Sunteți pe pagina 1din 9

Curs 5 - 24 martie 2014

Andrei Zarafiu


Reluarea urmaririi penale

Indiferent de modalitatea in care se finalizeaza urmarirea penala, prin suspendare,
intrerupere sau trimitere in judecata, efectul acestei masuri este dezinvestirea
organului de urmarire.

=>Prin urmare, pentru ca intr-o anumita cauza penala sa mai poata fi efectuate acte
de urmarire este nevoie de reactivarea cadrului legal in care sa se exercite din nou
urmarirea penala

Reluarea urmaririi penale = instrumentul juridic care permite reinvestirea organului
de urmarire penala care permite desfasurarea activitatii de urmarire, activitate care a
fost suspendata sau finalizata prin trimiterea in judecata.
=>In absenta acestui remediu, orice act de urmarire in afara contextul legal este
lovit de nulitate.

Principiul oficialitatii si acum al obligativitatii impune organului judiciar sarcina de a
duce pana la capat activitatea juridica pana cand indeplineste obiectul functiei pe care
o exercita.
=>In momentul in care activitatea judiciara a fost intrerupta, suspendata sau chiar
terminata, efectul imediat este dezinvestirea = absenta posibilitatii unui organ
judiciar de a se manifesta procesual.

Ca sa mai pot efectua acte de urmarire penala din nou, trebuie ca urmarirea sa fie
reluata.

Reluarea intervine in trei cazuri: art.332 NCPP

1. In caz de incetare a cauzei de suspendare
2. In caz de restituire a cauzei de judecatorul de camera preliminara
3. In caz de redeschidere a urmaririi penale

Redeschiderea urmaririi penale este un caz de reluare a urmarii.

Potrivit NCPP indiferent de cazul care ar determina remediul, reluarea urmaririi
penale nu mai poate fi dispusa atunci cand exista o cauza care impiedica punerea in
miscare sau continuarea procesului penal.

Legea interzice reluarea urmaririi penale atunci cand aceasta este impertinenta sau
inutila.

1. Exista atunci cand inceteaza cauza de suspendare.

Suspendarea urmaririi penale nu trebuie inteleasa intre momentul in care un inculpat
se imbolnaveste si se face bine - suspendarea cunoaste reprezentari materiale, care se
exprima => cand intervine boala, e nevoie de o ordonanta data de procuror care
constata.

Potrivit principiului simetriei, reluarea urmaririi penale intervine atunci cand
procurorul sau organul de cercetare penala constata ca a incetat cauza de suspendare.

Reluarea urmaririi penale nu este obligatorie, se dispune doar de catre procuror, si se
dispune tot prin ordonanta.
=> Aceasta ordonanta va marca doua momente distincte:
- momentul de la care se reia termenul de prescriptie al raspunderii penale
- momentul de la care pot fi efectuate acte de urmarire penala

=>Aceste momente pot sa nu coincida.

Nu se poate intampla niciodata o schimbare a succesiunii celor doua acte: un act de
urmarire inainte de ordonanta.

2. Cand s-a dispus restituirea cauzei dupa trimiterea in judecata la procuror de
judecatorul de camera preliminara

Hotararea judecatorului de camera preliminara nu reprezinta actul prin care se va
relua urmarirea penala, ci doar temeiul in baza caruia singurul organ competent,
procurorul, dispune reluarea urmaririi penale si traseaza limitele acestei reluari.

Pentru aceasta situatie, reluarea intervine in doua forme:

cand judecatorul de camera preliminara a exclus toate probele administrate in
cursul urmaririi penale

cand sunt neregelularitati in rechizitoriul de sesizare a instantei. Insa reluarea
in aceasta situatie se dispune doar de catre conducatorul parchetului sau
procurorul ierarhic superior celui care a facut urmarirea si doar atunci cand
pentru acoperirea neregularitatilor cuprinse in actul de sesizare e nevoie de
noi acte de urmarire.

In aceasta ipoteza, in ordonnata de reluare a urmaririi penala trebuie
mentionate actele de urmarire penala ce urmeaza a fi efectuate => practic,
hotararea judecatorului de camera preliminara fiind doar temeiul acestei
masuri, atat reluarea cat si limitele in care va functiona aceasta reluare fiind
atributul excluviv al procurorului.

3. In caz de redeschidere a urmaririi penale

=>Exista in situatia redeschiderii urmaririi penale

Redeschiderea urmaririi penale = reprezinta o modalitate de reluare a urmarii care
functioneaza doar atunci cand initial urmarirea penala fost intrerupta printr-o solutie
de clasare sau renuntare la urmarire.


Redeschiderea cunoaste 4 cazuri distincte:

cand un procuror ierarhic superior constata ca nu a existat in fapt imprejurarea
care a determinat clasarea si infirma solutia initiala de clasare.

Este o modalitate practic in care se exercita controlul de legalitate in faza de urmarire
penala de un procuror ierarhic superior si infirmarea poate interveni atat pentru
motive de nelegalitate cat si pentru motive de netemeinicie.

Nelegalitate = dispunerea unei solutii cu incalarea unei norme.

cand se confera o apreciere gresita de catre organul care a dispus initial
solutia.

Daca in faza de judecata controlul solutiilor este limtat in timp prin fixarea unor
termene, in faza de urmarire penala pentru infirmarea solutiilor de clasare legea nu
impune un termen prestabilit.

Solutiile pe care le ia procurorul nu se pronunta, ci se dipun, si nu au caracter
definitiv.

Singura modalitate in care redeschiderea urmaririi penale ar putea fi blocata o putem
intalni in cazul in care solutia de clasare este ulterior confirmata prin respingerea
plangerii impotriva ei.

cand au aparut fapte sau imprejurari noi din care rezulta clar ca a disparut
impedimentul pe care s-a intemeiat clasarea.

Ex: s-a dispus clasarea pe baza plangerii prealabile, peste 5 luni se constata ca a
existat acesta, dar ca nu ajunsese la dosar sau cu rea-credinta a fost inlaturata din
dosar.
=> Daca apar probe la dosar ca a disparut impedimentul initial, remediul judiciar e
redeschiderea

cand suspectul sau inculpatul nu-si indeplineste cu rea-credinta obligatiile
impuse prin ordonanta de renuntare la urmarire.

Astfel ordonanta se va revoca, si urmarirea penala se va redeschide.

=>In aceste 3 cazuri, pentru ca redeschiderea sa poate opera, este nevoie ca ordonanta
procurorului sa fie confirmata in 3 zile sub sanctiunea nulitatii de judecatorul de
camera preliminara.

Legea ii permite judecatorului de camera preliminara sa verifice legalitatea si
temeinicia ordonantei de redeschidere, incalcand principiul separatiei puterilor
judiciare.

atunci cand solutia initiala de clasare sau renuntare la urmarirea penala a fost
atacata prin plangere la judecator si acesta a admis plangerea si a desfiintat
solutia.
Legea prevazand ca dispozitiile judecatorului de camera preliminara sunt
obligatorii pentru organul de urmarire penala.

Concluzionand, reluarea urmaririi penale se dispune in toate cazurile prin ordonanta.

Este un act de dispozitie caracteristic functiei de urmarire penala chiar daca
uneori este provocat de judecatorul de urmarire penala, insa judecatorul doar
provoaca reluarea si nu se poate substitui procurorului in acest demers.

Este tot un act de urmarire penala, impotriva cruia se poate formula plangere.


Plangerea impotriva actelor si masurilor de urmarire penala

Ca o transpunere pe plan particular a principiului legalitatii, si in timpul urmaririi
penale actele judiciare trebuie intocmite cu respectarea dispozitiilor legale.

In timpul urmaririi penale verificarea legalitatii actelor se realizeaza pe doua cai:

pe cale principala - cerand dosarul - nu e posibil in timpul fazei de judecata.
pe ce incidentala- plangerea este instrumentul juridic prin care se provoaca
acest control de legalitate.

In considerarea principiului subordonarii functionale care exista in timpul urmaririi
penale, legalitatea actelor de urmarire se verifica de organe superioare in grad.

Plangerea reglementata de art.336-341 NCPP este modalitatea generala de verificare a
legalitatii. Ea este suplinita pentru anumite institutii de modalitati speciale.

(Cel care face plangere e petentul)

=> Aceasta plangere cunoaste 3 forme :

A. Plangerea impotriva actelor si masurilor organelor de cercetare penala.
Art.336-338 NCPP

= priveste actele oricarui organ de cercetare penala, indiferent ca e al
politiei judiciare sau speciale.

Obiectul : pot fi atacate acte procesuale sau acte procedurale, precum si masuri
procesuale.

Titulari: legitimare procesuala are orice persoana cata vreme dovedeste ca este
titular al unui interes legitim vatamat prin actul sau masura atacata =>
legitimare procesuala generala.
=> Dar este conditionata de dovedirea interesului.
=> Spre deosebire de : poate face plangere incumpatul.

Legea nu instituie un termen special putand sa faci oricand pana cand urmarirea
penala e suspendata, intrerupta sau terminate.
Legea instituie un termen de rezolvare d maxim 20 de zile, procurorul fiind
obligat sa-i comunice persoanei modul de rezolvare.

=>Procurorul poate comunica si altor persoane, dar e obligat
prin lege doar persoanei care a facut plangerea.

Nu are efect suspensiv, nu suspenda aducerea la indeplinire.

Plangerea se depune fie direct la procuror, fie la organul de cercetare penala care
e obligat sa inainteze plangerea in maxim 48 de ore.

In materie civila, plangerea adresata unui alt organ decat celui competent se
anuleaza.
In penal, plangerile gresit indreptate se trimit pe cale adminstrativa, si se
instituie obligatia ca organul care primeste plangerea sa o inainteze celui
competent.

Dubla competenta:
- o competenta functionala de o rezolva plangerea- procuroru
- o competenta administrativa de a primi plangerea si de a o trimite la
organul competent.


B. Plangerea impotriva actelor si masurilor procurorului

Indiferent ca exercita functia de urmarire penala sau de supraveghere a activitatii
organelor de cercetare penala, si actele procurorului pot fi supuse controlului de
legalitate prin plangere.

=> Doua categorii:
- acte si masuri efectuate de procuror personal
- acte si masuri dispuse de procuror dar efectuate de organele de cercetare penala

Peocedura este reglementata in art.336-338 NCPP care se aplica in mod
corespunzator.

Organul competent sa rezolve plangerea impotriva actelor procurorului: art. 339 (2)
detaliaza modul in care functioneaza subordonarea ierarhica in cadrul Ministerului
Public.

Explica notiunea de procuror ierarhic superior aratand ca va fi competent sa
rezolve plangerea impotriva unui act al procurorului prim-procurorul
parchetului, procurorul general sau dupa caz procurorul sef de sectie.

Daca actul sau masura atacata este chiar a conducatorului parchetului,
plangerea se solutioneaza de procurorul ierahic superior.

Orice conducator de parchet are atributii administrative.


Termenul :Pentru toate actele si masurile procurorului, plangerea poate fi formutala
oricand.
In cazul in care plangerea priveste dispozitia de neurmarire sau netrimitere in
judecata, aceasta poate fi formulata in maxim 20 de zile de la comunicarea
solutiei.
Practic avem un termen general si un termen special de 20 de zile doar pentru
plangerea impotriva actelor de neurmarire sau netrimitere in judecata.

Obiect: Pentru ca obiect al plangerii poate fi orice act sau masura procesuala dispusa
de procuror, fara a avea relevanta daca este vorba de un act procesual sau procedural,
pozitiv sau negativ, trebuie sa fie doar un act dispus de procuror si efectuat de acesta
personal, sau dispus de procuror si efectuat de organul de urmarire penala.



C. Plangerea adresata judecatorului de camera preliminara impotriva solutiilor de
neurmarire sau netrimitere in judecata.


Aceasta plangere functioneaza doar pentru situatia in care urmarirea penala a fost
intrerupta => astfel nu a fost sesizata instanta de judecata (nu s-a realizaat accesul la
justitie).

Plangerea permite un control jurisdictional al solutiilor de neurmarire si netrimiterea
in judecata si asigura accesul garantat la justitie( reglementat de art.21 CR).

Obiectul: este specializat, intrucat priveste doar solutia de neurmarire sau netrimitere
in judecata dispusa prin ordonanta sau rechizitoriu si care a fost in prealabil atacata cu
plangere la procuror.
Nu poti sa te plangi direct la judecator, poti face asta decat dupa ce ai atacat la
procuror.
Plangerea formulata direct la judecator impotriva solutiei de neurmarire sau
netrimitere in judecata fara a fi atacata la procuror, trebuie respinsa ca
inadmisibila.

In art.340-341 NCPP se prevede ca plangerea gresit indreptata se trimite pe cale
administrativa, preferinta avand deci regularizarea competentei inainte de respingerea
plangerei ca indmisibila.

Termenul: este de 20 de zile care curge de la comunicarea initiala a solutiei de catre
procuror.
In cazul in care procurorul nu a comunicat solutia si nu a rezolvat-o in
termenul initial, plangerea poate fi formulata oricand.

Cui apartine competenta: unui judecator de camera preliminara de instanta creia i-a
revenit competenta sa judece cauza in fond. Aceasta competenta se determina nu prin
raportare la incadrarea facuta de petent in plangere, ci prin raportarea la incadrarea
facuta in actul de neurmarire sau netrimitere in judecata.

Toti judecatorii au o vocatie generala pentru toate functiile.

Procedura de rezolvare: dupa inregistrarea plangerii, dosarul se trimite in aceeasi zi
judecatorului de camera preliminara care e repartizat aleatoriu.

Procedura de rezolvare ce corespunde activitatii de solutionare si nu de judecata, este
o procedura cu caracter jurisdictionala, nepublica, cu forma scrisa, fara dezbateri
judiciare si fara asistenta juridica obligatorie.

Aceasta procedura este descrisa in art.341 NCPP.

Judecatorul de camera preliminara stabileste un termen de rezolvare =>apoi
procedeaza la comunicarea plangerii procurorului si partilor, care pot depune note
scrise cu privire la admisibilitatea ori temeinicia plangerii.

Iar persoana care a avut calitatea de inculpat in cauza, poate formula cereri si ridica
exceptii si cu privire la modul de administrare a probelor si de efectuare a actelor de
urmarire.

Judecatorul se pronunta in camera de consiliu, prin incheiere motivata.
Fara participarea procurorului si a partilor, solutiile sale fiind de doua mari categorii
dupa cum in acea cauza s-a pus sau nu in miscare actiunea penala.

daca nu s-a pus in miscare actiunea penala, judecatorul poate sa respinga
plangerea ca tardiva sau inadmisibila si ca nefondata, astfel va mentine
actul atacat.

O alta solutie posibila: admite plangerea, desfiinteaza solutia de neurmarire sau
netrimitere in judecata, si trimite cauza la procuror pentru a completa urmarirea
penala.

O alta solutie: admite plangerea si doar schimba temeiul de drept care a stat la baza
solutiei de neurmarire, fara a crea prin aceasta o situatie mai grea celui care a facut
plangerea.

daca a fost pusa in miscare urmarirea penala:

Judecatorul poate sa respinga plangerea doar ca tardiva sau inadmisibilia.

O alta posibilitate determina realizarea a doua operatiuni judiciare :
este obligat sa verifice legalitatea administrarii probelor si legalitatii actelor de
urmarire penala.

Si apoi sa dispuna : sa respinga plangerea ca nefondata, sau sa admita plangerea si sa
restituie cauza la procuror pentru completarea urmaririi, sa admita plangerea si sa
schimbe temeiul de drept, poate sa admita plangerea si constatand ca probele au fost
legal administrate si sunt suficiente poate sa dispuna inceperea judecatii.

Aceasta e o forma in care se incalca din nou separatia puteri judiciare.

poate admite plangerea si dispune inceperea judecatii cand probele sunt legal
administrate si suficiente. Doar aceasta poate fi atacata separat in termen de 3
zile de la comunicare printr-o contestatie .

Probele care au fost excluse nu pot fi avute in vedere la judecata de fond a cauzei.
Art. 340-341 aceasta instituie permite un control judecatoresc al unor solutii
pronuntate in exercitarea unei alte functii judiciare .


Procedura de camera preliminara

Prima problema este de a califica natura juridica a acestei proceduri.

!!! Nu reprezinta o faza a procesului penal.

- Este o procedura cu caracter jurisdictional, ce imbraca forma unei etape
prealabile judecatii, cu caracter obligatoriu, in care se exercita o functie judiciara
proprie.

- Aceasta etapa nu are natura unei faze procesuale, intrucat functia judiciara pe
care o presupune poate fi exercitata si intr-un alt context procesual, cand aceeasi
activitate de verificare a actelor de urmarire penala..

- Aceasta faza procesuala nu prezinta aceeasi autonomie procesuala intalnita in
fazele procesuale, necunoscand aptitudinea de a opri procesul penal.

Fiecare dintre fazele procesuale principale cunosc aptitudinea de a opri
procesul penal si a nu permite trecerea la un alt nivel. Se poate opri fie la
urmarirea penala , printr-o solutie de netrimitere, fie in judecata.

Camera preliminara nu are acest scop preliminar pentru ca fie restituie dosaul
si e reluata urmarirea penala, fie va decide mentinerea actelor procesuale si va
dispune trimiterea in judecata.

- Aceasta etapa procesuala a camerei preliminare prezinta un scop caracterizat,
subsidiar si nu un scop de sine-statator.

- Daca rechizitoriul este actul prin care se dispune trimiterea in judecata si se
fixeaza obiectul judecatii, camera preliminara are drept scop stabilirea
limitelor judecatii.

- Obiectul judecatii este limitat la persoana si fapta descrisa in actul de sesizare.

Judecatorul de camera preliminara va stabili insa contextul in care judecata se va
realiza, uneori in baza unui material probatoriu deja prestabilit.

Obiectul procedurii art.342NCPP- verificarea dupa trimiterea in judecata a
competentei si a legalitatii sesizarii instantei, precum si legalitatii administrarii
probelor si a efectuarii actelor de urmarire penala.
In aceasta etapa mai poate fi exercitata o functie judiciara, si anume aceea de
dispozitie cu privire la drepturi si libertati fundamentale.

Procedura e disciplinata in timp prin instituirea unui termen maxim de 60 de zile,
care, in caz de incalcare atrage nulitatea relativa.

Limita initiala este data de inregistrarea dosarului la instanta.
Limita finala este data de incheierea judecatorului ramasa definitiva fie de restituirea
dosarului la procuror, fie inceperea judecatii.

Trasaturi:
- caracter nepulic
- caracter jurisdictional - se finalizea in hotarari
- forma scrisa, lipsita de dezbateri judiciare
- judecatorul de camera preliminara va exercita si functia de judecata in mod
obligatoriu in acest dosar.