intre aceleasi limite prevazute
de lege, respectiv minim special si maxim special pentru infractiunea savarsita.
In cazul participatiei improprii, instigatorul va raspunde intotdeauna pentru ca
savarseste fapta cu intentie. *tat in situatia instigarii neurmata de executare cat
si in situatia instigarii urmata de o executare nepedepsibila, instigatorul va
raspunde potrivit art. '+ ". pen., fiindu-i aplicabila o pedeapsa cuprinsa intre
'
minimul general al pedepsei si minimul special al infractiunii la care acesta a
instigat.
Daca instigarea a privit o infractiune pedepsita cu detentia pe viata si instanta
s-a oprit asupra acestei pedepse, limitele pedepsei aplicabile instigatorului sunt
intre ' si #, ani.
In situatia impiedicarii de catre participant a savarsirii faptei, cel care a
impiedicat savarsirea unei astefel de infractiuni nu va raspunde din punct de
vedere penal, ceilalti participanti raspunzand potrivit regulilor de mai sus.
Masurile educati!e si edesele alica"ile minorilor
Potrivit dispozitiilor ". pen. pana la #- ani minorul nu raspunde din punct de
vedere penal. Intre #-- #. ani el raspunde numai daca se demonstreaza ca a
actionat cu discernamant. Intre #.-#/ ani exista o prezumtie relativa (iuris
stantum) ca minorul raspunde din punct de vedere penal revenindu-i obligatia
sa dovedeasca ca la momentul savarsirii faptei nu a avut discernamant.
Pentru o mai buna individualizare a sanctiunii aplicabile minorului, in cazul
in care savarseste infractiunea, legiuitorul a prevazut institutia masurilor
educative si pedepselor aplicabile minorului. Potrivit legii, pedepsele se aplica
atunci cand instanta apreciaza ca masurile educative nu sunt suficiente pentru
indreptarea minorului. 0asurile educative prevazute de lege sunt: mustrarea,
libertatea supraveg%eata, internarea intr-un centru de reeducare, internarea intr-
un institut medical-educativ.
Mustrarea- consta in do&enirea minorului de catre instanta, aratandu-i-se
acestuia pericolul social al faptei savarsite si sfatuindu-l sa dea dovezi
temeinice de indreptatre si sa nu mai savarseasca din nou infractiuni deoarece
in acesta din urma situatie se va lua fata de acesta o masura educativa mai
severa sau i se va aplica o pedeapsa.
Li"ertatea sura!eg#eata- consta in lasarea in libertate a minorului insa sub
supraveg%ere deosebita pe o perioada de # an. In acest interval de timp minorul
va fi incredintat dupa caz parintelui, tutorelui, celui care l-a adoptat sau
curatorului iar in masura in care niciuna din aceste persoane nu pot asigura
supraveg%erea minorului, instanta dispune incredintarea acestuia pe aceeasi
perioada de timp unei persoane de incredere, de preferinta unei rude apropiate
la cererea acesteia ori a unei institutii legal abilitate. De asemenea, pe timpul
libertatii supraveg%eate, minorului i se poate impune respectarea uneia sau mai
mai multora din urmatoarele obligatii:
a) sa nu frecventeze anumite locuri stabilite de instanta
b) sa nu intre in legatura cu anumite persoane
c) sa presteze o activitate neremunerata intr-o institutie de interes public
aleasa de catre instanta de &udecata pe o durata intre 1, si ',, de ore,
maxim ( ore pe zi, dupa programul de scoala, in zilele lucratoare sau in
vacanta.
De asemenea, institutia atrage atentia minorului asupra consecintelor
comportamentului sau si i se pune in vedere ca daca nu-si indeplineste
obligatiile, se sustrage de la supraveg%ere, nu are o comportare buna sau
savarseste din nou o infractiune, instanta va revoca aceasta masura si o va
(
inlocui cu una mai severa sau cu o pedeapsa. 2ermenul de # an de libertate
supraveg%eata curge de la data punerii in executare a libertatii supraveg%eate.
Internarea intr$un centru de reeducare$ este masura educativa ce consta in
internarea minorului intr-un centru de reeducare din subordinea 0inisterului
&ustitiei in scopul reeducarii minorului si asigurarii continuarii pregatirii
profesionale a acestuia.
*ceasta masura educativa se ia pe o durata nedeterminata si dureaza pana la
implinirea varstei de #/ ani.
0asura poate fi revocata daca minorul da dovezi temeinice de indreptare dar
numai cu conditia sa fi trecut cel putin # an de cand a fost luata.
De asemenea, masura poate fi prelungita si dupa varsta de #/ ani pe o
perioada de maximum ' ani dar numai daca interesele minorului o cer, in
vederea terminarii pregatirii profesionale.
Internarea intr$un institut medical$educati!- masura educativa care se ia
atunci cand minorul a savarsit fapta prevazuta de legea penala datorita starii
sale de sanatate fizica sau psi%ica. *ceasta masura se ia pe o durata
nedeterminata insa maxim pana la implinirea varstei de #/ ani de catre minor.
In masura in care minorul s-a insanatosit, instanta este obligata sa revoce
aceasta masura si fie sa o inlocuiasca cu o alta masura educativa, fie sa dispuna
punerea in libertate a minorului.

Pedepsele aplicabile minorului sunt: inc%isoarea si amenda. In situatia in care
minorul a savarsit o infractiune, limitele pedepselor aplicabile acestuia se reduc la 3
iar in masura in care infractiunea era pedepsita si cu pedeapsa detentiunii pe viata iar
instanta se opreste ca pedeapsa asupra acesteia, limitele aplicabile minorului sunt intre
1-', ani.
!acem precizarea ca in toate situatiile, in urma reducerii minimului prevazut de lege
la minor, minimul nu poate fi niciodata mai mare de 1 ani.
Pedeapsa amenzii se aplica minorului cu limitele reduse la 3 si fara ca instanta sa
tina cont daca minorul presteaza sau nu o activitate remunerata.
Pedepsele complementare nu se aplica niciodata minorului. "ondamnarile
pronuntate pentru faptele savarsite in timpul minoritatii nu atrag incapacitati sau
decaderi si de asemenea nu constituie primul termen al recidivei.
In cazul suspendarii conditionate a executarii pedepsei aplicabile minorului,
termenul de incercare se compune din durata pedepsei inc%isorii la care se adauga un
interval de timp intre . luni-' ani fixat de catre instanta de &udecata. Daca pedeapsa
aplicata de instanta este amenda, termenul de incercare este de . luni.
Indi!iduali%area e&ecutarii edesei
In momentul in care instanta de &udecata aplica o pedeapsa, ea are posibilitatea sa
individualizeze si modul de executare al acesteia, fie prin dispunerea executarii
acesteia in locurile de detinere, fie prin suspendarea conditionata a executarii
pedepsei, fie prin suspendarea executarii pedepsei sub supraveg%ere, fie prin
executarea la locul de munca.

-
Susendarea conditionata a e&ecutarii edesei
Instanta de &udecata dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei aplicate
unei persoane fizice daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
a) pedeapsa aplicata este inc%isoarea de cel mult ( ani sau amenda;
b) infractorul nu a mai fost anterior condamnat la pedeapsa inc%isorii mai mare
de . luni cu exceptia situatiilor prevazute de art. (/ ". pen (nu atrage starea de
recidiva);
c) instanta apreciaza ca scopul pedepsei poate fi atins c%iar fara executarea
acesteia;
)uspendarea conditionata a executarii pedepsei se poate aplica si in cazul
concursului de infractiuni dar numai daca sunt indeplinite conditiile de mai sus iar
pedeapsa aplicata este inc%isoarea de cel mult ' ani.
)uspendarea conditionata a executarii pedepsei nu atrage dupa sine suspendarea
executarii masurilor de siguranta si a obligatiilor civile prevazute in %otararea de
condamnare.
In situatia in care instanta aplica o pedeapsa cu suspendare conditionata a
executarii acesteia trebuie intotdeauna sa o motiveze.
Durata suspendarii conditionate constituie termen de incercare pentru
condamnat, termen ce e format din durata pedepsei aplicate de instanta la care se
adauga un interval de timp de ' ani. In situatia in care instanta a aplicat pedeapsa
amenzii, termenul de incercare este de # an.
*cest termen incepe sa curga de la data la care %otararea prin care s-a pronuntat
suspendarea conditionata a ramas definitiva.
Daca in termenul de incercare cel condamnat savarseste din nou o infractiune
pentru care s-a pronuntat o condamnare definitiva, c%iar dupa acest termen,
instanta e obligata sa revoce suspendarea conditionata si sa dispuna executarea in
intregime a pedepsei care nu se contopeste cu pedeapsa aplicata pentru noua
infractiune.
4evocarea suspendarii conditionate nu are loc in situatia in care noua infractiune
a fost descoperita dupa implinirea termenului de incercare.
Daca noua infractiune a fost savarsita din culpa instanta poate aplica si pentru
aceasta suspendarea conditionata a executarii pedepsei, situatie in care nu mai are
loc revocarea primei suspendari.
5a aplicarea pedepsei pentru noua infractiune instanta nu va mai avea in vedere
aplicarea sporului prevazut de lege pentru recidiva.
Daca pana la indeplinirea termenului de incercare condamnatul nu-si executa
obligatiile civile din %otararea pronuntata de instanta penala, aceasta revoca
suspendarea conditionata cu exceptia cazului in care condamnatul dovedeste ca a
fost in imposibilitatea de a-si indeplini obligatiile.
Daca se descopera ca cel condamnat mai savarsise o infractiune inainte de data
pronuntarii suspendarii conditionate sau pana la ramanerea definitiva a acestei
%otarari si pentru care i s-a aplicat pedeapsa cu inc%isoarea, instanta e obligata sa
anuleze suspendarea conditionata si sa-i aplice o pedeapsa avand in vedere
regulile de la concursul de infractiuni sau de la recidiva.
Daca s-a aflat de savarsirea infractiunii dupa expirarea termenului de incercare,
instanta nu va mai anula suspendarea conditionata.
Daca in termenul de incercare cel condamnat nu mai savarseste o noua
infractiune sau nu ii este revocata suspendarea conditionata, la implinirea
termenului el este reabilitat de drept.
1
Susendarea e&ecutarii edesei su" sura!eg#ere
Instanta de &udecata dispune suspendarea executarii pedepsei sub supraveg%ere daca
sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
a) pedeapsa aplicata este de cel mult - ani inc%isoare;
b) infractorul nu a mai fost anterior condamnat la pedeapsa inc%isorii mai mare
de # an, cu exceptia situatiei prevazute de art. (/ ". pen.;
c) instanta apreciaza, avand in vedere persoana condamnatului, comportamentul
acestuia dupa savarsirea faptei, ca aplicarea acestei suspendari constituie un
avertisment pentru condamnat si ca acesta nu va mai savarsi noi infractiuni.
)uspendarea executarii pedepsei sub supraveg%ere se poate aplica si in cazul
concursului de infractiuni dar numai daca sunt indeplinite conditiile de mai sus iar
pedeapsa aplicata este de cel mult ( ani.
2ermanul de incercare in cazul suspendarii executarii pedepsei sub supraveg%ere e
alcatuit din durata pedepsei aplicata de instanta la care se adauga un interval de timp
cuprins intre '-1 ani.
Pe durata suspendarii executarii pedepsei sub supraveg%ere cel condamnat trebuie
sa execute urmatoarele masuri de supraveg%ere:
a) sa se prezinte la datele fixate la &udecatorul desemnat pentru supraveg%erea lui
sau la serviciul de reintegrare sociala a infractorilor;
b) sa anunte in prealabil orice sc%imb de domiciliu, resedinta sau locuinta sau
orice deplasare care depaseste / zile;
c) sa comunice si sa &ustifice sc%imbarea locului de munca precum si sa
comunice informatiile legate de obtinerea mi&loacelor lui de existenta.
"auzele care inlatura raspunderea penala
)unt anumite situatii in practica cand datorita fie unor anumite considerente de
politica penala, fie scurgerii unui timp indelungat de la data savarsirii faptei, fie a unor
relatii de apropiere si incredere intre infractor si victima, raspunderea penala este
inlaturata. *ceste cauze care inlatura raspunderea penala sunt: amnistia, prescriptia
raspunderii penale, lipsa plangerii prealabile, retragerea acesteia si impacarea partilor.
*ceste cauze care inlatura raspunderea penala nu trebuie confundate cu anumite
cauze speciale de nepedepsire care sunt prevazute fie in partea generala (ex.: de
sistarea si impiedicarea producerii rezultatului) sau in partea speciala pentru anumite
infractiuni determinate (ex.: retragerea marturiei mincinoase in cazul infractiunii de
marturie mincinoasa).
Amnistia reprezinta un act de clementa al Parlamentului care din considerente de
politica penala inlatura raspunderea penala pentru anumite categorii de infratiuni
savarsite inainte de intrarea in vigoare a actului de amnistie.
*mnistia nu reprezinta o restitutio in integrum astfel incat amenda platita pana in
momentul intervenirii actului de amnistie nu se restituie.
*mnistia poate fi ante-condamnatorie sau post-condamnatorie, conditionata sau
neconditionata.
*mnistia e conditionata atunci cand in cuprinsul actului de amnistie sunt prevazute
anumite conditii cu privire la faptele care urmeaza a fi amnistiate (ex.: o anumita
gravitate a pedepsei aplicate, valoarea pagubei produse, varsta faptuitorului etc).
.
*tat amnistia post-condamnatorie cat si cea ante-condamnatorie au ca efect
inlaturarea inlaturarea executarii pedepsei sau a restului de pedeapsa care mai era de
executat.
2otusi, in cazul amnistiei ante-condamnatorii cel care beneficiaza de efectele actului
de clementa are posibilitatea sa solicite continuarea procesului penal pentru a-si
dovedi nevinovatia iar in cazul in care se va a&unge la concluzia ca el a savarsit fapta,
nu va putea fi condamnat deoarece la acel moment isi vor produce efectele actele de
amnistie.
*mnistia nu produce efecte asupra masurilor de siguranta si a masurilor educative.
Prescritia e&ecutarii edesei- stinge dreptul statului de a obtine tragerea la
raspundere penala a infractorului si corelativ obligatia acestuia de a se supune fortei
coercitive a statului datorita scurgerii unui timp indelungat de la momentul savarsirii
faptei.
2ermenele de prescriptie a raspunderii penale sunt:
- #1 ani in situatia in care pentru fapta savarsita legea prevede pedeapsa
detentiunii pe viata sau inc%isoare mai mare de #1 ani;
- #, ani cand legea prevede ca pedeapsa pentru infractiunea savarsita
inc%isoare mai mare de #, ani dar de cel mult #1 ani;
- / ani cand pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita
este mai mare de 1 ani inc%isoare dar nu depaseste #, ani;
- 1 ani cand pedeapsa prevazuta de lege este mai mare de # an inc%isoare
dar de cel mult 1 ani;
- ( ani cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa de cel
mult # an inc%isoare.
*menda se prescrie intr-un termen de ( ani.
2ermenele de prescriptie a raspunderii penale pentru persoanele &uridice sunt:
- #, ani cand legea prevede pentru infractiunea savarsita de persoana
fizica pedeapsa detentiunii pe viata sau inc%isoare mai mare de #, ani;
- 1 ani cand legea prevede pentru infractiunea savarsita de persoana
fizica cel mult pedeapsa inc%isorii #, ani sau amenda.
2ermenele de prescriptie curg pentru toti participantii de la momentul savarsirii
faptei de catre autor.
In cazul concursului de infractiuni termenele de prescriptie curg separat pentru
fiecare infractiune in parte.
Pentru infractiuni continui, continuate, progresive si de obicei termenele de
prescriptie curg de la data executarii ultimului act sau al producerii ultimului rezultat.
2ermenele de prescriptie se intrerup ori de cate ori se efectueaza de catre organul
&udiciar un act de urmarire penala care trebuie potrivit legii sa-i fie comunicat
invinuitului sau inculpatului. 2otusi, pentru a evita orice abuz din partea organelor
&udiciare legea a prevazut institutia prescriptiei speciale astfel incat indiferent cate
intreruperi ar fi intervenit termenul de prescriptie se socoteste implinit daca s-a
realizat o data si &umatate durata lui de indeplinire (ex : la #, ani, #1 ani)
Intreruperea termenului prescriptiei penale are ca efect inceperea unui nou termen
dupa epuizarea cazului de intrerupere.
2ermenele de prescriptie a raspunderii penale se pot suspenda atunci cand intervine
o dispozitie legala sau o impre&urare de neinlaturat pentru organele &udiciare. "a
dispozitie legala amintim prevederile ". proc. pen. care prevad suspendarea urmaririi
penale sau suspendarii &udecatii cauzei atunci cand invinuitul sau inculpatul sufera de
o boala grava constatata printr-o expertiza medico-legala. )uspendarea termenului
6
prescriptiei raspunderii penale are ca efect reluarea cursului acestuia dupa incetarea
cauzei de suspendare pana la implinirea termenului prevazut de lege.

Lisa langerii reala"ile. Potrivit ". proc. Pen. organele &udiciare pot fi sesizate ca
modalitati principale prin plangere sau denunt sau se pot autosesiza. De asemenea,
exista si moduri secundare de sesizare a organelor &udiciare cum ar fi plangerea
prealabila, plangere ce reprezinta atat o conditie de procedibilitate cat si una de
pedepsibilitate.
*ltfel spus, sunt anumite infractiuni expres prevazute de lege pentru care nu se poate
incepe urmarirea penala decat daca exista o plangere prealabila din partea persoanei
vatamate.
In situatia in care organul &udiciar a&unge la concluzia ca s-a savarsit o fapta
pedepsita la plangere prealabila acesta are obligatia de a c%ema persoana vatamata si
a-i pune in vedere faptul ca nu se poate realiza tragerea la raspunderea penala fara ca
aceasta sa introduca o plangere prealabila. Plangerea prealabila trebuie sa cuprinda
datele de identificare ale persoanelor vatamate si ale faptuitorului si sa indice
infractiunea si daca e posibil mi&loacele de proba. Plangerea prealabila se introduce de
catre persoana vatamata si prin exceptie de catre parinti in situatia in care minorul nu
are capacitate de exercitiu.
In situatia in care persoana vatamata a decedat fara sa se fi introdus plangere
prealabila mostenitorii acestuia nu pot sa o introduca.
In situatia in care nu se cunoaste faptuitorul, persoana vatamata trebuie sa introduca
o cerere la organul de urmarire penala in vederea identificarii acestuia si abia dupa ce
a fost identificata are posibilitatea sa introduca plangerea prealabila. Plangerea
prealabila se introduce la organele de cercetare penala, tinandu-se cont si de
competenta personala a acestora. Plangerea prealabila trebuie introdusa intr-un termen
de ' luni de la data la care persoana vatamata a cunoscut cine este faptuitorul.
$eintroducerea plangerii in acest termen duce la pierderea dreptului de a mai obtine
tragerea la raspundere penala a faptuitorului.
)unt situatii in practica in care dupa introducerea plangerii prealabile persoana
vatamata doreste fie sa-si retraga plangerea, fie sa se impace cu faptuitorul.
4etragerea plangerii prealabile produce efecte in rem , adica cu privire la toti
faptuitorii si trebuie sa fie totala si neconditionata.
Impacarea partilor produce efecte in personam astfel incat persoana vatamata are
posibilitatea sa se impace cu anumiti faptuitori si sa solicite continuarea procedurii
penale cu privire la altii. Pentru a-si produce efecte, impacarea partilor trebuie sa fie
totala, neconditionata, expresa, data in fata instantei de &udecata si sa aiba loc pana la
pronuntarea unei %otarari de catre prima instanta.
4etragerea plangerii prealabile si impacarea partilor are ca efect incetarea urmaririi
penale in baza art. ## raportat la art. #, ". proc. pen..
Indi!iduali%area edeselor
In urma savarsirii unei infractiuni faptuitorul este &udecat si condamnat, instanta de
&udecata avand posibilitatea sa individualizeze pedeapsa in raport de criteriile generale
de individualizare prevazute de art. 6' ". pen. si anume dispozitiile generale ale
codului, limitele de pedeapsa prevazute in partea spaciala, gradul de pericol social
concret al faptei, persoana faptuitorului si impre&urarile care agraveaza sau atenueaza
raspunderea penala. 5a stabilirea si aplicarea pedepsei pentru persoana &uridica
instanta de &udecata va tine seama de dispozitiile partii generale a ". pen., de limitele
/
de pedeapsa prevazute in partea speciala pentru persoanele fizice, de gravitatea faptei
si de impre&urarile care agraveaza sau atenueaza raspunderea penala.
*ceste impre&urari sunt anumite situatii, stari, circumstante care-i permit
&udecatorului sa faca o mai buna individualizare a pedepsei.
*ceste circumstante pot fi personale sau reale cu precizarea ca circumstantele reale
se rasfrang asupra tuturor participantilor pe cand circumstantele personale se rasfrang
numai in masura in care acestia le-au cunoscut sau le-au prevazut.
)unt circumstante atenuante legale:
a) depasirea limitelor legitimei aparari- situatie in care savarsirea faptei nu a avut
loc in stare de legitima aparare ci a fost vorba de un exces din partea celui care
ar fi trebuit sa se afle in legitima aparare;
b) depasirea limitelor satrii de necesitate- situatie in care faptuitorul si-a dat
seama ca prin fapta sa cauzeaza urmari vadit mai grave decat daca nu ar fi
savarsit fapta;
c) savarsirea infractiunii sub stapanirea unei puternice tulburari sau emotii
determinata de o provocare din partea persoanei vatamate produsa prin
violenta, printr-o atingere grava a demnitatii persoanei sau printr-o alta actiune
ilicita grava.
)unt circumstante atenuante &udiciare:
a) conduita buna a infractorului inainte de savarsirea infractiunii;
b) atitudinea infractorului dupa savarsirea infractiunii rezultand din prezentarea
sa in fata autoritatii, comportarea sincera in cursul procesului penal, inlesnirea
descoperirii si arestarii celorlalti participanti;
c) staruinta depusa de infractor pentru a inlatura rezultatul infractiunii sau a
repara paguba pricinuita.
!acem precizarea ca aceste circumstante atenuante &udiciare au caracter
exemplificativ in sensul ca la individualizarea pedepsei instanta de &udecata poate gasi
si alte asemenea circumstante.
"ircumstantele agravante legale sunt:
a) savarsirea faptei de ( sau mai multe persoane impreuna deoarece astfel
faptuitorii dobandesc o incredere mai mare privind savarsirea faptei;
b) savarsirea faptei prin acte de cruzime, prin violente asupra membrilor de
familie ori prin metode sau mi&loace care prezinta pericol public (ex.: folosirea
unor explozibili, otravirea unor surse de apa, contaminarea cu substante
c%imice etc);
c) savarsirea infractiunii de catre o persoana ma&ora impreuna cu o persoana
minora;
d) savarsirea infractiunii pe temei de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, gen,
orientare sexuala, opinie sau apartenenta politica, avere, origine sociala, boala
cronica sau infectie 7I8;
e) savarsirea infractiunii din motive &osnice (ex.: razbunarea);
f) savarsirea unei infractiuni in stare de betie anume provocata in vederea
savarsirii faptei;
g) savarsirea infractiunii profitand de o situatie prile&uita de o calamitate.
*laturi de aceste circumstante agravante legale, instanta poate identifica la cazul
concret si anumite circumstante agravante &udiciar (ex.: savarsirea infractiunii de furt
de catre persoana care trebuie sa pazeasca).
In situatia in care intr-o cauza penala apar numai circumstante atenuante instanta este
obligata:
+
a) cand minimul special al pedepsei pentru infractiunea savarsita este de #, ani
sau mai mare, sa coboare sub acest minim dar nu mai &os de ( ani;
b) cand minimul special prevazut de lege penatru infractiunea savarsita este mai
mare de 1 ani dar cel mult #, ani, instanta este obligata sa aplice o pedeapsa
sub acest minim dar nu mai putin de # an.
c) cand pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita e intre (-1 ani,
pedeapsa aplicata trebuie sa coboare sub acest minim dar nu mai &os de ( luni;
d) cand pedeapsa prevazuta de lege este inc%isoare de la #-( ani, instanta e
obligata sa coboare pedeapsa dar nu mai &os de minimul general;
e) cand minimul special al pedepsei este de ( luni sau mai mare, pedeapsa se
coboara sub acest minim, pana la minimul general sau se aplica o amenda care
insa nu poate fi mai mica de '1, lei, iar cand minimul special e mai mic de (
luni se aplica o amenda care nu poate fi mai mica de ',, lei;
f) cand pedeapsa prevazuta de lege este amenda, se coboara sub minimul ei
special dar nu mai &os de #1, lei in situatia in care minimul special e de 1,,
lei, sau se coboara pana la minimul general, adica #,, lei cand minimul
special este sub 1,, lei.
In situatia in care s-a savarsit o infractiune contra pacii si omenirii, o infractiune de
omor, o infractiune savarsita cu intentie care a avut ca urmare moartea unei persoane
sau o infractiune prin care s-au produs consecinte deosebit de grave, daca se constata
ca exista circumstante atenuante pedeapsa inc%isorii va fi redusa insa cu cel mult #9(
din minimul special.
"and exista circumstante atenuante pedepsele complementare privative de drepturi
pot fi inlaturate.
In cazul persoanelor &uridice circumstantele atenuante reduc pedeapsa amenzii astfel:
a) cand minimul special prevazut de lege este de #,.,,, lei sau mai mare, acesta
se reduce dar nu mai mult de :;
b) in celelalte cazuri minimul special se reduce dar nu mai mult de #9(.
Daca pentru infractiunea savarsita legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata iar
instanta se opreste asupra acestei pedepse, instanta va aplica in cazul circumstantelor
atenuante pedeapsa de la #,-'1 de ani.
Daca in cauze exista circumstante agravante instanta poate aplica o pedeapsa catre
maximum special iar daca considera acest maxim ca neindestulator ii poate aplica un
spor de pana la 1 ani, cu conditia ca acest spor sa nu fie mai mare de : din maximul
special.
;ri de cate ori tine cont de circumstantele atenuante sau agravante, instanta de
&udecata trebuie sa precizeze in %otarare acest lucru.
Daca intr-o cauza exista atat circumstante agravante cat si atenuante, instanta nu mai
este obligata sa aplice o pedeapsa sub minimul special prevazut de lege,ea va tine cont
mai intai de circumstantele agravante apoi de circumstantele atenuante si in cele din
urma de starea de recidiva daca aceasta este incidenta in cauza.

#,
E&ecutarea edesei la locul de munca
*vand in vedere persoana faptuitorului, conditiile concrete in care a fost savarsita
fapta precum si gradul de pericol social concret al acesteia, instanta de &udecata daca
apreciaza ca sunt suficiente date ca scopul pedepsei sa fie atins si fara privarea de
libertate poate dispune executarea pedepsei in unitatea la care faptuitorul isi
desfasoara activitatea sau intr-o alta unitate. Pentru a se putea lua o astfel de masura,
de catre instanta de &udecata trebuiesc indeplinite indeplinite urmatoarele conditii:
#. pedeapsa aplicata faptuitorului sa fie de cel mult 1 ani inc%isoare. $u
intereseaza daca faptuitorul a fost autor, instigator sau complice si nici daca
fapta s-a consumat, s-a epuizat sau a ramas numai in stadiul de tentativa.
'. faptuitorul sa nu mai fi fost anterior condamnat la pedeapsa inc%isorii mai
mare de # an, cu exceptia situatiei in care infractiunea pentru care a fost
anterior condamnat a fost savarsita din culpa sau in timpul minoritatii, a fost
amnistiata, cel condamnat a fost reabilitat sau fapta pentru care a fost
condamnat nu mai constituie infractiune.
(. sa existe acordul scris al unitatii unde condamnatul urmeaza sa-si execute
pedeapsa.
<xecutarea pedepsei la locul de munca poate fi dispusa si in situatia in care
infractorul e condamnat pentru un concurs de infractiuni insa cu conditia ca pedeapsa
aplicata de instanta sa fie de cel mult ( ani inc%isoare si sa se indeplineasca si
conditiile aratate mai sus la alineatul ' si (.
<xecutarea la locul de munca se poate dispune de catre instanta de &udecata c%iar si
in situatia in care condamnatul nu desfasoara o activitate la momentul pronuntarii
%otararii insa sunt indeplinite toate celelalte conditii prevazute de lege.
Pe durata executarii pedepsei condamnatul trebuie sa-si indeplineasca toate
obligatiile potrivit fisei postului de la locul de munca, avand insa limitate urmatoarele
drepturi:
a) din totalul veniturilor cuvenite pentru munca prestata potrivit legii, cu exceptia
sporuruilor se retine o cota intre #1--,= stabilita potrivit legii in raport cu
cuantumul veniturilor si de indatoririle condamnatului, indatoriri ce vizeaza
intretinerea unor alte persoane, si care se varsa la bugetul statului. Daca cel
condamnat este minor, limitele retinerii se reduc la &umatate.
b) drepturile cu privire la asigurarile sociale se stabilesc in conformitate cu
procentele legale si se aplica la venitul net realizat de condamnat dupa
retinerea cotei intre #1--, =.
c) durata executarii pedepsei nu constiutie vec%ime in munca.
d) condamnatul nu isi poate sc%imba locul de munca decat cu acordul instantei de
&udecata, acord care se materializeaza printr-o %otarare pronuntata de instanta.
e) condamnatul nu poate fi pe durata executarii pedepsei promovat si nici nu
poate ocupa o functie de conducere iar in raport de fapta savarsita nu poate
ocupa nici o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat sau functie
instructiv-educativa ori de gestiune.
Pe toata durata executarii pedepsei condamnatului i se interzice dreptul de a fi ales.
Pedeapsa la locul de munca se executa pe baza unui mandat de executare, pe toata
durata acestuia, contractul de munca initial al celui condamnat se suspenda iar daca el
executa pedeapsa intr-o alta unitate decat cea la care era anga&at la momentul
condamnarii, contractul sau de munca initial inceteaza, iar pedeapsa se executa fara a
se inc%eia contract de munca.
##
Daca dupa pronuntarea unei %otarari cu executarea pedepsei la locul de munca cel
condamnat savarseste o noua infractiune, inainte de executarea pedepsei sau in timpul
executarii acesteia instanta de &udecata e obligata sa revoce executarea la locul de
munca si sa dispuna executarea pedepsei in inc%isoare.
In situatia in care noua infractiune a fost savarsita din culpa, instanta are posibilitatea
ca si pentru aceasta noua infractiune sa aplice pedeapsa cu executare la locul de
munca. In acest caz revocarea nu mai are loc iar pedeapsa se aplica potrivit regulilor
de la concursul de infractiuni.
Daca condamantul se sustrage de la prestarea activitatii in cadrul unitatii sau nu isi
indeplineste in mod corespunzator indatoririle ce-i revin la locul de munca, ori nu
respecta masurile de supraveg%ere sau obligatiile ce-i revin in sarcina potrivit
dispozitivului %otararii &udecatoresti, instanta de &udecata poate revoca executarea la
locul de munca si dispune inlocuirea ei cu executarea intr-un loc de detinere.
Daca pe timpul executarii pedepsei cel condamnat nu mai poate presta munca din
cauza pierderii totale a capacitatii de munca, instanta e obligata sa revoce executarea
acesteia si sa dispuna suspendarea conditionata a executarii pedepsei c%iar daca nu
sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru a se putea dispune un astfel de
mi&loc de individualizare.
Daca cel condamnat mai savarseste o infractiune, pana la ramanerea definitiva a
%otararii &udecatoresti si aceasta e descoperita de catre instanta de &udecata inainte de
executarea la locul de munca sau de considerarea executarii la locul de munca ca fiind
efectuata in integralitate este obligatorie anularea pedepsei la locul de munca.
*nularea e obligatorie si in situatia in care %otararea de condamnare pentru
infractiunea descoperita ulterior se pronunta dupa ce pedeapsa a fost executata sau
considerata ca executata.
In aceste situatii aplicarea pedepsei are loc potrivit regulilor de la concursul de
infractiuni sau de la recidiva.
5a stabilirea pedepsei executate in intregime sau in parte se aplica dispozitiile
privitoare la pedeapsa inc%isorii fara a se tine cont ca una din pedepse se executa la
locul de munca.
Daca cel condamnat a executat cel putin '9( din durata pedepsei aplicate de instanta
a dat dovezi temeinice de indreptare, a avut o conduita buna, a fost staruitor si
disciplinat in munca, instanta poate dispune incetarea executarii pedepsei la locul de
munca.
Incetarea se dispune la cererea conducerii unitatii unde cel condamnat isi desfasoara
activitatea sau la cererea condamnatului.
Unitatea de infractiune
*vand in vedere modalitatile diferite in care se pot savarsi infractiunile, in practica,
putem intalni o unitate de infractiune sau o pluralitate de infractiuni.
Pluralitatea de infractiuni- situatia in care o persoana savarseste doua sau mai multe
infractiuni inainte de a fi condamnat pentru vreuna din ele (concursul de infractiuni)
sau dupa condamnare (recidiva).
In situatia in care printr-o actiune sau inactiune se savarseste (fie prin natura ei, fie
prin vointa legiuitorului) o singura infractiune avem de-a face cu institutia unitatii
infractionale.
>nitatea de infractiune e de doua feluri:
a) naturala
b) legala
#'
>nitatea naturala de infractiune desemneaza acea situatie in care exista o singura
persoana care savarseste fapta, o singura forma de vinovatie si o unitate de actiune sau
inactiune.
>nitatea legala de infractiuni desemneaza acea situatie in care in concret fie se
savarsesc doua sau mai multe infractiuni distincte, fie mai multe actiuni sau inactiuni
care luate fiecare in parte ar intruni elemente constitutive ale unor infractiuni distincte
insa prin vointa legiuitorului ele au fost reunite considerandu-se ca s-a savarsit o
singura infractiune.
!ac parte din unitatea naturala de infractiune: infractiunea simpla, infractiunea
continua si infractiunea deviata cu cele doua modalitati ale sale ?aberatio ictus@ si
?eror in personam@.
!ac parte din unitatea legala de infractiune: infractiunea continuata, infractiunea
complexa, infractiunea progresiva si infractiunea de obicei.
Infractiunea simpla- acea modalitate a unitatii naturale de infractiune ce consta intr-o
singura forma de vinovatie, un singur faptuitor si unul sau mai multe acte materiale
care insa nu au relevanta daca ar fi analizate separat (ex.: uciderea unei persoane prin
lovituri succesive cu un cutit).
Infractiunea continua - forma a unitatii naturale de infractiune care consta in
prelungirea in c%ip natural a actiunii sau inactiunii ce reprezinta elementul material al
laturii obiective a infractiunii pana la intervenirea unei forte contrare.
Infractiunea continua poate lua sfarsit:
a) prin renuntarea de buna voie a faptuitorului
b) prin interventia unei alte persoane
c) prin interventia autoritatii
d) printr-o %otarare &udecatoreasca de condamanare c%iar nedefinitiva
Infractiunile continui pot fi succesive sau permanente. Infractiunile continui
succesive presupun anumite intreruperi naturale a actiunii sau inactiunii faptuitorului
(ex.: portul ilegal de uniforma- faptuitorul se dezbraca noaptea). Infractiuni continui
permanente nu presupun intreruperi in nici un fel al lantului infractional (ex.: furtul
de energie electrica).
Infractiunea deviata este forma deviata unitatii naturale de infractiune care consta in
devierea actiunii catre o alta persoana sau un alt obiect din greseala sau eroarea
faptuitorului.
<a e de doua feluri:
a) aberatio ictus- presupune devierea actiunii spre o alta persoana sau spre un alt
obiect din greseala faptuitorului. (ex.: ?x@ trage cu arma spre ?A@ insa datorita
nepriceperii sau a faptului ca ?A@ s-a ferit, ucide o alta persoana).
b) eror in personam- forma care consta in devierea actiunii sau inactiunii datorita
erorii in care se afla faptuitorul (ex.: ?x@ doreste sa-l omoare pe rivalul sau
insa datorita intunericului confunda o alta persoana pe care o ucide).
Practica &udiciara e constanta in a sustine faptul ca in cazul infractiunii deviate
aberatio ictus avem de-a face cu un concurs de infractiuni deoarece legea ocroteste in
mod egal viata oricarei persoane. 2ocmai de aceea vom avea de-a face cu un concurs
intre infractiunea de omor si tentativa la infractiunea de omor, savarsit asupra celui pe
care faptuitorul dorea sa-l omoare (ex. : ?x@ trage sa-l omoare pe ?A@ si-l omoara pe
?z@).
Infractiunea continuata- forma unitatii legale de infractiune care presupune
realizarea elementului material al laturii obiective prin actiuni realizate la intervale de
timp nici foarte lungi, nici foarte scurte de catre aceeasi persoana in valorificarea
aceleiasi rezolutiuni infractionale.
#(
Pentru a exista infractiune continuata trebuie indeplinite urmatoarele conditii:
a) sa existe o unitate de rezolutie infractionala- infractorul sa fi %otarat de la
inceput modul si momentul savarsirii actelor respective. $u exista unitate de
rezolutie infractionala atunci cand %otararea de a savarsi faptele e foarte vaga
(ex.: o sa fur din piata ori de cate ori am ocazia).
b) actele materiale sa fie realizate la intervale de timp nici foarte lungi, nici foarte
scurte.
c) ele sa realizeze fiecare in parte continutul constitutiv al aceleiasi infractiuni.
$u intereseaza pentru calificarea faptei ca infractiune continuata daca infractorul a
savarsit toate actele in calitate de autor sau daca fiecare act in parte a realizat
infractiunea, fapt consumat sau fapt epuizat sau daca unele din actele materiale au
ramas in faza de tentativa.
Din punct de vedere al aplicarii legii intereseaza momentul ultimului act de
executare deoarece de la acel moment incep sa-si produca efectele anumite institutii
&uridice cum ar fi: inceperea termenului de reabilitare.
Infractiunea continuata se pedepseste cu o pedeapsa cuprinsa intre minimul special
al infractiunii savarsite si maximul special, plus 1 ani, insa pedeapsa se aplica dintr-o
data intre aceste limite fara ca cei 1 ani sa fie considerati un spor.
Infractiunea complexa- forma a unitatii legale de infractiune ca consta in reunirea a
doua sau mai multe infractiuni intr-una singura fie prin adaugarea ca element
material, fie ca circumstanta agravanta.
Infractiunea nou formata capata o reglementare proprie, distincta, iar pedeapsa care
se va aplica va fi intre limitele prevazute de lege pentru aceasta infractiune.
Infractiunea complexa poate fi in forma tip (ex.: tal%aria care format prin reunirea
infractiunii de furt si a unor infractiuni savarsite cu violenta sau prin amenintare) sau
forma agravata (ex.: violul urmat de moartea victimei).
Infractiunile complexe au un obiect &uridic complex, de regula un obiect material
complex si uneori c%iar o pluralitate de subiecti.
Infractiunea progresiva- forma a unitatii legale de infractiune care presupune
producerea ulterioara savarsirii infractiunii a unor urmari vadit mai grave sau
transformarea ei intr-o infractiune mai grava (ex.: fapta de loviri si alte violente poate
produce urmari mai grave si poate deveni vatamare corporala sau se poate transforma
intr-o fapta mai grava de loviri cauzatoare de moarte).
Infractiunea de obicei este infractiunea care se realizeaza prin repetarea elementului
material astfel incat din acesta sa rezulte indeletnicirea (ex.: prostitutie, vagabonda&).
*tat la infractiunea progresiva cat si la infractiunile de obicei intereseaza momentul
producerii ultimului rezultat si locul unde au fost savarsite deoarece in functie de
acestea sunt incidente anumite institutii &uridice cum ar fi: inceperea termenului de
reabilitare, aplicarea legii penale romane potrivit principiului ubicuitatii, aplicarea
legii penale in timp.
Pluralitatea de infractiuni
Pluralitatea de infractiuni presupune doua forme:
- concursul de infractiuni
- recidiva
4ecidiva- situatie in care dupa condamnare o persoana savarseste din nou o
infractiune.
4ecidiva este de mai multe feluri:
- recidiva in cazul persoanei fizice
#-
- recidiva in cazul persoanei &uridice
- recidiva mare
- recidiva mica
- recidiva postcondamnatorie- situatie in care dupa condamnare in
timpul executarii pedepsei sau in stare de evadare cel condamnat
savarseste o noua infractiune
- recidiva postexecutorie- situatie in care dupa executarea unei pedepse,
dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa sau dupa intervenirea
prescriptiei executarii pedepsei, cel condamnat savarseste o noua
infractiune.
- recidiva nationala- situatie in care toate infractiunile trebuie savarsite
pe teritoriul 4omaniei
- recidiva internationala- ". pen. roman prevede numai recidiva mare
internationala.
- recidiva cu efect sanctionator unic
- recidiva cu efect sanctionator diferit
Recidi!a in ca%ul ersoanei fi%ice
*. 4ecidiva mare postcondamnatorie - situatie in care dupa condamnarea la o
pedeapsa cu inc%isoarea mai mare de . luni, cel condamnat, inainte sau in
timpul executarii pedepsei ori in stare de evadare, savarseste o noua
infractiune cu intentie iar pentru aceasta pedeapsa prevazuta de lege e mai
mare de # an.
Primul termen al acestei recidive consta in condamnarea infractorului la
pedeapsa inc%isorii mai mare de . luni pentru o fapta savarsita cu intentie.
<ste acoperita aceasta pozitie si in situatia in care pedeapsa aplicata de
instanta e detentiunea pe viata. $u ne intereseaza calitatea faptuitorului si
nici daca fapta a ramas in stadiul de tentativa sau a fost o infractiune fapt
consumat. $u e realizat primul termen al recidivei mari postcondamnatorii
in situatia in care infractiunea pentru care faptuitorul a fost condamnat la o
pedeapsa mai mare de . luni a fost savarsita din culpa sau in timpul
minoritatii, a fost amnistiata sau a fost dezincriminat.
"onditiile cu privire la cel de-al doilea termen al recidivei
postcondamnatorii:
a) cel condamnat sa savarseasca din nou o infractiune;
b) noua infractiune sa fie savarsita cu intentie;
c) pedeapsa aplicata de instanta sa fie inc%isoarea mai mare # an sau
detentiunea pe viata;
d) noua infractiune sa fie savarsita inainte de inceperea executarii, in timpul
executarii sau in stare de evadare. !acem precizarea ca, c%iar daca cel
condamnat nu savarseste o infractiune in stare de evadare, insasi evadarea
constituie infractiune si in acest caz va reprezenta prin ea insasi al doilea
termen al acestei recidive.
B. 4ecidiva mare postexecutorie - situatia cand dupa executarea unei pedepse
cu inc%isoarea mai mare de . luni, dupa gratierea totala sau a restului de
pedeapsa, sau dupa prescriptia executarii pedepsei, cel condamnat
savarseste din nou cu intentie o infractiune pentru care legea prevede
pedeapsa inc%isorii mai mare de # an. "u privire la primul termen al
acestei recidive facem precizarea ca nu atrage starea de recidiva
postexecutorie acele infractiuni care au fost savarsite in timpul minoritatii
#1
sau din culpa. In ceea ce priveste atat prima cat si cea de-a doua
condamnare, ele trebuie sa se refere la infractiuni ce au fost savarsite cu
intentie.
4ecidiva postexecutorie presupune savarsirea celei de-a doua infractiuni
dupa executarea primei pedepse sau dupa stingerea acesteia intr-unul din
modurile prevazute de lege. "u privire la celelalte conditii se aplica
regulile de la recidiva mare postcondamnatorie.
". 4ecidiva mica- acea situatie cand dupa condamnare la cel putin (
pedepse cu inc%isoare de pana la . luni sau dupa executare, dupa gratierea
totala sau a restului de pedeapsa sau dupa intervenirea prescriptiei
executarii pedepsei, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu
intentie pentru care legea prevede pedeapsa inc%isorii mai mare de # an.
In ceea ce priveste primul termen al acestei recidive, cele trei pedepse cu
inc%isoarea de pana la . luni pot fi susceptibile de a se executa separat sau
datorita existentei concursului de infractiuni se pot executa impreuna dar cu
conditia ca pedeapsa rezultata in urma concursului sa fie si ea de cel mult .
luni.
!ie ca e vorba de recidiva mare, fie ca e vorba de recidiva mica, in ceea ce
priveste regimul sanctionator acesta e diferentiat dupa cum recidiva este
postcondamnatorie sau postexecutorie.
In cazul recidivei postcondamnatorii pedeapsa se va aplica intai pentru fiecare
din infractiunile savarsite dupa care se va alege pedeapsa cea mai grea,
pedeapsa ce poate fi sporita pana la maximul special prevazut de lege iar daca
acest maxim este neindestulator se poate aplica un spor de pana la 6 ani.
)ingura limitare pe care o face legea este aceea ca pedeapsa aplicata sa nu
depaseasca nici maximul general al pedepsei, nici suma pedepselor aplicate
pentru fiecare infractiune in parte.
; situatie particulara o reprezinta starea de evadare in situatia in care cel
condamnat savarseste o noua infractiune. In acest caz pedeapsa se va aplica
astfel:la restul de pedeapsa ramas de executat se va adauga pedeapsa pentru
evadare iar aceasta pedeapsa rezultanta sa va compara cu pedeapsa aplicata
pentru infractiunea savarsita in stare de evadare iar pentru acestea se vor aplica
regulile de la recidiva postcondamnatorie.
In situatia in care se savarseste o infractiune in stare de recidiva
postexecutorie pedeapsa aplicata pentru noua infractiune e cea stabilita de
instanta care poate fi insa sporita pana la maximul ei special iar daca acest
maxim e neindestulator se poate aplica un spor de pana #, ani. *tat in situatia
recidivei postcondamnatorii cat si in a celei postexecutorii, masurile de
siguranta, pedepsele complementare si cele accesorii se vor executa toate daca
sunt de natura diferita sau de aceeasi natura cu continut diferit iar in situatia in
care sunt de aceeasi natura si acelasi continut se va executa cea mai grea dintre
acestea.
Recidi!a alica"ila ersoanei 'uridice
<xista recidiva in cazul persoanei &uridice in urmatoarele situatii:
a) cand dupa ramanerea definitiva a unei %otarari de condamnare persoana
&uridica savarseste din nou cu intentie o infractiune iar amenda pentru
infractiunea anterioara nu a fost executata.
#.
b) "and dupa ramanerea definitiva a unei %otarari de condamnare persoana
&uridica savarseste din nou cu intentie o infractiune iar amenda pentru
infractiunea anterioara a fost executata sau considerata ca executata.
"auzele care inlatura executarea pedepsei si consecintele condamnarii
)unt anumite situatii in practica cand din considerente de politica penala sau
datorita faptului ca a trecut un timp indelungat de la data savarsirii faptei si
aplicarea unei pedepse faptuitorului, ceea ce duce la concluzia ca acesta s-a
indreptat si nu mai e necesara aplicarea unei pedepse.
"auzele care inlatura executarea pedepsei
- gratierea
- prescriptia executarii pedepsei
(ratierea- act de clementa care are ca efect inlaturarea in totul sau in parte a
executarii pedepsei ori comutarea acesteia in una mai usoara. Cratierea se poate
acorda individual de catre Presedintele 4omaniei sau de catre Parlament, in acest
din urma caz avand de-a face cu o gratiere colectiva.
Cratierea e de mai multe feluri:
- individuala- cand priveste o persoana individual determinata si are ca
temei anumite circumstante personale ale acesteia.
- colectiva- se refera fie la anumite categorii de infractiuni (ex.:
pedeapsa mai mica de x ani) sau se refera la anumite persoane (ex.:
minorilor, persoanelor in varsta etc)
Cratierea poate fi:
- conditonata- atunci cand in actul de gratiere se prevad anumite conditii
cu privire la persoanele carora le este destinata.
- neconditionata- cu precizarea ca gratierea individuala nu e niciodata
conditionata.
- totala- situatie in care cel condamnat nu va mai executa nimic din
pedeapsa aplicata de instanta
- partiala- situatie in care cel condamnat va executa diferenta de
pedeapsa care nu a fost gratiata iar in masura in care e gratiat tot restul
de pedeapsa pe care il mai avea de executat, acesta va deveni liber.
- prin comutare inlocuirea unei pedepse cu alta mai usoara (detentiunea
pe viata inlocuita cu pedeapsa inc%isorii)
Cratierea are ca efect incetarea executarii pedepsei insa de regula raman fata de
faptuitor celelalte consecinte ale condamnarii (interdictii, incapacitati,
decaderi).
Cratierea isi produce efect asupra pedepsei principale astfel incat pedepsele
complementare si masurile de siguranta se vor executa asa cum au fost aplicate
de catre instanta de &udecata.
Cratierea are efect si asupra pedepselor a caror executare e suspendata
conditionat. In acest caz, partea din termenul de incercare care reprezinta
durata pedepsei pronuntate de instanta se reduce in mod corespunzator. Daca
suspendarea conditionata este revocata sau anulata se executa numai partea de
pedeapsa ramasa negratiata.
!oarte important e momentul la care opereaza actul de gratiere in cazul
infractiunilor continui, continuate, progresive si de obicei precum si in situatia
existentei concursului de infractiuni.
#6
In situatia infractiunilor continui, continuate si de obicei, acestea trebuiesc sa
fie epuizate pana in momentul actului de gratiere deoarece altfel aceasta nu isi
va produce efectul.
In situatia concursului de infractiuni, daca gratierea opereaza numai cu privire
la anumite infractiuni si va ramane una singura care nu va fi gratiata, se va
executa pedeapsa aplicata pentru acea infractiune insa va trebui in mod
obligatoriu inlaturat sporul ce fusese aplicat.
Prescritia e&ecutarii edesei$ consta in pierderea dreptului statului de
a mai obtine executarea sanctiunii aplicata de catre instanta &udecatoreasca
datorita scurgerii unui timp prevazut de lege si corelativ nasterea dreptului
celui condamnat de a nu se mai supune executarii pedepsei.
2ermenele de prescriptie a executarii pedepsei sunt:
Persoana fizica
- ', de ani cand pedeapsa prevazuta de lege si respectiv cea care
urmeaza a fi executata e detentiunea pe viata si inc%isoarea mai mare
de #1 ani.
- 1 ani plus durata pedepsei aplicate de catre instanta dar nu mai mult de
#1 ani pentru celelalte pedepse cu inc%isoarea
- ( ai cand pedeapsa aplicata este amenda
Persoana &uridica:
- amenda se prescrie in 1 ani
<xecutarea pedepselor complementare aplicate persoanelor &uridice ce nu pot fi
dizolvate sau a caror activitate nu poate fi suspendata, se prescrie intr-un
termen de ( ani care curge de la data la care pedeapsa amenzii a fost executata
sau considerata ca executata.
)anctiunile cu caracter administrativ se prescriu in termen de # an. 0asurile
de siguranta nu se prescriu niciodata.
2ermenele de prescriptie a executarii pedepsei sunt termene substantiale astfel
incat ele se inc%eie cu o zi inainte din luna sau anul corespunzator (termen
inceput in '/ martie se termina in '6 martie).
2ermenele de prescriptie a executarii pedepsei se pot suspenda sau se pot
intrerupe. <le se intrerup cand existat un inceput de executare, cand se
savarseste o noua infractiune sau cand exista o sustragere de la executare.
Intreruperea termenului are ca efect inceperea unui nou termen de prescriptie
dupa incetarea cauzei de intrerupere.
2ermenul de prescriptie a executarii pedepsei se suspenda in situatiile expres
si limitativ prevazute de ". proc. pen. cum ar fi in situatia intreruperii sau
amanarii executarii pedepsei.
<fectul suspendarii termenului consta in continuarea acestuia si dupa
disparitia cauzei de suspendare.
Rea"ilitarea- face sa inceteze interdictiile, incapacitatile si decaderile
rezultate in urma condamnarii persoanei. *re ca efect si disparitia
antecedentelor penale, respectiv stergerea faptei din cazierul &udiciar.
4eabilitarea nu are insa ca urmare obligatia de reintegrare a infractorului in
functia pe care a detinut-o anterior condamnarii ori rec%emarea lui in cadrul
fortelor armate sau de redare a gradului militar pierdut deoarece nu reprezinta o
restitutio in integrum.
#/
4eabilitarea nu are efecte nici asupra masurilor de siguranta cu exceptia celei
prevazute de art. ##' lit. b ". pen. respectiv interdictia de a intra in anumite
localitati.
4eabilitarea este de doua feluri :
- de drept
- &udecatoreasca
4eabilitarea de drept a persoanei fizice se realizeaza dupa scurgerea unui
termen de ( ani in cazul in care persoana a fost condamnata la o pedeapsa cu
inc%isoarea de cel mult # an sau cu amenda. Pentru a interveni reabilitarea de
drept trebuie insa ca in termenul de ( ani cel condamnat sa nu mai savarseasca
nici o alta infractiune.
4eabilitarea persoanei &uridice are loc de drept daca in decurs de ( ani de la
data la care pedeapsa amenzii sau dupa caz pedeapsa complementara a fost
executata sau considerata ca executata iar persoana &uridica nu a mai savarsit o
alta infractiune.
4eabilitarea de drept mai intervine in cazul suspendarii conditionate a
executarii pedepsei, suspendarea executarii pedepsei sub supraveg%ere sau a
executarii pedepsei intr-o inc%isoare militara.
In acest din urma caz, practica &udiciara a aratat faptul ca in situatia in care
militarul condamnat devine inapt de la acel moment opereaza termenul de
reabilitare.
4eabilitarea poate fi si &udecatoreasca caz in care condamnatul trebuie sa faca
o cerere catre instanta de &udecata.
4eabilitarea &udecatoreasca opereaza:
a) in cazul condamnarii la pedeapsa inc%isorii intre #-1 ani, termenul de
reabilitare e de - ani plus 3 din durata pedepsei pronuntata de instanta.
b) in cazul condamnarii la pedepasa inc%isorii intre 1-#, ani, termenul de
reabilitare e de 1 ani plus 3 din pedeapsa aplicata de instanta.
c) in cazul condamnarii la pedeapsa inc%isorii mai mare de #, ani, termenul
de reabilitare e de 6 ani plus 3 din pedeapsa aplicata de instanta.
d) in cazul pedepsei detentiunii pe viata inlocuita sau comutata cu pedeapsa
inc%isorii, termenul de reabilitare este de 6 ani plus 3 din pedeapsa aplicata
cu inc%isoarea.
In cazul reabilitarii &udecatoresti persoana trebuie sa introduca o cerere de
reabilitare fie la instanta de executare, fie la instanta de domiciliu.
Pentru a putea opera reabilitarea trebuie indeplinite urmatoarele conditii:
a) cel condamnat sa nu fi suferit in termenul de condamnare o noua
condamnare. 5egea prevede o noua condamnare si nu savarsirea unei noi
infractiuni pentru ca in acest din urma caz pot interveni anumite institutii
&uridice care sa aibe ca efect necondamnarea infractorului (ex.: intervine o
cauza care inlatura caracterul penal al faptei).
b) infractorul isi asigura existenta prin munca sau prin alte mi&loace oneste. )e
considera indeplinite aceste conditii si in situatia in care cel condamant e
pensionar si primeste pensie sau desfasoara o activitate casnica in cadrul
gospodariei sau se afla in intretinerea unui membru de familie.
c) condamnatul a avut o conduita buna in familie, in societate precum si la
locul de munca.
d) condamnatul a ac%itat in intregime c%eltuielile de &udecata si despagubirile
civile la acre a fost obligat cu exceptia cazurilor in care partea civila a
#+
renuntat la aceste despagubiri sau instanta constata ca cel condamant nu si-a
indeplinit in mod regulat obligatiile datorita unor imposibilitati fortuite.
Daca sunt indeplinite aceste conditii, instanta de &udecata este obligata sa
acorde reabilitarea &udecatoreasca iar daca nu, insatnta trebuie sa respinga
cererea de reabilitare.
Daca cererea a fost respinsa ca prematur introdusa, o noua cerere poate fi
adresata instantei numai la indeplinirea termenului prevazut de lege.
Daca cererea a fost repinsa pentru neindeplinirea conditiilor de fond, o noua
cerere poate fi introdusa:
a) dupa # an daca pedeapsa aplicata a fost intre #-1 ani
b)dupa ' ani daca pedeapsa aplicata a fost intre 1-#, ani
c) dupa ( ani daca pedeapsa aplicata a fost mai mare#, ani
Pentru a opera reabilitarea si pe aceasta perioada de #, ', sau ( ani pana la
introducerea din nou a cererii trebuiesc indeplinite aceleasi conditii ca pentru
cererea initiala.
Daca cererea a fost respinsa pentru neindeplinirea conditiilor de forma, noua
cerere poate fi introdusa oricand dar numai daca se reface actul in forma corecta.
Concursul de infractiuni$ desemneaza acea situatie in care o persoana
savarseste doua sau mai multe infractiuni mai inainte de a fi condamnat pentru
vreuna din ele.
"oncursul de infractiuni se subdivide in:
- concurs real
- concurs ideal de infractiuni
<ste real acel concurs de infractiuni format din doua sau mai multe actiuni sau
inactiuni savarsite de catre o persoana si producerea a doua sau mai multe rezultate
distincte.
"oncursul ideal de infractiuni presupune o singura actiune sau inactiune savarsita
de catre o persoana si producerea datorita circumstantelor in care a fost savarsita a
doua sau mai multe infractiuni (ex.: x merge cu masina si are loc un accident avand ca
rezultat fie distrugerea mai multor masini, fie distrugerea unei masini si vatamarea
corporala a unei persoane.- in prima situatie avem de-a face cu un concurs omogen
deoarece infractiunile sunt de acelasi fel, iar in cea de-a doua situatie avem de-a face
cu un concurs eterogen, infractiunile fiind de natura diferita).
"oncursul real de infractiuni poate fi concurs simplu atunci cand intre infractiuni nu
exista nici o legatura si concurs calificat atunci cand exista o anumita legatura intre
faptele penale: de loc (ex.: savarsirea mai multor infractiuni intr-un mi&loc de
transport dar in zile diferite si fara sa existe o rezolutie infractionala dinainte stabilita),
de timp (ex.: savarsirea unor infractiuni in acelasi inerval de timp).
Dintre formele de concurs real calificat legea penala romana a retinut concursul prin
conexitate etiologica si concursul prin conexitate consecventionala.
"oncursul prin conexitate etiologica desemneaza acea situatie in care o persoana
savarseste fapta pentru a inlesni savarsirea unei alte infractiuni (ex.: savarsirea unei
infractiuni de fals pentru a a&uta la savarsirea infractiunii de delapidare).
"oncursul prin conexitate consecventionala desemneaza acea situatie in care o
infractiune este savarsita pentru a ascunde savarsirea unei alte infractiuni (ex.: este
omorata o persoana care l-a observat pe faptuitor in timp ce fura un bun).
In cazul concursului cu conexitate etiologica intotdeauna prima infractiune e
savarsita cu intentie, cea de-a doua putand fi savarsita uneori prin exceptie si din
culpa.
',
In cazul concursului cu conexiune consecventa prima infractiune poate fi savarsita
fie cu intentie, fie din culpa, fie cu praeterintentie, insa cea de-a doua infractiune este
savarsita intotdeauna cu intentie.
Pentru a ne afal in situatia existentei unui concurs de infractiuni trebuiesc indeplinite
cumulativ urmatoarele conditii:
a) sa se fi savarsit mai multe infractiuni, neavand relevanta daca unele dintre ele
au ramas la stadiul de tentativa iar altele sunt infractiuni fapt consumat sau
infractiuni fapt epuizat.
b) infractiunile sa fi fost savarsite de catre aceeasi persoana. $u are relevanta
daca aceasta a savarsit fapta in calitate de autor, coautor, instigator sau
complice.
c) cel putin doua dintre faptele savarsite sa poata fi deduse &udecatii. 5egiuitorul
a introdus aceasta conditie deoarece in practica pot interveni anumite situatii
cand in fapt sunt intrunite elementele constitutive ale unei infractiuni insa in
drept apar diferite institutii &uridice, cum ar fi aparitia unor cauze care inaltura
caracterul penal al faptei sau a unor cauze care inlatura caracterul penal al
faptei sau a unor cauze care inlatura raspunderea penala sau consecintele
condamnarii etc.
d) sa nu fi intervenit inca o condamnare pentru una dintre aceste infractiuni.
Daca sunt indeplinite cele patru conditii prevazute mai sus ne aflam in prezenta
concursului de infractiuni si se pune problema sanctionarii unui astfel de concurs.
)unt cunoscute trei sisteme de sanctionare a concursului de infractiuni:
a) sistemul absorbtiei- potrivit caruia indiferent de numarul de infractiuni pe care
le-a savarsit, celui condamnat i se va aplica pedeapsa cea mai grea, pedeapsa
ce va absorbi in continutul sau pedepsele pentru infractiunile mai usoare.
b) sistemul cumulului aritmetic care presupune adunarea tuturor pedepselor
aplicate de catre instantele de &udecata pentru fiecare infractiune in parte.
*cest sistem e preluat din legislatia americana insa prezinta dezavanta&ul ca
uneori se poate ca suma tuturor pedepselor sa fie mai mare decat durata de
viata a unei persoane.
*tat sistemul absorbtiei cat si cel al cumulului aritmetic au fost foarte criticate
astfel incat legiuitorul roman a adoptat cel de-al treilea sistem si anume al cumulului
&uridic potrivit caruia in cazul unui concurs de infractiuni se aplica pedeapsa cea mai
mare, pedeapsa care poate fi sporita pana la maximul ei special iar daca acest maxim e
considerat ca neindestulator se poate acorda un spor de pana la 1 ani peste acest
maxim.
2otusi, legea prevede si o limitare in sensul ca pedeapsa aplicata nu trebuie sa
depaseasca nici maximul general prevazut de codul penal, nici suma pedepselor
aplicate pentru fiecare infractiune in parte.
*vand in vedere sistemul cumulului &uridic, in cazul concursului de infractiuni,
pedeapsa se aplica astfel:
a) daca au fost stabilite mai multe pedepse cu inc%isoarea se va aplica cea mai
grea care poate fi sporita pana la maximul ei special iar daca acest maxim este
neindestulator se poate adauga un spor de pana la 1 ani.
b) daca sunt aplicate mai multe pedepse cu amenda, pedeapsa finala va fi amenda
cea mai grea care poate fi sporita pana la maximul ei special iar daca instanta
il considera neindestulator ii poate aplica si un spor de pana la 3 din acest
maxim.
c) daca e o pedeapsa cu detentiunea pe viata si o pedeapsa cu inc%isoarea se va
aplica pedeapsa detentiunii pe viata
'#
d) daca e o pedeapsa cu inc%isoarea si o pedeapsa cu amenda se va aplica
pedeapsa cu inc%isoarea la care se poate adauga in tot sau in parte amenda.
e) daca sunt mai multe pedepse cu inc%isoarea si mai multe pedepse cu amenda,
se va aplica pedeapsa cu inc%isoarea cea mai grea care poate fi sporita potrivit
regulilor de mai sus, la care se poate adauga in tot sau in parte amenda.

''