Sunteți pe pagina 1din 72

I.

EXAMINAREA NEUROLOGICA
Tehnica examenului neurologic presupune mai multe etape de examinare si evaluare.
Orice examen clinic incepe cu inspectia si in acest context primul domeniu presupune :
a) Atitudinile particulare . In acest caz kinetoterapeutul poate observa pozitiile particulare
pe care le are corpul sau extremitatile pacientului in pat sau ortostatism. Interpretarea corecta a
atitudinii pacientului poate sugera de la inceput diagnosticul.
Ex.: - in Parkinson pacientul in ortostatism are aspectul unui semn de intrebare cu corpul usor
anteflectat si facies inexpresiv.
-in hemiplegia spastia pacientul tine membrele superioare cu bratul usor addus, antebratul
flectat pe brat si usoara pronatie iar degetele flectate peste police in vreme ce membrul inferior e
in extensie cu piciorul in flexie plantara si rotatie interna, degetele flectate inafara de haluce care
poate fi in extensie spontana.
-In paraplegia spastia membrele inferioare sunt in extgensie puternica
-In !isopatiile "erte#rale pacientul adopta atitudini antalgice care imprima coloanei o scolioza
sau flexie ventrala.
-In tortiolis$l spasmo!i capul e inclinat lateral, fata e rotate spre partea opusa, barbia e
ridicata, lateralitatea e definite conventional dupa partea in care e orientatat occiputul.
#) Semnele meningeale (al doilea element la insepctie).
-redoarea de ceafa !rimul si cel mai improtant) "a definitie redoarea de ceafa e rigiditatea si
spasmul musculaturii cefei insotit de durere care apare la incercarile de mobilizare pasivi.
#edoarea de ceafa se incearca in $$ si membrele inferioare in extensie. Examinatorul inprima
miscarea de flexie ale capului pe torace. In cazul redorii de ceafa barbia nu poate atinge toracele
din cauza unei rezistente pe care o opune musculatura cervicala contracturata la flexia pasiva. $e
obicei redoarea de ceafa apare in meningite, hemoragii cerebrale subarahnoidiene. $e asemenea
redoarea poate sa apara in invazia neoplsica a meningelor sau a radacinilor nervoase sau o tumora
cerebeloasa anga%ata.
-semnul trepiedului (Amoss). &a ridicarea din pozitia asezat pacientul isi aseaza mainile in spate
si le preseaza puternic in pat pentru a'si mentine corpul.
-Al III-lea semn e Kernig. Exista doua tipuri de (ernig: prim$l apare atunci cand
kinetoterapeutul incearca sa flecteze coapsa din sold ridicand membrul inferior deasupra planului
patului in timp ce gamba e in extensie. Cel !e-al !oilea tip %ernig apare atunci cand pacientul e
in $$ cu coapsa flectata la )*+ din sold si daca in aceasta pozitie incercam sa extindem gamba
din genunchi apare durere si limitare a miscarii. ,emnul e pozitiv daca extensia genunchiului nu
depasteste -./+.
-Al IV-lea semn e Brudzinski. !rimul tip 0rudzinski presupune ca, kinetoterapeutul sa plaseze o
mana sub capul pacientului, pacientul e in $$ cu membrele inferioare in extensie si ii flecteaza
capul pe piept in timp ce cealalta mana apasa pieptul pacientului pentru a preveni ridicarea
corpului. &a aceasta manevra se produce flexia gambelor pe coapse si a coapselor pe abdomen. &a
al doilea tip 0rudzinski se face flexia pasiva a unei coapse pe abdomen mai ales daca genunchiul
e in extensie producand flexia celuluilalt membru.
c)Motilitatea
Ortostatism$l. Intai se observa atitudinea pacientului in pat si elementele particulare cum ar fi
pozitia 1cocos de pusca2 membru flectat3 cum se intampla in meningita, sau flexia coapsei si
genunchi sciatic3. $upa care pacientul se ridica si in ortostatism se vor nota pozitia corpului ca
intreg, pozitia unor diferite segmente unele fata de altele, prezenta cifozelor4scoliozelor4lordozelor
sau prezenta de asimetrii. $upa care i se cere pacientului sa stea: in picioare cu picioarele
apropiate strans inti cu ochii deschisi apoi inchisi notandu-se diviatiile. $upa care se cere
pacinetului sa stea intr-un picior, pe calcaie, pe varfuri, pe un picior in fata celuilalt. $upa care
pacinetul e usor dezechilibrat si vedem daca se dezechilibreaza fie in lateral fie inainte-inapoi.
Semnul Romberg are mai multe variante: o varianta vestibulara, cerebeloasa si una tabetica
tulburari ma%ore profunde si superficiale la nivelul trenului inferior in special3. ,emnul #omberg
de tip vestibul presupune ca dezichilibarea apare lent dupa inchiderea ochilor, caderea de partea
-
leziunii, modificari pozitiei capului duc la modificarea sensului caderii, In cazul #omberg
cerebelos inchiderea ochilor nu accentueaza tulburarile de echiloibru. In cazul #omberg tabetic
caderea apare imediat dupa inchiderea ochilor.
Mers$l se testeaza intai cu ochii deschisi apoi inchisi totul se testeaza intai cu ochii deschisi apoi
cu ei inchisi3. ,e cere pacientului sa se plimbe inainte si inapoi, sa mearga in %urul unui scaun, sa
mearga pe varfuri4calcaie, sa mearga de'alungul unei linii, sa mearga in tandem adica punand
exact piciorul cu calcaiul in dreptul varfului piciorului din spate. ,ubiectul e pus sa mearga inainte
si sa se intoarca repede, sa alerge si sa urce scarile
&e'inirea partii !ominante . 5simetria utilizarii membrelor se exprima mai puternic la nivelul
memrelor superioare. Este vorba de o asimetrie constienta iar exemplul manualitatii se bazeaza pe
opinia subiectului sau exista anumite chestionare standard. 5ceste chestionare aduc informatii
despre actele curente. !entru adulti se foloseste chestionarul Edinburgh. El presupune urmatoarele
actiuni: scris, desen, aruncarea, peria%ul dintiilor, taierea cu un cutit, utilizarea unei linguri,
maturatul, aprinderea uneui chibrit, taierea cu foarfeca, deschiderea unei cutii. !entru copii se
foloseste chestionarul Auzias. 5cest chestionar se refera la: aprinderea unui chibrit, introducerea
unei ti%e printr-un orificiu, stergerea cu radiera, pieptanatul, folosirea lingurii la mancat, lustruirea
pantofilor, turnarea apei dintr-un recipient in altul, folosirea unui picurator, introducerea siretului
la pantof, sunarea cu4dintr-un clopotel. 5naliza rezultatelor obtinute prin aceste chestionare ne
permite clasificarea subiectlui in dreptaci, stangaci, ambiman6ambidextru. !acientul mai e
intrebat sau eventual i se cere sa loveasca o minge cu piciorul sau sa priveasca printru-un ziar sub
forma de telescop. Exista o conguenta intre mana, picior, ochi dominant.
7otilitatea activa sau voluntara se exprima in mod constient, se vor cerceta urmatoarele: miscarile
pe care le face subiectul impotriva unei rezistente opuse de examinator. $e asemenea se cere
pacientului sa reziste miscarii examinatorului. ,ubiectul e evaluat in asezat sau decubit. ,e
noteaza . elemente: amplitudinea de miscarea, viteza de executie si forta musculara.
Coor!onarea. $in punct de vedere anatomic, cerebelul poate fi divizat in lobul anterior,
lobul posterior si lobul modular. $in punct de vedere filogenetic si fiziologic cerebelul e alcatuit
din . parti de varsta diferita: arhicerebelul care cuprinde lobul floculonodular si care are
conexiune cu caile si nuclei vestibulari, paleocerebelul care cuprinde lobul anterior si partea
postereioara a lobului posterior si are in principal conexiuni cu maduva, neocerebelul care
cuprinde cea mai mare parte din lobul posterior si are in principal conexiuni corticale. Le(area
arhiere#el$l$i determina in primul rand ataxia trunchiului, adica imposibilitatea mentinerii
ortostatiunii si tendinta de a cadea in fata sau inapoi. Tot in cazul lezarii arhicerebelului apare
mersul titubant ebrios3, mai apare dizartria dar lezarea arhicerebelului nu apar tulburari de tonus,
tremor sau nistagmus, cel mult ultimul semn e putin marcat. Le(area paloere#el$l$i apar clinic
reflexe osteotendinoase exagerate, tulburari de coordonare, de echilibru. Le(area neoere#el$l$i
determina manifestari homolaterale de obicei distale: dismetria, dissinergia, hipotonia, tremorul,
reflexe osteotendinoase abolite sau pendulare, caderea spre partea leziunii, subiectul nu poate sta
cu spri%in numai pe membrul afectat8 in mers deviaza de partea afectata si prezinta un nistagmus
negativ.
II. EXAMINAREA COOR&ONARII
Incepe prin observarea mai ales la copii, urmarim modul in care subiectul sta in pat pe scaun, in
picioare, modul in care se plimba, se imbraca sau dezbraca, isi incheie nasturii de la haine, isi
inoada sireturile, isi scrie numele, bea un pahar cu apa. !rimul aspect care conteaza in coordonare
e cel al echilibrului prin ortostatiune si mers. "oordonarea echilibrului se urmareste in repaus,
ortostatism si mers.
-. Coor!onarea ehili#rata
a) Caracterizarea sindromului cerebelos evaluat in repaus, se cere pacientului sa se ridice
din $$ cu mainile incrucisate pe piept, membrul inferior de partea afectata in loc sa se spri%ine pe
planul patului pentru a sustine inceputul miscarii, patologic se ridica din planul patului. 9n alt
element characteristic pentru evaluarea in repaus a tremuratura in repaus a capului.
:
b) Caracterizarea sindromului cerebelos in ortostatism: statiunea e imposibila. Ea devine
posibila cu baza de sustinere largita si membrul superior in abductie. ,ubiectul tinde sa cada
inainte sau inapoi, poate sa apara laterodeviatii iar inchiderea ochilor nu accentueaza sindromul.
!roba ;arcin-#ademaker: pacientul sta cu un picior inaintea celuluilalt, picioarele fiind usor
departate. $in aceasta pozitie examinatorul il impinge usor anterior din zona lombara. In mod
normal subiectul se echilibreaza facand un pas inainte cu piciorul posterior. In sindromul
cerebelos unilateral pacientul paseste inainte cu piciorul sanatos, indiferent daca piciorul sanatos
se gaseste inaintea sau inapoia piciorului bolnav. !roba Babinski sau a aplecarii pe spate. In mod
normal la un individ sanatos la aplecarea pe spate subiectul flecteaza genunchii si nu cade.
"erebelosul se apleaca pe spate fara sa indoaie genunchii si cade ca un butuc.
c) Caracterizarea sindromului cerebelos evaluat in mers: se constata mersul cu baza
largita cu pasul hipermetric in zig-zag- mers ebrios titubant3 si eventual cu deviatie pe partea
bolnava.
). Coor!onarea neehili#ratorie.
a) .Miscarea membrelor* pentr$ membrele superioare pro#ele !e !ismetrie : prima proba
indice-nas avand nasul intins orizontal, subiectului i se comanda sa aplice varful indexului exact
pe varful nasului si se cere sa repete miscarea de mai multe ori cu o mana apoi cu cealalta.
7anevra se face intai incet, apoi mai rapid, la inceput cu ochii deschisi apoi inchisi. ,e poate
executa aducand bratul si din pozitie verticala. &a pacientul cerebelos se observa tremuratura
intentionala si depasirea tintei asa numita hipermetrie. A 2-a proba e indice-indice, avand ambele
membre deparate la orizontala, subiectul nu poate intalni corect varful indexurior in fata privirii
pe linia mediana. In leziunile unilaterale, degetul de partea leziunii nu a%unge la linia mediana, iar
cel normal o depaseste. Tot in aceste leziuni bratul cade usor astfel incat indexul pe partea afectata
va fi dedesuptul celui sanatos. roba sticlei !proba "rigorescu): pacientul tine in mana o sticla si
cauta sa introduca indexul de la o anumita departe cu o anumita viteza pe gatul sticlei. roba
apucarii: ii cerem subiectului sa apuce un pahar, mana I se deschide exgerat.
#) Pro#ele !e !is!ia!okine(ie :
-roba marionetelor: se cere pacientului sa execute rapid miscari repetate de pronosupinatie ale
mainilor, antebratelor, cu mainile intinse sau cu mainile in unghi de )*+ si sa faca miscarea de
pronosupinatie. &a cerebelosi, succesiunea miscarilor este lenta, miscarile sunt sacadate.
-roba moristii# se cere pacientului sa invarteasca mainile una in %urul celeilalte in fata corpului.
-roba inchiderii$deschiderii alternative a mainii.
-roba baterii ritmului# intotdeauna mana de partea afectata ramane in urma si gestul specific
probei e hipermetric.
-!robe pentru evidentierea intarzierii si oprirea miscarii:
se cere pacientului sa apunce o bara care se afla in fata sa cu ambele maini simultan.
roba %olmes: examinatorul isi aseaza mainile in mainile pacientului care la comanda tre sa le
stranga cuputere simultan. ,i intr-un caz si altul se constata o intarziere a miscarii de partea
afectata.
robe de scris si desen: I se cere pacientului sa scrie ceva. ,e constata ca literele sunt mai mari si
inegale.
roba liniilor orizontale: I se cere pacientului sa uneasca prin linii orizontale : linii verticale.
"erebelosul nu porneste de la line si-o depasesete pe cea de-a a II-a.
a.7iscarea membrelor inferioare se incepe cu probe de dismetrie. "ea mai cunoscuta e calcai-
genunchi, in $$ cu membrele inferioare in abductie. I se cere pacientului sa apropie calcaiul de
genunchiul opus. In sindromul cerebelos calcaiul ezita sau depastete tinta. &a revenire,
gamba se extinde brusc si calcaiul cade pe planul patului.
b. roba calcai-creasta tibiala: I se cere pacientului sa plimbe calcaiul in sus4%os pe creasta tibei
de la rotula pana la haluce si invers. In sindromul cerebelos calcaiul aluneca de-o parte si de alta a
reliefului osos.
.
c. robele de asinergie. !rima proba e cea de haluce-index. Indexul examinatorului se mentine la
<* cm deasupra patului si I se cere pacientului sa ridice halucele pana la nivelul indexului
examinatorului. !roba calcai-fesa. !acinetul in decubit indoie genunchiul astfel incat calcaiul sa
atinga fesa. In sindromul cerebelos la prima proba pacientul depaseste reperul si la a :a proba
miscarea e descompusa. Intai se produce flexia coapsei pe bazin cu ridicarea piciorului pe planul
patului apoi flexia genunchiului cu caderea piciorului pe pat.
robele de disdiadocokinezie similar la membrul superior. !roba de flexie dorsala, plantara
executata simultan cu ambele picioare.
d) robe de !ipotonie. ,e constata miscari exagerate iar reflexele sunt pendulare mai ales
rotulian. Exista si proba de pasivitate Andr& 'homas. 0alansarea antebratului e urmata de
miscarea exagerata a mainii.
+or#irea de regula e sacadata, lenta, uneori poate fi exploziva, alteori biartica.
III. RE,LEXI+I-A-EA
Re'le.ele osteoten!inoase
a) La mem#r$l s$perior .---Re(le)ul bicipital deservit de radacininile "<-"=-">. 0ratul e
sustinut relaxat cu cotul spri%init pe mana examinatorului, antebratul e in semiflexie si usoara
pronatie. Examinatorul loveste cu ciocanul tendonul muschiului biceps direct sau prin intermediul
propriului deget intre tendon si ciocan. #aspunsul normal e dat de contractie a muschiului biceps
cu flexia antebratului si usoara supinatie. #amurile care sunt interesate in acest reflex e ramura
senzitiva din cervicalii mi%locii. ,i componenta motorize a nervului musculocutanat de "/-"<.
---Re(le)ul tricipital "<-">. 0ratul e in abductie cu antebratul fie atarnand in unghi drept fata de
brat, fie cu spri%in pe cot la )*? fie spri%iunit in sold fie la %umatate intre flexie si extensie spri%init
la mana examinatorului. ,e loveste tendonul tricepsului la olecran. #aspunsul normal e extensia
antebratului. Exista un raspuns paradoxal cu inversiunea reflexului bicipital si produce flexia
antebratului, acest raspuns aparand in cauza leziunilor medulare la nivelul "=-">. Inervatia
senzitiva si motorie o face nervul radial.
---Re(le)ul stiloradial "/-"<. 5ntebratul e in semiflexie si semipronatie cu apofiza stiloida radiala
in sus. ,e loveste stiloida, raspunsul normal e de flexie antebrat cu supinatie din contractia
muschiului lung supinator si a muschiului biceps. Inervatia o asigura nervul radial
---Re(le)ul cubito-pronator "<-"=-">. 5ntebratul e in semiflexie si semipronatie. ,e percuta
apofiza stiloida cubitala. #aspunsul e pronatia antebratului. Inervatia o asigura nv. median.
b3 La mem#r$l in'erior---Re(le)ul rotulian &:-&.-&@. !ozitia e asezat pe scaun cu picioarele
usor spri%inite pe podea in pozitie simetrica sau cel mai frecvent asezat pe scaun cu un membru
inferior asezat picior peste picior sau asezat la marginea patului cu membrul atarnat sau in pat in
$$ cu genunchii usor flectati spri%inii pe antebratul examinatorului. ,e percuta tendonul rotulian
sub marginea inferioara a rotulei. ,e obtine contractia muschiului cvadriceps care se evidentiaza
prin palpare si se obtine extensia genunchiului. #eflexul se cerceteaza bilateral, observandu-se
viteza cu care apare dupa percutie si amplitudinea extensiei. Exista manevre de intarire: pacientul
apuca degetele celor : maini si exercita o traciune divergenta prin abductia bratelor atunci cand
facem manevra sau subiectul apasa cu putere calcaiul in planul patului, sau subiectul e in asezat si
apasa cu varful in piciorul examinatorului.
---Re(le)ul ahilian &/-,--,:. !acientul e in genunchi pe un scaun sau in $& in pat sau $$ in pat
cu coapsele usor abduse si rotate extern, genunchii flectati si piciorul in usoara dorsiflexie sau $A
in pat cu piciorul in usoara sau $$ cu piciorul testat indoit si spri%init pe gamba opusa. $e obicei
examinatorul exagereaza dorsiflexia apasand cu mana. ,e percuta tendonul 5hilian deasupra
insertiei sale pe calcaneu. In mod normal apare contractia muschilor soleari, plantari si apare
flexia plantara a piciorului din glezna. Inervatia o asigura nervul tibial. Re(le)ul medioplantar
!"uillain Barr&3: pacientul e in $A cu genunchii flectati la unghi drept, se percuta regiunea
plantara in zona mi%locie. ,e obtine flexia piciorului prin contractia muschiului triceps sural.
Inervatia o asigura tot nervul tibial.
).Re'le.ele $tanate apar ca rasapuns la aplicarea unui stimul pe piele sau mucoase.
@
a3#eflexele cutanate abdominale: subiectul e in $$ cu peretele abdominal relaxat,
coapsele flectate pe abdomen, bratele pe langa corp, capul in spri%in pe perna. Tegumentul se
stimuleaza cu un obiect bont bat de chibrit3. ,e obtine o contractie homolaterala a muschiului
abdominal cu derivarea liniei albe si a ombilicului, de partea stimulate. Exista . reflexe cutanate
abdominale: reflexul cutanat abdominal superior in care se excita tegumentul din regiunea
supraombilicala de %os si in afara spre varful sternului sau orizontal din exterior spre medial.
#aspunsul la acest stimul e ca ombilicul se deplaseaza in sus si inafara spre stimul. Inervatia o
asigura nervii intercostali T=-T>.
#eflexul cutanat mi%lociu: se stimuleaza tegumentul in dreptul ombilicului, orizontal
dinspre inafara spre medial. #aspunsul e ca ombilicul deviaza in afara. Inervatia o asigura nervii
intercostali T)-T-- sau T) si T--, nush sigur3.
#eflexul cutanat abdominal inferior: dependent de T-:-&-. ,e stimuleaza tegumentul
intraombilical diagonal sau orizontal dinspre inafara spre medial. #aspunsul e ca ombilicul
deviaza in %os si in afara. Inervatia o asigura si T-:, nervul ilioinghinal si hipogastric. Observatie:
daca reflexele sunt diminuate sau absente cel inferior e primul afectat. 5 :a observatie e abolirea
reflexelor cutanate abdominale evoca leziuni piramidale.
b3#eflexul cremasterian: radacini in &--&:. ,e obtine atingand cu acul de sus in %os
tegumentul regiunea interna si superioara coapsei8 apare o contractie a muschiului cremaster cu
ridicarea de aceeasi parte a testicolului. Trebuie deosebita de contractia lenta vermiculara care
apare la atingerea obiectelor reci. #eflexul e absent la batrani, la cei cu hidrocel sau baricocel, la
cei care au avut orhite sau epidiminte. 5cest reflex dispare in leziunile piramidale. Inervatia e
asigurata de nervul ilioinghinal si femurogenital.
) Re'le.ele patologie.
#eflexul de apucare fortata: pacientul e in $& de partea opusa celei examinate. &a
stimularea tegumentelor de pe fata palmara a degetelor si mainii se obtine un reflex flexor al
degetelor mainii. Exista mai multe variante ale acestui reflex:
reflexul de apucare simplu: daca examinatarul introduce degetele intre police si
indexul pacientului apare o usoara flexie a degetului pacinetului care strange
degetul examinatorului. $ar la comanda el poate relaxa.
reflexul de agatare: daca degetele flectate ale pacientului sunt extinse de catre
examinator ele se vor flecta inapoi peste degetele examinatorului
reflexul de perseverare tonica: daca reflexul de apucare simplu e exagerat incercarea
de a scoate degetele examinatorului determina o crestere a fortei de strangere fara
posibiliatatea de relaxare la comanda. #eflexul e normal in primele :-@ luni de la
nastere si e prezent in leziunile controlaterale ale ariei premotorii.
/emn$l 0o''mann* examinatorul tine mana pacientului aflata in usoara dorsiflexie din
pumn si cu degetele usor flectate. "u cealalata mana apuca intre police si index falanga distala a
degetului mi%lociu a pacientului pe care o flecteaza puternic piscand-o cu degetul. Biecare flexie e
urmata de o relaxare brusca. ,emnul Coffmann e prezent daca apare flexia si adductia policelui si
eventual flexia indecelui. 5cest semn evoca o leziune piramidala sau o hiperexcitabilitate la
pacientul cu spasticitate.
/emn$l Rossolino la mana: se percuta cu degetele sau ciocanelul de reflexe partea
palmara a articulatiei 7"B. In mod normal se obtine flexia degetelor si supinatia antebratului.
$aca apare acest semn el evoca o leziune piramidala.
reflexul palmo-mentonier 7arinescu-#adoviD3: la stimularea regiunii tenare a manii
apare contractie de aceeasi parte a mentonierului si orbicularului buzelor cu
incretirea pielii in aceasta zona si in usoara retractie a unghiului gurii de aceeasi
parte.
/emn$l 1a#inski reprezinta raspunsul plantar extensor la stimularea partii laterale a
plantei. 5cest semn se manifesta prin dorsiflexia halucelui. &a acest semn se adauga semnul
evantaiului adica degetele se departeaza, uneori se face flexia dorsala a piciorului. $aca leziunea e
mai grava se poate face flexia genunchiului si a soldului plus tensorul fasciei lata. ,timularea
incepe de la calcai si merge pe fata laterala spre 7"B. ,e face si pe marginea interna sau externa
a plantei. $aca stimulul nu apare, stimularea partii interne se continua de la degetul mic catre
/
haluce. !acientul trebuie sa aiba degetele in extensie cu calcaiele lipide de pat. #aspunsul e
facilitate prin intoarcerea capului pacientului in partea opusa. #aspunsul poate fi abolit daca
genunchiul e in flexie. #aspunsul caracteristic consta in dorsiflexie lenta, tonica, clonica a
halucelui uneori3, reparatia degetelor fata de haluce evantai3. &ipsa de raspuns e tot patologica e
egala cu semnul 0abinski echivoc.
/emn$l pse$!o1a#inski apare la hipersensibili in cazul celor cu hiperkinezie. ,au in
cazul paraliziei, flexorii sunt ai halucelui cand apare reflexul plantar inversat. ,emnul 0abinski e
pozitiv la nou-nascuti, in coma, in somn profound, anestezie, dupa criza convulsiva.
/emn$l Rossolino al piciorului respective percutia brusca a degetelor de la picior
determina flexia plantara a degetelor. !acientul se afla in $$ cu membrul inferior in extensie.
/emn$l Men!el-1ehtere2 se numeste si raspunsul dorsocubital in care percutia fetei
dorsale a piciorului de obicei deasupra metatarsienelor @-/ determina flexia planatara a degetelor
in mod deosebit a degetulor mici. Exista semnul 0echtereE in care acelasi raspunde il obtine la
percutia plantei sau al calcaiului.
Re'le.$l me!ioplantar G$illain-1arre unde pacientii se afla in $A cu genunchii la )*?
flectati si se percuta zona medioplantara.
5lte reflexe patologice: re'le.$l or#i$lar$l$i #$(elor. !ercutia buzei superioare
determina contractia muschilor orbiculari rezultand expresia de om suparat botanist 3. 5cest
reflex este evident in sindromul pseudo-bulbar sau in lezicule supramedulare bilaterale.
!) Re'le.ele tonie ale gat$l$i in conditiile intreruperii legaturii cu scoarta cerebrala asa
numitul sindrom sau stare sau corticare. 7odificarea pozitiei in raport cu corpul determinand
modificarea tonusului si posturii membrelor. 5stfel- cand capul e intors spre un umar se poroduce
o crestere a tonusului extensorilor de acea parte si o crestere a tonusului flexorilor de parte opusa,
respective bratul spre care priveste ramane rigit in extensie ca si membrul inferior. 0ratul de
partea opusa e in flexie, membrul inferior asezandu-se de asemenea in flexie. $e asemenea flexia
capului si gatului determina flexia membrul superior si extensia celui inferior. Extensia capului si
gatului determina extensia membrului inferior si flexia membrului superior. !resiunea exercitata
pe "= determinand relaxarea celor @ membre.
/emn$l Ch2ostek e produs prin percutia unui punct situate la %umatatea distantei dintre
comisura bucala si arcul zigomatic, determinand contractia muschilor inervati de muschiul facial
de partea respective rezultand contracture musculaturii. 9neori contracture e mai puternica daca
se va face in fata urechii rezultand un semn de tetanie, dar poate sa apara uneori si in leziuni alte
tractului piramidal.
e)Clon$s$l apare in leziuni piramidale. "lonusul plantar: pacientul face active4pasiv
miscari pasive ritmice de flexie4extensie a piciorului. &a un moment dat se produce o intindere
brusca a tricepsului sural. Examinatorul spri%ina gamba si cu cealalta mana apuca talpa piciorului
incepe sa bata ritmic. 5ceste batai pot fi stopate printr-o miscare de flexie plantara. !entru a
diferentia clonusul de pseudoclonus: el apare in boli psihice. !seudoclonusul nu se opreste la
manevra de flexie plantara. Exista si un un clonus patelar. Examinatorul prinde rotula intre index
si police si o deplaseaza brusc in %os. ;amba e in semiflexie si relaxata cat mai mult posibil fiind
sustinuta sub genunchi de examinator in cealalta mana face manevra. "lonusul patelar: miscarea
sacadata sus-%os a cotului.
') E"al$area3 eretarea sinine(iilor are apar in le(i$nile pirami!ale. Blexia
combinata a coapsei si trunchiului 0abinski3: cand pacientul incearca se se ridice din $$ in
asezat coapsa se flecteaza pe bazin si memrul inferior bolnav se ridica deasupra patului. &a
membrul inferior sanatos extensorii fixeaza coapsa pe pat.
Benomenul tibialului anterior sau semnul ,trFmpell: se cere pacientului sa flecteze gamba
pe coapsa impotriva unui rezistente. 5ceasta manevra determina o flexie sincinetica a piciorului
pe gamba.
,emnul Geri: pacientul in ortostatism, la aplecarea trunchiului inainte se flecteaza
sincinetic si genunchiul de partea leziunii.
,. ,ouHues 6cand pac.ridica la verticala mb.sup.de partea hemiparetica, deg. care erau in
flexie trec in extensie si abductie.
<
,emnul Iartenberg cand pacientul strange in mana paretica un obiect apare adductia
flexia si opozitia policelui. ,emnul pronatiei ,trFmpell, flexia active contra rezistentei
antebratului paretic determina o pronatie si flexie a mainii. #eflexul extensor cvadrupedal 0rain
atunci cand pacientul se apleaca pentru a adopta pozitia cvadupeda se produce o extensie a
membrului superior paretic.
g) Re'le.ele patologie.
Tripa flexie: apare oricand se exercita excitatii ale membrelor inferioare care sunt
nociceptive. ,e obtine flexia piciorului pe gamba, a gambei pe coapsei si a coapsei pe bazin.
5celasi excitant produce uneori reflexul de extensie incurcisata respective la flexia plantara a
piciorului si halucelui apare la membrului inferior opus extensia coapsei si genunchiului. $e
asemenea poate sa para reflexului de tripla flexie incrucisat ca si extensie homolateral.
Observatie: miscarea superior la care se mai obtine reflexul de automatism medular reprezinta
nivelul inferor al compresiunii medulare, adica compresiunea se intinde de la "/-"= si radacinile
au scapat, apare reflexul.
#eflexul de masa la ciupirea tegumentului la nivelul membrelor inferioare apar
concomitant tripla flexie a membrelor, mictiune, defecatie, transpiratii prohuse. 5cest reflex de
masa e un reflex de maxima gravitate si apare datorita difuziunii exicatiei in centrii motori,
sfincereni si vegetative.
#eflexele idiomusculare. !rin percutia unui muschi cu ciocanul de reflexe se produce o
contractie brusca si de scurta durata a muschiului.
I+. /EN/I1ILI-A-EA
Exista doua categorii de sensibiliatate: subiectiva si obiectiva. "ea subiecti"a se
evalueaza anamnestic: pacientul e intrebat daca simte: !arastezii sau scaderea pana la disparitia
sensibilitatii intr-o anumita parte a corpului ca si amorteli, arsuri, furnicaturi etc, senzatia4lipsa ei
de cald4rece, senzatie de contrictie sau distensie, presiune4greutate, toate aceste senzatii tre sa fie
precizate ca distributii, caracteristici, intensitate, durata, periodicitate, precum si factorii ce
accentueaza sau care scad aceste senzatii.
Sensibilit. obiecti"a pp. pt. evaluare anumite conditii de examinare.
,e testeaza precoce in cadrul examin. neurologice pt a capta atentia subiectului si acesta sa nu fie
obosit daca e obosit se revine ulterior pentru detalii3. ,ubiectul trebuie sa fie: constient,
cooperant, asezat in pat, intr-o camera linistita,calduroasa temperatura de confort3, cu ochii
inchisi8 evaluarea trebuie sa se faca simetric, incepand de obicei cu partea presupus bolnava. ,e
cere raspuns la tipul stimulului si localizarea lui. ,e vor cerceta cu mare atentie: zonele dureroase,
z. cu atrofii musculare localizate, parezele,sau4si tulbirari de reflexe, zonele pe care subiectul le
delimiteaza ca avand tulburari de semsibilitate.
$e retinut: in caz de leziuni de nervi periferici in ariile cu sensibilitate pierduta si o piele uscata
cu sudoratie diminuata sau absenta inclusiv cu tulburari trofice ale unghiilor.
,. obiectiva:
- superficiala J tactila, termica si dureroasa
- proprioceptiva J mioartrokinetica, vibratorie, barestezia, durerea profunda
#. S$%SIBI&I'A'$A S($)*I+IA&A-
a) 'A+'I&A (,$%$)A&A)
!t.evaluare se foloseste stimularea cu o perie din par, cu o bucata de vata sau se foloseste
atingerea f. usoara cu varful degetului.
Tehnica: stimulul este asezat direct pe piele apoi e ridicat stimulul nu are voie sa se miste in
plan3.
,ubiectul:
sa raspunda cu da4nu atnci cand simte4nu stimulul8
sa arate zona stimulata topografia stimulata 38
sa spuna natura stimulului
$iscriminarea tactila- subiectul trebuie sa aprecieze distanta la care doi stimuli aplicati simultan
sunt apreciati ca atare ca fiind : stimuli si nu - stimul8 apreciati separat3. $istanta minima la care
cei : stimuli sunt aplicati simultan sunt apreciati, in cond.fiziologice, de regiunea stimulata:
=
ex.:limba- distanta minima - mm, pulpa degetelor- :-. mm, dosul degetului- @-< mm, dosul
mainii- :* mm, coapsa- ./ mm.
Evaluarea propriu-zisa incepe cu : pct.departate apoi distanta scade gradat pana cand apar erori de
localizare separata a celor : pct.
&ermole.ia 4 graphoeste(ia )- recunoasterea literelor si cifrelor scrise pe piele de catre
examinator in timp ce pacientul are ochii inchisi.
,e scriu cu un pix de obicei respectand urm. inlaitime :
-pulpa degetelor-- cm, antebrat, gamba-@ cm.
Graphaneste(ia- lipsa capacitatii de recunoastere a cifrelor4 literelor prin aceasta manevra.
In afara discriminarii tactile- inatentia senzitiva extinctia3 6 pierderea capacit.de perceptie a
senzatiilor simultane.
I demonstrare: ca stimulul e perceput pe ambele parti ale corpului. ,e stimuleaza simultan :
regiuni identice de pe cele : parti stanga- dreapta3 ale corpului cu acelasi gen de stimul atingere,
intepatura3. ,timulul poate fi perceput de pacient pe o parte.
/tereogno(ia6 capacitatea de percepere a formelor si naturii obiectelir prin pipait capacit.de
cunoastere si identificarea lor3.
!erceperea marimii obiectelor se testeaza folosind obiecte de aceiasi forma dar de marimi diferite
monede diferite3.
!erceperea formei se testeaza folosind obiecte de forme simple 53637) taiate, decupate din hartie,
palstic8 obiecte solide de diferite forme geometrice tridimensionaleKcub, piarmida,
bila3.
Testarea si recunoasterea obiectelor uzuale: pix, nasture, cheieK se pun in mana pacientului
ochii inchisi3. $aca pacientul are pareza brahiala obiectele sunt miscate de examinator peste
degetele pacientului.
In cazul patologicK intarzierea identificarii obiectului, neidentificarea obiectului
astereogno(ia3, nerecunoasterea formei amor'ogno(ie), nerecunosterea structurii, texturii sau
materialului din care este fabricat obiectul ahilogno(ie3, neputinta de a-l denumi cu toate ca
pacientul recunoaste marimea, forma si consistenta obiectului asim#olie tatila3.
/omatogno(iaKrecunoasterea schemei corporale.
!atologic - subiectul nu-si recunoaste un membru sau chiar un hemicorp- asomatognozie.
pacientul poate avea impresia unui membru in plus alturi de corpul sau si nu-l recunoaste ca
fiind propriul membru6 iluzii kinestezice.
b) S$%SIB. '$)MI+A se examineaza cu eprubete pline cu apa intre -*--/ " si o eprubeta cu
apa clada @*-@/ ". ,uprafata externa tre sa fie uscata. !acientul trebuie sa raspunda daca simte
cald4rece. In caz patologiei intalnim: termoanestezia pentru cald4rece, izotermognozia J subiectul
percepe ca si Lcaldut2 orice stimul, inversiunea termica J recele e resimtit ca si cald si invers,
hiperestezia.
c) S$%SIB. -()$).ASA care se testeaza folosind un ac cu gamalie si se fac stimulari
alternative cu varful si cu gamalia. !acientul e intruit sa raspunda daca e ascutit sau bont sis a se
refere la intensitatea stimularii in diferite zone. ,e poate misca usor peste piele cu varf de ac si
pacientrul trebuie sa raspunda daca in timpul miscarii verticale a acului senzatia se modifica in
unele zone. 7iscarea acului se face dinspre hipoestezie catre zona sanatoasa. $aca stimuli sunt
aplicati prea aproae sau repede, ei se sumeaza si rezultatul e eronat. ,ituatii patologice: analgesia
J insensibilitatea la dureer, hipoalgezia si hiperalgezia.
/. S$%SIB. ).)I.+$'IVA*
a)Mioartrokinetica (simtul0 sensibilitatea atitudinilor a miscarii si pozitiei). ,e misca pasiv
degetul de la picior sau mana si I se cere pacientului avand ochii inchisi sa precizeze directia,
forta si amplitudinea miscarii si de asemenea sa precizeze degetul care i-a fost miscat. In mod
normal subiectul apreciaza cu --: grade in articulatiile interfalangiene. !atologic se pierde in timp
simtul pozitiei si apoi al miscarii. 5pare intai la degetele mici apoi la police sau haluce. $aca
sensibilitatea mioartrokinetica e pierduta la degete-se face la antebrat4gamba s.a.m.d. Aariante de
>
examinare: se imprima o anumita pozitie degetului unei maini si i se cere pacientului sa execute
voluntar aceeasi miscare la mana opusa sau o mana e miscata pasiv intr-o directie oarecare si i se
cere pacientului apuce cealalta mana policele sau indexul acestei maini.
b) Vibratorie (capacitatea de a percepe "ibratiile uneui diapazon aplicat pe anumite
proeminente osoase). ,e aplica pe haluce maleole, creasta tibiei, spinailiaca anterosuperioara,
sacrul, apofizele spinoase, stern, clavicula, procesele stiloide ale radiusului si cubitusului.
$iapazonul se aplica in vibratie dar si neavibrand pe proieminentele osoase pentru a testa daca
pacientul percepe vibratiile. ,e incepe cu proeminentele osoase distale si se continua in sens
proximal atat la membrele inferioare cat si la ele superioare pentru a stabili nivelul pana la care
vibratiile sunt percepute. ,e noteaza intensitatea stimului si durata perceptiei vibratiei.
allanstezia reprezinta lipsa perceptiei sensibilitatii vibratoriei.
c) Barestezia 4simt$l apreierii gre$tatilor 3 . 0arognozia e aprecierea, recunoasterea,
diferentierea greutatilor. E o functie senzoriala cerebrala. ,e examineaza aparand cu degetul sau
un obioect bont pe piele sau structurile subcutanate: muschi, tendoane, nervi. 5pasarea e ferma.
,e poate apuca si strange intre degete pielea, muschiul, tendonu. !acientul e intrbat in legatura cu
intensitatea si localizarea presiunii.
d) -urerea profunda se examineaza:
-comprimand cu putere muschi si tendoane
-apasand pe nervi asezati la suprafata n. cubital, sciatic popliteu intern3
-apasand pe globii oculari.
Semne patologice1
,. 5badie6 pierderea durerii profunde la comprimarea tendonului lui 5hile
,. Tinel6 aparitia de senzatiei de furnicatura in capatul distal al unei extremitati la presiunea unui
nerv sectionatintrerupt36evoca inceputul regenerarii nervului..
,emnul scaunului ,. 0arber3 se produce prin flexia gatului. !acientul trebuie sa atinga pieptul cu
barbia rapid si sa descrie senzatiile. &a unii pacienti apar furnicaturi in maini si de-a lungul
coloanei atunci cand capul e in fata. 5cest fenomen e produs de afectarea cailor senzitive in
regiunea cervicala mi%locie, in suferinte ca scleroza multipla,siringomielie, spondiloza cervicala,
leziuni ale maduvei cervicale.
In cadrul semiologiei ,G avem:
+. LIM1A8UL.
!rin el intelegem comunicarea ideailor si sentimentelor spre deosebire de vorbiere, care e expresia
ideilor sau sentimentelor folosind simboluri verbale.
#. Afazia #. Afazia reprezinta pierderea expresiei sau intelegerii limba%ului datorita unor leziuni cerebrale.
O prima categorie o reprezinta afazia expresiva. "a definite ea reprezinta deficitul expresiei prin
vorbire sau scris.
-3 . A'a(ia e.presi"a
A'a(ia e.presi"a orala 4 a'a(ie motorie 1roa ) sa$ a'a(ia "er#ala 0ea! .!acientul stie ce
vrea sa spuna dar e incapabil sa spuna sau spune incorect, nu poate vorbi spontan, nu poate sa
vorbeasca sau citeasca cu voce tare. E capabil sa auda si inteleaga limba%ul vorbit sa citeasca in
gand si sa intealeaga limba%ul scris dar nu poate reproduce ceea ce aude 4citeste. E capabil sa
scrie, voriberea automata sau emotionala e pastrata. &a poligloti ultima limba invatata sau cea
folosita cel mai putin e Luitata2.
;radele de tulburare in afazia motorie:
-*is(azia reprezinta erori usoare in formarea cuvintelor, reducerea vocabularului.
-olilalia reprezinta exprimarea recurentiala, perseverarea unor silabe4cuvinte4propozitii. $e
obicei pacientul repeta partea terminala a propriul sau enunt.
-A(enia reprezinta pierderea vorbirii. A'a(ia 1roa tre#$ie !i'erentiata !e !i(artrie are
semni'ia e.primarea imper'eta a s$netelor si $"inetelor !atorita $nor le(i$ni are
a'etea(a parat$l arti$lator* palat$l moale3 lim#a3 #$(ele. $izartria apare in miopatie in care
exprima o leziune a muschilor articulatori, miastenia ;ravis in care exista %onctiuni a
)
musculaturii, paralizia bulbara, parkinsonism in care sunt afectate miscarile voluntare4leziunile
cerebeloase in care se intalneste pronuntia neclara a consoanelor si cadenta vorbirii e interupt.
Anartria reprezinta pierderea capacitatii de a articula cuvinte.
*is(onia reprezinta pierderea fonatiei afonie3 datorita disfunctiei laringelui, desi articulatia
muschi J nerv e pastrata. $isfonia se caracterizeaza printr-o alterare a vocii voce ragusita3 sau
pierderea volumului vocii sau ambele. "auzele disfoniei sunt laringitele, fumatul, consumul
cronic de alcool, mixedem, unele cazuri neurologice: boli primare ale muschilort miastenia3,
lezarea structurilor nervoase, leziunile piramidale, ale nervul vag, parkinsonismul
Agra(ia reprezinta inabilitatea de a scrie cuvinte cu litere de mana4tipar in absenta paraliziei
membrelor superioare. Ea trebuie diferentiata de disgrafie in care bolnavul poate copia cuvintele
scrise darn u poate scire spontan sau dupa dictare.
: ). A'a(ia reepti"a reprezinta afectarea capacitatii de a intelege limba%ul verbal si4sau scris.
Exista mai multe categorii de a'a(ii reepti"e.
+izuala senzoriala J vizuala 4 alexia3 reprezinta incapacitatea de a intelege cuvintele tiparite
sau scrise in absenta tulburarilor de vedere. In functie de campul lezat daca e vorba de
lezarea ariei -= avem orbirea4cecitatea, daca e lezarea ariei -> putem avea agnozie pentru
obiecte care se mai cheama cecitate psihica4agnozia pt.culori acromatopsie34agnozia
pt.fizionomii-prosopagnozia. Tot aici putem avea agnozia pentru clor antromatopsie3.
&ezarea ariei -) cu pierderea capacitatii de revizualizare, a memoriei pentru obiecte si
personae agnozia vizio-spatiala. In cadrul lezarii -) apare alexia rezultand faptul ca
pacientul poate vorbi si intelege ce i se spune dar nu intelege sensul cuvintelor scrise.
Auditiva$a(azia ,ernicke reprezinta incapacitatea de a intelege semnificatia cuvintelor vorbite
in absenta asurzitatii. 0olnavul poate auzi si recunoaste vocea dar nu si cuvintele pe care
examinatorul le pronunta si nu poate repeta ceea ce aude. !oate clipi, poate vorbi dar se
comporta ca si cum nu-si aude nici propia voce, fara a fi constient de acest lucru.
Boloseste parafazii sau %argonofazii.
Amnezica(azia- anomia #eprezinta dificultatea de a evoca numele obiectelor atat in scris cat
si in vorbire, vorbirea e corecta dar ezitanta, fragmentata, bolnavul poate recunoaste
cuvintele si sa-l sesizese dintr-un numar de termeni enuntati. 5ceasta amnezie e specifica
leziunilor ariilor :: si :=.
Amuzia reprezinta pierderea capacitatii de a aprecia muzica. 5mnezia cunoaste : forme:
receptive, expresiva. "ea reepti"a poate fi surditatea muzicala adica incapacitatea de a
recunoaste o arie muzicala auzita ulterior3 sau alexia muzicala reprezinata imposibilitatea
de a recunoaste limba%ul muzical scris3. Cea e.presi"a e imposibilitate de a canta o
arie4transcrie. In general pentru examinarea afaziei exista . categorii de teste: testele
clinice care care se fac la patul bolnavului, testele standardizate si testele experimentale
utilizate in anumite domenii de lingvisti sau fonologi.
/. )ecepti"itatea /. )ecepti"itatea
Testarea clinica poate fi facuta numai in cateva minute. ,e bazeaza pe conversatie cu
bolnavul, repetitia, intelegerea vorbirii, gasirea cuvintelor, scrisul4cititul.
+on"ersatia cu bolna"ul ofera informatii despre formele clinice de afazie -care dupa Mackson-
sunt de : feluri: afazia nonfluenta si fluenta.
Parametr$ A'a(ia non'l$ente A'a(ia 'l$enta
$ebitul verbal ,cazuta "rescut
&ungimea propozitiei ,curta Gormala
Trasaturi melodice $isprozodie Gormala
Efort "rescut Gormala
5rticularea $izartrie Gormala
Trasaturi sintactice 5gramatismul 4 ,tereotipie verbala !aragramatismul 4 !arafazia 4 Margonazia
-*
*ebitul verbal in mod normal la un adult trebuie sa fie de -**--/* de cuvinte4min. in afazia
nonfluenta debitul scare sub /* cuvinte4min. in general afazaicii au un debit de sub -*
cuvinte4minut. $atorita acesui fapt vorbirea e Ltelegrafica2. In afazia fluenta debitul e normal sau
crescut peste :** cuv4min.
.ungimea propozitiei e in afazia nonfluenta scurta, uneori raspunde printr-un singur si acelasi
cuvant. In afazia fluenta e normala. 'rasaturile melodice in afazia nonfluenta se caracterizeaza
prin disprosodie vorbire disritmica si nemelodioasa3, pauzele sunt frecvente dar negasind
cuvintul specific,4 afazicul fluent face o descriptie stufoasa care aduce putine informatii emptN
speech-vorbire goala3. Trasaturile sintactice in afazia nonfluenta poate aparea agramatism 6erori
in exprimarea pluralului si a timpurilor verbale, poate sa apara stereotipia verbala6 pacientul
exprima acelasi cuvant4silaba dar cu intelesuri diferite sustinute de grimase faciale si miscari ale
coprului4 in afazia fluenta poate sa apara paragramatismul folosirea unor timpuri incoerente3,
parafazia substituirea unei litere J parafazia literala, unei silabe J parafazia fonetica, unui cuvant
J prafazie verbala3, %argonafazia unde pacinetul foloseste cuvinte fara sens,neologisme create prin
substituiri parafazice.
)epetitia reprezinta capacitatea de a repeat exact cuvintele de examintor. In mod normal se pot
repeta = cuvinte. ,e utilizeaza cuvinte uzuale care cresc progersiv in complexitate pana la
propozitii cu relatii sintactice complicate. 5specte patologice:
Ecolalia adica repetarea cuvintelor examinatorului poate fi uneori singura comuncare posibila.
Ecolalii pot completa o propozitie cu cuvantul potrivit dar care nu a fost exprimat de examinator
sau pot continua un vers inceput de examinator.
Intelegerea "orbirii se testeaza dand comenzi vorbela si de a testa capacitatea subiectului de a
efectua diferite miscari4actiuni: du mana dreapta la urechea stanga spre exemplu. Testul poate fi
facut gresit de apraxici. ,e poate cere pacientului sa arate obiectele numite de examinator: masa,
ceas etc.
,asirea cu"intelor, dificultatea aparand si in cazul dementei sau confuzia.
Anomia e incapacitatea de a-si spune numele. !acientului i se poate cere sa numeasca obiectele
pipaite, sunetele auzite, obiecte, obiecte dupa descrierea folosirii lor, sa exprime cuvinte dintr-o
categorie data.
+ititul si scrisul: I se da subiectului sa citeasca un articol dintr-un ziar si i se cere sa spuna
intelesul a ceea ce a citit. $islexia reprezinta pierderea capacitatii de a citi. 5lexia reprezinta
incapacitaeta intelegerii semnificatiei a ceea ce a citit. I se cere pacientulului sa recunoasca
cuvintele pe care examinatorul le orografiaza litera cu litera.
*isgra(ia se testeaza cerand pacientului sa scrie propriul nume, propozitii, dupa dictare, sa
comenteze in scris activitatea sa profesionala.
2. Agnozia 2. Agnozia semnifica imposibilitatea de a recunoaste obiectele din %ur in absenta unor
tulburari ale functiilor elementare senzitivosenzioriale si in absenta unor tulburari ale functiilor
intelectuale in general.
a)Agnozia auditi"a cuprinde: agnozia pentru sunetele nelingvistice surditate pentru sunete3. ,e
cere pacientului sa stea cu ochii inchisi sa recunoasca zgomote produse de: caderea unei monede,
o legatura de chei, aprinderea unui chibrit, tic-tacul ceasului, mototolirea unei hartii, cocos, cal,
broasca etc. In acest context pacientul percepe vorbirea, dar vorbirea are si elemente nonverbale.
9nii pacienti nu diferentiaza vocea de barbat de cea de femeie, copil J batran, intonatiile. In
cursul textelor pacientul da raspunsuri nonverbale, aratand spre portrete prezentate sau spre
semnele de punctuatie prezentate.
b) Agnozia "erbala (Surditatea "erbala)# i se cere pacientului sa recunoasca vocile diferitelor
persoane. 'ulburarea de localizare a sunetelor# se cere pacientului sa localizeze in spatiu sursa
zgomotelor. 5pare de obicei in leziunile de lobi laterali.
c)Agnozia "izuala
-Agnozia vizuala pentru obiecte in care bolnavul nu recunoaste obiesctele pe care le vede. "a
teste, se arata subiectului diverse obiecte si sa le numeasca sau I se cere sa citeasca pniste obiecte
apoi sa le numeasca sau sa scrie obiectele sau sa scrie cum se manuieste obiectul. #ecunoasterea
este fie ingreunata daca obiectul e asezat intr-o multime de alte obiecte, fie usurata daca se arata
diferite forme ale aceluias obiect sau se arata modul in care se foloseste obiectul sau se urmareste
--
contului obiectului in aer sau cu privirea. 9neori pacientul recunoaste obiectul pe alte canale:
tactil, auditiv. Observatie: in afara situatiei de testare subiectul se comporta relativ normal. $e
exemplu la masa gaseste lingura4cutitul si se foloseste de el.
-Agnozia vizuala pentru imagini. "a teste- i se cere pacientului sa identifice imagini simple de
obiecte sau finite: pisica, caine, gasca etc, sa identifice figuri geometrice, sa recunoasca imagini
complexe: peisa%e sa descrie din memorie obiecte casa3, fiinte, animale, sa completeze imagini
,chita de casa3. #ezultatele: subiectul nu recunoaste imaginile obiectului desi obietul ca atare il
recunoaste8 recunoaste sensul general al imaginii dar n$ si semni'iatia ei parti$lara. ,e
constata alterarea recunoasterii optice a unei imagini a unui desen, cifra descompusa in puncte3.
5gnoz. viz. pt. imagini are : forme clinice:
5gnoz. Aiz. 5perceptiva6 e tulburata capacit. de recunoastere dar e pastrata cea de discriminare.
,ubiectul prezinta o dificultate in a identifica sau copia dupa prezentarea vizuala obiecte simple
sau desene liniare ex.: nu distinge o linie dr. de una curba, dificultate in a alege obiecte la cerere3.
5ceasta forma de agnozie viz. 5perceptiva evoca faptul ca leziunea este occipitoparietala
bilaterala.
5gnozia Aiz. 5sociata6 este afectata capacit.de discriminare4 capacitatea de recunoastere e
pastrata.
-nu poate numi,nu poate descrie si nu poate inidica , intrebuinta un obiect perceput vizual
-pastrarea capacit. de a desena obiecte si posibilitatea de a recunoaste , de a identifica prin alte
canale.
-perceptia formei si a conformatiei 6normale Ex.: palaria6 patrat asezat pe o struct. #otunda3
-nu poate alege obiectul numit dintr-un grup de obiecte
-Agnozia vizuala pentru culori. "a teste, subiectul trebuie sa numeasca culorile vazute, sa arate
culorile cerute de examinator, sa sorteze un lot de culori alegand separate esantioanele rosii,
albastre etc. #ezultate: pacientul nu poate denumi culorile obiectelor, confunda culorile intre ele8
sortarea culorilor nu e posibila. Ea trebuie diferentiata de acromatopsie6pierderea vederii colorate.
Evaluatorul cere pacientului sa examineze critic o imagine ce are o coloratie necorespunzatoare .
Trebuie diferentiata de amnezia verbala de ordin afazic afazicul- sorteaza corect culorile 4
agnozicul nu poate arata culoarea ceruta3. Trebuie diferentiata de cecitatea verticala pentru culori.
Toate culorile le pecepe ca fiind cenusii.
Agnozia de simultaneitate- bolnavul recunoaste amanunte dintr-un desen sau amanunte ale anum.
Imagini dar nu poate prinde ideea generala. In acest caz e afectat procesul de generalizare , de
recunoastere globala a configuratiei. !acientul nu prinde relatia dintre imaginile elementare
Ex.: la imaginea unui cal- denumeste coada,: urechi, @ picioare dar nu sintetizeaza cele vazute.
Agnozia vizuala pentru simbolul gra(ice alexia3, exista alexia agnozica4cecitatea verbala pura6
pacientul nu poate citi un text, scrisul spontan si la dictare e normal dar nu poate citi ce a scris.
$eosebeste literele de alte imagini. ,tie ca e vorba de litere dar nu le recunoaste. "ifrele sunt
recunoscute mai usor decat literele. !acientul citeste mai usor literele izolate decat siruri de litere,
litere decat cuvinte, litere utilizate mai frecvent decat litere rare, cuvinte scurte, dar pacientul
confunda forme asemanatoare h cu n3 sau face erori in oglinda b cu d3, face inversiuni m cu E3.
!acientul recunoaste mai usor litera daca este scrisa in fata lui, misca hartia in fata ochilor,
urmareste conturul literei. Gu deosebeste semnele de punctuatie de litere. ,crisul spontan si la
dictare e normal, dar literele mari si distante, punctuatie e dificitara, unde literele sunt omise sau
duplicate. ,crisul copiat e deficitar.
Ale)ia !agnozia) agra(ica unde literele nu pot fi citite deloc, cuvintele pot fi citite numai cand fac
parte dintr-o propozitie, cititul tinde sa devina global, scrisul e tulburat, nu poate silabisi.
!) Agno(ia tatila
Astereognozia: pactientul nu poate identifica cu ochii inchisi un obiect pe care-l tine in mana.
5gnozia tactila poate fi simulate de tulburarile de sensibilitate periferica. !oate fi simulate de
pareza, ataxi, apraxia mainii, tulburari afazice. Testarea se face intotdeauna pentru ambele main.
,e examineaza separate recunoasterea obiectului si numirea lui. I se da pacientului sa pipaie
obiecte uzuale: chibrituri, nasturi, stofe, monede, apoi obiecte nefamiliale din metal sau lemn de
forme bi si tridimensionale geometrice cub, con etc3, I se cere apoi apcientului arate pe un sir de
imagini obiectul pe care l-a pipait. I se cere apoi sa-l primeasca si sa-l denumeasca. ,e noteaza si
-:
timpul de latenta, tendinta de a-l pipai cu ambele maini, scaparea obiectului din mana. $upa
*ela/ 0 1reindler exista 9 'orme !e astereogno(ie* amorfognozia, ahilognozia, asimbolia
tactila.
Amor(ognozia e diferita de a recunoaste marimea si forma. E o agnozie de extensie.
Ahilognozia e capacitatea de a recunoaste caracteristicile materialului din care e facut obiectul.
Asimbolia tactila reprezinta capacitatea de recunoastere a semnificatiei simbolice a obiectului desi
morfologia si hilognozia sunt intacte. E o agnozie semantica. &ocalizarea leziunii se afla la nivelul
ariei senzitive controlaterale a mainii si circumvolutiunea postcentrala.
e) Agno(iile spatiale reprezinta incapacitatea subiectului de a recunoaste relatiile spatiale. In
aceasta categorie intra:
'ulburarea perceptiei spatiale, adica incapacitatea localizarii obiectelor in spatiu. 0olnavul nu
poate compara marimea si dimensiunea a : obiecte, nu poate numara un sir de obiecte.
'ulburarea manuirii datelor spatiale !apractoagnozia): pacientul prezinta si apraie contructiva,
prezinta o agnozie spatiala unilaterala si o inatentie vizuala unilaterala. $e obicei pentru
hemispatiul opus emisferei nedominante pe care il negli%eaza. $aca I se cere sa deseneze un
model reprezinta numai partea dreapta, scrie doar pe partea dreapta a colii de hartie, citeste doar
partea dreapta a unui text, daca i se cere sa deseze un ceas va desena doar partea dreapta.
'ulburarile topogra(ice: subiectul nu se orienteaza in spatiu. Gu se orienteaza pe o harta, nu poate
sa arate correct un intinerar pe o harta sau nu localizeaza corect orasele principale.
'ulburari de orientare in spatiul e)racorporal: bolnavul prezinta tulburari in exavularea
distantelor pana la un obiect intre : obiecte, pacientul prezinta tulburari in evaluarea directiilor
ex.: nu poate fixa indicatorul unui ceas la ora ceruta desi pe propriul ceas citeste corect3.
'ulburarile de orientare dreapta 2stanga#desi subiectul stie care e dreapta si stanga proprie si a
examinatorului el nu poate enumera obiectele din dreapta sau stanga lui, nu poate executa stanga
impre%ur, nu stie sa localizeze stimuli tactili4optici veniti dintr-o parte. Orientarea sus4%os,
inainte4inapoi e pastrata. &eziunea care determina agnozia spatiala se afla in lobul parietal
posterior sau parieto-occipital al emisferelului nedominant.
') Agno(ia imaginii sa$ shemei orporale 4somatogno(ia sa$ shema orporala) reprezinta
imaginea spatial ape care o are omul despre el insusi. #eprezinta propria imagine .$. Examenul
somatognoziei cuprinde discriminarea dreapta J stanga, identificarea partilor corpului prin
numire, miscare, indicare pe propriul corp, corpul examinatorului sau pe o imagine de corp
omenesc8 recunoasterea degetelor, recompunerea unei imagini a corpului omenesc din fragemente
isolate, desemnarea unei parti.
Tulburarile somatognoziei: anozognozia pentru hemiplegie. Exista anozognozie "erbala adica
negarea verbala a hemiplegiei. ,e manifesta atunci cand examinatorul pune o intrebare specifica
hemiplegiei. $e regula pacientul nu-si neaga spontan hemiplegia pentru ca ea se insoteste cu
halucinatii kinestezice.
'ulburarea anozognozica de comportament se manifesta printr-o tulburare a atentiei pacientului
hemiplegic fata de %umatatea paralizata, sustin ca pareza apartine altei persoane, exprima
sentimente de ura fata de membrul bolnav, unii pacienti personifica membrul bolnav asa numita
somatoparafrenie. 5ltii negli%eaza membrele bolnave, fac abstractie de existenta lor. 5nozognozia
apare pentru hemiplegici in stadiul acut al unei hemiplegii primele zile3, dispare in cateva zile si
caracterizeaza o leziune aflata in emisferul nedominant, girusul supramarginal angular. "el mai
adesea e pentru hemiplegia stanga.
3egarea cecitatii !orbirea)-insoteste frecvent cecitatea corticala descriu impresii vizuale
confabulatorii3-circula ca si cum ar vedea dar nu vad si se lovesc de mobila.
3.Apra4ia 3.Apra4ia. !raxia reprezinta totalitatea gesturilor si miscarilor necesare pentru efectuarea
unor actiuni voluntare, complexe in vederea indeplinirii unui scop. 5praxia reprezinta tulburarea
activitatilor gestice in absenta oricarei tulburari paralitice ataxice involuntare si cu pastrarea
cunoasterii actului care trebuie indeplinit. Examinarea pacientului apraxic urmareste punerea lui
intr-o situatie particulara, situatie test pe care nu o intalneste in fiecare zi. Trebuie sa verificam
daca intelege ce-i cerem, daca nu ii cerem sa-l imite pe examinator, daca intelege partial ii cerem
sa repete comanda si sa descrie actiunea pe care nu o poate face. Exista . categ.de miscari:
intranzitive fara obiect3, tranzitive, de imitatie.
-.
Misarile intran(iti"e fara obiect3 sunt de @ feluri :
Elementare adica miscarile isolate ale segmentelor in speta ale degetelor I se cere sa faca un inel
din police si medius4inelar, sa faca un A din index si medius, sa faca miscarea de pianotare,
flexie4extensie, abd4add de degete3,
E)presive de ordin emotional mimico-gestic I se cere sa imite surasul sa imite surasul, plansul, sa
implore, sa faca adio3,
*escriptive se fac fara obiect sa sune un clopotel, sa prinda o musca, sa se scarpine3,
Simbolice conventionale sa aplaude, ameninte cu pumnul, sa faca salutul militar, sa faca gestul
%uramantului, sa faca gestul de rugaciune3. Misarile tran(iti"e se realizeaza cu o mana: sa ia un
obiect de pe masa, sa se pieptene sa deschida usa cu cheia8 sa realizeze miscari cu : maini: sa
bage ata in ac, sa aprinda o tigara, sa puna o harie in plic, adica sa imite examinatorul.
Borme clinice: Apra)ia melocinetica !apra)ia inervatorie ) afecteaza in principal muschii
mainilor, degetelor, fetei, cu incetinirea miscarilor de rigiditatea muschilor interesati. ,e observa
pierderea miscarile fine, pierderea armoniei segventialegenerale a miscarii. E in primul rand o
apraxie digitala, intereseaza miscarile automate si cele voluntare. ,e intalneste la bolnavii cu
leziuni premotorii. !acientul nu reuseste sa faca gestul izolat elementar care e grosolan, imprecise,
dar reuseste sa execute gesture complicate. !acientul face impresia ca tatoneaza, ca nu a invetat
inca bine miscarea pe care trebuie sa o faca, nu are siguranta sau finetea miscarii.
Teste: sa faca un A cu : degete, sa apese la comanda pe un buton, sa dactilografieze, sa manuiasca
un instrument musical, sa impinge un obiect cu piciorul, sa descrie cu piciorul in aer sau pe sol o
figura geometrica, sa miste glezna la comanda.
Apra)ia mersului se caracterizeaza prin pierderea initiativei si neindemanarea la mers precum si
tulburarea controlului voluntar. 0olnavul bate pasul pe loc, merge cu pasi mici cu varful
picioarelor, desprinde greu piciorul de pe sol, membrul inferior se incruciseaza, tahibazie,
trunchiul ramane in urma. 5cest aspect apare in tumori frontale care invadeaza partea anterioara a
corpului. E defapt o defectiune a mecanismului de declansare a unor reflexe cu sediul subcortical
prin afectarea cailor frotopontocerebeloase.
Apra)ia ideomotorie-datorata unei intreruperi a cailor dintre centrii formularii unui act si centrul
executiei lui.!acientul nu e capabil sa execute cand doreste sau la comanda o actiune, cu toate ca
el are in minte planul actiunii si poate descrie acest plan, isi poate pieptana parul, sterge nasul
.s.a.m.d. atunci cand miscarea este automata dar nu si la comanda. 5prax. ideomot. e adesea
bilaterala, in varianta unilat. e de regula, stanga. &eziunea cea mai frecventa si mai importanta
este leziunea girusului supramarginal, respectiv aria @*. ;irusul supramarginal stg.lezarea
lui3Kapraxie ideomotorie, iar lezarea girusului supramarginal drept determina o apraxie
ideomotorie stanga.
!rincipalele teste sunt: sa execute gesturi fara finalitate, intranzitive opt cu degetul38 gesticulatii
simbolice conventionale sau cu valoare emotionala3-mimat.
Apra)ia ideatorie- se datoreaza programarii incorecte a unei secvente complexe de gesturi.
!acientul nu poate elabora planul actiunii, 7iscarile simple sau izolate le executa corect dar nu le
poate asocia intr-o actiune complexa cu scop, nu poate imita o miscare, recunosaterea obiectelor
e pastrata dar manuirea nu mai este corecta. Este o apraxie de intrebuintare , se evidentiaza la
manuirea obiectelor si e intotdeauna bilaterala. Este o suferinta generala a corpului in boala
5lzheimer3 sau stari toxice. Testarea acestei apraxii se face asezand in fata pacientului un ciocan ,
o periuta de dinti, foarfeca, lacat cu cheia , o lumanare cu chibrit.I se cere subiectului sa ia pe rand
obiectele in mana si sa arate cum se folosesc .
Apar)ia constructiva- se caracterizeaza prin dificultatile pacientului de a aprecia si realiza relatiile
spatiale si de a executa constructii simple sau complicate.
Exista : categorii de probe: de desen si constructie. $esenul spontan figuri geometrice, figuri in
perspective3, desenul copiat, desenul schematic la cerere schita unui ciocan, roti3, desenul din
memorie o bila, casa3. !robele de constructie: sa faca din chibrituri figuri geometrice, din cuburi
un turn, sa recompuna din bucati de carton taiate figura unui om. Erorile pe care le pot face
pacientii: conturul desenului e neregulat, partile desenului sunt inalte, copia desenata e mai mica
sau mai mare decat desenul. !oate sa apara fenomenul de frica4spatial gol closing in3. E vorba de
-@
tendinta de a suprapune copia peste model. In cazul apraxiei constructive leziunea se afla in
%umatatea posterioara a emisferelor cerebrale, adica in %umatatea posterioara a emisferelor
dominante si apar modificari de constructie, pacientul simplifica desenul8 daca e in %umatatea
posterioara a emisferelor nedominante desenul copiat e posibil, apare in modificarile desenului in
persepctiva, se insoteste de negli%area spatiului stang.
5praxia de imbracare: tulburarea gesturilor care necesita actul de imbracare in absenta unei
apraxii ideomotorii sau ideatorii. !acientul nu se poate imbraca, nu-si poate lega sireturile nici
spontan nici la comanda. E constient de infirmitate si se plange de ea. 5praxia de identificare
evoca leziunea in emisferul minor.
+I. P/I0ICUL.
5precierea lui e importanta in orice realizare neurologica, neputand fi luata in detaliu,
insa.
Starea de constienta. !acientul poate fi vigil, alert, cu posibilitatea de a fi informat cu elemente
din lumea incon%uratoare. !acientul poate avea tulburari de constienta. ,unt adevaratele tulburari
psihice in cazul tulburarilor motorii 6 psihoorganice. 5cestea pot fi in leziunile situate in partea
superioara a trunchiului cerebral: mutismul akinetic, starea vegetativa persistenta dupa leziunile
cerebrale. In leziunile situate in nucleii bazali: stupoarea, confuzia si obnubilarea. In lexiunea
situate in cortex: rigiditatea de decorticare, surdo-mutitatea, agitatia, amnezia posttraumatica. In
leziunile la eta%e variate: rigiditatea de decerebrare, logopedia, subiectul in coma care poate fi
constient sau inconstient.
5precierea starii de constienta se face dupa ;lasgoE "oma ,cale.
PUNC-A8 A&UL-I COPII
RAS43S 5C4.AR -*ESC%6*EREA 5C%6.5R
@ spontana spontana
. zgomot zgomot
: la durere la durere
- Bara raspuns la raspuns
RAS43S +ERBA.
/ Orientat corect zambeste
@ "onfuz,dezorientat !lange, tipa consoloabil3
. "uvinte neclare 7ormaie neclar
: ,unete neclare 5giat neconsolabil3
- Bara raspuns Bara raspuns
RAS43S 75'5R
< ,pontan la comanda3 ,pontan la comanda3
/ &ocalizarea durerii &ocalizarea durerii
@ $irectionare gresita la durere $irectionare gresita la durere
. #aspuns in flexie #aspuns in flexie
: #aspuns in flexie #aspuns in flexie
- Bara raspuns Bara raspuns
-O-AL :; :;
Teoretic, insumarea trebuie sa fie -/ pentru un om normal. 9n scor de cel putin > indica un
traumatism sever la pacientul traumatizat craniocerebral. !acientul e in coma cand scorul e egal
-/
sau mai mic decat >. &a bolnavul comatos raspunsurile ocular, verbal si motor sunt de regula de
nota ..
Comportamentul general si modul de prezentare. !acientul se prezinta puternic sau slab,
cooperant4indiferent, calm4iritabil, curat4neingri%it. ,e prezinta introvertit4 extrovertit,
negativist4optimist. 5titudinea fata de cadrul medical este increzatoare, devine confident sau
invers.
7obilitatea activitatii mentale. !oate fi logica sau coerenta, volubil cu fuga de idei maniaci3,
ezitant, retardant, negativist, mutism depresii3, poate fi incoerent, repetitiv, circumstantial
deteriorari organice3. 9neori poate aparea vorbirea sarcastica psihopati, paranoici3, apare
vorbirea incoerenta ezitanta schizofrenie3. In paralel se observa activitatea motorie generala:
hiperkinezie4neliniste maniac3, lipsa de initiativa4spontaneitate asa cum apare in sindroamele
emotionale.
+II. /-A-U/UL EMO-IONAL.
,tatusul emotional e evaluat pe baza unor
riterii o#ieti"e : lacrimi, paloare, inrosirea obra%ilor, eventual aparitia tahicardiei,
transpiratii, tremor, midriaza.
riterii s$#ieti"e: subiectul e calm, linistit sau vessel, euforic, exaltat, excitabil status
maniacal3 sau subiectul e descura%at, fara speranta derpresiv3 sau subiectul e rece,
distant, suspicios, indiferent, apatic schizofrenic3. $e asemeni se noteaza si tendintele
emotionale, mai ales cele predominante. Exemplu: subiectul e sociabil, prietenos sau
izolat, retras, sau e impulsiv, iritabil, excentric. In unele boli organice subiectul poate fi
euforic cum se intampla in scleroza multipla label indifferent3 sau pot avea schimbari
bruste de comportament sindrom pseudobulbar3.
ontin$t$l gan!irii 49n alt aspect in evaluare il constituie), capacitatea subiectului de a
cugeta. ,e noteaza preocuparile dominante. Evaluatorul trebuie sa se intereseze de
povestea vietii a pacientului, daca au existat necazuri, decese, probleme financiare.
7otivul pentru care a venit la consut, atitudinea lui fata de boala si personalul medical,
relatiile subiectului cu cei din %ur, atentia subiectului fata de legi daca are tentative de a
face acte antisociale3, planuri de viitor, idealuri si scopul vietii sale, atitudine filosofica
generala. ,e vor remarca tendintele obsesive, fobiile, iluziile, halucinatiile, senzatia de
de%a-vu, senzatiile de depersonalizare, senzatiile si sentimentele de autodepreciere,
sentimentele ca gandeurile ii sunt manevrate, ideile de sucid.
/en(ori$l si intelet$l. 5cest capitol reprezinta cea mai importanta parte din examinarea
starii mentale a subiectului. "uprinde mai multe aspecte:
-orientarea care e temporala subiectul va fi intrebat in legatura cu ora, data, ziua, luna, sezonul,
anul si orientarea spatiala cum ar fi numele orasului, strada, orientarea dreapta4stanga, sus4%os,
precum si identiatea persoanelor din %ur, personalul medical, alti pacienti, rude3, -identitatea
proprie e intrebat cum se numeste, varsta, domiciliul, locul si data nasterii, daca e casatorit si cu
copii, ce si unde lucreaza3,
-atentia I se cere subiectului sa sublinieze anumite litere pe o pagina tiparita si se noteaza viteza
si corectitudinea8 sa repete o poveste citita de un examinator J se paote remarca faptul ca
subiectul e distrat, are fluctuatii de atentie sau a pierdut puterea de contreare8 i se cere sa repete o
serie de numere, in aceeasi ordine in care i-au fost prezentate cu un ritm de -4secunda, i se
prezinta serii de @-= numere3. 9n adult sub // de ani cu un nivel mediu de inteligenta e capabil sa
repete = nr iar peste // de ani doar < nr. #epetarea corecta a = nr consecutive corespunde unei
performante la nivel de varta de -@ ani. < pentru -*, / pentru =, @ pt @ ani.
-intuitia si fle4ibilitatea gandirii. I se cere subiectului sa i se denumeasca cu un singur cuvant:
caciula, camasa, dulap8 gaina, rata, gasca8 cutit, furculita8lingura. ,a indice contrariul cuvinte:
mare, gras, bun, vesel, silitor. ,a arate care din cuvintele dintr-o insiruire nu seaman in grupele
respective. ,a explice sensul figurat al unor proverbe. ,e va determina daca subiectul realizeaza
ca sufera de o boala fizica4psihica, daca e constient de prezenta unor tulburari de memorie si
%udecata, daca apreciaza daca are nevoie de tratament, daca e indiferent la simptomele pe care le
prezinta sau daca considera ca schimbarea e in el sau in afara lui.
-<
e) Memoria depinde de o serie de procese fiziologice si psihologice desfasurate intre perceptia
unui stimul si reproducerea lui. E un proces ale carui componente sunt inregistrarea, stocarea si
regasirea informatiilor. ,e testeaza . aspecte:
7emoria de lunga durata: I se cere o reproducere dupa ore4ani, dupa niste evenimente,
intreband data si locul nasterii, varsta prezenta, varsta cand a inceput si terminat scoala,
data casatoriei si varsta avuta atunci, date despre copii, domiciliu, alfabetul, sa reproduca
cantece din copilariei, date de evenimente istorice importante
7emoria de scurta durata: I se cere reprezentarea dupa minute, maxim - ora, fiind intrebat de
cat timp e in spital, ce a mancat in ultima masa, cum a venit la cabinet, numele celor care
il ingri%esc, evenimente din ziua respectiva
7emoria imediata: I se cere reprezentarea dupa secunde pana la cateva minute, i se spune
pacientului un nume4adresa si e intrebat asupra datelor pana la . minute4- ora, i se cere sa
memoreze . cuvinte la inceputul examinarii apoi sa le spuna mai tarziu mar rosu
delicios3, I se prezinta o serie de cifre in ritmul de - pe secunda si i se cere sa le reproduca
inainte4inapoi. Gormal se retin =-> cifre.
') 8$!eata si gan!irea a#straata. ,ubiectul e intrebat cum se va comporta in anumite situatii
sociale: ce faci daca gasesti pe strada o scrisoare pierduta care adresa destinatarului si timbre
neobisnuite8 ce faci daca te afli intr-o sala de spectacol si simti miros de fum sa explice diferenta
dinter minciuna si greseala, mizerie si saracie, sa interpreteze unele proverbe.
2testarea cunostintelor generale- I se vor pune intrebari simple din domeniul istoriei si geografiei:
numele presedintelui tarii, datele celor : razboaie mondiale, semnificatia sarbatorii nationale, sa
numeasca oceanele4continentele, capitalele unor state.
Capacitatea intelectuala. $e regula capacitatea intelectuala poate fi evaluate pana in prezent. $e
asemenea e intrebat despre performantele scolare si4sau evenimente, esecuri.
Evaluarea cantitativa !inteligenta) se poate face prin teste psihologice, astfel exista posibilitatea
de a calcula indicele de inteligenta IO care la un om normal se afla intre )*---*.
-@* sau peste 6capacitatea intelectuala aproape geniala
--*--@* 6inteligenta superioara
)*---* 6inteligenta medie
=*->* 6limita inferioara
/*-=* 6debilitate mintala
:/-/* 6imbecil
sub :* 6idiot
"a definitie inteligenta reprezinta facultatea de a cunoaste si a intelege.
$in punct de vedere al varstei intelectuale debilul e situat inte =--* ani, imbecilul intre :-= ani,
idiotul sub : ani. In unele universitati americane determinarea IOului reprezinta un criteriu
fundamental pentru admiterea la facultate8 pentru studiul in conditii normale IOul trebuie sa fie
mai mare sau egal cu -:*. In cursul vietii IOul atinge maximul in %urul varstei de -/--> ani. $upa
aceasta varsta IOul scade lent si se prabuseste la varsta senile. !erformantele intelectuale
performeaza pana la adolescenta atunci cand ating un plafon maxim apoi scad imperceptibil.
5ceasta degradare fiziologica e minima de-a lungul vietii. 5dultul poate achizitiona noi
cunostinte dar in general el isi foloseste experienta castigate de-a lungul vietii. In timp omul poate
fi mai intelept dar nu mai inteligent. IOul normal poate scadea la dementa datorita atrofierii
cerebrale.
S'(-I(& S(*$)I%'$&.) S% $)I*$)I+
M.%.A'II&$ SIM&$5
PA-OLOGIA PLEXULUI CER+ICAL
%europatia suprascapularului care contine fibre din "/-"<. ,uferinta n. scapular e
de cele mai multe ori datorata unor leziuni traumatice. !rincipalele cauze care determina suferinta
sunt fracturile clolului scapulei care genereaza o pareza tardiva, sindromul dureros amiotrofic al
umarului, sindromul de incercare la nivelul incizurii scapulei pentru persoanele care fac miscare
-=
repetate de abductie si adductia a bratului. 5bservatie: toate miscarile ample ale umarului
supraintind nervul si in plus exista gesturi profesionale sau sportive care adauga acestei intinderi a
nervului microtraumatisme in cazul aruncarii sulitei, greutatii etc3.
O alta cauza: capsulitele retractile ale articulatiei glenohumerale care solicita in exces si
tensioneaza nervul. 9neori paote apare o leziune de suprascapular in cazul tratamentului cu
sulfameide sau dupa hepatita virala. "linic apar dureri pe partea lateroposterioara a umarului cu
iradiere larga pe brat in teritoriile "/-"< accentuate noaptea si in $&. 9neori apar dureri la
manevrele de adductie orizontala a membrului superior sau la presiunea la marginea superioara a
scapulei. $eficitul motor se manifesta prin greutate la abductie membrului superior mai ales in
primele -/+ datorita afectarii muschiului supraspinos deficit care e bine compensate de rotundul
mic.
%e"ralgia circumfle4ului (a4ilarului) cu fibre din "/-"<. Gervul circumflex provine
din trunchiul secundar posterior al plexului brahial. 5re un raport strans cu colul chirurgical al
humerusului. Teritoriul senzitiv al nervului e reprezentat de umar si fata externa a bratului.
Teritoriul motor e reprezentat de deltoid si micul rotund. 7iscarile interesate: abductia orizontala
a bratului, ante4retropulsie si ca accesor rotatia externa a umarului. "auza care afecteaza nervul
axilar pot fi traumatice, cel mai adesea luxatia anterioara a capului humeral si mai ales manevrele
de reductie a acestuia, sindromul 5&;O amiotrofic al umarului, intoxicatiile cu metale grele !b,
"b3, in cursul unor boli infectioase malaria, lifterie, dizenterie3, in unele cazuri prin narcoza sau
in cursul somnului. 5spectul clinic: hipoextensie in zona umarului sip e fata externa a bratului.
$in punct de vedere motor: deficit mare de abductie a bratului mai ales abductia orizontala,
suplierea prin supraspinos e mica, afectarea la verticala a menrului superior. !aralizia micului
rotator e supliat complet de supra si subspinos ambii de nervul circumflex.
%er"ul musculocutan cu ramuri din "/-"=. 5natomic nervul provine din plex secundar
anteroextern al plexului brachial. "a traiect trece inapoia muschiului pectoral, perforeaza
muschiul coracobrahial, trece intre biceps brachial si brahialul anterior si a%unge subcutanat la cot
unde trece de cele : ramuri terminale anterioara si posterioara care deservesc teritoriul senzitiv al
nervului. Bunctia senzitiva a nervului deserveste senzatia segmentului antero4postero externa a
antebratului. Bunctia motorie deserveste . muschi: biceps brahial supinatie, flexie antebrat,
adductie prin tendon scurt, abductie prin tendon lung3, coracobrahialul adductor si proiector
inainte al bratului3, brahialul anterior flexor al antebratului3. !aralizia nervului asociata frecvent
paraliziei plexului poate fi inlocuita prin sectiune4compresiune iatrogena sau rar criptogenetica.
"linic: neuropatia nervului se manifesta prin slabirea fortei antebratului pe brat deoarece din .
muschi : sunt compromisi si se realizeaza prin coracobrahial si hipoanestezia regiunii externe a
antebratului.
%er"ul radial contine fibre din radacinile de la "/-"> P radacina T-8 ia nastere din
trunchiul secundar posterior al plexului brahial. "a traiect strabate fata humerotricipitala apoi
santul de torsiune al humerusului, santul bicipital extern si a%unge la interlinia cotului unde da cele
: ramuri terminale: o ramura anterioara cutanata si o ramura posterioara musculara, ramura
posterioara care perforeaza muschiul scurt supinator si se termina in mai multe ramuri.
#amurile musculare care pornesc din trunchiul nervului radial sunt organizate la . nivele:
la nivelul bratului se desprind . ramuri pentru muschiul triceps brachial
regiunea externa -4. inferioara a antebratului unde se desprind ramurile pentru m lung
supinator, radial - si :, scurt supinator
regiunea posterioara a antebratului unde ramurile se desprind in : straturi: strat super(icial:
pentru muschiul anconeu, extensor comun al degetelor, extensor al auricularului, cubitalul
posterior strat pro(ound: pentru muschiul lung abductor al policelui, scurt si lung extensor
al policelui, extensor propriu al indexului.
#amurile senzitive sunt organizate in:
colateralele din trunchi: ram cutanat intern care asigura regiunea posterioara a bratului, ram
cutanat extern pentru -4. mi%locie a fetei posterioare a antebratului
ram anterior cutanat.
"auzele care determina suferinta nervului radial pot fi -locale la mai multe nivele:
->
-compresiunea in car%a axilara8 la niv. santului de torsiune al humerusului apare o neuropatie
de incarcerare enthrapment neuropathN36 afectare a trunchiurilor nervoase care trec prin
spatii inguste fiind delimitate de pereti inextensibili orice proces inflamator dezvoltat la
niv.trunchiului nervos nu are capacitate de expansiune 3. "ompresia face ca la nivelul santului
de torsiune al humerusului este ca un %gheab la supraf. osului8 el e dublat de o teaca fibroasa3
sa apara alterarea nervului si alterarea tuturor ramurilor lui P alt factor supimentar- infectios
sau toxic.
-trunchiul nervului radial poate fi comprimat si in urma unei fracturi, a diafizei humerale, in
conditia in care calusul exuberant inglobeaza nervul.
-la niv. antebratului- e interesat intreg trunchiul sau ramul profund. araliziile disociate- este
interesata lo%a supinatoare perforarea muschiului scurt supinator3 prin fractura combinata de
cubitus cu dizlocarea capului radial, lipom, tumora, epicondilita, bursita.
-O alta cauza e traiectul anormal al nervului.
-Exista posbilitatea ca nervul sa sufere in intoxicatii cu metale grele !b3 mai ales la nivel
radial drept.
.ezarea nervului radial duce la#
atitudini anormale antebratul se gaseste in flexie pe brat, mana in pronatie si flexie pe
antebrat, police addus si usor flectat iar ultimele @ degete usor flectate.
$eficite motorii: extensia antebratului pe brat datorita afectarii muschiului triceps P anconeu,
extensia mainii pe antebrat datorita afectarii radialilor - P : lung si scurt extensor3,
extensia falangei - a degetelor datorita afectarii functionale al extensorului comun P
propriu al policelui, abductia mainii datorita lezarii radialilor, supinatia mainii datorita
scurtului supinator P brahioradial. $e asemenea scad adductorii mainii datorita cubitalului
posterior, scade flexia antebratului datorita brahioradialuilui, scade abductia policelui
datorita afectarii lungului abductor al policelui. ,cade foarte mult flexia degetelor pentru
ca nu exista contractie antagonistilor, nu exista contractia extensorilor comuni ai degetelor
care fixeaza mana.
Teste de obiectivare a deficitului motor:
-testul lungului supinator Jnu apare coarda lungului supinator la rasfirarea degetelor pe masa,
testul reliefeaza tend. extensorilor degetelor.
-testul salutului militar- nu poate pentru ca are mana cazuta
-testul %uramantului- flexia dorsala la niv. pumnului
-testul pumnului strans- mana cade
-testul pronatiei in resort- mana e supinata fortat, pasiv dar nu poate mentine pozitia si revine
in pronatie
c3 Tulburari trofice J se constata scaderea marcata a reliefului muscular in reg. post. a bratului
si antebratului
- se inregistreaza cianoza si edem de declivitate a mainii. !oate
aparea sinovita hiperplazica la niv. fetei dorsale a mainii, la niv. tecilor extensorilor6 falsa
tumora dorsala a carpului.
d3 Tulb. de reflexe osteotendinoase #OT3: afectate-reflex bicipital datorita rad. "= si reflexul
stiloradial "<-"=.
e3 Tulburari de sensibilitate
-subiective- percepute ca parestezii amorteli, furnicaturi3 ce afecteaza intreg teritoriul cutanat
al nv. #adial
-obiective- se constata aparitia unei zone de anestezie pe fata dorsala a policelui si I spatiu
interosos
Tipuri topografice:
-$aca leziunea se gaseste in axila- cel mai frecvent determina o suferinta totala a intregului
nerv.5fectarea e totala cu toate ramurile motorii si terit. senzitiv cu aparitia tulburarilor
trofice.
-$aca procesul patologic se dezvolta in santul de torsiune a humerusului scapa ramurile pentru
lunga portiune si vastul extern din triceps8 reflexul tricipital e conservat.
-)
-$aca leziunea se produce in -4. inferioara a bratului scapa tricepsul, anconeul si lungul
supinator.
-$aca leziunea se produce la nivelul capului radial scapa cei trei muschi de mai sus si
extensorii carpului rad. I , II si cubitalul posterior3 P ramul senzitiv pentru mana.
%er"ul median
5re originea in radacinile de le "<- T-
'raiect- trece prin partea antero-interna a bratului , a%unge la cot unde merge pe partea
anterioara a trohleei sub aponevroza bicepsului la acest nivel nv. e superficial si in relatie directa
cu artera humerala3 dupa ce trece prin rotundul pronator pe sub arcada fibroasa radio-cubitala a
flexorului comun superficial al degetelor apoi trece printre flexorul comun profund al degetelor
pe de o parte si pe de alta parte flexorul propriu al policelui dupa care a%unge in -4. inferioara a
antebratului unde devine din nou superficial trecand printre tendoanele palmarului mare si mic,
strabate canalul carpian si a%unge in palma.
6nervatie- #amurile musculare ale muschilor:
la cot: rotund pronator, marele palmar, micul palmar.
la antebrat: flexorul comun superficial al degetelor, flexorul comun profund al degetelor,
lungul flexor propriu al policelui
la iesire din santul carpian nv. da ramuri pentru: scurtul abductor, scurtul flexor, opozantul
policelui, lumbricalii I si II.
Bunctia senzitiva o asigura pentru un teritoriu cutanat pe (ata palmara a indexului, mediusului,
police si %umatatea radiala din inelar plus zona corespunzatoare din palma8 pe (ata dorsala J un
teritoriu mic la nivelul falangei distale a degetelor II, III si Q radiala a degetului IA.
Gv. median- importanta functie vegetativa:
conduce ma%oritatea fibrelor vegetative pt membrul superior si mai ales pt mana.
"auzele afectarii nv. median:
traumatisme si compresii- se exprima la @ niveluri:
la nivel brahial- determinate de ischemia trunchiului nervos
la niv. cotului- proces supercondilian humeral, fracturi epicondiliene sau calusuri hipertrofice ale
acestor fracturi genereaza iritatie 6R ,$# de incarcerare intre humerus si cubitus in cursul
reducerii unei luxatii de cot sau intr-un ,$# colcmen 3
la niv. antebratului- fracturi si procese traumatice, hematom post traumatic, compresie la niv.
canalului pronator
la niv. canalului carpian- procese mecanice, vasculare.
"analul carpian- un spatiu, canal osteofibros, inextensibil, delimitat profund de planul articular si
osos, iar superficial de ligamentul inelar al carpului. !rin el trec tendoanele flexorilor, vase si
nervul median. Orice inflamatie sau suferinta cauzatoare de compresie intereseaza nervul median.
"auze care determina aparitia ,$# de nerv median:
cauze ocupational- profesionale profesii manuale care se desfasuara cu flexie- extensie
repetate3
dupa /* ani- factorul vasculo- ischemic care apare in cadrul unui proces de arterioscleroza
sistemic. 5cestia reprezinta factorii favorizanti.
Bactorii determinanti:
fracturile sau luxatiile oaselor carpului
tenosinovitele acute sau cronice reumatismale cele care apar in !# sau T0" 3
unele suferinte sistemice- mielomul multiplu, amiloidoza
endocrinopatii- mixedem, acromegalie,
la sarcina sau la menopauza
!rocesele degenerative osoase, mai rar infectiile acute, tromboza arterei nv. median sau tumori
ale nv. median.
5tunci cand ,$# de canal carpian prezinta .... se pune problema unor infectii virale cu
trofism nervos sau diabet zaharat.
:*
&a nivelul mainii- leziuni traumatice uneori obsesive pot fi reprez. $e fracturi, artroze la osul
scafoid3 care sa intereseze fibre mai %os de canal.
A doua categorie de (actori6 factori infectiosi
..Intoxicatiile sau nevritele degenerative
,emiologia generala
$eficitul 7otor
- afectare grava a flexiei mainii pe antebrat palmarii mare si mic3
-flexia mainii e puternic compensata de cubitalul ant.
-pronatia6 *8 pronatia antebratului este f. deficitara pt ca ambii pronatori sunt compromisi
- flexia falangelor : si ., la niv. de index si medius este *
Observatie: -flexia falangei - e posibila pt ca ea depinde ,in principal, de interososi
-scapa ultimele : degete pt ca ramurile di flexorul comun sunt inervate de cubital
Blexia policelui scade f. mult datorita afectarii si...
E compromisa opozitia policelui datorita opozantului.
5bductia policelui scade f. mult prin afectarea scurtului abductor .
5titudini particulare in afectarea nv. median:
-antebratul supinat, policele in extensie
Teste de evidentiere a deficitului motor:
-proba de grata% pe care nu o poate face cu indexul
-proba flectarii degetelor in pumn
-proba pensei digitale police-index6*
- proba pensei tridigitale police-index-medius6*
- proba incrucisarii degetelor Jindexul si mediusul raman intinse
Tulburari trofice:
5trofia musculara intereseaza lo%a anterioara a antebratului si eminenta tenara. 7odificarile
vasomotorii presupun aparitia cianozei la niv. degetelor, hipersudoratie, descuamare, friabilitatea
fanerelor.
Tulburarile de reflexe:
-reflexul medio-palmar6*
-percutia reg. tenare da o reactie pseudomiotonica cu raspuns lent si perseverent.
Tulburarile de sensibilitate: sunt de tip hipo-4 anestezie in teritoriile descrise si poate sa apara si
cauzalgia.
8orme topogra(ice#
superioara J nerv interceptat la nivel superior
paralizia mi9locie- : sindroame #
,$# de canal epicondilian 6Run ,$# rar, apare printr-un proces supracondilian inflamat,
determina forme disociate de paralizie
,$# pronator 6R e mai putin motor , in cea mai mare masura senzitiv
,$# interosos anterior 6R,$# motor, intereseaza flexorul lung al policelui, partea SSSS a
flexorului comun al degetelor, patratul pronator8 apare in fracturi ale antebratului care
genereaza compresie si poate aparea ocupational sau spontan.
in(erioara# ,$# de tunel carpian si unele paralizii ale ramurilor distale
-sindrom de tunel carpian - apar dureri si parestezii nocturne, apoi tulburari trofice pana la
amiotrofie, redoare in art. interfalangiana, aceste suferinte fiind mai ales nocturne sau matinale.
In timp suferinta evolueaza , apare durerea paroxistica criza3 in primele . degete8 uneori iradiaza
si la distanta . In timp apar tulb. trofice care intereseaza pielea, unghiile si parul. E afectata
sensibilitatea obiectiva si in timp se instaleaza gradat3 un deficit motor tenian. "u timpul
eminentele tenare sufera un proces de amiotrofie, in 1sant2.5cest semn arata ca s-a a%uns in faza
cronica.
-paraliziile ramurilor distale ale nv. median- apar ocupational-profesional. 9neori apar ca niste
parestezii discrete la niv. tenar. 5lteori se asociaza cu tulburari de sensibilitate subiectiva si4sau
obiectiva.
:-
7anevre si semne de evidentiere:
-afectarea nervului produce J 75G5 ,I7I5G5 J de maimuta
----policele in abductie si eversie, atrofie a eminentei tenare 6R sant
- gheara simiana J indexul nu se flecteaza, mediusul partial si policele ramane extins
- semnul !IT#E, J indexul nu poate zgaria masa.
- tulburari senzitive in tegumentele care acopera grupele musculare respective
- desfiintarea prizei tridigitale
- suferintele se insotesc de tulburari vasomotorii deoarece este un nerv mixt avand o importanta
vegetativa J exista riscul aparitiei sin!rom$l$i a$(algi. El este considerat unul din cele mai
dureroase ,$# din patologia umana. 5pare prin intrunirea a cel putin : factori etiologici: leziunea
sa fie limitata sa lezeze partial3 si leziunea sa fie localizata la niv. cotului.
"a mecanism e aparitia unei efapse Jo falsa sinapsa intre fibrele somato-senzitive si fb.
vegetative. Influxul aferent pe calea senzitiva se transmite atat octodronic cat si antidronic.
!e langa acest mecanism- datorita vasodilatatiei determinate de supradistensia vaselor
mici, cutanate apare senzatia de arsura. 5ceasta senzatie e data de neurochinina eliberata la niv.
acestor efapse.
Tabloul clinic este dominat de:
-durere cu caracter de arsura, e permanenta si persistenta 8 la niv. mainii e superficiala si e calmata
de rece si umed si e exacerbata de cald. !e acest fond de durere permanenta apar exagerari algice
deosebit de intense pt o durere cu caracter vegetativ , e permanenta reverberare
-durerea se insoteste cu tulb. vegetative Jischemice si hiperemice.
5par ,in timp, tulburari trofice Jafecteaza pielea si fanerele.
O forma speciala de suferinta dureroasa la niv. mainii , la interferenta teritoriilor nv.
cubital si median 6R metaarpalgia iritatia traumatica, reumatica sau degenerativa datorate
afectarii osoase sau periosoase a ramurilor interdigitale ale celor : nervi Jmedian si cubital, ceea
ce determina aparitia unor dureri deosebit de imp. in spatiul interosos . si @, dureri care pleaca si
intereseaza si degetele corespunzatoare.3 !aralizia acestui nerv este cea mai invalidanta si cea mai
importanta leziune periferica a mainii.
aralizia de ner" cubital
Origine in trunchiul secundar al plexului brahial
Origini J "> J T-
Traiect profund pe fata interna a bratului Pcelelalte elemente ale pachetului vasculo-
nervos, trece prin septul intermuscular pentru ca la nivelul cotului sa devina superficial si sa traca
prin santul epitrohleo-olecranian mergand in %urul -4. sup. a diafizei cubitusului. $e aici a%unge in
lo%a anterioara pe fata interna3 a antebratului in vecinatatea muschiului cubital anterior3 si a%unge
la nivelul canalului carpian e superficial - el este plasat inaintea ligamentului inelar si osului
pisiform3, apoi la nivelul palmei in pozitie externa3 si a%unge intre degetele @ si / facand o arcada
palmara spre index. &a nivelul palmei da : ramuri terminale 6un ram superficial senzitiv3 si un
ram profund motor3.
#amurile motorii inerveaza:
cubitalul anterior J flexia pumnului alaturi de marele palmar
cei doi lumbricali interni
interososii dorsali si palmari J deserveste flexia metacarpoflangienelor si adductia degetelor,
alaturi de scurtul abductor al degetului / auricular3 abductia degetelor.
flexorul profund al degetelor pentru degetele @ si / J flexia falangei . pe falanga :
adductor al policelui
pentru muschii degetului / auricular3 6 opozant al auricularului J impreuna cu opozantul
policelui fac pensa cubitala, abductorul auricular, scurt flexor auricular.
,enzitiv J nervul asigura inervatia senzitiva a fetei dorsale a degetului / si a Q cubitale a
degetului @.
Gervul cubital deserveste muschii care fac miscarile fine ale mainii
::
,pre deosebire de radial si median care coordoneaza miscarile de forta.
"auze:
traumatice J la nivel axilar, traumatism direct ce va interesa integral trunchiul nervului cubital
- la nivelul bratului J traumatism, fractura rar8 nervul e prote%at de muschi3 sau
proces supracondilian cu caracter compresiv.
- la nivelul cotului cel mai frecvent3 J traumatisme directe, indirecte,
traumatisme pe partea interna a cotului cu4 fara fracturi, uneori sectionari de muschi inclusiv
de arme albe3.
- la nivelul antebratului J mai rar3, leziunile pot fi determinate de fracturi,
calusuri hipertrofice, cicatrici posttraumatice, rar J anevrism de artera ulnara.
- paralizii distale J traumatice J profesionale4 sportive sau compresive.
- cauze variate J boli de sistem sau boli infectioase lepra3, cele mai cunoscute cauze.


,uferinta acestui nerv dezvolta in timp grifa gheara3 cubitala, abductia si adductia 6 *, degetele
@, / nu pot face flexia falangei - si extensia falangei : si . datorita compromiterii lumbricalilor si
interososilor.5dductia policelui 6 *, flexia falangei - este scazuta, degetul / este imobil. Imaginea
este: extensia ultimelor doua falange cu flexia primei ultimele doua degete, policele departat de
index si mana subtire, eminenta hipotenara fiind plata, iar spatiile interosoase fiind atrofiate J
mana de predicator.
7anevre de diagnosticare teste de obiectivare3:
testul evantaiului J rasfirarea degetelor este imposibila
testul foii de hartie J semnul B#O77EGT J sa prinda o foaie de hartie intre police si index J
nu poate datorita paraliziei adductorului policelui, pensa cubitalului fiind abolita, miscarea
de lateralitate a auricularului este *.
Testul grata%ului - cu degetele @ si / sa zgarie masa, nu poate cu auricularul datorita faptului
ca nu poate face flexia3.
Testul pensei police- auricular J incomplet sau fara forta
Testul calicelui J !IT#E, J degetele trebuie sa se apropie a.i. causului pumnului sa fie cat
mai adanc
Testul manunchiului.
Tulburarile senzitive J marginea cubitala a mainii si partial inelarul
Tulburari vasculotrofice de tipul uscaciunii pielii, hiperkeratoza, atrofii musculare si deformari ale
unghiilor. Intereseaza eminenta hipotenara, interososii, lumbricalii ., @, 6R mana scheletica.
Tipuri topografice:
afectarea nervului la nivelul bratului este o localizare rara dar daca apare este completa.
la nivelul cotului- la luxatia nervului cubital in tunelul epitrohleo- olecranian 6R parestezii
furnicaturi3, amorteli, arsuri, dureri fulgurante violente3 6R hipoestezie durabila
pierderea sensibilitatii3
caracteristic J amiotrofia spatiului I interosos, se adanceste datorita afectarii adductorului
policelui. In timp amiotrofia P deficitul motor la manevre fine S SSS si grifa cubitala.
,$# ramului profund al nervului cubital al canalului ;uNon intre ligamentul transvers al
carpului si fascia palmara a oaselor unciform si pisiform 6R ,$# motor si afectarea
lumbricalilor . si @, adductorului policelui, interososilor si eminentei hipotenare forma
completa a ,$#3.

Parali(ii !e ple. #rahial
:.
!lexul brahial format in principal din ramuri spinale "/ - T-, un contingent din "@ si unul din T:.
&a toate aceste fibre se adauga fibre simpatice postganglionare ggl. ,impatici cervicali inferiori
si mi%locii3.
Bibrele ce vin de la radacinile "/-"< 6 trunchiul superior
radacina "= 6 trunchiul mi%lociu
radacinile "> J T- 6 trunchiul inferior.
Trunchiurile superior, mi%lociu, inferior se formeaza la nivelul scalenilor, din fiecare trunchi
rezultand ramuri anterioare si posterioare8 din aceste ramuri 6R fascicule - lateral, median,
posterior acestea unindu-se si formeaza trunchiurile terminale nervoase.
!rincipalele mecanisme ce afecteaza nervii J tractiunea si compresiunea.
tractiunea J elongatia plexului extra- , intraspinal.
"ompresiuni J posttraumatice hematom3, compresie data de tumori, anomalii sau procese
inflamatoare3.
Tipuri de paralizii de !.0.
-. tipul superior -(+!$%%$- $)B 6 intereseaza fibrele din "/- "< P4- un contingent din
"@8 afectati J muschiul deltoid, biceps brahial, brahail anterior, brahioradial lungul
supinator3 si afectati partial J supra-, subspinos, m. dintat, dorsal mare, m. romboizi,
subscapular, P4- pectoralii si tricepsul. 5bductia bratului 6 *, flexia antebratului 6 *.
5trofia m. deltoid umar in epolet3 sunt compromise reflexele O.T. stiloradial si bicipital
6 * , tulburari de sensibiliate minore la nivelul umarului mai ales3, tulburari vasculare si
nutritive nu exista, mana propiru-zisa este libera.
:. tipul mi6lociu +7 J rar apare singur, insoteste de obicei cele : forme. ,unt compromisi m.
triceps, rotund si patrat pronator, extensorii lungi ai mainii si a degetelor. Tulburari de
sensibilitate J la nivelul antebratului si la nivelul degetelor : K@.
.. 'ipul inferior +8 9'# -$:$)I%$ 9 K&(MK$# un contingent din '2 !eventual3.
5fectati 6 flexorii degetelor scurti3, musulatura intrinseca a mainii interososii, eminenta tenara,
hipotenara, lumbricalii3.
Blexia, opozitia, abductia si adductia 6 * 6R mana de maimuta simiana3. Bunctiile sunt partial
sustinute, afectiunea intereseaza in principal nervul median si partial cubitalul.
#eflexul cubito-pronator 6 *, tulburari de sensibilitate in teritoriul nervului cubital si uneori acest
,$# P ,$# "&59$E J 0E#G5#$ CO#GE# triada J mioza T pupila scade in diametru,
enoftalmie, ptoza palpebrala3 K aceasta triada caracterizeaza ,$# "-0 C ce anunta un
neoplasm de apex pulmonar .
@. 'ipul total ( paralizia totala de .B.)- afectarea tuturor m. membrului superior, atrofia e
rapida, tulburari de sensibilitate extinse distal3-- tulb senzitive mult mai intinse si mult
mai grave decat cele motorii, # . O J T 6 * la toate nivelele, tulburari vasculare, nutritive.
#ecuparerea paraliziilor de !.0. este dificila si depinde f. mult de factorul cauzator ce a
determinat paralizia respectiva.
Observatii:
tonusul muscular e pastrat mult timp
primele semne de regenerare nervoasa apar la : J. saptamani rapide, cu cat leziunea este mai
periferica si recuperarea fortei se face intotdeauna de la proximal catre distal3
durata reinervarii intr-o paralizie de !.0. variaza de la < J -/ luni in functie de factorul
cauzator, de tipul leziunii si de gravitatea leziunii.
Este f. important de cautat semnul Tinel J daca la percutia unui nerv afectat de un proces
patologic3 declanseaza durere ce coboara de la trunchi catre periferie 6 apare reinervarea.
$aca aceasta durere nu apare sau nu coboara prognosticul este f. grav adica nu se produce
reinervarea.
In recuperarea de !.0. revenirea este in aceasi ordine I J motorie, II J se recastiga
sensibilitatea in teritoriul respectiv3. Ordinea revenirii sensibilitatii 6 I J s. dureroasa, II J
s. termica, la rece apoi la cald, III J s. tactila.
&eziunile de nervi periferici pot imbraca mai multe aspecte dpdv al gravitatii.
:@
,E$$OG a realizat o clasificare a acestor leziuni, pe care o utilizam si azi. In functie de
gravitatea afectarii exista . tipuri lezionale:
Ne$rotme(is J sectionarea cilindraxului:
&eziune mai grava J cea mai grava forma lezionala fara sanse de reparatie spontana,
este necesara o neuroplastie si apoi se va face recuperare
"linic J aparitia imediata a paraliziei complete afectand complex teritoriul nervului
respectiv cu disparitia tonusului muscular, aparitia tulburarilor de sensibilitate si
abolirea reflexului osteotendinos, treptat aparand tulburari vasomotorii
Tratament neuro-chirurgical si ortopedic, daca nu se reuseste neuragrafia 6 paralizia e
totala si definitiva
A.onotme(is*
&eziune intermediara dpdv al gravitatii, caracterizata prin distrugerea axonului dar
tesutul con%unctiv teaca de mielina3 ramane intact.
Este posibil ca in nerv sa existe unele fibre intacte si atunci conductibilitatea pentru
influxul nervos este posibila
clinic J se aseamana cu neruotmezisul, tulburarile trofice nu apar sau sunt minime
primele miscari care apar sunt miscarile bratului dupa cateva luni3, flexia cotului
aprox. < luni3, miscarea antebratului -* J -/ luni3 si la nivelul mainii dupa :* J
.* luni3.
Ne$rapra.ie *
leziune caracteristica compresiilor de nerv, conducerea influxului nervos este temporar
impiedicata prin lezarea tecii de mielina, vindecarea spontana fiind posibila.
"linic J bloca% trecator in conductibilitate, fenomen functional si nu anatomic, pareza
si nu o paralizie completa, nu apar atrofii. Total reversibile. Tulburarile senzitive
sunt mai importante, apar parestezii J subiectiv, iar obiectiv exista zone de
hipotrofii partiale. Gu apar tulburari trofice sau vasomotorii.
revenirea e totala,in functie de gravitate6 :-< luni
In general leziunile de nervi periferici in functie de momentul aparitiei in raport cu traumatismul
pot fi:
leziuni primare J apar o data cu traumatismul J contuzii, plagi, compresii, elongatii sau chiar
rupturi.
&eziuni secundare J nu apar datorita traumatismului ci datorita manipularilor sau transportului
intempestiv al pacientului sau consecinta unei compresii de nerv ulterioare prin ghips,
banda% sau printr-un hematom sau un fragment de os mobilizat prin traumatism
&eziunile tardive J apar prin prinderea nervului in cicatricea pe tesut produsa la nivelul plagii
vindecate, fie prins in calus J apar la luni sau ani de la traumatism.
In general leziunile de tip paralitic sunt leziuni mixte cu evolutii diferite nu toate fibrele
provenind din trunchiuri diferite sunt afectate la fel3.
MEM1RUL IN,ERIOR
Ple.$l lom#ar
:. Ner"$l 'em$ro$tanat J d.p.d.v. anatomic originea lui sunt fibrele radacinii &:, el
strabate m. psoas, incruciseaza m. iliac, starbate oblicii abdominali, m. croitor si da : ramuri:
I ram fesier- inerveaza senzitiv regiunea fesiera8
II ram femural J inervatia senzitiva in regiunea antero-externa a coapsei K nerv senzitiv.
"auzele ce determina suferinta lui:
-miscari repetate de flexie J extensie fortata3 a coapsei pe bazin
- prin compresie J la suprafata sau in traiectul intraabdominal la nivelul coloanei vertebrale prin
proces spondilozic sau ,.5. sau dezvoltarea uterului gravid, fie prin dezvoltarea unei tumori
:/
pelvine, fracturi coxale sau interventii chirurgicale de sold in toate aceste cazuri patologice
nervul e interesat prin compresie in traiectul sau intraabdominal3.
- psoita
- suferinte ale apendicelui
- cauze a frigore J dupa expunere la rece.
,uferinta acestui nerv contureaza tabloul clinic de meralgie parestezica 6R clinic
dizestezii sau parestezii fata laterara a coapsei 6 piele cartonata3
dureri acute, violente, aparitia a hipoesteziei, pozitie vicioasa J usoara flexie si rotatie
externa.!entru diminuarea durerii si palparea intre ,.I.5.,. si ,.I.5.I. este f. dureroasa.
Exista si o manevra specifica J la extensia fortata a soldului declanseaza durerea datorita
neuropatiei de incarcerare intre cele : spine.
Blexia coapsei pe bazin calmeaza durerea.
). Ner"$l Cr$ral
5natomic- isi are originea in radacinile anterioare &:-&.-&@. 5ceste radacini sunt emise in
grosimea m. psoas.
Traiect: nv. merge pe marginea m. psoas, trece pe sub arcada crurala, a%unge in triunghiul
,carpa si da @ ramuri terminale ramurile sunt pt nervul musculo-cutanat extern ce da ramuri pt m.
croitor si ramuri cutanate pt fata antero-externa a coapsei si un ram rotulian extern3.
5 doua ramura e nv. musculo-cutanat intern ce da ramuri musculare pt m. pectineu si adductor
mi%lociu si ramuri cutanate pt regiunea interna a coapsei.
Gv. cvadricepsului e un nerv motor.
Gv. safen intern care e senzitiv3 da un ram rotulian intern si un ram gambier pt fata interna a
gambei.
Gv. crural da si ramuri colaterale J pt m. psoas iliac si pectineu.
$omeniul senzitiv este reprezentat de fata anterioara a coapsei si fata interna a gambei si
piciorului.
Teritoriul motor este reprezentat de m. psoas iliac care este flexor al coapsei pe bazin si
ridicator al coapsei pe bazin, aceasta functie il face in mers fara functionalitatea acestui m. si
impreuna cu m. abductor siSSS.. mentine verticalitatea.
7. croitor e flexor al gambei pe coapsa, al coapsei pe bazin, abductor si rotator extern al coapsei
si rotator intern al genunchiului.
7. cvadrices este extensor al gambei pe coapsa fiind esential in mers si in statiunea verticala8
prin dreptul anterior este flexor al coapsei pe bazin.
7. pectineu e flexor al coapsei pe bazin, adductor al coapsei si rotator extern al coapsei.
"auzele care determina suferinte ale nv. femural:
leziuni proximale J procese intervertebrale ce pot fi de cauza degenerativa, traumatice sau
tumorale.!ot fi reprezentate la nivelul discurilor &: J &.8 poate fi vorba de spondiloze
severe, psoite, limfoame sau tumori retroperitoneale.
5nevrism de aorta abdominala, tumori, abcese abdominale sau pelvine8 dupa interventia
chirurgicala pt apendice J cicatrice ce poate determina un ,$# de incarcerare.
,uferinte de tip coagulopatii sau tratamentele anticoagulante - produc un hematom in m.
psoas sauSSS.
Gv. crural - sensibil la ischemie8 exista posibilitatea ca in conditiile unei suferinte angiopatia
diabetica sau aterosclerotica3 sa se produca o ischemie la nivelul nv. crural.
$aca cauza e de ordin general suferinta nv. este bilaterala. ,e a%unge la paralizia bilaterala
postpartum datorita compresiei fatului in timpul nasterii. 5ceasta compresie se exprima la
ambii nv. femurali.
&eziuni distale J leziuni de tip traumatic rare3, aceasta leziune se produce la nivelul arcadei
sau flexie P rotatie externa excesiva a coapsei sau o miscare fortata de hiperextensie se
produce smulgerea nervului.
!ost interventie pt hernia inghinala8 hernia poate fi operata iar cicatricea sau ligatura sau
hematomul aplicate la nivel inghinal produc compresie.
:<
$upa arteriografia ce se face prin artera femurala sau in urma instalarii unei proteze coxo-
femurale.
Exista riscul lezarii nv. safen intern generand un fenomen de cauzalgie.
Exista posibilitatea lezarii nv. safen intern prin flebira sau interventii chirurgicale pt varice.
Gv. safen e incastrat in cicatrici
$in nv. safen intern se desprinde un ram intrapatelar senzitiv ce asigura inervatia regiunii
interne a genunchiului8 la acest nivel acest ram e iritat si apare gonalgie parestezica.
Bormele clinice ale neuropatiilor nv. crural
,e descrie o forma totala a neuropatiei este o forma rara3 - statiunea si mersul sunt f. grele,
genunchiul a%unge in pozitie de recurbatum la tentativa de flexie a genunchiului J el scapa3,
urcatul scarilor nu se poate face, tonusul m. lo%ei anterioare a coapsei 6 * si se instaleaza atrofia
m. acestei lo%e, reflexul rotulian 6 * si se produce un ,$# anestezic.
Bormele topografice parcelare si particulare
a3 !aralizia superioara a nv. femural J produsa de o leziune %uxtavertebrala sau intrapsoas in
cadrul aceste paralizii sunt interesati toti m.38 este rar izolata, e asociata in leziuni ale altor
ramuri din plexul lombar.
b3 !aralizia medie produsa la nivelul iesirii din m. psoas sau la nivelul triunghiului lui
,carpa. 7. psoas scapa la nivelul paraliziei.
c3 !aralizia inferioara cuprinde paralizii disociate.
-paralizia nv. musculo-cutanat extern J de cauza traumatica, recunoaste un deficit motor care este
usor compensat8 se adauga hipoestezia fetei anterioare a coapsei.
-paralizia musculo-cutanat intern J traumatica, presupune afectarea motorie prin compromiterea
m. pectineu si adductor mediu si partea inferioara a fetei anterioare a coapsei8 deficitul motor e
usor de compensat.
-paralizia totala a nv. cvadricepsului-suferinta e traumatica, rar e completa8 paralizia produce un
deficit deosebit de grav, subiectul isi pierde stabilitatea genunchiului. ,e constata ca reflexul
rotulian e abolit si se instaleaza atrofia m. cvadriceps pierde rapid din forta si din masa
musculara3. $aca pacientul evita mobilizarea genunchiului se produce hidrartroza si datorita
distensiei capsulei articulare-se produce o distensie a ligamentelor si apare o mobilitate laterala
patologica.
5ceasta paralizie e rara, apar doar paralizii partiale prin leziuni traumatice izolate8 se
produce un deficit motor in functie de ramul atins6R principala miscare afectata e extensia
genunchiului.#eflexul rotulian e diminuat diminuare variabila3, atrofia cvadricepsului e variabila
in functie de ramurile afectate. Gervul dreptului anterior e un ram mai scurt6R mai putin expus.
,$# nv. safen intern
-produs prin compresie sau traumatism, acest ,$# se manifesta prin parestezii si dureri aparute pe
fata interna a gambei accentuate de mers8 aceste fenomene senzitive cresc f. mult daca subiectul
roteza extern coapsa. 5pare hipoestezia cutanata.
*orme speciale de suferinta ale n". crural
a) ,onalgia parestezica-suferinta de incarcare si se exprima prin dureri si hipoestezie pe fata
interna a genunchiului
#) Ne"ralgia r$rala- discogena si se caracterizeaza prin dureri care se regasesc in teritoriul de
distributie al nervului8 se asociaza hipoestezie, apar clonii la niv. croitorului.
Exista : manevre care evoca aceasta nevralgie.
$urerea ce apare la niv. ligamentului inghinal6 durereSSS.
7anevre Iassermann si &aseHue- proba de elongatie a nv. sciatic.

Ner"$l O#t$rator
Anatomic# originea e in aceleasi . radacini &:-&.-&@, merge pe partea interna a psoasului8 are
raporturi cu ggl. limfatici, fosa ovariana, art. sacro-iliaca, bifurcatia iliaca si canalul obturator
dupa care da ramuri nervului obturator extern care merge la m. omonim si da . ramuri
terminale:
-ramul superficial-se desprind ramurile motorii pt adductorul mi%lociu si mic si ramul intern pt
dreptul intern
:=
-ram cutanat- da inervatie senzitiva pe fata interna a coapsei
-ramul profund J inerveaza marele adductor si care da si ramuri articulare pt articulatia "B si
genunchi.
$.p.d.v. motor- adductia coapsei e produsa de nv. obturator el inerveaza si m. drept
intern3 , participa si la adductie coapsa, flexie gamba, rotatie interna coapsa.
Obturatorul extern- rotator extern al coapsei si mentine capul femural in cotil.
,enzitiv- asigura inervatia fetei inerne a coapsei.
"auze ce determina afectarea nv. obturator
-compresiune prin fractura de bazin, hernie obturatorie, metastaza osoasa
- iritatia nervului poate fi produsa de interventii chirurgicale, anexite, procese tumorale,
anevrisme ale arterei iliace
Simptomatologie#
-iritatie- se exprima prin nevralgie obturatorieP contractura reflexa pe adductori8 uneori apare
durere pe fata posterioara a genuchiului6R Cernie obturatorie
-deficit- scaderea adductiei dar miscarea nu se pierde niciodata deoarece cei . add. au inervatii
multiple8 doar micul adductor e inervat de obturator, marele adductor de obturatorP o ramura
din nv. sciatic si adductorul mi%lociu-nv. cruralPobturator.
Marele ner" siati
5natomic- ia nastere din fibrele ce pleaca din radacinile &/ ,- ,: la care se adauga si un
contingent de fb. din &@ si ,.8 la niv. incizurii sciatice a osului coxal aceste fb. se unesc si
formeaza trunchiul marelui nv. sciatic trece pe sub m. piramidal3, intre marele trohanter si
ischion, intre m. pelvitrohanterieni pe de o parte si fesierul mare pe de alta parte , merge de-a
lungul marginii adductorului mare, intre biceps femural si semitendinos, semimembranos si
a%unge in fosa popiltee se imparte, da : ramuri terminale- ,!I si ,!E3.
!e traiectul sau da ramuri colaterale pt . m.- biceps femural, semitendinos si
semimembranos 8 da ramuri articulare.
"auze: - multiple. Topografic si patologic6R @ tipuri de sciatica:
,ciatica radiculara- intereseaza fb. inainte de unirea lor
,ciatica funiculara
,ciatica plexala propriu-zisa
,ciatica tronculara dupa ce sciaticul s-a format ca trunchi ma%or3
Sciatica radiculara - proces patologic ce se dezvolta in spatiul subarah-noidian, defileul
interdiscoligamentoapofizar6R proces patologic de tip hernie de disc sau afectiune vertebrala,
afectiune de tip degenerativ, inflamator, traumatic sau tumoral.
Sciatica funiculara- leziune ce intereseaza prima parte a plexului nv. sciatic fibrele se apropie
si conflueaza3, procese patologice- inflamatii pelviene, tumori pelvine sau , mai rar, incidente in
urma interventiilor obstetricale si afectiuni ale articulatiei sacro-iliace proximitatea articulatiei
sacro-iliace e f. mare3.
Sciatica ple4ala propriu-zisa Jeste consecinta iritatiei cronice fie ca e vorba de zona in care nv.
vine in contact cu spina ischiatica-lordoza,flexia compensatorie a
solduluiSSSSSSSSSSSSSSSSSSS3
- iritatia cronica- la trecerea nv. sciatic prin m. piramidal.
Sciatica tronculara
-fracturi de bazin, de extremitate proximala a femurului, inclusiv dupa anumite interventii
chirurgicale pe art. "B interventii pt. osteosinteza in fracturi, diverse artroplastii cu proteze de
diverse tipuri3
- in%ectii intragluteale- efect necorespunzator, aproape de trunchiul nv. sciatic
-imobilizari lungi in $$3- mai ales cand pacientul este neasistat postural coma3 si cand are loc
o compresie la nivelul fesei 6R afectari extreme.
-grupul anevrismelor arterei gluteale inf. artera fesiera inf.3 netratate
:>
-cauze traumatice- traumatisme musculare
-fracturi medii ale femurului diafizare3- uneori cu interventii ulterioare fracturii
-traumatisme prin arme albe sau de foc
-rar nv. sciatic poate fi afectat in cazul unor intoxicatii sau infectii.
&.p.!.". '$ntional si lini <= ) 'orme ma>ore !e ne$ropatie siatia*
-Sciatica ne"ralgica- tabloul clinic Jdominat de durerePeventual3 hipoestezie. $urerea este de
tip nevralgic, cu caracter paroxistic apare in crize3, e , in general, accentuata de tuse, stranut,
miscare. $urerea e localizata in zona lombara, pe partea leziunii8 conditii specifice care
accentueaza sau diminueaza durerea ex: membre inf. in flexie-soldPgenunchi-durerea va diminua
pt ca nv. e relaxat8 mb. inf. in extensie si incarcat-pozitii fixe sau in picioare3. In durerea
paroxistica zona lombara3 %oaca rol important ,$# vertebral static mai ales in ,$#
discogenKorientarea diagnosticului cauzal.
-coloana lombara- scolioza cu convexitatea spre parte bolnava
-durerea cu caracter mecanic- scade la repaus, se insoteste de hipoestezie diminuarea
sensibilitatii3.
-$ermatom &/ Jzonele: antero-externa a gambei si dosul piciorului , zona posterioara a gambei cu
planta ,-3.
-Sciatica paralizanta
"linic: deficit motor de mai multe tipuri:
-deficit motor de lo%a post.a coapsei va fi afectata flexia gambei pe coapsa si extensia coapsei
pe bazin3
-afectarea teritoriilor terminale- ,!I, ,!E
&a tabloul clinic se asociaza atrofie variabila- a lo%ei posterioare a coapsei, a lo%ei antero-
externe sau a lo%ei posterioare a gambei , a musculaturii plantare3.
Teste de obiectivare a suferintei nv. sciatic
-durere la p-ctele Aalleis- p-cte pe traiectul nv. sciatic care , prin apasare, declanseaza durerea8
6Rpct. iliolombar8 pt. fesier-incizura sciatica, : puncte: femural posterior superior si femural
posterior mi%lociu pe fata posterioara a coapsei38 pct. peronier- la capul peroneului8 pct.
maleolar extern.
-aparitia durerii la presarea apofizelor spinoase &@ &/ durere la palpare sau percutie3 si
iradierea durerii pe traiectul nv.
-manevre de elongatie pt. nv sciatic- manevra &aseHue8 manevra 7anelli-este un &aseHue
sensibilizat.
*orme topografice si particulare de ne"ralgie sciatica
-/&R !e le(i$ne inalta- suferinta e de tip nevralgic sau paralizanta, afectarea e completa
-/&R ishiati- proces patologic la niv. incizurii ischiatice "aracteristic6 durerea pe trunchiul
sciatic la manevra &aseHue Jdar cu rotatie interna a soldului8 cu rotatie externa- durerea diminua3
- /&R pirami!al$l$i Jmiosciatica -dureri gluteale iradiate sacrat de obicei3
cu interesarea soldului si a partii posterioare a coapsei de aceeasi parte pct. cel mai dureros este
marginea incizurii sciatice3. 7anevra ce evoca lezare m. piramidal iritatia nv. sciatic36 flexia
fortata cu rotatia interna a coapsei pe bazin.

MONONEUROPA-IA /IMPLEX A /.P.E.
5natomic- ,!E ia nastere la niv. fosei poplitee, la impartirea nervului sciatic in cele :
ramuri- incon%oara capul peroneului, lo%a antero-externa a gambei, unde 6Rcele : ramuri
terminale : nv. tibial anterior si nv. musculocutan.
Gv. tibial anterior Jnv. eminamente motor, inerveaza tibialul anterior, extensor comun degete,
extensor propriu al halucelui si m. pedios.
Gv. musculocutan- nv. mixt, ramuri senzitive pt. tegumentul supraiacent si ramuri motorii ce
inerveaza lungul si scurtul peronier lateral.
,enzitiv-teritoriul ,!E e reprezentat de reg. antero-externa a gambei si fata dorsala a
piciorului.
:)
7otor- ,!E inerveaza tibialul anterior gambier ant.6Rflexie dorsala, supinatie, adductie
picior3, extensor comun al degetelor Jflexia dorsala a degetelor si piciorului, extensor propriu al
halucelui- flexie dorsala a halucelui, participa la abductia piciorului, pediosul- flexor dorsal
extensor al degetelor3, peronierii laterali- flexori dorsali, abductori si mai ales pronatori ai
piciorului.
"auze ce determina neuropatia ,!E:
@ Givele cauzale: a3 niv. cauzelor inalte 6Rafectare ce se dezvolta la niv. spatiului subarahnoidian
sau la niv. defileului interdiscoligamentoapofizar6R hernie de disc sau afectiuni vertebrale-
degenerative, inflamatorie, tumorala.
-plexale-inflamatii, tumori pelvine, afectiuni ale articulatiei sacro-iliace
-afectiuni la niv. coapsei- traumatisme osoase, musculare3
b3 cauze ce se dezvolta in fosa poplitee- compresie tumorala, inclusiv neurinom tumora benigna3,
traumatism, interventii chirurgicale pe genunchi mai ales dac se soldeaza cu hematom peri-
4intraneural3
c3 la niv. capului peroneului J unde nervul este superficial 4foarte sensibil la ischemie6R mai
vulnerabil, mai usor de abordat de dif. factori traumatici Ktraumatisme-compresii osoase
exostoze, condroame3, hematom compresiv, profesional-in unele meserii stat picior peste picior
prelungit3.
d3 alte cauze J suferinte generatoare de ischemie intoxicatii, embolii, tromboze3, boli generale-
suferinta ,!E poate aparea ca si consecinta in boli ca: diabetul zaharat sau b. imunologice-
periartrita.
"linic: -senzitiv6R hipoestezie4 anestezie in zona cutanata
-motor6R aparitia mersului stepat nu poate face flexia dorsala a degetelor si
picioruluiKvf. cade si se impiedica 8acest mers il obliga sa ridice si mai mult genunchiul3
Pasociat cu afectarea flexiei dorsale extensia degetelor- abolita3, abductia Ppronatia piciorului
abolite.
-aplatizarea partii externe a piciorului datorita afectarii peronierului lung lateral
- amiotrofia lo%ei antero-externe a gambei
Teste de obiectivare a paraliziei in teritoriul ,!E
-mers$l pe alaie Jimposibil, nu bate tactul, nu se eviddentiaza tendonul extensorilor pe fata
dorsala a piciorului sunt sterse38 subiectul e asezat, piciorul cade in var-eHuin
,emne: Semnul 'inel6 subiectul face flexie gamba pe coapsa, coapsa pe bazin6 aceste miscari
trebuie sa antreneze sinergic si flexia dorsala a piciorului in paralizia ,!E aceasta sinergie nu se
produce, piciorul ramane cazut3.
S. &upulescu 6 subiectul in ortostatism e impins in spate 6R in mod normal, pt reechilibrare, este
nevoie de o contractie izometrica a flexorilor dorsali piciorului care sa readuca corpul inainte. &a
paralizia ,!E nu se reliefeaza extensorii.
Sindroame arcelare in Mononeuropatia S$
-,$# de leziune in fosa iliaca si mai ales in zona poplitee, fie sus fie %os, lezarea fibrelor
genereaza o paralizie totala.
-,$# de leziune la niv. capului peroneului- paralizie integrala cu modificari de sensibilitate ce
apare doar pe fata dorsala a piciorului.
-,$# de nv. tibial anterior- e evidenta o leziune motorie defcit motor pentru tibial anterior,
extensori si pedios fara tulb. de sensibilitate3
-,$# nv. musculocutanat- este afectata miscarea de abductie, pronatie si rotatie interna a
piciorului- total abolite.
Observatie: subiectul nu stepeaza, el merge pe marginea externa afecteaza exclusiv peronierii,
bolta e aplatizata si apar tulb. de sensibilitate pentru dosul piciorului3
MONONEUROPA-IILE NER+ULUI /.P.I.
.*
5natomic: ,!I ia nastere ca ramura terminala din marele nerv sciatic la nivelul fosei popliteeK
,!I continua directia trunchiului sciatic pe fata dorsala a gambei3, trece pe sub muschii gemeni
din triceps, la acest nivel da ramuri motorii pentru m. triceps si nv. safen extern.
-la niv. solearului la iesirea din tunelul solearului3 da ramul sau terminal Jnv. tibial posterior el
coboara pana la niv. santului calcanean3 unde da cei : nervi plantari ce reprezinta ramurile
terminale ale ,!I.
,enzitiv- ,!I inerveaza fata posterioara a gambei, tegumentul maleolei externe, partea
externa a talonului si degetele @ si / , inclusiv fata dorsala a acestor degete
7otor- ,!I da ramuri pentru triceps -cel mai important flexor pe gamba al piciorului,
adductie si supinator al piciorului fiind ,practic, deosebit de important pentru mers si ortostatism.
-da inervatie m. plantar subtire aceleasi functii ca si tricepsul3, m. popliteu flexor al piciorului pe
gamba3-rotator intern al gambei, iar prin ramurile sale nv. tibial posterior si nv. plantari asigura
inervatia musculaturii profunde a gambei si m. plantara.
"auzele ce genereaza leziunile ,!I:
-leziuni propriu-zise : traumatisme prin arme albe sau arme de foc mai rar fracturi
supracondiliene de femur sau luxatii ale genunchiului 3
-leziuni inalte ca si la ,!E, intereseaza doar fibrele ,!I36R leziuni postural-profesionale.
"linic:
,uferinta senzitiva se exprima prin hipoestezie pe fata posterioara a gambei si fata dorsala a
degetelor @,/.
7otor: mers talonat, flexie plantara 6*, nu se poate ridica pe varfuri, cu picior deviat in valg,
merge pe partea interna a talpii, stergerea boltei plantare, reflex ahilian abolit, asociere cu deficit
flexori palntari lungi si musculatura plantara propriu-zisa miscarea degetelor abolita3, amiotrofie
zonala scaderea masei musculare in lo%a posterioara a gambei3
Teste de obiectivare a paraliziei ,!I
-mers pe varfuri6*8
-in pozitia pe genunchi- semnul 0arre- semnul echerului piciorul cade in flexie dorsala, nu se
mentine unghiul drept intre gamba si picior6Rpiciorul va cadea in sensul muscilor puternici3
- semnul Bromment- din $A flexia gambei pe coapsa nu antreneaza sinergia plantara.
'ipuri topogra(ice :
--,$# de paralizie inalta -paralizie completa
--in partea inferioara a fosei poplitee e afectat ,!I dupa ce s-au desprins ramurile pt. triceps si nv.
safen extern6R se conserva flexia piciorului si sensibilitatea pe fata posterioara a gambei si la niv.
degetelor @ si /.
--,$# de nv. safen extern- de tip traumatic , clinic-suferinta senzitiva exclusiv3
--cauzalgia- in leziunile incomplete ale ,!I datorita faptului ca ,!I este un trunchi nervos cu
bogat contingent de fibre vegetative.
N". -I1IAL PO/-ERIOR
5natomic: El continua traiectul nv. ,!I pe sub inelul solearului pana la santul calcanean
unde da : nv. plantari
E un nv. principal motor, da ramuri ce inerveaza flexorul lung comun al degetelor flexia
degetelor- flexia plantara3 Pflexia plantara,adductia si supinatia piciorului8 inerveaza si tibialul
posterior Jflexia plantara a piciorului si sustinator al boltii piciorului, flexorul lung al halucelui.
"auze ce determina afectarea nv. tibial posterior:
-Bractura de tibie cu deplasare la nivelul diafizei tibiale3
-leziuni ce apar in canalul tarsian spatiul anatomic detinut de peretii ososi prin care trec
tendoanele celor : flexori la care se adauga si tibialul posterior8 fracturi maleolare , entorse sau
.-
contuzii, tenosinovite inflamatorii sau reumatice ca si cicatrici sau calus hipertrofic6R ,$# de
incarcerare.
"linic6R . nivele de afectare a nv. tibial posterior
a3 paralizie inalta- definita de deficit de flexie a degetelor, tulburare de sensibilitate plantara,
aplatizarea boltii plantare, atrofie musculara6R reflexul ahilian6 normal.
b3 ,$# tunelului tarsian- dominat de algoparestezie P diestezii diverse la niv. plantei si
degetelor ce iradiaza la niv. metatersului si pe fata interna a gambei.5ceasta suferinta are
un puternic caracter mecanic.
Tulburari de sensibilitate- caracteristicUmult mai intense decat tulb. motorii.
$eficitul motor e minim si presupune flexorii, mai importanta e atrofia musculaturii mici J
plantare musculatura intrinseca3 P frecventa tumefactie maleolara interna. Exista p-cte
dureroase specifice : 7anevra Tinel a nv. tibial posterior Jpresiunea retromaleolara interna
determina durere.
!ronatia P flexia dorsala 6 durere.
c3 5hilodinia- inflamatorie , reumatismala sau traumatica si care reprezinta tumefierea
tendonului ahilian cu aparitia durerii in mers sau ortostatism.
Ner"ii plantari
5natomic- reprezinta ramurile terminale ale nv. tibial posterior , ele trecand prin masa musculara
plantara.
,enzitiv- nv. plantari asigura inervatia plantei mai putin calcaneul precum si fata plantara a
degetelor.
7otor- inerveaza musculatura proprie a halucelui muschii scurti3, musculatura proprie a deg. /,
muschii lumbricali si interososii.
"auze ce pot genera afectari la niv. teritoriilor nv. plantari:
-cauze compresive-compresii prin traumatisme osoase sau neuropatii diverse in care se includ mai
ales ,$# metatarsalgice produse prin nevrom formatiune pseudotumorala pe traiectul nv.
rezultat prin reactie inflamatorie generata de un osteofit, de un proces artrozic, de polinevrita sau
suferinta articulara a capatului osului metatarsian6R osteocondrita, periostita3.
Clinica mononeuropatiilor nervilor plantari#
$ominata de : tipuri de simptome:
Jelem. de de(icit :- elemente de ordin senzitiv hipo-4 anestezie in teritoriul unuia sau al ambilor
nv. plantari
-elem. de deficit motor-abolirea miscarilor proprii imposibilitatea miscarii
produse de m. respectivi3, aparitia deformarii degetelor degete in ciocan- apare prin flexia
falangei - si extensia falangei : si ., aceste miscari sunt abolite8 din aceasta cauza, in timp,
amiotrofia cu excavatie plantara6musculatura proprie a talpii se 1topeste2, bolta pare mai scobita 3
-- semne de iritatie- cea mai semnificativa imagine e metatarsalgia6 7aladia 7orton6R dureri ce
apar la niv. metatarsului in spatiile intermetatarsiene . si @, aceste dureri iradiind la niv. degetelor
in calcaneu si, uneori, pe fata posterioara a gambei. 5cete dureri au puternic caracter mecanic.
-cand subiectul sta in picioare, merge, cand incarca
-edemul si eritemul plantar
-durere la presiunea plantara, in zona.
Le(i$nile ner"ilor peri'erii
&eziunile nervilor periferici pot fi:
- izolate
- bilaterale
- si la nivele multiple
- totale
"linic se caracterizeaza prin:
- deficit motor
,uferintele nervilor periferici totale pot fi:
- neuronale
.:
- intertisulare
- mixte
Etiologic pot fi:
- toxice
- metabolice
- carentiale
Tratamentul leziunilor periferice poate fi:
- profilactic
- curativ
tratamentul chirurgical poate fi:
- chirurgical de tip curativ
- paraclinic
- chirurgical ca tratament ad%uvant
Tratamentul recuperator trebuie sa fie:
- precoce
- nevoie de testare clinica si paraclinica
- evaluarea circulatiei profunde si superficiale
- tratamentul incepe de la . sapt dupa traumatism
Obiectivele recuperarii:
- favorizarea regenerarii fibrei nervoase
- mentinerea structurii musculo-articulare
- mentinerea mobilitatii articulare
- inlaturarea tulburarilor trofice si vasculotrofice
- reluarea activitatii musculare
- refacerea fortei, rezistentei si coordonarii musculare
- recuperarea tulburarilor de sensibilitate
- grabirea regenerarii
- evitarea formarii cicatricilor vicioase
- evitarea tesutului nervos retractil
!rocedee care a%uta la regenerare sunt:
- termoterapia generala sau locala
- electroterapia
- kinetoterapia
MONONEUROPA-II MUL-IPLE 4MUL-INE+RI-E)- M.M.3 NE+RI-E MUL-IPLE
6leziuni tronculare multiple ale nv. periferici ce apar simultan sau succesiv caracterizate de
suferinte senzitivo-motorii in teritoriile de distributie.
$iferenta fundamentala fata de !O&IGE9#O!5TII este : mononeuropatiile multiple 6suferinte pe
unitati anatomice afecteaza anumite trunchiuri nervoase38 polineuropatiile6 suferinte pe unitati
functionale 6R inerveaza grupe de fb. nervoase cu aceleasi proprietati fibre ce au aceeasi
cronaxie3.
In functie de !e#$t si e"ol$tie mononeuropatiile multiple 6R. categorii:
-simultane
-succesive
-migratorii.
/emiologi elem. de tablou clinic3- : categorii :
T forme senzitive pure sau predominant senzitive3- sunt forme pseudopolinevritice
forme de 7.7. cu dispozitie simetrica3, forme cu tulb. predominant obiective
T forme motorii
Patogeni Bactor cauzator3: exista 7.7. prin:
I. ,ator$l ishemi- pot fi produse de lez. arteriale prin
..
-stenoze, tromboze Jla niv. trunchiurilor A5,5 GE#AO#97 tr. ce vascularizeaza nervul3 sau
-tulb. ale sangelui leucemii3.
In ambele cazuri consecinta este scaderea aportului sanguin in aceasta retea vasculara a nervului
nervii sunt f. sensibili la hipoxie , suferinta va fi rapida si foarte importanta36R leziuni tronculare.
II. ,ator$l in'iltrati"- in anumite suferinte tesutul con%unctivo-vascular e invadat de
elem. patogenic respective si nv. e sufocat de acest factor patogen.
Elementul infiltrativ e produs de infectii lepra, zona zoster, s.a.3, inflamatie, hematic, hemofilici3
sau neoplazic.
III. Ca$(e !ismeta#olie 4!. (aharat) J tratamentul e medicamentos in general3.
I+. Polira!i$lone"ritele a$te 4 PRN A) 6 ,$#. "linice datorate inflamatiilor
radacinilor nv. periferici radacinile nv. cranieni3. $e regula aceasta inflamatie a radacinilor nv.
periferici si cranieni e determinata de un factor comun 6R uneori neputand fi precizat acest factor.
"aracteristica acestor suferinte este scaderea fortei musculare proximale m. radacinii
membrului 3 insotite sau nu de tulburari de sensibilitate exclusive subiective ele pot lipsi3. 5cest
tablou apare si in !#G boli cu polineuropatii de cauza cunoscuta.
$intre !#G acute cea mai importanta J ,$# ;9I&&5IG J 05##E 6 !#G acuta caracterizata
de paralizia extensive a membrelor insotita de parestezii si dureri dar cu o oarecare reversibilitate.
"linic ,$# ;-0 recunoaste . perioade ma%ore:
- perioada de extensie
- perioada de stabilizare
- perioada de recuperare.
-. !erioada de extensie
- prezenta paraliziei 4 -lor asociate cu parestezii, associate cu mialgii, cu rahialgii dureri
vertebrale3 si cefalee.
5desea debutul se produce distal, al membrului inferior avand o progresie simetric ascendenta.
Totusi deficitul motor va fi mai ales proximal la nivelul radacinilor membrului, la nivelul
centurilor3 6R aspect pseudomiopatic seamana cu miopatiile J suferinte cu caracter genetic,
progresive , deteriorare a capacitatii de contractie a muschilor3.
In formele severe sunt afectate musculature respiratoerie sic ea abdominala. In perioada de
extensie a bolii 6 scaderea pana la disparitie a #OT.
!e langa nv. periferici spinali pot fi afectati si nv. cranieni cel mai adesea afectat facialul,
perechea AII J componenta motorie8 afectarea lui determina o diplegie asimetrica 4 mai poate fi
afectat J oculomotor - perechea III 6 oftalmoplegie totala K miscarile globului pot fi abolite total,
miscari determinate de nv. oculomotor 4 nv. micsti cranieni K paralizii velofaringolaringiene 6
compromiterea musculaturii valului palatin, a faringelui si laringelui 6R riscul cel mai mare este
incapacitatea subiectului de a respira, suferinta extrem de grava si necesita asistare respiratorie,
ventilat mecanic3.
9neori se pot asocia parestezii in teritoriul trigeminal A3 uni - 4 bilateral. Tot in faza de extensie
pot aparea tulburari sensitive uneori f. importante mai ales la nivel distal J la periferia membrelor
cu caracter simetric.
Observatie :
- chiar daca deficitul motor este proximal tulburarile sensitive importante sunt distale.
Tot in perioada de extensie Japare ,$# nervos vegetativ 6 este o constanta a perioadei de
extensie in !#G 5c ;-0 3 si se poate produce sub @ aspecte diferite:
hiperreactivitatea simpaticului 6 tablou dominat de hipersudoratie, agitatie, vasoconstrictie
periferica, crestera frecventei cardiace alura ventriculara3, cresterea valorilor T. 5.
scaderea activitatii simpatice 6 tablou dominat de scaderea tonusului vascular periferic
vasoplegie3 cu scaderea debitului circulator, aparitia edemelor, dilatatie gastrica, tulburari
importante de motilitate bronsica, tulburari respiratorii consecutive.
hiperreactivitate parasimpatica 6 modificari de culoare ale fetei, senzatie de caldura
generalizata, scaderea ritmului cardiac alura ventriculara3
insuficienta parasimpatica 6 tulburari sfincteriene, ileus paralitic, cresterea ritmului
cardiac.
.@
Toate aceste aspecte caracterizeaza perioada de extensie.
:. !erioada de stabilizare se contureaza un ,$# deficitar constituit dominat de deficitele motorii.
.. !erioada de recuperare 6 cea mai lunga8 in peste >/V din cazuri recuperarea se poate intinde
de la @- < luni. In unele cazuri subiectul ramane cu deficit permanent.
Etiopatogenic
5paritia !#G acute in /*V din cazuri pare a fi primitiva nu recunoaste un factor declansator3,
/*V- apare dupa un episod viral sau rinofaringian febril 6R exista o relatie intre prezenta initiala a
unei viroze, infectie a cailor respiratorii superioare si dezvoltarea, ulterior, a unei !#G acute de
tip ,$# ;-0.
Bormele clinice: - . tipuri forme3 de !#G 5c:
a. formele benigne J semnele caracteristice sunt reprezentate de paralizia flasca a membrului
superior si mai putin a membrului inferior, regresia acestei forme benigne 6 in :-.
saptamani si regresia este in ordinea inversa a pierderii.
b. f . severe- sunt interesate toate membrele, afectati si nv. cranieni si se asociaza si un tip de
,$# nervos vegetativ forme ce indica cresterea alurii ventriculare J spectaculoasa uneori3
6R e necesara asistarea cardio-respiratorie trebuie monitorizat3, regresia este mult mai
lunga, dureaza luni de zile8
c. f .cu insuficienta respiratorie 6 apar costant:
- paralizia labio-gloso-faringiana8 se insotesc de tulburari hemodinamice importante K colaps
prabusirea T.5.3 6R in aceste forme prognosticul e grav, marcat de suprainfectia pulmonara
datorita incapacitatii de a-si expectora secretiile si se suprainfecteaza.
- flebitele
- embolii pulmonare cu punct de plecare in tromboflebitele membrului inferior.
#egresia este lunga, peste < luni.
9ltimele : forme pot lasa sechele :
-are flexia osteotendinoasa in teritoriile afectate3
-scaderea fortei musculare in anumite teritorii mai ales pt. dorsiflexia piciorului8
- prezenta paresteziilor intermitente, tulburari de sensibilitate profunda mai ales distale, atrofiile
musculare , eventual J osteoporoza in timp3.
$upa evolutia clinica a simptomatologiei exista . forme:
- formele fulminante J cele mai spectaculoase, rapide in mai putin de :@ ore3, puseu febril
- f. prelungite
- f. recidivante
I.B. recidevante cu tendinta la cronicizare J !#Geuropatii inflamatorii cronice 6R neuropatia J
- progresiva segmentara demielinizanta 3 cronica
- recidivanta demielinizanta cronica.
5ceste f. recidivante au urmatoarele particularitati:
- interesarea motorie J m. localizata nu e asa difuza3, mai putin simetrica
- amiotrofii mari, difuze
- tulburari senzitive- anestezii in principal distala3.
$upa distributia semnelor cele mai frecvente sunt formele paraplegice.
II. B. tetraplegica.
III. B. spinomezencefalice f. destul de grave K cuprind musculatura intregului corp si nv.
cranieni3 6R sunt cel mai ades marcate de insuficienta respiratorie.
IA.B. mezencefalice mezencefalice3 J afectati numai nv. cranieni, nu apare paralizia membrelor
dar se poate produce abolirea #OT.
$upa simptomatologie J exista:
- (orme hiperalgice dominante de cefalee, mialgii, semne meningeene
2 la copii- (orme acrodinice J eritem, edem, hiperhidroza, CT5, iritabilitate, insomnie.
A. B. pseudomiopatice J f. care sunt dominate de paralizii musculare proximale J afectare ma%ora
a centurilor.
AI. B. pseudomiastenice J marcate de afectarea musculaturii fetei, cu aspect de masca-
inexpresiva fie cu ptoza palpebrala
AII.B. ataxice J tulburari ma%ore de sensibilitate profunda.
./
AIII.B. cu atingere marcata a ,GA.
$upa varsta si starea pacientului exista forme speciale, particulare, la copii, varstnici si la gravide.
$e obicei in evolutia !#G prognosticul e severSSS..
-insuficienta respiratorie
-tulburari ma%ore neurovegetative cardio-respiratorii3
-accidentele tromboembolice.
-ratament$l !e re$perare in parali(iile peri'erie !e ner" 'aial $prin!
$rmatoarele proe!$ri*
manevre de electro stimulare, tehnica speciala pentru recuperarea neurologica periferica,
incepe din ziua a -/-a de la accident, niciodata inainteWWW, inainte se face tratament
medicamentos, cortizonic in doza mare predison3 cu dieta. Exista risc ma%or de
instalare spasm ma%or ireversibil daca se foloseste tratament electric
pentru prevenirea ischemiei se folosesc proceduri de termoterapie blanda superficiala:
parafina calduta sau diatermie cu unde scurte, incalzire de profunzime cu unde de
inalta frecventa8 aceste proceduri se aplica precoce dupa a -/-a zi3, aplicatia sa nu
provoace inrosirea hemifetei congestie3
pregatirea electrostimularii cu curenti galvanici. ,inonim cu curentul continuu in
electroterapie. "resc excitabilitatea neuromusculara.ne intereseaza sa crestem
receptivitatea grupelor musculare paralizate pentru stimulii care vor fi aplicati ulterior,
receptivitatea va creste
terapia excitomotorie cu curenti de medie frecventa, mai ales a curentilor interferentiali.
"urenti de medie frecventa care antreneaza fibrele musculare cu inervatie normala, a
fibrelor musculare reinervate. ,e aplica proceduri a.i. sa se obtina >--*
contractii4sedinta pentru fiecare teritorii, urmand ca nr. $e excitatii sa creasca cu cel
putin : de la o sedinta la alta, a%ungand la maximum de .* de excitatii
contractii34sedinta.
electroliza cu ioni de iod. 5ceasta electroliza transauriculara se face cu iodura de potasiu si
se aplica in cazurile medii spre grave
masa% facilitator, neteziri la nivelul hemifetei afectate, efleura% la inceput, atunci cand apar
semne de revenire deci cand muschiul isi recapata capacitatea de contractie incep
procedurile de kinetoterapie. !rogramul de kinetoterapie este activ si consta in exercitii
de mimica. $e obicei executate in fata oglinzii si sub comanda kinetoterapeutului.
POLINEUROPA-IILE
,$# sensitivo- motorii de tip periferic ce cuprind mai multe trunchiuri nervoase.
"auze: - diverse K 'atori in'etiosi3 to.ii actioneaza accidental, in diverse medii profesionale
ca noxe sau in urma unei perioade indelungate cu medicamente- anticonceptionale, barbiturice,
citostatice, alcoolul- ingestia cronica3, '. alergii , '. arentiali vitaminice de grupa 03, '.
meta#olii- in diabet, in ,$# uremice, #oli "as$lare, #. !e olagen, unele t$mori maligne
4neoplasme bronsice, limfosarcom),uneori ere!itare, !#G- idiopatice fara cauza aparenta3.
Clini: !#G J au o perioada de debut- tulburari de sensibilitate J paresteziila extremitati3,
parestezii in soseta sau in manusa, de obicei simetrice.
- afectarea mersului pe fondul afectarii senzitive, presiunea musculara- dureroasa.
--- tulburari ale #OT J la nivelul membrelor afectate scade
--- tulburari obiective de sensibilitate.
In perioada de stare J subiectul poate adopta atitudini, pozitii vicioase mana in grifa sau picior
cav-scobit3, tulburari motorii J se individualizeaza la inceput ca pareze ulterior ca paralizii ale
extremitatilor.
Carateristii- deficitul motor e intotodeauna simetric, bilateral, distal.
.<
&a membrele inferioare afectate Jprinde gr. musculare antero-laterale ale gambei si
ascensioneaza treptat uneori pana la coapsa3.
- membrul superior J deficite motorii tardive, musculatura post. a antebratelor si i-ososii.
Tulburarile senzitive J pp accentuarea paresteziilor cu accentuarea durerii spontane.
Carateristii PRN ? atrofii musculare imp. atrofii neurogene- suferinta nv. periferici3-
neuropatie interstitiala.
Ele trebuiesc differentiate de poliradiculopatii prezinta tulburari motorii proximale, tulburari,
senz. mai putin exprimate, distale cu caracter metameric3.
BO#7E&E "&IGI"E 5&E !G!
"linic Jsunt polineuropatii predominant senzitive, motorii, mixte- senzitivo-motorii, vegetative.
Topografic J !G! Jare evolutie tetraplegica rar3, paraplegica, displegica brahiala.
Evolutiv Jsunt !G! cu evolutie acuta, subacuta, cronica si cu evolutie recidivanta.
Tratament:
Este mai usor de prevenit decat de tratat ulterior.
!rofilactic J este bine de compensat sau prevenit toti factorii de risc, daca nu se poate
incepe tratamentul curativ.
Tratament curativ
igieno dietetic J repaus, regim fara toxine, echilibrat din punct de vedere alimentar si
bogat in vitamine si electroliti.
Tratament medicamentos J respecta sau este specific fiecarei etiologii J atunci cand este
cazul, suferinta infectioasa sau virala J tratament antibiotic sau antialergic sau dupa
caz tratament stiroidian. Tratament antiinflamator, antiedematos antiinflamatorii
steroidiene si nesteroidiene3, tratament simptomatic J sa compenseze sau sa
echilibreze fiecare simptom J daca sunt prezente dureri J antialgic, daca prezinta
hipotonie musculara J tratament specific.
Tratament recuperator fizical kinetic
,e bazeaza pe @ categorii de proceduri: proceduri de hidroteromoterapie, kientoterapie,
balneoclimatoterapie si electroterapie.
Efectele care sunt urmarite sunt:
efect analgetic, miorelaxant, excitomotor, trofic, desfasurat pe etape.
In principal se urmareste combaterea durerii si a contracturii.
In a doua etapa se urmareste cauza durerii reziduale si reeducarea motorie.
$in primul domeniu de hidrokineto si termoterapie, procedurile urmaresc doua obiective:
analgetic si miorelaxant, se utilizeaza impachetari partiale umede, impachetari cu
parafina, bai calde partiale sau generale, dusuri cu vapori, bai kineto la .=
o
",
mobilizari pasive si active.
!roceduri de electroterapie J galvanizari in scop analgetic, ionizari, bai gavanice in scop
analgetic si trofic, curenti cu impulsuri de %oasa frecventa, s.a. tipuri.
!rograme kinetice adaptate diagnosticului si etapei de evolutie a suferintei: mobilizari
pasive pentru zonele paretice sau paralizate si pentru retracturi dar si mobilizari
active care urmaresc conservarea sau restabilirea miscarilor voluntare, toate aceste
programe kinetice presupunand proe!$ri analitie ? m$shi $ m$shi3 el m$lt
se l$rea(a pe gr$pe m$s$lare are reali(ea(a aeeasi misare pe aeeasi
!iretie. Travaliul muscular se face a sec cat si in apa, se incepe cu travaliu fara
rezistenta, apoi contrarezistenta putand fi reprezentata de opozitia kinetoterapeutului
sau monta%elor de scripeti cu contragreutate. !rogramul kinetic este sustinut de masa%
cu rol miorelaxant, analgetic si trofic prin stimularea circulatiei. ,e poate adauga
domeniul balneoterapiei reprezentat de apele minerale, ape termale, ape sulfuroase
Aalea Oltului3, ape iodate 0azna3, clorurosodice apa marina3.

0EMIPLEGIA
A+C. &p!"! etiologi A+C se impart in @ mari ategorii* primele ) mai 're"ente iar
.=
elelalte mai rare.
ishemia ere#rala
hemoragiile intraraniene
mal'ormatiile "as$lare ere#rale
trom#o'le#itele ere#rale
Ishemia ere#rala se poate re$noaste prin*
-'orme a$te loali(ate - ai!ent$l ishemi tran(itor
- ai!ent$l ishemi roni 4poate 'i o etapa !e e"ol. a prim$l$i)
-=in e"ol$tie
-=in remisie
-=sehelar
-'orme ronie !i'$(e 4se intalnes in mai m$lte on!itii patologie)A
- arteroslero(a $ mo!i'iari ere#rale
- ene'alopatia hipertensi"a
- ene'alopatiile !ismeta#olie
II. 0emoragiile intraraniene $n!e a"em mai m$lte*
hemoragia ere#rala 4ene'aloragia)
hemoragia s$#arahnoi!iana
hematoamele* - hematom$l e.tra!$ral
- s$#B intra!$ral
- intraere#ral.
III. Mal'ormatii "as$lare ere#rale e.ista* angioamele 4t$mori "as$lare
#enigne)
ane"rismele
I+. - rom#o'le#itele ere#rale * - !e("oltate pe sin$s$rile !$rrei mater
- in "enele ere#rale.
Meanismele 'i(iopatologie ale aestor A+C-$ri
I. I/C0EMIA CERE1RALA poate 'i pro!$sa prin*
- infarct cerebral
- embolia cardiaca
- arterite infectioase si inflamatorii
- ane"risme intracraniene -e"ent$al ompresi"e
- angiodisplazii 4#oli e !istr$g peretele "as$lar)
- traumatisme
- ;emopatii
- tratamente de lunga durata cu anumite medicamente
Cons$m$l prel$ngit !e antioneptionale <= A+C ishemi.
I%*A)+'(& +$)$B)A& &atorat $nor em#olii-trom# arterosleroti.
,atorii asoiati em#oliilor s$nt !e reg$la 'atori generali in !e("oltarea A+C *
-0-A
-!ia#et$l (aharat
-!islipi!emiile
-t$l#$rarile !e oag$lare si !e hemosta(a
.>
-e"ent$al3 $neori3 t$l#$rarile hormonale.
$MB.&IA +A)-IA+A ?
Are a p$nt !e pleare *
-in'art$l mioar!i 4reent sa$ "ehi3 in are s-a$ !e("oltat trom#i m$rali3 a!ia !atorita
$nor t$l#$rari !e oag$lare si 'i#rinoli(a pe peretele a"itatii se !ep$n plahete si se
'ormea(a trom#$l)3
-"al"$lopatiile re$matismale 4ele are apar !e reg$la !in opilarie)3
-en!oar!ite in'etioase3
-en!oar!ita "egetanta a pa. $ neoplasm3
-'i#rilatie atriala 4t$l#. aleatorie a #atailor ar!iae e apar la o sim#are #r$sa sa$
intermitenta !e ritm)3
-hir$rgia ar!iaa3
-ar!iopatii ongenitale3
-shim#ari anatomie str$t$rale ale opil$l$i.
In patologia ishemiei ere#rale e.ista 9 gra!e !e ishemie*
/impla<= !aa se ompensea(a3 e omplet re"ersi#ila
Le(i$ne<= apare !aa ishemia e mentin$ta $n inter"al mai l$ng !e timp3 "in!earea e
lenta si inompleta
Nero(a<= soate !e'initi" teritori$l respeti" !in ati"itatea '$ntionala3 ire"ersi#ila.
,atori *
-!eterminanti- sa!erea pana la intrer$pere a ir$latiei
-regionali- pre(entaB a#senta ir$latiei olaterale
-generali- presi$nea si ompo(itia sangel$i.
&.p.!.". al meanism$l$i !e aparitie s$nt inriminati *
-'atori anatomii- spasm$l m$s$lar
-'atori '$ntionali- "ariatiile -A3 "ariatiile !e#it$l$i sang"in ere#ral3 "ariatii
ompo(itionale si '$ntionale ale sangel$i
-t$l#$rari hemo!inamie ?sa!e !e#it$l sang"i ere#ral
-t$l#$rari meta#olie
II. 0emoragiile intraraniene
/$nt !e 9 ategorii *
a) 0emoragia ere#rala 4ene'aloragia) re$noaste 3 categorii de factori in aparitia sa*
- 'atori !e ris
- 'atori !eterminati
- 'atori asoiati
- alti 'atori !elansatori
,atorii !e ris lasii*
"arsta propie e intre @C-DC ani3 at$al "arsta a sa($t $ el p$tin :C aniA
se.$l- #ar#atii s$nt mai pre!isp$si3 at$al n$ este !e'initor aest 'atorA
ere!itatea- s$'erintele ele mai importante s$nt 0-A si ateloslero(aA
o#e(itateaA
!ia#et$l (aharatA
a#$($l !e to.ie- ons$m$l roni !e alool si '$mat$l a si me!i$l !e ris to.i
repre(inta 'atori !eose#it !e importanti are alat$ri !e elelalte !$ la $n ris mare !e
hemoragii.
Ca 'atori !eterminanti *
"arsta
arteroslero(a
.)
,atori asoiati *
$nele #oli !e sange 4le$emiile)
arterite in s$'erinte a* si'ilis3 #oli !e olagen3trom#angeita o#literanta.
,atori !elansatori*
o#oseala
stres$l
e'ort$l
emotia
starile on'lit$ale
"ariatii #r$ste !e -
o
sa$ presi$ne
Meanism patogeni*
hemoragia se pro!$e 'ie prin r$pt$ra "as$lara 4presi$nea in "as reste ' m$lt si armat$ra
elastia a "as$l$i e alterata) sa$ eritro!iapete(a transm$rala.
#) 0emoragiile s$#arahnoi!iene
/e pot pro!$e*
pe 'on!$l ane"rismelor sa$ a mal'ormatiilor "as$lare E arterite olagenie=
in $rma into.iatiilor e.o- sa$ en!ogene
$neori prin t$mori ere#rale a aror !e("oltare !$e la r$perea "aselor neoplasmie.
+asele intraraniene s$nt ' p$terni "as$lari(ate.
prin tra$matisme repetate 4s$gr$mare sa$ eletro$tare).
+a mecanism in toate aeste a($ri3 ea se pro!$e !atorita $n$i spasm reational3 el
!eterminan! aparitia $nei ishemii in (ona !e "einatate a hemoragiei sa$ e"ent$al aest
spasm poate sa !$a la aparitia $nei (one !e 'oar. /emnele !e 'oar e"oa 'apt$l a n$
poate 'i onret !epistat3 inseamna o s$ma !e elemente himie are e"oa le(i$nea intr-$n
an$mit lo.
) 0ematoamele- !omeni$ spei'i
-e.tra!$ral
- s$#B intra!$ral
- intraere#ral
0ematoamele intraraniene apar tra$mati3 el s$#!$ral apare pe $n 'on! tarat iar ele
intraere#rale apar in on!itiile mal'ormatiilor ere#rale3 al mal'ormatiilor 0-AF3 t$mori
ere#rale sa$ tra$matisme.
/IN&ROMUL &E NEURON MO-OR CEN-RAL
Can! A+C se pro!$e pe trase$l aii pirami!ale se instalea(a 0EMIPLEGIA.
0emiplegia< !e'iit$l motilitatii "ol$ntare a $nei >$matati a orp$l$i !atorita le(arii
$nilaterale a aii ortiospinale 4 alea pirami!ala ).
Caraterele /&R !e N.M.C. 4-a#lo$ lini)* D elemente
aralizia sau semnul de deficit ?totala si poarta n$mele !e plegie
--partiala si poarta n$mele !e pare(a
Aest l$r$ se e.prima mai ales la ni". misarilor "ol$ntare ?amplit$!inea3 "ite(a3 'orta-
sa! !ramati 4pana la impotenta '$ntionala totala) sa$ in plegiile $ impat mai mi se
onstata sa!erea re(istentei la e'ort.
e.ista parali(ii 4pare(e) <= mono- 3 hemi- 3 para- 3 !i- 3 tetraplegii in '$ntie !e
teritoriile a'etateA
parali(ia !omina 4intot!ea$na) la m#. in'erioare ?pe 'le.oriA la m#. s$perioare ? pe
e.tensori si !etermina a'etari la !i"erse eta>e !ar ele mai gra"e pri"es misarile 'ine ale
mainii si !egetelor.
@*
In a!r$l onstit$irii aestei parali(ii apare 'enomen$l !e eli#erare me!$lara 4are e
temporar) masat !e inhi#itia pasagera e apare la ni". ne$ron$l$i motor peri'eriA
!ipertonia< e.presia e.agerarii re'le.$l$i miotati
< este s$port$l spastiitatii
/pastiitatea <re(istenta la intin!ere a $n$iB $nor m$shiA re(istenta are $n p$terni
arater elasti respetan! 'enomen$l Glamei !e #rieagH
<!omina la m#. in'. pe e.tensori si la m#. s$perioare pe 'le.oriA !omina pe
gr$pele m$s. antrenate pe misarea "ol$ntara si pe m$s$lat$ra antigra"itationala.
/pastiitatea*
:. se aent$ea(a la misarile sininetie3 "ol$ntare sa$ la apliarea stim$lilor $tanati
sa$ a stim$lilor "iseraliA
). arateristi3 in aparitia aestei spastiitati este hipertonia #$lei I
<=hipersensi#ilitate a '$s$l$i temporal e !etermina o restere e.agerata a e.ita#ilitatii
motone$ronilor JA
9. e4agerarea ).' $ !i'$(i$nea rasp$ns$l$i $ aspet polikineti sa$ a lon$s$l$iA
@. apar rele4ele patologice* 1a#inski3 Oppenheim3 Rossolimo3 0o''manA
<. abolirea refle4elor cutanate abdominale si a refle4elor cremasteriene=
D. Sincineziile<misari are se pot e'et$a onomitent $ $nele misari "ol$ntare ale
m$s$lat$rii nea'etate.
/inine(iile 9 ategorii*
- glo#ale-apar la orie e'ort* t$se3 stran$t3 misari !e partea sanatoasa
- !e imitatie- at$ni an! misam "ol$ntar partea sanatoasa !etermina misari
lente3 similare !e partea #olna"a 4e. * !aa s$#iet$l strange $ 'orta p$mn$l !e partea
sanatoasa !egetele !e partea #olna"a shitea(a 'le.ia)
- !e oor!onare- an! sinergia e"ol$ea(a 'a"ora#il< $n m$shi !e partea
parali(ata !etermina ontratia altor gr$pe sinergie.
Clasi'iarea topogra'ia a hemiplegiei* /e impart in @ eta>e*
- !e origine ortiala
- aps$lare
- !e tr$nhi ere#ral
- me!$lare
:. 0emiplegiile ortiale < s$nt 3!est$l !e rar3 glo#ale 4apar at. an! le(i$nea
$prin!e intreaga arie motorie). Este aproape imposi#il a ai!ental sa interese(e tot
hemiorp$l.
Carateristii *
s$nt hemiplegii parelare in are el mai a!esea a'etarea se pro!$e in mo! !eose#it la
mem#r$l s$perior si teritori$l 'aial
mai rar pot sa a'ete(e mem#r$l in'erior
!aa ai!ent$l 4hemiplegia) are ten!inta !e e.tin!ere posterioara- in (ona lo#$l$i
parietal- se e.prima lini prin t$l#$rari !e sensi#ilitate are pot merge pana la aneste(ie.
arateristia < e $n !e'iit pre!ominant !istal
in pl$s pot sa apara ata.ia ortiala si astereogno(ia
!aa e "or#a !e o le(i$ne are apare in lo#$l stg 4parali(ie pe !reapta) apar t$l#$rari !e
"# 4!atorita le(arii ariei 1roa) si t$l#$rari !e shema orporala.
e.ista ris$l e.tin!erii in pro'$n(ime a ai!ent$l$i si !aa se 'ormea(a interesea(a
teritoriile temporo-oipital <= hemianopsia omonima laterala 4pa pier!e apaitatea !e a
"e!ea in >$matatea laterala a amp$l$i "i($al pe partea a'etata3 hemiplegia)
posi#ilitatea aparitiei ri(elor >aksoniene 4ri(e !e epilepsie)
!aa ai!ent$l !etermina atingeri rolon!ie entrale hipertonia !e"ine spastia<= apar
sinine(iile ?are s$nt !e toate ele 9 tip$ri 4se pro!$ pe ori(ontala sa$ pe "ertiala ) !ar
!e"in 'oarte importante pt re$perare
@-
t$l#$rari psihie*
-t$l#$rari !e a'eti"itate- t$l#$rarile !e a'eti"itate apar !aa e le(at lo#$l 'rontal<
pp e$'orie si $n omportament ilar3 p$eril3 ten!inta spre erotism si #$limie
-t$l#$rarile !e omportament < lipsa simt$l$i riti3 s$#ietii a$ reatii neen($rate
si !e 'oarte m$lte ori a$ o osilatie !e omportament
-t$l#$rarile intelet$ale< s$#ietii inep sa ai#e "iii !e atentie si memorie si e"oa
amne(ia !e 'i.are
-t$l#$rari ale 'tiei !e $noastere< s$nt !e(orientati temporo-spatial.
-t$l#$rarile !e ati"itate < s$#iet$l isi pier!e initiati"e si in!i'erent e soliita sa
'aa n$ 'inali(ea(a.
). 0emiplegiile aps$lare
< in are le(i$nea interesea(a spati$l ing$st !intre talam$s si n$le$l reti$lar
<este "# !e o (ona stramta prin are tree integral 'asiol$l pirami!al si !atorita 'apt$l$i
a este $n spati$ ing$st le(i$nea este o#ligatori$ totala.
Carateristii*
-hipertonie 4spastiitate) ma.ima3
-!e'iit$l motor e glo#al- !e o#iei le(i$nea motorie e p$ra. &in paate apar la oamenii
tineri si e !eose#it !e spasti si interesea(a intreg hemiorp$l.
E.ista o sg e.eptie* 'orma in are ai!ent$l !epaseste aps$la si a>$nge la talam$s $n!e se
a!a$ga !$rerile intense !e tip talami 4!$reri ' intense e interesea(a tot hemiorp$l si s$nt
re#ele-la orie e'ort).
9.0emiplegiile !e tr$nhi ere#ral3 apar asa n$mitele hemiplegii alterne.
Carateristiile aestor hemiplegii s$nt !e'iit$l motor total are se gaseste in hemiorp$l
op$s le(i$nii la are se a!a$ga t$l#$rarile arateristiilor ner"ilor ranieni atinsi 4!ar !e
aeeasi parte).
Prinipalele tip$ri !e hemiplegii*
a) !e pe!$n$l ere#ral- arateristia-= parali(ia 'aiala !e tip entral
- hemiplegiile heterolaterale- $ hipertonie mo!erata.
/&R Ke#er- se a!a$ga parali(ia n" o$lomotor3 homolateral le(i$nii are se imprima !e
aeasi parte $ le(i$nea. Misarile in s$s si in >os ale ohi$l$i s$nt imposi#ile. Apare o
pto(a palpe#rala3 apare $n stra#ism !i"ergent pt a ei ) m$shi isi pier! ehili#r$l. Apare
mi!ria(a si !iplopie heteronima.
#) hemiplegiile prot$#erantiale 4pontine)
Caratere*
-parali(ia 'aiala !e tip entral e homolaterala $ le(i$nea.Parali(ia e !e partea op$sa
hemiplegiei.
-hemiplegia e parelara si se insoteste $ alte mani'estari are pot 'i * t$l#. !e sensi#ilitate
alterne3 s$per'iiale si pro'$n!e 4s$#ieti"e sa$ o#ieti"e)3 misari oreoateto(ie3 ata.ie3
t$l# o$logire3 parali(ia !e ner" a#!$ens $ stra#ism on"ergent3 parali(ie !e n"
o$lomotor3 optiF si !iplopie omonima3 a'etarea n" a$stio-"esti#$lar $ aparitia linia
!e s$r!itate +ergli sa$ nistagm$s.
) hemiplegiile #$l#are
Carateristii*
- n$ parali(ie 'aiala
- $n /&R #$l#ar parame!ial entral< /&R &E8ERINE 4arateri(ata !e hemiplegie
ontrolaterala-op$sa le(.- !ar este arat !e o !isoiatie !e tip ta#eti homolaterala si !e
parali(ia homolaterala a n" hipoglos-XII )
- at an! le(i$nea este laterala apare /&R KALEM1ERG< interesare pirami!ala mai
$soaraA /&R "esti#$lar 3 a'etea(a organe in are se inl$!- "erti>$l3 latero!e"iatia3
"arsat$ri3 nistagm$s rotator3 t$l# !e 'onatie si !egl$titie3 /&R Cla$!e-1ernar! 0orner 4e
apare prin iritatia simpati$l$i)-eno'talmie3 mio(a3 pto(a palpe#ralaA t$l# !e sensi#ilitate-
hemianeste(ia 'eteiL termoasimetria la ni" homolateral $ le(i$nea.
@. hemiplegiile me!$lare s$nt m$lt mai rare.
@:
Carateristii *
s$nt !e aeeasi parte $ le(i$nea3
respeta 'ata
le(in$ni me!$lare !eas$pra l$i C;- apar s$# 'orma /&R 1ro2n-/eM$ar!3 in
on!itile in are le(i$nile se pro!$ !eas$pra l$i C; 4 se pro!$ t$l#$rari !e
sensi#ilitate s$per'iiala3 t$l#$rari !e sensi#ilitate pro'$n!a !e aeeasi
parte3 apare o !isoiatie siringomielitia homolateral si e onser"ata
sensi#ilitatea tatila e onser"ata in am#ele >$matati).
-ip$ri !e hemiplegii
-a#lo$ lini *
0emiplegia in le(i$nile ere#rale
Este ontrolaterala si poate sa$ n$ sa asoie(e 3in 'tie !e loali(are3 $ $n$l sa$ mai m$lte
!in elementele*
t$l#$rari onstienta3
t$l#$rarile !e "or#ire3
parali(ii !e ner"i ranieni3
t$l#$rari sensiti"e la ni"el$l mem#relor3
sin!rom ere#elos3
sin!rom e.trapirami!al.
O#ser"atii* hemiplegia e ontrolateralaA sin!rom$l ere#elos sa$ sin!rom$l
e.trapirami!al apar n$mai an! sin!rom$l motor e partial.
0emiplegia in le(i$nile ere#rale poate sa treaa prin 9 etape*
A. 0EMIPLEGIA CU COMA
-s$#iet$l e inonstient
-n$ este o#ligatorie
-apare in A+C gra"
-pa n$ tr# a#an!onat niio!ata
Rol$l kt inepe !in 'a(a !e oma. Program$l kineti inepe an! s$# e in 'a(a spastia n$ e
'oarte oret. Programele !e kt are $rmares e"i!ent sta!i$l !e e"ol$tie a $nei hemiplegii
tre#$ie sa ineapa neaparat !in stare !e oma.
In 'a(a !e oma3 in ta#lo$l lini 4elementeBaspete linie) al hemiplegi$l$i pot sa
apara*
de"iatia capului si a oc;ilor 4 /&R ,o"ille)3 N !aa !e"iatia ap$l$i si a ohilor se pro!$e !e
partea hemiplegiei $m sp$nem noi Opaient$l isi pri"este hemiplegiaH le(i$nea e pontinaA
N!aa !e"iatia ap$l$i si a ohilor e !e partea op$sa hemiplegiei a!ia Os$#iet$l isi pri"este
le(i$neaH inseamna a le(i$nea se gaseste !eas$pra p$ntii.
al )-lea element lini* e4amenul ocular ? !aa s$#iet$l pre(inta stra#ism sa$ misari
pen!$lare ale glo#ilor pen!$lari inseamna a a"em !e-a 'ae $ o s$'erinta !e tr$nhi
ere#ral sa$ si mai gra" a"em !e-a 'ae $ o in$n!atie "entri$laraA !aa s$#iet$l pre(inta
mi!ria(a pe partea le(i$nii aest element repre(inta semn$l $n$i 'enomen !e anga>are 4a
intr-$n "i! ranian !eas$pra me(ene'al$l$i) $ ompresia perehii a III-a !e ner"i ranieni
4ner"ii o$lomotori).
al 9-lea element e onsit$it !e paralizia faciala* ea e inegala si ea a'etea(a eta>$l in'erior al 'etei
se pro!$e !atorita hipotoniei o#ra($l$i !e aeeasi parte 4P semn$l pipei Q ).
al @-lea element e redoarea de ceafa* iritatie meningiala3 are poate 'i !atorata in'lamatiei 'ie
hemoragiei s$#arahnoi!iene.
@.
al ;-lea element e paralizia membrelor* Respeta araterele pre(entate *
M.I.-= e.tLrotLe.t M./. -= 'lLpronatieL'l
Ina !in perioa!a !e oma pot sa apara re'le.ele osteoten!inoase e.agerate si $neori
resterea ton$s$l$i m$s$lar sa$ poate sa apara semn$l 1a#inski po(iti" $nilateral.
1. 0EMIPLEGIA ,LA/CA

/e !e("olta in perioa!a !e inhi#itie a ne$ron$l$i motor peri'eri !atorata asa n$mit$l$i
O'enomen !e masareH a eli#erarii me!$lare.
E.amen$l o#ieti" 4elementeBaspete linie) in hemiplegia 'lasa e !ominat !e *
aspectul de pareza faciala de tip central in are el mai a'etat e teritori$l in'erior 4mai
ales la m$s$lat$re g$rii)3 teritori$l 'aial$l$i s$perior e partial atins3 in sens$l a
or#i$lar$l pleoapelor n$ se poate ontrata in!epen!ent3 se inhi! ohii prin ati$ne
sinergia. Motilitatea a$tomata a 'etei3 asa n$mita motilitate emotionala3 e m$lt mai #ine
onser"ata !eat in parali(ia peri'eria 4s$#iet$l are 'ata a($ta3 !ar !aa el tree printr-o
stare !e emotie3 e.presia 'etei poate sa o reali(e(e a$tomat).
al )-lea element e !e"iatia limbii de partea paralizata.
al 9-lea element e deficitul motor al membrelor3 ele s$nt total !e'iitare sa$ !e'iit$l e
'oarte important3 a!ia ton$s$l m$s$lar e '. sa($t3 meme#rele s$nt 'lase3 la i$pire se
poate o#tine re'le.$l !e tip re'le.ie.
In!ii$l a s$#iet$l e"ol$ea(a spre re$perare e treerea gra!$ala spre spastiitate3
s$#iet$l 'ae la inep$t misarile sinergie3 !e o#iei rel$area se 'ae !e la mem#r$l
in'erior la el s$perior3 re$perarea motilitatii interesea(a intai m$s$lat$ra pro.imala si
apoi ea !istala3 iar la mem#r$l in'erior motilitatea re"ine intai la e.tensori apoi la 'le.ori
iar la mem#r$l s$perior e in"ers. In general motilitatea !$e la treerea spre spastiitate.
&$rata perioa!ei 'lase e "aria#ila. ,lai!itatea e mare !aa le(i$nea e masi"a sa$
instalarea e #r$sa. &$rata perioa!ei 'lase este mai mare !aa le(i$nea ere#rala e asoiata
si $ le(i$ni ere#eloase sa$ e"ent$al $ le(i$ni !e tr$nhi ere#ral sa$ !aa le(i$nea
ere#rala e insotita $ le(i$ni ale aii sensi#ilitatii pro'$n!e asa $m se intampla 'ie in
sin!rom$l thalami 'ie in el parietal.
a) parali(ie
#)hiperemie
) a#olirea RO-
Re"enirea se 'ae in 'el$l $rmator *
-misarile a$tomate sinergie- ten!inta sa se re$pere(e intai MI si apoi M/ A intai
m$s$lat$ra ent$rilor si apoi ea !istala A la MI intai e.tensorii apoi 'le.orii iar la M/
in"ers.
E"ol$tia normala este spre spastiitate. ,lasi!itatea !$rea(a mai m$lt !aa3 pe langa
A+C3 mai a"em a'etare a -C sa$ !aa pe langa le(i$nile spei'ie se loali(ea(a si le(i$ni
ale aii sensi#ilitatii pro'$n!e 4 /&R talami sa$ /&R parietal ).
C. 0EMIPLEGIA /PA/-ICA
La e.amen$l o#ieti" !omina re'le.ele osteoten!inoase e.agerate3 hipertonia3 si
sinine(iile.
0ipertonia are arateri(ea(a spastiitatea are an$mite aratere*
-spastiitatea apare la misari #r$ste3 !e o#iei spastiitaeta n$ e.ista la misarile lente.
-'apt$l a se instalea(a aeasta spastiitate reea(a post$rile arateristie.
Mem#r$l s$perior ? po(itia arateristia spastia* e rotat intern si #rat$l a!!$s3 ot$l
'letat3 ante#rat$l pronat3 p$mn$l in 'le.ie palmara $ !egetele 'letate3 poliele a!!$s si
'letat in palma.
La ni"el$l mem#r$l$i in'erior !omina e.tensia la ni"el !e sol!3 gen$nhi3 piior$l e eM"in
4$neori "al$s eM"in ? merge pe marginea e.terna a piior$l$i3 pas$l n$ se mai 'ae normal
@@
!atorita 'apt$l$i a s$#iet$l are parali(ia /PEE3 pt a n$ se impi!ia !e "ar' paient$l
merge osit).
/inine(iile e"oa 'apt$l a '$ntia ariei motorii ortiale prinipale 4aria @) este prel$ata !e
ariile e.trapirami!ale 4ariile D si R)3 arii are oman!a n$mai misarile sinergie si n$ pot initia
misari i(olate.
Prinipalele sinine(ii *
La M/ a"em -sinine(ia !e 'le.ie* s$#iet$l ri!ia $mar$l3 'ae a#!$tia #rat$l$i3 'le.ia si
pronatia ante#rat$l$i si 'le.ia !egetelor.
-sinine(ia !e e.tensie* a!!$tia #rat$l$i3 e.tensie si pronatie ante#rat si
e.tensieB'le.ie !egete.
Ori !e ate ori s$#iet$l "rea sa 'aa o misare i(olata se !elansea(a toata sinergia./$#iet$l
l$rea(a n$mai sinergi. In aeasta 'a(a misarile 'ine s$nt a#olite. Opo(itia poliel$i si pensa
poli!igitala este C.
a) parali(ie
#) hiperemie
) RO- e.agerate
&in paate aest aspet lasi al hemiplegiei poate sa 'ie ompletat t$l#$rari
"asomotorii si tro'ie . Aeste t$l#$rari !epin! !e gra!$l le(i$nii.
Ele s$nt*- e!em$l are se gaseste pe 'ata !orsala a manii plegie3 el poate sa 'ie moale la
inep$t sa$ !$r in timp. &aa hemiplegi$l e negli>at aest e!em inepe sa se e.tin!a.
- Mana si piior ianotie3 temeprat$ra loala e mai mia.
- Atro'ia mo!erata a m$s$lat$rii mii a mainii4intr-o e"ol$tie !est$l !e l$nga)3
mana apare mai sheletia !eat ealalta si se atro'ia(a eminenta tenara si hipotenara.
Inati"itatea m$shilor impre$na $ o artropatie /-0 4P/0 spei'i hemiplegi) sa$ lipsa
in'l$entei tro'ie pe are o e.erita orte.$l motor !atorita '$ntionalitatii pert$r#ate a
motone$ron$l$i J 'a posi#ila e"i!entierea spatiilor inter!igitale.
- Artropatii la ni"el$l mem#r$l$i s$perior3 arti$latiile mem#r$l$i s$nt a'etate !in
a$(a lipsei !e misare. Prima are s$'era e ea a $mar$l$i apoi a p$mn$l$i si a !egetelor.
Aeasta artropatie are aspet$l la inep$t !e al!$ra loala !ar $ timp$l se pot pro!$e
limitari !e misare si aparitia sin!roamelor !e misari !$reroase.
In $nele A+C$ri s$per'iiale sa$ p$tin intinse e !est$l !e !i'iil sa e"i!entie(i
hemiplegiile $soare.
Elemente !e !iagnosti in hemiplegiile $soare*
-ten!inta la pronatie 4!aa s$#iet$l sta $ mainile intinse in s$pinatie3 me#r$l a'etat "a
merge spre pronatie)3
- #ratele intinse $ ohii inhisi3 #rat$l pareti are ten!inta sa a!a3
- $ ante#ratele 'letate si in po(itie "ertiala la mane"ra !e respiratie energia a !egetelor
poliele are ten!inta sa ramana in $rma si 'ae o a!!$tie si 'le.ie 4$ta palmara)3
- semn$l 1arre !ak s$#iet$l sta in &+ $ gam#ele $ SC !e gra!e pe oapsa !$pa $n
inter"al n$ ' l$ng !e timp gam#a parali(ata "a a!eaA
- pro#a Miat(ini !in && gam#a 'ae $ oapsa $nghi !e SC si p$nem s$#iet$l sa mentina3
mem#r$l pareti a!e.
Clasi'iarea etiologia a hemiplegiei*- originile posi#ile ale A+C se pot plasa in 2 categorii*
a. originea "as$lara propri$-(isa4hemoragie !i'$(a sa$ hematomB ishemie #ine
sistemati(ata)
#. posttra$matia 4hematom a si onseinta a $nei ont$(ii) A in 't !e gra"itatea
tra$matism$l$i se poate insoti !e t$l# !e e!$atie sa$ !e atentie
. ompresi$nea intraere#rala 4'ie ongenitala3 'ie !o#an!ita3 apar$ta in opilarie sa$
in sta!i$l a!$lt).
,atorii etiologii si !e ris3 e la 'el !e mare pt toate 'ormele*
- 0-A poate !etermina in'art ere#ral sa$ hemoragie
- pre(enta !ia#et$l$i (aharat e o a$(a gra"a !atorita onseinetelor si sehelelor3 !atorita
@/
intin!erii
- ateroslero(a ere#rala repre(inta s$port$l A+C trom#oem#olie
- ons$m$l !e alool !etermina t$l#$rari !e ritm si anarhie ale mioar!$l$i <= aparitia
em#oliilor e m$lt mai mare. Cons$m$l !e alool reste proes$l !e hiperagregare
plahetara3 !e a 'orma trom#i3 alterea(a meta#olism$l el$lei ere#rale si !atorita alterarii
spasm$l ere#ral se pro!$e mai rapi!.
- ta#agism$l reste ris$l !e trom#o(a
- e'ort$l 'i(i e.agerat sa$ !isproportionat
- 'e#ra e.trema
- stres$l
- ortostatism$l prel$ngit
- a#$($rile alimentareL alool.
A+C onstit$ite -= )B9 in'arte ere#rale-!in are la ran!$l lor -)B9 s$nt trom#o(e
-:B9 em#olite
-= :B9 hemoragii.
A+C ishemi *
poate 'i generat !e * - o trom#o(a
- sa$ o em#olie.
-rom#o(ele- arateristii
A+C apare la persoane "arstnie3 peste DC ani3
mai 're"ent la #ar#ati3
e interesat teritori$l aroti!ei interne.
pro!roamele s$nt niste A+C ishemie !ar tran(itorii
!e#$t$l $n$i A+C e in prima parte a noptii si !$pa e s$#iet$l a 'a$t e'ort
p$terni3 a pier!$t sange m$lt3 a #a$t3 a a"$t 'e#ra prel$ngita3 #aie
'ier#inte et. <= toate aestea !etermina "ariatii !e 'l$. ere#ral in an$mite
teritorii !eterminan! ishemie ere#rala
e"ol$tia intr-$n A+C e 'ie progresi"a 'ie on!$lanta.
Ca aspet trom#o(ele "as$lare se pot pre(enta a ol$(ie ompleta a arterei carotide
interne3 e "or#a !e o ishemie pro'$n!a a intregii emis'ere. Aest tip !e A+C e ' gra".
Isc;emia in interiorul arterei cerebrale anterioareA apare o hemiplegie alterna3 apar
t$l#$rari !e sensi#ilitate !e tip ortial3 si !aa le(i$nea e in emis'er$l !ominant apare
a'a(ia e.presi"a si apra.ia mem#relor neparali(ate.
&aa e "or#a !e o isc;emie in cadrul areterei cerebrale mi6locii3 araterele s$nt !e
hemiplegie alterna $ hemihipoeste(ii alterna. &e o#iei s$nt mai ales la mem#r$l s$perior
si la 'ata. La aest aspet se a!a$ga a'a(ia motorie la tineri3 sa$ sen(oriala la "arstnii.
&aa e "or#a !e o s$'erinta in teritori$l arterei cerebrale posterioare3 !in 'eriire
aeste a($ri s$nt mai rare3 mani'estarile linie s$nt repre(entate !e mani'estarile talamie
si e ea mai !$rereroase. La el se a!a$ga a'a(ia3 agno(ia si e"ent$al t$l#$rarile !e "e!ere.
&aa e "or#a !e $n A+C ishemi prin meanism em#oli3 a$(a are poate pro!$e
em#olia o onstit$ie pre(enta plaii !e aterom sa$ gol$ri !e aer are a>$ng in ir$latie.
Em#olia se poate pro!$e prin !i"erse heag$ri sa$ in a($l $nor en!oar!ite
#ateriene.
&aa meanism$l e em#oli3 em#olia se instalea(a pe hemis'era stanga.
Con!itii *
-!e o#iei !e#$t$l e #r$s3
-apare la oameni tineri si la persoane $ antee!ente ar!io"as$lare.
-se pro!$e !e reg$la (i$a si !$pa e'ort.
-la inep$t apare e'aleea3 on"$lsiile si semnele !e 'oar 4e"oa ishemia prin em#olie intr-
$n an$mit treitori$).
E"ol$tia poate 'i atre ameliorare !aa emo#ol$s$l e mai mi si migrea(a spre "ase
mai mii3 !ar poate 'i si gra"3 an! em#ol$s$l se trans'orma in trom#$s.
Clini * similar trom#o(ei.
@<
A+C hemoragi 4al )-lea meanism important)
-hemoragia ere#rala !i'$(a apare pe la 9;-@;-DC !e ani
-at$almente e.ista o "asiegalitate intre se.e
-!e#$t #r$s
-apare !e reg$la !$pa amia(a sa$ spre seara a si onseinta a $nei stari !e stres sa$ !e
o#oseala intensa.
Aspet$l lini *
- !e#$tea(a a o iritatie meningeala e"i!entiata !e * re!oarea !e ea'a3 ongestia 'etei3
e'alee L "oma3 tahiar!ie3 t$l#$rari !e onstienta 4stare !e oma)3 se instalea(a hemiplegia
si $lterior hiar ri(e epileptie.
- t$l#$rarile !e onstienta se alterea(a gra!at* somnolenta3 o#n$#ilare3 oma.
Ca loali(ari hemoragia poate 'i *
- in aps$la interna <= apare hemiplegia sa$ hemianste(ie3
- hemoragiile ere#rale la ni"el$l tr$nhi$l$i ere#ral3
- sa$ pe talam$s.
0emoragia talamia se arateri(ea(a prin hemiplegie3 t$l#$rari ma>ore !e
sensi#ilitate3 t$l#$rari !e "e!ere3 t$l#$rari a'a(ie.
0ematom$l intraere#ral spontan apare a si o hemoragie ere#rala se oletea(a.
&in paate aest hematom intraere#ral !ilaerea(a s$#stanta ner"oasa !in >$r$l sa$
4!istr$ge). Aeasta !ilaerare 'ae a !p!" lini ta#lo$l lini sa se pre(inte a $n 'oar3
sa$ poate sa apara sin!rom$l !e hipertensi$nea intraraniana. &aa hematom$l e ' mare si
se !e("olta ' rapi!3 el impinge masa ere#rala.
&aa A+C e pro!$s !e o hemoragie s$#arahnoi!iana ?apare !atorita $nor
mal'ormatii
ongenitale3 aparitia $nor ane"risme la #a(a reier$l$i 4la ni" poligon$l$i 0illiss) sa$ in
on!itii in are hemoragia e preipitata !e in'lamatii3 mio(e3 neopla(ii.
Alte a$(e e !etermina hemiplegii*
-/tari 'e#rile-"iro(e3 inl$si" ele herpetie3 ene'alite sa$ meningoene'alite
-en!oar!ite #ateriene are !iseminea(a in tot orp$l
-a#es ere#ral3 meningite t$#er$lo(ie3 para(ito(e ere#rale- trihinelo(a ere#rala
-#oli !emielini(ante- slero(a m$ltipla.
Program$l !e re$perare ne$romotorie in hemiplegie
O#ieti"ele '$n!amentale s$nt*
om#aterea spastiitatii la mem#r$l s$perior pe 'le.ori si la mem#r$l in'erior pe
e.tensori
om#aterea hipotoniei la mem#r$l s$perior pe e.tensori si la mem#r$l in'erior pe
'le.ori.
&aa aeste o#ieti"e se 'a paralele se a>$nge !e'apt la reehili#area m$s$lat$rii agoniste
$ ea antagonista si p$tem sa reali(am in 'inal rel$area mers$l$i si a prehensi$nii.
Re$perarea $rmareste *
o#tinerea -'ortei !e ontratie3
o#tinerea -re(istentei m$s$lare3
o#tinerea oor!onarii m$s$lare3
o#tinerea amplit$!inii optime !e misare <sa se i!enti'ie $nghi$l la are 'orta si
re(istenta m$s$lara a$ "aloare '$ntionala.
o#tinerea "ite(ei optime !e e.e$tie < e aea "ite(a la are ons$m$l energeti este
minim si ran!ament$l '$ntional e ma.im.
,ieare paient hemiplegi are amplit$!inea l$i !e misare si "ite(a optima proprie.
@=
si s$nt parametri spei'ii in!i"i!$ali si s$nt in'l$entati atat !e gra!$l !e spastiitate
at si !e a'etarea '$ntionala3 !ar ei repre(inta elementele '$n!amentale ale no$l$i mo!el
!e misare al hemiplegi$l$i<= tre#$ie sa gasim ael $nghi !e misare si aea "ite(a !e
e.e$tie are sa 'ie optime a!ia la are sa se reali(e(e $n ons$m energeti minim in
on!itiile $ni$ ran!ament '$ntional ma.im.
Nerespetarea aestor ) parametri -- are tin !e parti$laritatile in!i"i!$ale ale 'iear$i
hemiplegi -- ati"ea(a re'le.$l miotati si res spastiitatea 4!e(ehili#rea(a si mai m$lt
relatia !intre agonistiBantagonisti si <=!isoor!onare --=se pier!e prei(ia gest$l$i si
'inalitatea ati"itatii gest$ale n$ se mai o#tine)3 eea e ompromite e'iienta 'iear$i
program kineti.
,ieare paient hemiplegi tre#$ie sa ai#e $n no$ mo!el !e misare are sa tina ont
!e !e'iit$l pre(ent. &aa in timp$l program$l$i kineti spastiitatea reste e $n l$r$
'oarte prost3 o#ieti"$l 'iin! sa!erea spastiitatea iar prei(ia gest$l$i sa 'ie ea mai #$na.
Mi>loae prin are se ineara sa se atinga aeste o#ieti"e s$nt $rmatoarele*
%INE-O-ERAPIA*
-I. %t pasi"a
-II. -ehniile !e 'ailitare- -. Roo!3 1o#ath3 1r$nstrom3 %a#at.
-III. %t ati"a
I. Kinetoterapia pasi"a $rmareste sa intretina s$pletea si elastiitatea
arti$latilor si a str$t$rilor e tin !e arti$latie.
E.ista Ktp pasi"a ce se aplica profilactic pentr$ mentinereaB intretinerea aestei s$pleti arti
si se aplia !in perioa!a 'lasa 4i!eal) !ar si Ktp pasi"a ce urmareste combaterea>ameliorarea
contracturilor sau a retracturilor 4at. an! ele s-a$ instalat !e>a).
II. 'e;nici de facilitare -in programele kinetie o$pa o po(itie entrala.
-ehnia Margaret Roo!
Meto!a Roo! se aplia pe gr$pele hipotone.
:). Ea onsta in apliarea $nor stim$li sen(iti"i 4!e e..* periere sa$ apliare !e gheata pe
s$pra'ata teg$mentara are aopera gr$p$rile hipotone). Aesti stim$li sen(iti"i pro!$ o
ati"are !e tip gamma si res sensi#ilitatea proprioepti"a.
)). In 'a(a $rmatoare $rmea(a intin!erea ?strething$l- si se pro!$e $n re'le. !e intin!ere.
Conseinta e o ontratie "ol$ntara ma.imala3 mai #$na. Aeasta $plare !e e.itatii
!etermina on!itiile $nor ontratii mai #$ne pe m$shii hipotoni.
Re($ltat$l aestei mane"re e !$#l$*
~ pe !e o parte se pro!$e ontratia m$s$lat$rii hipotone
~ pe !e alta parte se pro!$e rela.area m$s$lat$rii antagoniste hipertone 4a
m$s$lat$rii spastie).
Prinipi$l in!$tiei reiproe a l$i /herrington. In 'i(iologia $mana este imposi#il a
gr$pele m$s$lare agoniste si antagoniste sa '$ntione(e in aelasi timp. Este $n nonsens
'i(iologi si '$ntional. Pe aelasi segment3 pe aeeasi arti$latie n$ pot sa se ontrate in
aelasi timp 'le.orii si e.tensorii penr$ a ati"itatea $nora ar #loa ati"itatea elorlalti.
Aest pt !e "e!ere se gaseste in $rmator$l 'enomen* !aa o gr$pa m$s$lara e '$ntionala
ea inhi#a '$ntionalitatea gr$pei antagoniste. Aest l$r$ se gaseste la ni"el$l orn$l$i
me!$lar anterior3 lo#$l in are se gases motone$ronii al'a. La $n an$mit ni"el me!$lar se
gases motone$ronii are ontrolea(a toate gr$pele m$s$lare ale ael$i ni"el. &aa
motone$ronii are ontrolea(a 'le.orii s$nt at"i ei inhi#a ati"itatea motone$ronilor are
ontrolea(a e.tensorii.
@>
Metoda )ood n$ 'ae alte"a !eat prin retrogra!e sa !elanse(e ati"itatea motone$rnilor
m$s$lat$rii 'lase prin inhi#area motone$ronilor m$s$lat$rii spastie.
Meto!a 1o#ath
Este pt om#aterea spastiitatii.
Ea $rmareste* prinipial
- sa inhi#e ati"itatea tonia re'le.a anormala 'olosin! po(itii inhi#itorii ?op$se intot!ea$na
po(itiilor anormale
- integrarea reatiilor !e ri!iare si !e ehili#r$.
.biecti"ele fundamentale ale meto!ologiei 1o#ath s$nt*
o#tinerea sta#ilitatii prin ati"area re'le.elor post$rale
ontrolo$l misarilor i(olate. Aest l$r$ se reali(ea(a prin r$perea sinergiilor !e
masa. Mi6loacele sunt*
plasarea mem#relor in !i'erite pozitii pe are s$#iet$l sa le mentina "ol$ntar3 ele se
insotes prin tapotament$l m$shilor si $neori prin presi$ni !inamie pe orp$l m$s$lar.
a )-a ategorie o repre(inta sc;imbarea "oluntara a pozitiei.
M. 1o#ath a pornit !e la !e("oltarea ne$romotorie la opil si !e la anali(a t$l#$rarilor
motorii are s$nt !eterminate !e parali(iile spastie in'antile. Prin e.tin!ere program$l
kineti a inep$t sa se aplie si la hemiplegi$l a!$lt.
/otii 1o#ath a$ i!enti'iat @ 'atori are pot inter'era per'ormantele motorii normale
la paientii $ le(i$ni !e NMC.
-$l#$rarile sen(iti"e< pot aparea !atorita mo!i'iarilor B#loarii a'erentelor sensi#ilitatii
pro'$n!e siBsa$ s$per'iiale. Ele !etermina t$l#$rari ma>ore in ontrol$l post$rii orp$l$i 3
in ehili#r$3 t$l#$rari !e ton$s si !e misare "ol$ntara toate !eterminan! in 'inal pier!erea
engramelor sen(iti"e.
/pastiitatea- apare a si onseinta a saparii re'le.elor me!$lare !e s$# ontrol$l
inhi#itor al entrilor s$periori.
-$l#$rarea meanism$l$i post$ral re'le. ?se re'era la meanism$l e asig$ra po(itia
ap$l$i3 asig$ra reatiile !e ehili#r$3 mo!i'iarile ton$s$l$i m$s$lar a mi>lo !e
protetie ontra gra"itatiei ? toate s$nt reglate !e meanism$l post$ral re'le.-.
Pier!erea misarilor seleti"e si !isriminati"e !etrmina pier!erea a#ilitatii3 a engramelor
motorii si pier!erea per'ormantei motorii 'i(iologie.
&e la ei @ 'atori a$(ali e !etermina per'ormantei motorii <=Meto!a 1o#ath
$rmareste*
-=shim#area shemelor3 a mo!alitatilor !e misare anormale ale paient$l$i
-=inhi#areaBs$primarea hiperreati"itatii tonie re'le.e e generea(a spasm$l
-=e"itarea post$rilor statie re'le.-inhi#itorii ale ton$s$l$i m$s$lar
-=se in!ia aele misari re'le.-inhi#itorii e inhi#a reatiile post$rale anormale si
'ailitea(a misarile ati"e a$tomate si "ol$ntare.
-=se insista pe e.istenta ?in a!r$l post$rilor anormale la paientii spastii - a $nor
Gp$nte-heieH ale ontrol$l$i as$pra arora3 !aa se ationea(a oresp$n(ator3 sa!
spastiitatea si s$nt 'ailitate misarile ati"e.
&$pa 1o#ath e.ista Gp$nte-heieH -!istal* p$mn3 gle(na3 !egete
-pro.imal* gat3 oloana3 $mar3 sol!.
:.Meto!a consta in pozitii refle4-in;ibitorii are s$nt totalBpartial op$se post$rii
initiale anormale3 po(itii are este #ine sa se o#tina prin misare ? sa se a>$nga ati"-pasi"
n$ pasi" si sa se mentina 4$lterior).
Rol esential in aeste post$ri le a$ re'le.ele asimetrie tonie ale gat$l$i !ar si
rotatia3 rostogolirea tr$nhi$l$i !in && -= &+ si in"ers 4$ sop$l o#tinerii ehili#r$l$i
@)
intre &+ si &&).
Po(itiile se "or om#ina $ misari ati"e sa$ pasi"o-ati"e a.i. paient$l P sa simta Q
misarea normala e.e$tata $ e'ort normal.
Plasarea me#relor in !i'erite po(itii e tre#$ies mentin$te ati"-=se reali(ea(a
antrenament$l ontrol$l$i "ol$ntar. Aeste momente se insotes !e tapota> si presi$ni
!inamie pe orp$l m$s$lar.
). Al II-lea mi>lo- shim#area "ol$ntara a po(itiei !in && in &+3 !in &+ in ase(at3
!in ase(at in "a!ripe!ie si !in "a!ripe!ie in ortostatism.
/e $tili(ea(a post$rile re'le.-inhi#itorii *
re'le.e tonie asimetrie ale gat$l$i
rotatiaB rostogolirea tr$nhi$l$i !in &+ in && si in"ers
Re'le.$l toni asimetri al gat$l$i pres$p$ne misarea onomitenta !e rotatie si
inlinarea ap$l$i. In aeste on!itii s$nt stim$late e.tensorii spre menton si 'le.orii spre
oip$t. Re'le.$l toni simetri al gat$l$i se pro!$e prin e.tensia gat$l$i are !etermina
stim$larea e.tensiei mem#relor s$perioare si a m$s$lat$rii lom#are si 'le.ia pe tren$l
in'erior 4m#. in'erior).
Re'le.$l toni simetri al gat$l$i -e.tensia gat$l$i stim$lea(a e.tensia m#.
s$perioare si lom#ar 'le.ia m#. in'. A 'le.ia reali(ea(a misarea in"ersa ? 'le.ia m# s$p si
e.tensia m# in'.

Meto!a 1RTN/-ROM
Prinipiile meto!ei s$nt $rmatoarele*
!e("oltarea ati"itatii re'le.e si a reatiilor primiti"e
!e("oltarea partiiparii "ol$ntare.
In 'tie !e 'a(a3 in a($l herniei 'lase meto!a ati"ea(a !e("oltarea sinergiilor3 in "reme
e in a($l hernei spastie meto!a $rmareste in!epartearea !e sinergii3 o#tinerea
in!epen!entei 'ata !e sinergie si in 'inal o#tinerea !e ati"itati "ol$ntare3 !e misari
ati"e3 i(olate3 are sa permita o oor!onare apro.imati" normala.
In a($l meto!ei 1. !is$tam !e o om#inatie !e 9 elemente 4e.itatii)*
* 'ailitarea entrala 4'ailitate !e oman!a "er#ala)
* stim$larea proprioepti"a 4per$tia ten!oanelor a m$s$lat$rii m$shilor 'lasi)
* stim$larea peri'eria $tanata 4peria>)
-oate 9 elementele tre sa '$ntione(e sim$ltan.
In 'a(a 'lasa3 at an! intentionam sa intensi'iam sinergiile3 se antrenea(a omponenta
p$ternia a sinergiei.
In 'a(a spastia <in!epartarea !e sinergieA in sens$l o#tinerii in!epen!entei 'ata !e
sinergie 4are sa permita o#tinerea !e misari ati"e i(olate in are oor!onarea sa 'ie at
mai aproape !e normal) se $rmareste omponenta sla#a 4a!ia se ationea(a prin e.eritii
$ re(istenta are $rmares r$perea sinergiei).
E..* re$perarea prin meto!a 1. la re$pararea mainiiBprehensi$nii*
I. pas -sta#ili(area e.tensiei p$mn$l$i. Aest l$r$ se "a reali(ea(a la inep$t $
ot$l e.tins asoiin! toate ele 9 elemente !in meto!a 1r$nstrom 4'ailitarea entrala-
oman!a "er#ala3 stim$larea proprioepti"a- per$tia ten!on$l$i si stim$larea peri'eria
$tanata- peria>$l). C$m$l$l aestor stim$li n$ 'ae !eat sa aent$e(e oman!a
<=ontratia se "a pro!$e !atorita $m$l$l$i !e stim$li eea e !etermina o ontratie mai
#$na !eat o ontratie simpla.
Ulterior3 aeeasi $tili(are e e.tensiei p$mn$l$i o 'olosim $tili(an! e.tensia ot$l$i. Ulterior
inep sa res $nghi$l !e 'le.ie a ot$l$i. +om a>$nge sa 'olosim rela.area ot$l$i si in 'inal
e.tensia "ol$ntara.
II. s$pinatia ante#rat$l$i $ a#!$tia poliel$i.
III.prehensi$nea laterala.
/*
Meto!a %a#at
Prinipiile aestei meto!e s$nt $rmatoarele*
shemele !e misare reali(ate !e mem#re se reali(ea(a in spirala sa$ pe
!iagonala. Aeasta mo!alitate poarta n$mele !e Oshema !e ira!iereH.
,ieare shema in spirala si !iagonala repre(inta o misare $ 9
omponente * 'le.ie-e.tensie A a#!-a!! A rot int- rot e.t.
Misarile ati"e se !er$lea(a intot!ea$na !e la !istal atre pro.imal3 in "reme
e sta#ilitatea arti$lara se reali(ea(a in"ers.
Re(istenta ma.ima !etermina ira!ierea shemei !e misare.
, N P-$rile a$ !rept sop intarirea misarilor pe o an$mita !iretie.
&intre aestea ele mai 'olosite raman*
* ontratia repetata pe m$shii sla#i are !e o#iei e $tili(ata pentr$ resterea
re(istentei m$s$lare3
* tehnia Otine ? rela.ea(aH ati"e3 in"ersarea lenta a sens$l$i !e misare. Mai ales
in"ersarea lenta are apaitatea !e a stim$la shema agonista.
* re$perarea prin #io-'ee!-#ak 4'ee!#ak sensorial) $tili(ea(a stim$l$l "i($al sa$
a$!iti" are e.prima ni"el$l !e intensitate a $nei ontratii. Aest #io-'ee!-#ak $rmareste
la inep$t initierea ati"itatii motorii elementare3 per'ormarea misarilor omple.e
ontrolate sen(orial.
Program$l kt in re$perarea hemiplegiei pe sta!ii
:. sta!i$l initial al hemiplegiei pre(inta $rmatoarele aratere*
hipotonie m$s$lara3 'lai!itate3
re'le.ele tonie si spinale !e"in !ominante. Control$l tr$nhi$l$i si al entr$rilor
este ' sa($t3 net !imin$at. &atorita $ltimelor aspete mentinerea sa$ shim#area
post$rilor e 'oarte !i'iilaBgrea.
in al 9-lea ran! ontrol$l "ol$ntar pe partea a'etata este n$l. &in paate aest l$r$
in'l$entea(a si partea sanatoasa3 'iin! !i'iila $tili(area ei.
Pier!erea OonstienteiH as$pra partii a'etate.
,$ntiile "itale pot sa 'ie a'etate.
O#ieti"ele program$l$i kt*
-ameliorarea '$ntiilor "itale 4respiratie3 !egl$titie3 alimentatie)3
-reste onstienti(area shemei orporale3 ameliorarea ontrol$l$i tr$nhi$l$i
si al ent$rilor3
-resterea a#ilitatii !e a inr$isa linia me!iana a orp$l$i $ mem#rele
a'etate3 -mentinerea mo#ilitatii t$t$ror arti$latiilor3
-normali(area ton$s$l$i3
-ameliorarea ati"itatii '$ntionale at se poate.
Posi#ilitatile s$nt limitate si se re'era la post$rare si mo#ili(are3 ne #a(am in mo! !e'initor
pe mo#ili(arile pasi"e om#inate $ elemente 'ailitatoare 4oman!a "er#ala3 ontat
man$al3 gheata3 "i#ratia3 peria>$l). -ot in aeasta 'a(a $rmarim ontrol$l tr$nhi$l$i si a
e.tremitatii s$perioare.
). sta!i$l me!i$* este sta!i$l !e spastiitate
in are !p!" lini ta#lo$l e !ominat !e*
hipertonie 4spastiitate)3
re'le.ele tonie spinale se normali(ea(a3
re'le.ele entrale s$nt res$te3
sinergii3 initierea misarii e ameliorata !ar ontrol$l misarii e ins$'iient !eoaree
'$ntionea(a spastiitatea si impie!ia ontrol$l omplet al misarii3
re(istenta spastia 4aspet arateristi pt m$shii 'le.ori la m.s. si e.tensori
la m.i.) ingre$nan! misarea.
/-
O#ieti"ele*
-inhi#itia m$s$lat$rii spastie $ promo"area antagonistilor3
-promo"are a $nor sheme omple.e !e misare3
-promo"area ontrol$l$i m$s$lat$rii pro.imale in a!r$l $nor ati"itati $ per'ormanta
!in e in e mai mare3
-promo"are a ontrol$l$i motor in arti$latiile interme!iare.
Pt a reali(a aeste o#ieti"e se $tili(ea(a post$rile.
In aeasta 'a(a se post$rea(a in && si &L.
Intr-o 'a(a mai a"ansata se post$rea(a in && $ gen$nhii 'letati si se reste pana la
po(itia !e se(an! si ortostatism.
,NP-$rile ele mai 'olosite s$nt*
* initierea ritmia3 !aa $rmarim promo"area mo#ilitatii sa$
* i(ometria alternanta e"ent$al sta#ili(area ritmia !aa $rmarim resterea
sta#ilitatii. ,ailitarea post$rarilor si tehniilor ne$rom$s$lare proprioepti"e se
reali(ea(a la 'el prin 'atori termii3 peria>3 "i#ratii. In aeasta 'a(a se $rmareste ontrol$l
tr$nhi$l$i impre$na $ a m.i. si m.s. separate.
Ma>oritatea sehelarilor raman in aest sta!i$.
sta!i$l !e re'aere e limitat3 p$tini a>$ngan! aii. Cei e a$ $n restant '$ntional
s$'iientLapaitate !e re"enire tre la sta!i$l !e re'aere. In aeasta 'a(a hipertonia
inepe sa sa!a3 misarile in a'ara shemei s$nt partial posi#ile3 inepe sa se per'orme(e
ontrol$l motor !istal. Aest ontrol este !i'iil !ar posi#il. /i in 'inal3 pt ei mai noroosi3
inepem sa e.ersam a#ilitatea respeti"a3 gest$ala si "ite(a !e e.e$tie.
O#ieti"ele !eri"a !in aeste aratere* antrenarea a#ilitatii e.tremitatilor 4mana si
gle(na-piior)3 ontrol$l motor e.entri3 resterea "ite(ei !e e.e$tie3 o#tinerea
a$tomatism$l$i misarilor. Aestea repre(inta tel$l pt orie program kineti.
La program$l kineti se a!a$ga si alte proe!$ri !in !i"erse !omenii ale terapiei 'i(ie are
ineara sa s$stine kt.
Ast'el in a!r$l program$l$i !e re$perare a hemiplegi$l$i '$tionea(a mai m$lte meto!e
!e *
MASAJ --- In mo! spei'i se $tili(ea(a*
I. Masa>$l $ gheata Masa>$l $ gheata se 'ae pe m hipotoni3 pe teg$ment$l e
aopera gr$pele m$s$lare hipotone si se pre(inta s$# 'orma a ) meto!ologii* OCHIing si
OAHiing.
C-iing onsta prin apliarea $#$l$i !e gheata 9-; se. are !etermina o e.itatie
are e prel$ata !e 'i#rele C si !et o e.itatie a ne$ronilor gamma are ati"ea(a ontratia
'i#relor m$s$lare.
A-iing onsta prin apliarea rapi!a-lo"iri rapi!e3 p$ternie $ $#$l !e gheata pe
teg$ment pro!$an!$-se o ontratie re'le.a. Aesta ar 'i masa>$l stim$lati" al m$s$lat$rii
hipotone.
+i#ratiile meanie apliate man$al sa$ $ !i"erse !ispo(iti"e se e.erita in mo!
!eose#it pe ten!on. /$nt ' importante !eoaree a!$ $n pl$s !e in'ormatie pentr$
!elansarea ontratiei.
Nete(irea se aplia pe teg$ment$l e aopera gr$pele m$s$lare spastie. In '$ntie
!e "ite(a mane"rei poate 'i *
-inhi#itorie- sa!e e.ita#ilitatea as$pra motone$ronilor al'a
-sa$ stim$lea(a J- motone$ronii antagonisti.
Masa>$l in hemiplegie are e'et omple.- !ega>ea(a e'ete antialgie sa$ !e restere a
#iotro'iitatii loale si segmentare- !ar are si e'ete spei'ie- 'ailitea(a sensi#ili(area
'$s$rilor ne$rom$s$lare3 are ast'el pot sa ontrole(e si sa oor!one(e mai #ine ehili#r$l
intre gr$pele agoniste si antagoniste.
CRIOTERAPIA e asemanatoare masa>$l$i $ gheata. Imersia in apa ree s-a
!o"e!it a sa!e 'oarte m$lt temperat$ra m$s$lara pro'$n!a. E.ista st$!ii are e"oa
'apt$l a imersia in apa ree !e U gra!e3 pt :C min$te sa!e spastiitatea. &ispare lon$s$l si
/:
!atorita aest$i l$r$ !$rata ontratiei "ol$ntare reste 'oarte m$lt.
HIDROTERAPIA este !eose#it !e #ene'ia. &e o#iei se l$rea(a la limita -
o
!e
in!i'erenta 9@
o
C.
,ata !e programele !e 0%- la posttra$matii3 program$l la ne$ro se 'ae la inep$t
pasi"3 apoi asistat prin ontrol$l kt3 !$pa are se 'a misarile pasi"e. Apoi se re$perea(a
mers$l. 4,ILM* IN-OARCERE ACA/A).
Programele 0%- om#at sehelele3 !e#lorarea arti$latiilor3 re!orilor arti$lare3
ontrat$rile si retrat$rile !e ten!on.
Este i!iat a prgr kineti sa ineapa in #a(in3

-
o
apei sa 'ie mai >oasa 4 99
o
C)3

-
o
!e in!i'erenta 9@
o
C<= sim#$rile alorie !intre organism si me!i$ s$nt minime.
In apa se per'ormea(a mo#ili(arile arti$lare a"an! $rmatoarele a"anta>e *
a) 'orta hi!rostatia 'ae a ati"itatea antigra"itationala sa sa!a <= s$#iet$l poate sa
se onentre(e as$pra e'ort$l$i "olitional3 inl$si" pe m$s$lat$ra !e'iitara.
#) Posi#ilitatea $tili(arii oloanei !e apa a re(istenta la misarea paient$l$i. /e
$tili(ea(a an$mite palmare 4la#e).
) E'et$l se!ati" 4almant) !atorita al!$rii apei. Contrat$rile a$ ten!inta sa se
rela.e(e si oe'iient$l !e elastiitate a str$t$rilor reste.
Program$l 0%- la hemiplegi
-!er$larea progresi"a in or!inea in"ersa !er$larii oriar$i program intr-o patologie
posttra$matia- e.. pasi"e --= pasi"o-ati"e --= ati"e asistate.
-aii se inepe $ misari ati"e li#ere --= se ontin$a $ e. ati"e asistate 4pt a inera sa
restem amplit$!inea !e misare)--= la s'r se ontin$a misarea $ misare pasi"a.
,. imp. este ree!$area mers$l$i in apa 4este speta$loasa).
/e!intele se reali(ea(a !$pa o an$mita meto!ologie*
-la inep$t paient$l 'ae o #aie Gli#eraH- misari aleatorii3 a!aptarea $ apa3 in!$erea
$nei rela.ari generale.
-apoi3 se inepe 3prati3 program$l !e 0%- analitia si !$rea(a apro.. )C min.
-apoi $rmea(a !in no$ #aie li#era sa$ inot<= repre(ita iesirea !in e'ort. Este '. in!iat in
hemiplegie.
Contrain!iatii*
-Paientii e pre(inta asoiate- a'eti$ni e"ol$ti"e ronie3 -"as$lare3 respiratorii sa$
ne$rologie gra"e.
-Pers. e pre(inta tare 4s$'erinte $ mara> p$terni "iserale gra"e) ?hepatita gra"a3 $ler
gastri sa$ !$o!enal operat et.
-paientilor !e peste UC ani 4-in!iatie relati"a).
ELECTROTERAPIA
Ca si 'orma tehnia !e s$stinere la hemiplegii poate 'i !e ) 'el$ri *
antialgia
e.itomotorie 4!e stim$lare)
Eletroterapia Antialgia
-se a!resea(a (onelor la ni"el$l arora apar t$l# !e tip algi 'ie in a!r$l hemiplegiei3 'ie a
si onseinta a $nor ompliatii 4mai ales arti$lare si m$s$lo-ligamentare).
-este o terapie simptomatia
-se $tili(ea(a in!eose#i rt. !e >oasa 're"enta ? !e 'orma retang$lara
-- ;C-;CC stim$liB se$n!a
-- $renti are se aplia pe pte !$reroase3
(onele !$reroase sa$ pe (onele re'le.e.
+urentii de 6oasa frec"enta :.*.
-EN/-$l 4'orma speiala)- stim$lare ne$rala trans$tanata3 'orma lasia !e terapie
analgetia.
C$renti -ra#ert
Alte tip$ri !e $renti * 'ara!ii
/.
neo'ara!ii
sin$soi!ali rapi(i.
E'et$l analgeti e !iret proportional $ intensitatea $rent$l$i 4la treerea rt !e >oasa
're"enta). &$pa apliarea eletro(ilor intensitatea rt. reste gra!$al pana la ni"el$l
s$portat.
&$rata sesi$nilor !e eletroanalge(ie $ aesti $renti !e 8.,. este mare 4mai mare !e 9C
min.)
&aa !$rerea e pro!$sa !e o a$(a in'lamatorie3 !e $n spasm sa$ !e o ontrat$ra- se pot
$tili(a imp$ls$ri e.ponentiale sa$ tringhi$lare sa$ alte 'orme si 're"ente !e rt.
+urentii de medie frec"enta M.*.
C$rentii Inter'erentiali *
E'et$l este !atorat apaitatii aestor $renti !e a mo!i'ia pereptia !$reroasa prin
sa!erea e.ita#ilitatii !$reroase 4e'et$l !e aopense F). E'et$l analgeti mai este si
!atorita 'apt$l$i a apliatiile aestor $renti om#at hipo.ia3 are !a !$reri.
/e pro!$e "aso!ilatatia are ompensea(a o.igenarea ins$'. a tes$t$l$i 4prin 'l$.$l$i
sang"in)
Com#aterea spasm$l$i- e'et !eontrat$rant.
Pe langa e'et$l analgeti aesti $renti a$ si e'ete "as$lotro'ie3 hiperemiante3 re(or#ti"e
!at 'apt$l$i a stim$lea(a ir$latiaA stim$lea(a reatiile meta#olie.
#) Eletroterapia E.itomotorie -re#$ie sa se tina seama !e *
Eletrostim$larea *
-tre#$ie sa se 'aa $ stim$li i(olati
-resterea gra!$ala a intensitatii pt rer$tarea $n$i nr tot mai mare !e 'i#re m$s 4s$matie
spatiala)
-se 'oloses !e o#iei 9 stim$li *-s$#minimal
-s$#ma.imal
- s$prama.imal
- in an$mite etape !e re$perare se $tili(ea(a stim$li s$#minimali are !e"in e'iae $
ins$matie latenta.
- E/ se a!resea(a m$s$lat hipotone $tili(an! imp$ls$ri retang$lare si e.ponentiale.
A"anta>e * pentr$ stim$larea m$s$lat$rii preare
-se pre"ine atro'ia m$s
-reste "ol$m$l '# m$s$lare
-se mentine elestiitatea m$s$lara
-este inhi#ata 'i#ro(area m$shi$l$i
-este 'ranata !eteriorarea str$t$rii
-reste e'iienrta pompei m$s3 mai ales la ni" m$s$lat M.I. $ e'et as$pra ir$latiei
"eno-lim'atie.
Eletroterapia in re$perarea NMC
-este total -in!iat pe s$pra'ete mari. &e(a"anta> * stim$lan! s$pra'ete mari este e.itat
/NP3 e.itatia ira!iin!3 iar integrarea e.itatiei n$ mai poate 'i ontrolata <= ati$nea
motorie poate 'i "iiataA intrarea in '$ntie a 'i#relor m$s$lare 'iin! ontrolata ins$'iient.
Apare ris$l agra"arii !e'iit$l motor ?a spastiitatii.
-ip$ri si tehnii !e E/ *
-tratament$l m$s$lat$rii hipotone prin e.itatie !ireta pe 'i#re
-E/ e se a!resea(a spastiitatii
-ehnia 0U,,/C0MI&-
,oloseste eletroe.itatia ap. Golgi !e la ni"el$l >oti$nii m$shi$l$i $ ten!on$l sa$ 4este '
imp pt a e.itatia !e la ni" ap. Golgi se transmite la ni" (onei interne$ronilor me!$lari).
/e $tili(ea(a ) ir$ite e se aplia pe gr$p$l spasti si pe antagonist$l sa$.
E. * #ieps-spasti trieps-'las
/e aplia imp$ls$ri retang$lare. Este stim$lata ontratia alternati"a a gr$p$l$i
m$s$lar sa(an! spastiitatea si re'aan! ehili#r$l intre m$shii spastii si antagonistii
/@
lor hipotoni.
Apliarea aestor proe!$ri !etermina o rela.are a m$s$lat spastie. Aeasta tehnia se
aplia eta>at3 !e la pro.imal la !istal- :C minBpo(itie. La o se!inta sa n$ se !epaseasa @C-;C
min.
E'et$l -ehniii *
-e' !e #io-'ee!-#ak
-e' !e in'ormare a entrilor ner"osi s$periori are !etermina spastiitatii si ast'el
ameliorarea oor!onarii ne$romotorii
- E/ $ $renti !e M.,. si E/ pe anale m$ltiple 4pe @ anale $ $tili(are !e R eletro(i3
ate ) pt 'ieare anal).
Cele mai $tili(ate tehnii *
-!e E/ '$ntionala- se $tili(ea(a in str$t$ra orte(elor eletrie . Orte(ele pot 'i eletrie si
!inamie.
Ort. EletrieL E/ '$ntionala- pt asistarea e.tensiei p$mn$l$i si a !egetelor
- pt asistarea !orsi'le.iei plantare.
Aeste orte(e tre#$ies apliate 'oarte timp$ri$.
CON-ROLUL GENUNC0IULUI LA 0EMIPLEGIC E/-E E/EN-IAL.
Este esential *
-post$rarea mainii si a piior$l$i paient$l$i ?ori in 'a(a !e oma ori in 'a(a 'lasa<=
spastiitatea "a prel$a paient$l po(itionat oret a.i. re$perarea "a 'i mai $soara.
- orte(a are sa tina gle(na po(itionata la SC
o
$ piior$l.
Meto!a %a#at
/e #a(ea(a pe prinipi$l o'orm ar$ia $ at #aga>$l in'ormational este mai mare
4mai ales in'ormatiile proprioepti"e) $ atat ontratia m$s$lat$rii este mai p$ternia.
ate"a parti$laritati *
:. shemele !e misare reali(ate !e mem#re se reali(ea(a in spirala sa$ pe !iagonala.
Aeasta mo!alitate poarta n$mele !e Oshema !e ira!iereH.
). Misarile ati"e se !er$lea(a intot!ea$na !e la !istal atre pro.imal3 in "reme e
sta#ilitatea arti$lara se reali(ea(a in"ers.
9. Re(istenta ma.ima !etermina ira!ierea shemei !e misare.
@. /e 'oloses tehnii !e 'ailitare a misarii si post$rii *
-po(itionarea
-ontat$l man$al
-intin!erile m$s$lare
-presi$nile arti$lare
-re(istenta la misare3 et.
In timp$l !er$larii misarii ati"e !e !iagonala tre#$ie sa se aplie aeste mane"re !e ,NP.
A) Po(itionarea paient$l$i *
- se poate $tili(a re'le.$l toni la#irinti
-re$perarea 'le.iei se 'ae !in &+
- re$perarea e.tensiei !in &&
1) Contat$l man$al
C) Coman!a "er#ala si tonalitatea "oii 4'orma !e stim$lare entrala)
&) -rati$nea- !e o#iei ati"ea(a rasp$ns$l 'le.or
E) ,i.area arti$lara- apropierea s$pra'etelor arti$lare- ati""ea(a rasp$ns$l e.tensor.
-rati$nea pres$p$ne !epartarea s$pra'etelor arti$lare.
,) ,olosirea re(istentei ma.imale
G) /inroni(area normala a misarii. Contratia m$s$lara se reali(ea(a pe se"ente are
!e$rg !in misari oor!onate. Ast'el se pot o#tine misari $rsi"e3 'ara saa!e si arosari.
/inroni(area normala prin sheme !e misare misare initiate !istal 4prin rotatie) si apoi
pro.imal.
R) F0. /inroni(area pt. e.primarea ,. re(istenta pro.imala tre#$ie sa se aplie pe ele mai
p$ternie omponente. &e o#iei !er$larea misarilor se 'ae !e la !istal atre pro.imal.
//
I. Contratia repetata a m$shilor sla#i reste re(istenta aestora <= reste prag$l !e
aparitie a o#oselii.
8. -ehnia Otine - rela.ea(aH 40ol!-rela.)*
- Ati"a ? !etermina oretia i(ometria in po(itia !e s$rtare 4la oman!a OtineH) si apoi
rela.area.
%. In"ersarea lenta a sens$l$i !e misare ? !etermina stim$l$l shemei !e misare agonista.
L. In"ersarea lenta ? tinere - reali(ea(a o ontratie i(otonia3 $rmata !e o ontratie
i(ometria pe agonist.
M. /ta#ili(area ? ri!ia ? mentine ontratia ontra re(istentei pe agonist3 apoi ontin$a
misarea $ re(istenta pe antagonist.
Meto!a %a#at
- 'oloseste tehnii !e 'ailitare ne$roproprioepti"e.
/op$l aestei meto!e este aela !e in$ra>are3 gra#ire a rasp$ns$l$i meanism$l$i
ne$rom$s$lar prin stim$lare proprioepti"a.
Aeasta meto!a intro!$e Oshemele !e misare glo#aleH a element 'ailitator
proprioepti" pornin! !e la a.ioma a* Oreier$l ignora ati$nea proprie m$shi$l$iA el
re$noaste n$mai misareaH.
In 'ieare shema !e misare glo#ala *
- o omponenta m$s$lara prinipala are 'ae3 in prinipal3 misarea shemei
- o omponenta m$s$lara se$n!ara3 are ationea(a3 !e o#iei3 pe ) sheme* <= <= <=<=
<= <=<= <= <=<= <= <=<= <= <=<= <= <=<= <= <=<= <= <=<= <= <=<= <= <=<= <= <=<=
<= <=
<= In cazul sec"entelor comune ale celor / sc;eme1
e.* :. M. marele 'esier ? partiipa in prinipal la shema EX-- A&& ? RO-. EX-. /OL&
!ar partiipa si la EX- ? A1& - RO-.IN- /OL&A
). in a )-a shema marele 'esier este se$n!ar3 iar 'esier$l mi>loi$ este prinipal.
9. 'apt$l a o misare este reali(ata !e mai m$lti m$shi asig$ra misarea3 s$pletea si
'l$i!itatea neesara.
Orie !e'iit la orie m$shi al semei !etermina sa!erea ,. si alterarea oor!onarii
misarilor.
/hemele !e misare $prin!*
po(itia initiala ? repre(inta po(itia !e intin!ere3 po(itia la are m$shi$l a>$nge la
l$ngimea ma.ima.
po(itia 'inala ? m$shi$l a>$nge la s$rtarea ma.ima.
Aeste ) po(itii e.treme repre(inta apetele3 limitele intregii amplit$!ini !e misare. Intre
aeste ) limite e.ista o po(itie mi>loie.
E.* shema ,L.3 segment$l se asea(a in EX- ma.ima3 apoi se ia in onsi!erare A1& sa$
A&&3 iar RO- se onsi!era $ltima.
Can! inepe misarea or!inea este in"ersa*
:. RO- "a !a arateristia spirala a misarii
). A1& sa$ A&&
9. ,L sa$ EX-.
&is$tam !espre shema agonista at$ni an! misarea se e.e$ta spre ontratie
4s$rtarea m$shilor).
&is$tam !espre shema antagonista at$ni an! m$shii s$rtati se al$nges 4in"ers).
Ca meto!ologie shema !e 'ailitate %a#at se pot $tili(a*
J pasi" !e ktA
J ati" prin misare li#era 'ara re(istenta sa$ ghi!a>
J ati"o ? pasi" ? li#er !ar $ ghi!a>
J ati" $ re(istenta are asig$ra resterea , asoiin! e"ent$al momente !e ontratie
i(ometria.
Mane"rele %a#at se l$rea(a pe an$mite regi$ni ale orp$l$i si se tine ont !e OheiaH aelei
/<
sheme.
E.* shema ap- gat si !e tr$nhi s$p.
:. ,L. ap ? gat spre !reapta
Prinipiile '$n!amentale s$nt $rmatoarele*
ma>oritatea misarilor $mane se 'a in !iagonala sa$ spirala si orientarea m$shilor3
a insertiilor si ligamentelor a$ !iretie !iagonala sa$ spiralaA
pentr$ 'ieare segment important al orp$l$i 4ap ? gat3 tr$nhi in'erior3 tr$nhi
s$perior si mem#re) e.ista ) !iagonale !e m$shiA 'ieare !iagonala a"n!
ate ) sheme antagoniste- $na !e 'le.ie si $na !e e.tensie.
,ieare shema3 in spirala si !iagonala3 repre(inta o misare $ 9 omponenteA ate o
omponenta pt 'ieare plan al spati$l$i ,L sa$ EX-A A1& sa$ A&&A RO-
IN- sa$ RO- EX-.
Prima shema* ,L ap ? gat !reapta
Po(. initiala RO- ap ? gat3 tr. s$perior spre stanga $ ap$l in hipere.tensie lat.
stanga 4pri"este in spate peste $mar$l stang)
Po(itia 'inala. RO- ap !reapta3 RO- si ,L gat !reapta3 pri"irea sa 'ie orientata in
>os la !reapta iar tr$nhi$l s$perior 'ae ,L si RO- !reapta 4ten!inta este !e a a!$e
$mar$l stang spre sol!$l !rept).
A !o$a shema* shema in"ersa !e EX-. OCheiaHo repre(inta gat$l.
Po(itia !e start ? !e"ine po(itia 'inala si in"ers 4pleat !in po(itia !e ,L si a>$nge in po(itia
!e EX-)
). /hemele tr$nhi$l$i in'erior si ale mem#relor in'erioare #ilateral asimetrie
OCheiaH< mem#r$l in'erior
E.* ,L $ RO- !e la stanga la !erapta
EX- !e la !reapta la stanga
Posi#ilitatea !iagonalelor op$se $ in"ersarea sens$rilor. M. in'erior oresp$n(ator
misarilor3 se rotea(a pe aeeasi !iretie.
9. M. s$perior si m. in'erior
&e o#iei !iagonala mem#relor s$nt anali(ate !$pa arti$latia onsi!erata si n$mita Opi"ot
!e ati$neH.
/hemele !e misare ale mem#relor $prin!*
pi"otii pro.imali 4 sap$lo-h$merala si resp. o.o-'em$rala).
/hema pt aesti pi"oti * ,L sa$ EX-A A1& sa$ A&&A RO- IN- sa$ EX-.
#) pi"otii interme!iariA ot$l3 gen$nhi$l.
-re#$ie sa prei(am po(itia lor. Pot 'i 'letate3 e.tinse sa$ intinse.
RO- pi"otilor interme!iari mimea(a intot!ea$na pi"ot$l pro.imal 4merge in aelasi sens)
pi"otii !istali* p$mn3 gle(na ? se alinia(a intot!ea$na pi"otilor pro.imali.
LA MEM1RUL /UPERIOR
Respeti"* la m#. s$p. ? s$pinatia $ !e"iatia ra!iala la ni"el$l p$mn$l$i se asoia(a
$ 'le.ie LRO- EX- in sap$lo- h$meral.
)) Pronatie $ !e"iatie $#itala a p$mn$l$i se asoia(a $ EX- L RO- IN- a sap$lo-
h$meralei 4$mar).
Respeti"* ,L p$mn se asoia(a $ A&& sap$lo-h$merala4$mar)
EX- p$mn se asoia(a $ A1& sap$lo-h$meral 4$mar)
LA MEM1RUL IN,ERIOR
a.,L plantara ? gle(na3 piior se asoia(a $ EX- sol!$l$i
#.,L !orsala se asoia(a ,L sol!$l$i
.In"ersia si A&& piior$l$i se asoia(a A&& si RO- EX- a sol!$l$i
!.E"ersia si A1& piior se asoia(a $ A1& si RO- IN- a sol!$l$i.
E.ista si $ltim$l ni"el al pi"otilor !igitali are se alinia(a pi"otilor pro.imali si !istali.
E.* la m.s$perior*
,L si A&& !egete se asoia(a $ ,L p$mn are se asoia(a $ ,L $mar
/=
EX- L A1& !egete se asoia(a $ EX- p$mn are se asoia(a $ A1& $mar
&e"iatia ra!iala a !egetelor se asoia(a $*
-!e"iatia ra!iala a p$mn$l$i si s$pinatie
-si $ ,L si RO- EX- a $mar$l$i
&e"iatia $#itala a !egetelor se asoia(a $ !e"iatia $#itala a p$mn$l$i Lpronatie si se
asoia(a $ EX-L RO- IN- $mar.
Po(itie polie A&& polie se asoia(a $ ,L LRO- EX- $mar sa$ A&& polie se
asoia(a $ !e"iatia ra!iala a !egetelor $ !e"iatia ra!iala a p$mn$l$i L s$pinatie
VVVVVVVVVVVV
A1& polie ? EX-LRO- IN- $mar3 A1& polie - !e"iatie $#itala a
!egetelor asoiata $ !e"iatia $#itala p$mn Lpronatie <= se asoia(a $ RO- IN- si EX-
$mar.
MEM1RUL IN,ERIOR
Pi"otii !igitali
,LLA&& !egete se om#ina $ ,L plantara a gle(nei L EX- sol!
EX-LA1& !egete se om#ina $ ,L !orsala a gle(neiL,L sol!

&IAGONALELE %A1A-
/e o!i'ia !$pa misarea '$n!amentala3 !$pa e.tremitatile si !$pa nr !iagonalelor.
:. &iagonala : ,le.ie 4& I. ,)
- a e.tremitatilor s$perioare se o!i'ia* &I.,3E/ < &I., a e.tremitatii s$perioare
Elemente< sap$la- ri!iaLA1&LRO- in s$s
1rat$l ? ,LLA1&LRO- EX-
Cot$l ? ,L sa$ EX- sa$ imo#ili(are
P$mn3 !egete ? ,LL !e"iatia ra!iala
Polie ? A&&
). & II . ,E/ 4&g. ) ,L)
Elemente < sap$la ? ri!ia LA&&LRO- in s$s
1rat$l ? ,L L A&& L RO- e.t
Cot$l ? ,L sa$ EX- sa$ imo#ili(are
P$mn$l si !egete ? EX-L!e"iatia ra!iala
Polie ? e.tins
9. & I.E3E/ 4&g. : EX-)
Elemente < sap$la ? o#orare LA&&LRO- in >os
1rat$l ? EX-LA1&LRO- IN-
Cot ? ,L3 EX- sa$ imo#ili(are
P$mn si !egete ? EX-L !e"iatia $#itala
Polie ? A&&
@. & II . E3E/ 4&g.) EX-)
Elemente < sap$la ? o#orare L A1& L RO- in >os
1rat$l ? EX- L A&& L RO- IN-
Cot ? ,L sa$ EX- sa$ imo#ili(are
P$mn si !egete ? ,L L !e"iatia $#itala
Polie ? opo(itia 'ata !e elelalte !egete
MEM1RUL IN,ERIOR
:. & I. ,3EI 4&g. : ,L e.tremitatea in'erioara)
- pel"is ? #as$lat inainte
- oapsa ? ,L LA&&L RO- EX-
- gen$nhi ? ,L sa$ EX- sa$ imo#ili(are
- piior L !egete ? ,L !orsala L in"ersie
). & II. ,3 EI
/>
- pel"is ? ri!iare
-oapsa ? ,L L A1& L RO- IN-
- gen$nhi ? ,L sa$ EX- sa$ imo#ili(are
- piior L !egete ? ,L!orsala L e"ersie
9. & I. E3EI
- pel"is ? #as$lat inapoi
- oapsa ? EX- L A1& L RO- IN-
- gen$nhi ? ,L sa$ EX- sa$ imo#ili(are
- piior si !egete ? ,L plantara L e"ersie
@. & II .E3EI
- pel"is ? o#orat
- oapsa ? EX-LA&& L RO- EX-
- gen$nhi ? ,L sa$ EX- sa$ imo#ili(at
- piior L !egete ? ,L plantara L in"ersie
E.ista shema #ilaterara simetria a $nei !g. I. sa$ II. la mem#r$l s$perior sa$ la mem#r$l
in'erior <= am#ele mem#re e.e$ta aeasi !g. in aelasi sens.
E.ista shema 1./. reiproa 41./.R.)
&reapta 'ae &I. ,l si stanga 'ae &I. EX-
sa$
!g. &II.,l ? !reapta
&II. EX- ? stanga
1.A. 4#ilaterala asimetria)
& I. ,l ? !reapta
& II. ,l ? stanga
/hema 1.A. reiproa 41.A.R.)
& I. ,l ? !reapta
! II. EX- ? stanga
MI/CARILE CLA/ICE
In !g. s$nt* !espiat$l si li'ting$l 4!e ri!iare).
&espiat$l este misarea a la spart$l lemnelor. Pres$p$ne ,L tr$nhi$l$i s$perior si a
mem#relor s$periore3 soli!ari(ate prin prin!erea $ o mana a el$ilalt p$mn.
&espiat$l spre !reapta
Po(itia initiala * EX- tr. se asoia(a $ &I. EX- E./. !reapta $ &II. E3E./. stanga si
misarea se !$e spre sol!$l !rept.
Li'ting$l
Misare in"ersa !espiat$l$i. Ple !in po(itia ,L tr. L mem#re soli!ari(ate si ma !$ asoiat
$ &II. ,L3 E./. !reapta L &I. ,L3 E./. stanga si misarea este !e ri!iare spre !reapta.
,L tr$nhi$l$i in'erior si EX- tr$nhi$l$i in'erior
,l tr$nhi$l$i in'erior 4,-I)
/hemele 'le.oare asimetrie ale mem#re$l$i in'erior
E.* ,L la !reapta tr$nhi$l$i
&g.II3 ,3 EI !repte
&I. ,3 EI stangi
E.-.I. 4e.tensia tr$nhi$l$i in'erior)
/heme e.tensoare asimetrie ale mem#r$l$i in'erior
/)
&I. E3 EI !reapta
&II. E3 EI stanga
,le.ia si e.tensia tr$nhi$l$i in'erior 4n$ le ere la e.amen)

&eziuni traumatice medulare care duc la1
A)A- 0 '$')AA)$?$ > A)A- sau '$')A&$,II
Pot aparea !i"erse tip$ri !e s$'erinte* <= e.ista para-Btetrapare(e e apar a re($ltat al
ompresiei me!$lare lente.
Aeste s$'erinte e"ol$ea(a in ) 'a(e* -'a(a ra!i$lara
-'. !e ompresi$ne me!$lara propri$-(isa
&$pa alti a$tori ar 'i 9 'a(e* - '. ra!i$lara
- '. !e ompresie me!$lara partiala
- '. !e ompresie me!$lara ompleta.
In 'a(a ra!i$lara ompresia ra!ainilor sen(iti"e si motorii <= simptom$l ar!inal al
aestei 'a(e e durerea radiculara ( dureaza luni si ani) .
E.ista ) tip$ri prinipale !e !$rere*
&$rerea !e tip* - ne"ralgi
- mialgi.
-urerea de tip ne"ralgic1
- !$rere "ie3 a$ta3 patr$n(atoare3 se insoteste !e m$lte ori !e pareste(ii 4ira!ia(a in
!ermatom$l !e !istri#$tie al ra!ainii-= pastrea(a arater$l ra!i$lar)
- are intensitate ma.. in peri'erie
- #ine loali(ata !istal iar pro.imal e !i'$(a
- prin!e3 prati3 tot mem#r$l inepan! pro.imal si in e"ol$tie o#oran! spre !istal
- posi#ilitatea a3 !$rerea sa se insoteasa !e o sen(atie s$per'iiala !e intepat$ra3
pre!ominant peri'eria3 !e amorteala sa$ !e '$rniat$ra
- aeasta !$rere ner"oasa im#raa3 $neori3 $n aspet pro'$n!3 onstriti" $ ten!inta
limitati"a as$pra misariiA ea e aent$ata !e misari <= $n gra! !e re!oare la ni"el$l
gat$l$i3 $mar$l$i sa$ #rat$l$i
- se intampla a !$rerea ne"ralgia sa se intin!a pe o regi$ne mai mare <= ira!ierea 'iin!
!i'$(a si n$ mai respeta !ermatom$l.
-urerea de tip mialgic1
-o sen(atie pro'$n!a3 per'oranta !e re!oare m$s$lara3 !$rere pro.imala e ira!ia(a spre
!istal
-e sing$ra mani'estare linia 4$neori) !ar 're"ent apare o om#inatie intre ele ) tip$ri !e
!$reri 4ne"ralgia si mialgia).
-ra$matisme "erte#ro-me!$lare $ 'enomene !e ompresi$ne me!$lara
/&R ne$rologie posttra$matie repre(inta3 la general3 o intrer$pere m. m$ltBm.
p$tin ompleta a '$ntiilor me!$lare $ o !$rata "aria#ila.
E.ista @ s$#strat$ri le(ionale separate sa$ asoiate*
-omotia me!$lara
-ont$(ia me!$lara
-ompresi$ne me!$lara
-!ilaerarea me!$lara
+omotia medulara
-a#olirea temporara a '$ntiiilor me!$lare $ remisi$ne ompleta si 'ara s$#strat anatomo-
patologi !eela#il.
<*
- in $rma omotiei n$ se poate re$noaste o le(i$neA e o reatie la le(i$nea me!$lara e
rasp$n!eVVVVVVVVV
+ontuzia medulara
< e.tra"a(area sang"ina in ma!$"aA patr$n!erea sangel$i !atorita $nei str$t$ri !e
ontin$itate in ma!$"a <= !etermina ompromiterea '$ntiei3 partiala sa$ totala a ma!$"ei3
aspet e lasa sehele mai m$ltBp$tin importante.
+ompresia medulara
Mai m$lte 'el$ri*
- a$ta ? /&R !e ompresie me!$lo-ra!i$lara apar$t #r$s3 ime!iat !$pa tra$ma.
- progresi"a ? /&R !e ompresie me!$lo-ra!i$lara instalat lent ? prin l$.atia se$n!ara a
$nei "erte#re in a!r$l $n$i tra$matism me!iagnostiat3 neingri>it.
- tar!i"a ? apare la inter"ale mari !e timp3 se$n!ar $n$i al$s "iios hipertro'i sa$ prin
ingrosare ligamentara sa$ arahnoi!ita.
&intre toate ele 9 aspete !oar Compresia me!$lara a$ta e onseinta !ireta a
tra$matism$l$i.
< !is3 'ragment osos sa$ alt element e omprima ra!aina e.eritan! as$pra
ma!$"ei o ompresie 'ara a ma!$"a sa 'ie transsetionata sa$ !ilaerata.
&ilaerarea me!$lara ? transseti$ne me!$lara ire"ersi#ila3 in"ali!anta e apare in
on!itiile $nei 'rat$riBl$.atii 4toraala3 !e reg$la sa$ --L)
/&R ne$rologie posttra$matie
-totale
-partiale
Ele s$nt totaleBpartiale in '$ntie !e gra"itatea tra$matism$l$i3 s$#strat$l anatomo-
patologi3 parti$laritatile "as$lari(atiei in!i"i!$ale .
/&R ne$rologie posttra$matie totale
Prototip$l aestor /&R este so$l me!$lar e e"ol$ea(a in 9 'a(e.
/&R ne$rologie posttra$matie partiale
/&R 1ROKN-/EWUAR& 3 /&R !e s$presie entrome!$lara er"iala3 /&R
ra!i$lome!$lar a$t e pres$p$ne ompresie me!$lara a$ta L atingere ra!i$lara si !i".
/&R ne$rologie parti$lare.
Carateristia om$na pt aeste /&R ne$rologie posttra$matie partiale este *
- ompromiterea '$ntiei me!$lare partial3 $nele a$ ten!inta sa se remita 4in '$ntie !e
s$#strat$l regenerator).
/&R 1ro2n /eM$ar! ?e 're"ent in tra$matismele "erte#rome!$lare er"iale sa$
toraale3 le(i$nea 'iin! analoga hemiseti$nii me!$lare.
Aspetele aest$i /&R pot 'i !i'erite in '$ntie !e se!i$l le(i$nii3 !e ni"el$l le(i$nii3 nat$ra
le(i$nii3 arateristiile anatomie in!i"i!$ale3 tip$rile le(i$nii "erte#rome!$lare 4prin orp
as$tit sa$ prin 'ator$l le(ional ompresi").
Uneori se instalea(a lent3 in e"ol$tia $n$i hematom e.tra!$ral e poate omprima !iret sa$
pe o (ona limitata 3 ma!$"a sa$ poate impinge ma!$"a reali(an! ompresie !e partea op$sa
<= stri"irea !e peretele osos op$s al anal$l$i rahi!ian.
Aspet$l lini - !e /&R in"ersat 4apar t$l#$rari motoriiLsen(iti"e pro'$n!e3 ontrolaterale
!e partea op$sa si t$l#$rari !e sensi#ilitate s$per'iiala !e partea le(i$nii).
Compresi$nea partiala*
-anterioara
-laterala
-posterioara
,ormele linie !$pa !e#$t pot 'i*
<-
-compresia medulara brusca ? apare prin "erte#raB"erte#rele l$.ateB'rat$rate3 prin
'ragmente osoase sa$ hematomielie sa$ hematorahis ? poate 'i ompleta sa$ partiala.
-S-) de compresie medulara lent 9 progresi"a ? apare prin hematomielie progresi"a si se
poate instala !$pa $n inter"al li#er prin "erte#ra 'rat$rata sa$ l$.ata3 negli>ata3 al$neata
e omprima ma!$"a.
-prin S-) de compresie medulara cu aparitie tardi"a ? aest aspet apare la $n inter"al
!e timp l$ng prin al$s hipertro'i3 ingrosare !e ligamente "erte#rale3 arahnoi!ita spinala
psttra$matia3 s.a.
-ra$matism$l n$ pro!$e ompresii !ar aeste proese sehelare VVV.
&$rerea
-loala sa$ ira!iata ra!i$lar n$ e in raport $ gra"itatea le(i$nii 4n$ respeta3 n$ e paralela
$ gra"itatea )A
-!isreta ? masata !e semnele altor 'rat$ri m$lt mai (gomotoase la politra$mati(ati.
-!$reri loale parame!iale "aria#ile a intensitate an! e "or#a !e 'rat$rile lamelor
"erte#rale3 ale apo'i(elor trans"erse sa$ $neori hiar ale apo'i(ei arti$lare.
,rat$rile apo'i(are arti$lare ? !eose#it !e (gomotoase lini <= !a$ !$reri ra!i$lare3
ontrat$ra3 limitarea misarilor 4e.trema $neori)3 masele arti$lare< in'iltrate !in a$(a
$n$i hematom.


PARAPLEGIA
Le$(i$ne !e NMC in are le(i$nea se loali(ea(a in mo! !eose#it3 la ni"el$l ma!$"ei3 m$lt
mai rar la ni"el ene'ali.
PARAPLEGIA /PINALA
) aspete ? pp. spastia si pp. 'lasa.
PP. 'lasa poate 'i 'enomen$l initial 4in seti$nile omplete !e ma!$"a $ instalare #r$sa)
sa$ poate repre(enta sta!i$l terminal al $nor paraplegii spastie 4se pro!$e o e.tensie a
le(i$nilor 'ie trans"ersal <= intrer$perea ailor ner"oase3 'ie o intin!ere longit$!inala <=
intr. ar$nilor re'le.e me!$lare).
In am#ele a($ri pp 'lasa se insoteste !e t$l#$rari s'interiene gra"e si !e mani'estari
"egetati"e gra"e4in ele longit$!inale).
Pp spastia ? ea mai intalnita.
&$pa 1a#inski ? ) tip$ri !e PP.* in e.tensie si in 'le.ie.
PARAPLEGIA /PINALA IN EX-EN/IE
/e arateri(ea(a prin elemente linie '$n!amentale*
-mers arateristi 4mers G!intr-o #$ataH3 $ pasi mii3 'le.ia gen$nhi$l$i sa!e 'oarte
m$lt sa$ n$ e posi#ila <= e ne"oie sa inline tr$nhi$l !e partea op$sa 'iear$i pas <= mers
galinae$.
-eM$inism$l piior$l$i ? ala pe "ar'.
-gen$nhii ? in ontat ? ontratia a!!$torilor.
-gen$nhii ?sa!e '. m$lt 'orta m$s$lara pt 'le.ori 4toti m. 'le.ori ai gam#ei pe oapsa3
'le.orii !orsali ai piior$l$i) ? 'orta m. "a!rieps si m$shilor !in lo>a posterioara a
gam#ei ? normali !ar !atorita sa!erii 'ortei pe 'le.ori se r$pe ehili#r$l.
-apar semnele arateristie le(arii pirami!ale3 re'le.ele s$nt e.treme3 RO- e.agerate3
apare lon$s$l !e rot$la sa$ la ni"el$l piior$l$i ? 1a#inski3 Rossolimo ? semne pirami!ale
la am#ele mem#re in'erioare.
<:
PARAPLEGIA /PA/-ICA IN ,LEXIE
-e !atorata le(i$nilor me!$lare e"ol$ti"e <= !in e.tensie le(i$nea tree in 'le.ie.
&$pa 1a#inski3 paraplegia in e.tensie este !eterminata !e e.agerarea re'le.elor miotatie
4RO-) iar PP. in 'le.ie e !eterminata !e e.agerarea re'le.elor $tanate 4re'le.$l !e tripla
'le.ie).
,orta m$s$lara < C 4(ero)3 RO- mai p$tin e.agerate !eat in a($l PP. in e.tensie).
,enomen$l !e tripla 'le.ie ? la ea mai $soara stim$lare 4atingere) ori$n!e pe teritori$l
oresp$n(ator si pro!$e re'le.$l !e 9 'le.ie.
Uneori3 an! le(i$nile me!$lare s$nt gra"e3 re'le.$l Gin masaH 4G!e masaH) se pro!e
sim$ltan 9 'le.ie3 ontrat$ra m$s$lara a#!ominala3 e"a$area "e(iii $rinare si ret$l$i3
transpiratie pro'$(a3 eritem re'le.3 rasp$ns pilomotor3 $neori e>a$larea.
&.p.!.". al re$perarii '$ntionale in PP. s$nt ) aspete esentiale*
:. !e la inep$t pre"enirea ompliatiilor generale si loale
). o#tinerea $nei in!epen!ente motorii ma.ime < repre(entata !e 9 aspete* mo#ilitate
arti$lara3 'orta m$s$lara3 ehili#r$ si oor!onare.
Cele 9 aspete !e'ines in!epen!enta motorie a s$#iet$l$i.
Prinipalele sehele $ are se on'r$nta paient$l*
-!$rere
-spastiitate 4atat !e mare $neori inat n$ se poate 'ae mare l$r$3 alteori ? 'enomene
algie ale tren$l$i in'erior).
Re$perarea ne$romotorie propri$-(isa in paraplegie $rmareste $rmatoarele
o#ieti"e*
#. pre"enirea escarelor 4ompliatie e apare $sor3rapi! la #olna"$l paraplegi). Xone
e.p$se $ pre!iletie < (one !e ontat ? 'esier3 la ni". taloanelor3 la ni"el$l la are
s$pra'etele osoase s$nt aoperite !iret !e teg$ment3 'ie (one in are masa m$s$lara sa!e
4"as$lari(area in (ona respeti"a e 'oarte sla#a (ona roni ishemi(ata) <= Pe aest
'on! s$#iet$l spri>ina pe (onele respeti"e ? presi$nea 'ae a (onele respeti"e sa 'ie si mai
ishemi(ate.
Esarele - pre>$!ii$ '$ntional si !.p.!.". al on'ort$l$i.
- se pro!$e in (one lipsite !e sensi#ilitate
- reg$la 4a sa n$ apara) ? shim#area po(itiei la ) ore si (ona se masea(a pt.
re"as$lari(are3 iar igiena tre#$ie sa 'ie per'eta.
intretinerea amplitudunii normale de miscare in toate articulatiileA
- s$#iet$l tre#$ie sa #ene'iie(e !e mo#ili(ari la amplit$!ine ompleta3 analiti !e el p$tin
) oriB (i la toate ni"elele arti$lare ? ati" si asistat !e ktp. pe $ltimele gra!e !e misare
!$pa are s$#iet$l se post$rea(a pe atela posterioara e $rmareste sa onser"e po(itiile
'$ntionale 4$nghi !e SC piior ? gam#a3!e e.).
MO1ILIXAREA ANALI-ICA ? se l$rea(a 'ieare misare3 'ieare gr$p m$s$lar in parte
si at$ni an! e posi#il 'ieare m$shi prinipal !in gr$p. O mo#ili(are oreta !$rea(a (ei
!e min$te si !e asta !epin!e o re$perare #$na.
La inep$t ? misari ati"e !ar sa 'ie asistate.
2. tonusul muscular sa fie cat mai ec;ilibratA
-resterea progresi"a !e 'orta3 program$l !e restere a 'ortei sa ineapa preoe si sa 'ie la
gr$pele m$s$lare e "or asig$ra am#$latia ? m$shii ent$rii /0* m. trieps #rahial3
marele !orsal <= s$nt $tili pt trans'er si !eplasare.
Prin trans'er ? shim#area po(itiilor in spati$l 4 shim#area spri>in$l$i !e pe o an$mita
s$pra'ata pe alta).
3. pre"enirea contracturilor si retracturilor ? gen$nhi si sol!.
Contrat$rile e se instalea(a la aeste ni"el$ri s$nt simple iar apoi se organi(ea(a.
<.
<.reeducarea cat mai precoce a ortostatismului si a acti"itatilor de transfer.
/e $tili(ea(a3 !e o#iei3 "ertiali(area $ a>$tor$l plan$rilor inlinate progresi"e.
Gra!$l inlinarii si !$rata !e mentinere tre#$ie sa reasa progresi" <= paient$l PP.
tre#$ie sa mentina po(itia progresi"a minim : ora pt a pre"eni ompliatiile paraplegiei
4osteoporo(a mem#r$l$i in'erior3 apartia al$lilor $rinari3 in'etiile $rinare3antrenarea
resterii ir$latiei in tes$t$rile !in tot tren$l in'erior).
&$pa e "ertiali(area3 ortostatism$l poate 'i mentin$t inter"ale intregi3 se pot omple.a
programe ne$romotorii are a>$ng in 'inal la @-D oreB(i 4!in are )-9 ore l$rea(a pt
permanenta a!aptare la e'ort).
@. un obiecti" important 9 mersul ?
El se poate atinge in gra!e "aria#ile sa$ !elo in '$ntie !e ni"el$l tra$matism$l$i.
Le(i$nea !e la -
:C
in >os ? le(i$ne e 3 teoreti3 #ene'iia(a !e mers$l in ar>e orte(at
4 ar>e l$ngi $ spri>in pe t$#ero(itatea ishiatia 3 orte(e e #lohea(a in po(itie '$ntionala
sol!$l ?gen$nhi$l ? gle(na a.i. s$#iet$l ontrolea(a m$s$lat$ra sol!$l$i maar partial
'olosin! mem#rele in'erioare a piloni $nii si poate reali(a $n mers G!intr-o #$ataH prin
rotatia torael$i in'erior si pel"is$l$i).
/$#iet$l este !epen!ent !e 'otoli$l r$lant.
&aa le(i$nea e mai >os L9-L@ e posi#il ontrol motor la ni"el$l 'le.orilor sol!$l$i3
s$#iet$l p$tan! ontrola maar partial sol!$l3 at$ni e posi#ila $tili(area $nor orte(e
s$rte !e la ni"el$l gen$nhi$l$i -= piior$l$i 4in >os).
7. acti"itatile gestuale
-re#$ie re$perate si trans'ormate pe stereotip$rile paraplegi$l$i a.i. s$#iet$l sa o#tina
in!epen!enta ma.ima !e a$toser"ire si !e !eplasare 4!$pa a().
Uneori s$nt neesare mi>loae a>$tatoare a!e"ate a.i. s$#ietii sa poata 'i reinserati total in
"iata 'amiliala si pro'esionala 4$neori e ne"oie !e repro'esionali(are).
Re$perarea la paient$l paraplegi $rm. mai m$lte !iretii*
-ree!$area "e(iii si a intestin$l$i ? "e(ia ne$rogena
-ree!$area sensi#ilitatii
-ree!$area motorie ? element$l entral3 asig$ra ma.im !e a$tonomie 4in!epen!enta)3 si
pleaa !e la o e"al$are 'oarte oreta 4ina$g$ral !ar tre#$ie repetata saptamanal).
Aeasta e"al$are tre#$ie sa ai#a e.primare antitati"a ? 'orta ? kg ? hipotoni ? gra!$l ei la
po(itie spontana !ar si amplit$!inea pasi"a in mo#ili(area arti$lara in toate !iretiile si
sens$rile !e misare.
E-APELE REE&UCARII PARAPLEGIEI
- la pat ? program$l se #a(ea(a pe mo#ili(ari pasi"e ale segmentelor parali(ate pe post$rari
? $rmares e"itarea po(itiei "iioase e pot aparea si !aa ele ameninta sa se instale(e 3 ele
tre#$ie ompensate.
Cel mai important element ? mo#ili(ari ati"e e $rmares mentinerea si toni'ierea
m$s$lara la ni"el$l mem#r$l$i s$perior si tr$nhi$l$i s$perior toni'iarea L ameliorarea
mo#ilitatii ontrolate a tr$nhi$l$i in'erior3 mo!i'iarea "ol$ntara a po(itiei in pat3 se
per'ormea(a e.eritii respiratorii e $rmea(a antrenarea !ia'ragm$l$i si e"a$area
#ronsia. In aeasta 'a(a 4tot prin mo#ili(ari ati"e) ? #$na a!aptare la "ertiali(are si !in
aeasta 'a(a inep imo#ili(ari pasi"o-ati"e si an! e pasi"o-ati"e-a>$tate la ni"el$l
mem#r$l$i in'erior.
Ree!$area paraplegiei in po(itia ase(at 4in se(an!)*
-) parti * I. etapa !e pregatire si in"atare a treerii !e la po(itia $lat la ase(atA treerea se
'ae $ mem#r$l in'erior intins Gpo(itia se(an! al$ngitH!$pa are se poate per'orma po(itia
ase(at $ mem#r$l in'erior atrnan! ? Gpo(itia se(an! s$rtatH.
In aest I. etapa Lmo#ili(ari pasi"e e se per'ormea(a pe mas$ra ontrol$l$i spastiitatii.
<@
E.* pasi"e !e intin!ere !elansea(a re'le.$l !e intin!ere lent si e.ista posi#ilitatea !e a
mo!$la spastiitatea la ni"el$l ishiogam#ierilor si la ni"el$l 'le.orilor plantari ai piior$l$i
Lse l$rea(a 'oarte m$lt mo#ili(ari ati"e pt mai m$lte elemente*
o 'ortei m$s$lare pt mem#r$l s$perior 4o#oratorilor $merilor3 a!!$tia $merilor ?
marele !orsal3 mare rot$n!3 mare petoral3 mare !intat L trieps$l #rahial)A
omentinerea po(itiei !repte a tr$nhi$l$i pe #a(in 4e.tensiei pe #a(in) !in po(itia ase(at
al$ngit.
o&eplasarea #a(in$l$i si a mem#r$l$i in'erior !in se(an! al$ngitA
oE.eritii !e promo"are a ati"itatilor m$s$lare a mem#relor in'erioare
oA!aptarea paient$l$i la sa$n$l r$lant 4in sens$l antrenarii trans'er$l$i).
E-APA II.
-etapa !e prel$ngire pt ortostatism si mers
-inepe !in @-pe!ie !in aeasta po(itie e posi#ila im#$natatirea ontrol$l$i as$pra
#alans$l$i tr$nhi$l$i3 $lterior se pot per'orma e.eritii !e tarare.
-'oarte important promo"area si ati"itatii "ol$ntare a mem#r$l$i in'erior <= pt
promo"area ati"itatii m$shi$l$i psoas si ti#ial anterior se 'oloseste !iagonala II. ?'le.ie
%a#atA pt promo"area 'esier$l$i mare si ti#ial$l posterior ? !iagonala II e.tensie iar
m$shi$l "a!rieps #ene'iia(a !e am#ele sheme.
In etapa II se per'ormea(a mers$l !in po(itia se(an! al$ngit 'olosin! ar>e s$rte3 respeti"
s$#iet$l e antrenat a3 'olosin! aeste ar>e sa ri!ie #a(in$l si sa impinga orp$l inainte.
REE&UCAREA PARAPLEGICULUI IN OR-O/-A-I/M /I MER/
Criteri$ !e a$r ? marhea(a momente in are s$#iet$l paraplegi$l e pregatit sa ineapa
aeasta ree!$are motorie e riteri$l G$ttman* at$ni an! s$#iet$l isi mentine ehili#r$l
in ase(at $ ohii inhisi si $ #ratele intinse inainte poate inepe program$l !e re$perare
in ortostatism si mersH.
/$#iet$l tre#$ie sa ineapa $ ri!iarea in piioare 4se reali(ea(a $ orte(e l$ngi
posterioare $ pleaa !e la :B9 s$perioara a oapsei si merg piior3 rol$l lor asig$ran!
rigi!itatea mem#r$l$i in'erior.
E.ista "ariante !e orte(e !ar ele mai #$ne s$nt orte(ele $ #alamale la gen$nhi e permit
a at$ni an! paient$l paseste sa poata 'i.a o po(itie e "a permite ase(area.
Atentie !eose#ita ? m$s$lat$ra a#!ominale si m$s$lat$ra sarolom#ara ? !e'iitare- si pe
are le p$tem s$stine 'ie prin orset !e s$stinere temporar 'ie ineran! prin meto!e 'i(ie
sa toni'iem m$s$lat$ra paient$l$i.
In aesta 'a(a s$#iet$l poate $tili(a ar>ele !e mers. A"anta>ele am#$latiei3 e tre#$ie
stim$lata pe orie ale 3 s$nt 'oarte importante*
-mentinerea po(itiei "ertiale si am#$latia ? spastiitatea si pre"enirea ontrat$riiA
-e ati"ata toata m$s$lara "ol$ntara apa#ila sa rasp$n!aA
-pre"enirea osteoporo(eiA
-pre"enirea al$lo(ei $rinareA
-am#$latia pre".osi'iarea re'le.a a tes$t$rilor moiA
-'a"ori(at3prin am#$l.3 !rena>$l $rinar si peristaltia intestinalaA
-per'ormarea am#$latiei permite aes$l s$#iet$l$i in spatii in are sa$n$l $ rotile n$
intra.
E'ort$l !e am#$latie e $ atat mai mare $ at s$#ietii s$nt mai spastii3 $ at e.ista
t$l#$rari !e sensi#ilitate sa$ $ at paientii s$nt s$prapon!erali sa$ o#e(i.
E..* se ontin$a in a!r$l !e mesr si apoi intre #arele paralele3 e.ista o an$mita shema !e
per'orm. a ehili#r$l$i si mers$l$i intre #are 3pt. ehili#r$ se ri!ia ate o mana !e pe #ara
-apoi am#ele maini
-se ri!ia ap$l $ spri>in #rate pe #are.
/e per'orm.torsi$nile !e tr$nhi3 sla#in! mere$ spri>in$l pe #rate si $lterior se per'ormea(a
primii pasi si inepe3 prati3 mers$l.
</
Mers$l poate inepe an! o#oratorii si a!!$torii $mar$l$i pot ri!ia $ gre$t. !e el
p$tin :; kg.
Aest ni"el minim e esential pt mers$l in ar>e si poate 'i per'ormat mers$l an!
"a!rieps$l poate ri!ia 9C-9; kg.
Aest ni"el Hi!ealH permite mers$l 'ara orte(e ? prote(e.
Aeste ni"ele !e gre$tate se pretea(a pt s$#iet$l normopon!erali.
La paraplegii ? 9 tip$ri '$n!amentale !e mers*
-mers prin pasi alternantiA
-mers prin pasi tarsiti
-mers prin pasi pen!$lari 4#alans).
Mers$l $ pasi alternanti ? ) tip$ri*
In @ timpi si in ) timpi -------9 p$nte !e spri>in.
Mers$l in @ timpi*ar>a stanga- piior !rept
Car>a !reapta ? piior stang
in ) timpi ? ar>a stanga ? piior !rept 4timp I.)
ar>a !reapta ? piior stang4timp II)
Mers$l $ pasi tarsiti
/$#iet$l a"ansea(a $ am#ele ar>e o!ata3 'ie pe ran!3 !$pa are piioarele tarses pana la
ar>e sa$ p$tin in 'ata.
Mers$l prin pen!$lare
/$#iet$l Gar$naH mem#r$l in'erior inaintea ar>elor !$pa are "ine $ ar>ele !$pa.
Cel mai p$tin sta#il ? ris !e a!ere 'oarte mare.
Control$l motor al paraplegilor e reali(at pe #a(a $nei sheme !e program e $rmea(a
progresi" mo#ilitatea3 sta#ilitatea3 mo#ilitatea ontrolata si a#ilitatea.
Mers$l in @ timpi ? repro!$e $n stil !e mers3 al patr$pe!elor o'era sta#ilitate ma.ima3
spri>in ma.imal.
1OALA PAR%IN/ON
E onsi!erate o #oala ne$rologia ronia !egenerati"a a$(ata !e le(i$ni $ arater
!egenerati" progresi" are interesea(a ne$ronii !in Olo$s nigerH ? s$#stanta neagra ? o
an$mita str$t$ra loali(ata la #a(a reier$l$i.
&.p.!.". lini* 9 elemente '$n!amentale*
-rigiditate ?arat. eros3 plastiA interesea(a m. post$rali3 pro.imali !e la ra!aina
mem#r$l$i
spastiitatea ? elastia 4'le.ori3 pronatori)A
-bradikinezia=
-tremor neintentional.
1ra!ikine(ia < !i'i$ltatea s$#iet$l$i !e a initia misari.
-remor$l neintentional < in moment$l in are s$#iet$l reali(ea(a o ati"itate $ sop
tremor$l are ten!inta sa sa!a 4el apare in repa$s)A e o misare e para(itea(a ati$nea
metorie3 onstienta3 "ol$ntara3 !e amplit$!ine mia.
Aeasta tria!a !etermina !.p.!.". lini mai m$lte aspete arateristie*
-mo!i'iari post$rale* !e po(itie ?paienti i'otii3 ten!inta !e a proieta tr$nhi$l si ap$l
inainteA
-mers$l e mers $ pasi mii si 'ara #alans$l mem#relor s$perioareA
-a'etarea re'le.elor !e re!resare ? pier!erea ehili#r$l$i3 aparitia !e'ormarilor la ni"el$l
mem#relor si 'aie-$l imo#il.
&.p.!." al e"ol$tiei3 /oala !e Ne$rologie Ameriana a re$sit sa lasi'ie e"ol$tia in ;
sta!ii*
/ta!i$l I. ? arateristia !e atingere $nilaterala 3 $soaraA
-ati"itate normala
<<
/ta!i$l II ? arateri(area !e atingere #ilaterala $ interesarea in mo! !eose#it a
tr$nhi$l$iA apaitatea s$#iet$l$i !e a presta o ati"itate !in e in e mai !i'iila.
/ta!i$l III ? ta#lo$l lini al s$'erintei este omplet
-s$#ietl pre(inta o a'etare a "ietii $rente n$ n$mai a "ietii personaleA
-t$l#$rari importante in pri"inta mers$l$iA
-e in!epen!ent3 ina.
/ta!i$l I+ ? s$#iet$l n$ poate merge sing$r3 e !epen!ent 4partial) !e $n tertA
/ta!i$l + ? total !epen!ent3 impotenta '$ntionala e.tinsaA
-s$#iet$l n$ se mai poate ser"i sing$r.
Mi>loae 'i(iale e se 'oloses in program$l !e re$perare
rogramul de kinetoterapie in apa
-temperat$ri inalte 49D- 9U) ? meto!ia ea mai #$na in antrenarea kinetia a paient$l$i
$ #oala Parkinson.
-al!$ra sa!e rigi!itatea 4< spastiitate e.trepirami!ala)
Calea pirami!ala < alea mo#ilitatii "ol$ntare < alea motorie prinipala
Calea e.trapirami!ala < interesea(a motilitatea a$tomata3 m$shii post$rii
O#ieti"ele program$l$i kineti*
-ameliorarea mo#ilitatiiA
-ameliorarea "ite(ei !e misareA
-ameliorarea oor!onarii misarilor
-ameliorarea respiratiei
-ameliorarea mimiii.
#. Ameliorarea mobilitatii ?
/a!erea mo#ilitatii este arateristia #olii Parkinson <= $ at a"ansea(a #oala3
mo#ilitatea e mai mia Yonseinta rigi!itatii L re!orile arti$lare onse$ti"e rigi!itatii L
initierea greoaie a misarilor4#ra!ikine(ia)Z.
Pentr$ ameliorarea mo#ilitatii se 'oloses tehnii !e 'ailitare*
-in"ersarea lenta
-initierea ritmia
-rotatia ritmia
-in"ersarea agonistia
,oarte important este a misarile sa se !er$le(e pe toata amplit$!inea si sa se l$re(e
'ieare segment in parte <= program analiti si n$ glo#al.
In aest a!r$ s$nt 'oarte importante*
-rotatorii gat$l$i Ltr$nhi$l$i are e #ine sa se l$re(e prin ontrol "i($al3 la oglin!a
4a$toontrol)
-as$pli(area analitia pe toata amplit$!inea !e misare
-initial3 e.eriti$l tre#$ie sa 'ie simetri 4se l$rea(a simetri ele ) >$matati) $lterior ?
asimetri.
Com#inarea aestor e.eritii se 'oloses pt oretarea t$t$ror post$rilor3 po(itiilor "iioase
4po(itia ap Lgat inaite3 i'o(a !orsala3 'le.$m$l !e sol! L gen$nhi).
-ot$l se 'inali(ea(a prin a$toontrol$l post$rii la oglin!a 4in eea e pri"este mo#ilitatea).
/. amelioraea "itezei de miscare* $rmareste
- om#aterea #ra!ikine(iei
-se 'oloses stim$li sen(oriali ? "oea3 l$mina3 'l$ierat$l3 atingerea pe $mar3 misarea
asistent$l$i3 m$(ia ritmata3 s.a.m.!.
-a meto!a*$plarea e.eriti$l$i pe oman!a aestor stim$li.
+ite(a !e misare !e"ine !in e in e mai mare3 !istanta !intre stim$li !in e in e mai mia.
Prati3 'olosin! aeasta tehnia3 se o#tine ameliorare neta a mers$l$i hiar si a "or#irii $
toate a e.eritiile respeti"e n$ a$ 'ost tintite pt ameliorarea mers$l$i L"or#irii.
<=
In !er$larea aestor antrenamente $ stim$li3 $ "ite(a tot mai mare3 tre#$ie mentin$te
atentia L interes$l paient$l$i.
Can! o#oseste pier!e onentrarea <= antrenament$l tre#$ie intrer$pt.
-ehnia %nott < tehnia pompa>$l$i < t. ritmia
< 'ieare segment e misat pasi"3 !e ate"a ori3 pe toata amplit$!ineaA apoi se 'ae aeeasi
misare ati"3 ritmia.
&$pa $n an$mit n$mar !e (ile se onstata a* 33s$primareaH misarilor pasi"e initiale 'ae
a misarile ati"e sa se !er$le(e la aeeasi amplit$!ine si gra!$al se onstata resterea
"ite(ei !e initiere si !er$larea a misarii.
/op* -in!$e o restere gra!$ala in "ite(a !e e.e$tieA
-mentinerea amplit$!inii omplete.
2. Ameliorarea coordonarii miscarilor*
-s$nt neesare e.eritii li#ere a.io-peri'erie <a.o-peri'erie < peri'erio-a.io ?peri'erie A
-se $tili(ea(a rotatia tr$nhi$l$i si misarile #ratelor sa$ rotatia tr$nhi$l$i in timp$l
mers$l$iA in reali(area aestei misari ritm$l !e e.e$tie este el mai important.
-importante s$n e.eritiile $ mingea3 $ #aston4-oane)3 $ popie3 $ !i"erse aparate e se
reali(ea(a onomitent $ misarile mem#relor in'erioare- mers simpl$3 mers pe po(itii.
In !er$larea e.eritiilor om#inate 'oarte important e ritm$l Y in '$ntie !e a'etare ?
lent rapi! 4 pana la resterea ritm$l$i)ZA
-e.eriti$l !e mers propri$-(is ? mers$l inainte3 inapoi3 lateral3 pe semne3 mers inr$isat3
$rarea si o#orarea sarilor <= toate aeste e.eritii pres$p$n oor!onare.
In timp$l e.eritiilor sa "a aor!a o atentie !eose#ita ? #alansarii mem#relor s$perioare si
osilitatiilor tr$nhi$l$i.
/e intro!$ si elemente !e -.O. ? ati"itati asnie3 'olosirea >o$rilor.
3. Ameliorarea respiratiei
O#ieti" important rigi!itatea torao-a#!ominala e arateri(ea(a !e("oltarea
rigi!itatii la paientii $ 1.P.3 !etermina o !is'$ntie "entilatorie restriti"a 4!is'$ntie !e
perete)*
-ameliorarea respiratiei se poate 'ae !eat in a($l re(ol"arii si a elorlalte 9 o#ieti"e
4mo#ilitate L"ite(aLoor!onare).
-e obicei trebuie sa se e4erseze un nou stereotip dinamic "entilator A un model nou de
respiratie in capacitatea lui< tre#$ie sa reali(am ) tip$ri !e e.eritii*
a.e.eritii !e rela.are generala si rela.are toraia <=apaitate !e a ontrola rigi!itatea.
#.e.eritii respiratorii propri$-(ise* toate tip$rile !e respiratie* toraia3 a#!ominala3
e.eritii a#!omino-toraie in'erioare.
&$pa e se reali(ea(a aeste ) ategorii !e e.eritii $rmea(a ritmarea e.eritiilor <
aelerarea !er$larii e.eritiilor respeti"e 4intai pe pasii !e mers si apoi prin oman!a).
<. Ameliorarea mimicii
,aies-$l imo#il e 'oarte !eran>ant pentr$ paient3 'aies 33inghetatH3 ine.presi" <= se
per'ormea(a $n antrenament #a(at pe e.eritii in 'ata oglin(ii <= la inep$t se l$rea(a
analiti ? separat pt 'ieare setor al 'etei3 apoi se l$rea(a glo#al alternan!$-se e.eritii !e
e.presie* ras3 plans3 mirare3 '$rie si in 'inal3 aeleasi e.eritii se per'ormea(a ritmat 4pe
aeiasi stim$li sen(oriali).
In #oala Parkinson*
-program$l kineti tre#$ie sa !e"ina parte a stim$l$l$i !e "iata al paient$l$i <= in 1.P.
program$l kt !e ameliorare tre#$ie sa 'aa parte !in "iata oti!iana3 n$ tre#$ie sa
lipseasa*
e.eritiile tre#$ie permanent a!aptate sta!i$l$i !e "iata- program monitori(at3
a!aptat mo!$l$i in are e"ol$ea(a paient$lA
aest program tre#$ie per'ormat !e ate"a ori pe (i3 n$ are "oie sa 'aa pa$(a <='ara
antrenament isi pier!e aptit$!inile 4$neori ire"ersi#il)
<>
partiiparea 'amiliei3 sa s$stina paient$l.
In #olile ne$rologie ronie ? rol$l 'amiliei e !e'initor3 ea tre#$ie sa 'ie instr$ita.


/CLEROXA MUL-IPLA 4 /CLEROXA IN PLACI )
,ae parte !in gr$p$l le$one"ra.itelor.
<#oala !emielini(anta a /.N.C.
In $rma p$seelor !e /.M. apoi le(i$nilor 'oale sa$3 $neori3 !i'$(e la ni"el$l teilor
!e mielina ? la ni"el$l '#. ner"oase !in !i'erite regi$ni ale /.N.C.
Carateristia* !istr$gera teii !e mielina $ onser"area ilin!ra.$l$i 4totalitatea
'#. ner"oase) <=in an$mite (one apar plaar!e !e in'lamatie a teii !e mielina are se
repara 'i#ros !istr$gan! teaa 4in aea (ona n$ mai e teaa) <= onseinta*!i'i$ltatea in
on!$erea repetiti"a a imp$ls$rilor pe !i"erse trasee ner"oase <= o#oseala are apare
rapi!.
In /.M. 4/.P) ? s-a onstatat a* 'ator$l termi al! #lohea(a on!$ti#ilitatea ner"oasa in
"reme e resterea P0-$l$i3 sa!erea oentratiei ionilor !e Ca !etermina resterea
on!$ti#ilitatii.
/$'erinta ronia e e"ol$ea(a $ remisi$ni si a$ti(ari !e intensitate si !$rata "aria#ila.
/imptomatologia e 'oarte "ariata. ,ieare episo! lasa sehele3 $rme.
-t$l#$rari !e "e!ere* !iplopie3 sotoame3 sa!erea a$itatii "i($ale3 "oalarea imaginii3
pare(e e.trao$lare3 nistagm$sA
-sa!erea !e 'orta m$s$lara interesea(a !ominant mem#rele in'erioare !ar poate interesa
si mem#rele s$perioareA e "aria#ila*poate 'i $soara !ar poate merge pana la pare(a3
parali(ie ompleta3 !ar ele s$nt pe an$mite teritorii
Linoor!onare in !es'as$rarea !i"erselor misari are poate merge pana la ata.ie. Uneori3
in 'ormele mai p$tin intense3 apare OstangaieH in reli(area $nor misari.
La M./.-trem$rat$ra intentionala
M.I.-mers$l spasti !e tip ata.i.
/pastiitatea ? element entralA poate implia :3)393 mem#re 4e aleator).
Lpareste(ii la $n$l sa$ mai m$lte mem#re 4$neori in toate e.tremitatile)
Lt$l#$rari $rinare* miti$ni 're"ente imperioase
Lre'le.e anormale* hiperre'le.ie ? 1a#inski po(iti"3 re'le.e $tanate a#sente.
Lt$l#$rari !e sensi#ilitate !e toate 'el$rile
Lameteli- "arte>A
Lt$l#$rari ere#rale sa$ ere#eloase.
,orme linie*
,orma spinala ? a'etarea interesea(a ni"el$l me!$lar si s$'erinta !e("olta o parapare(a
spastia.
,orma ere#rala
,orma tron$lar-ere#eloasa
,orme mi.te
,orme linio-e"ol$ti"e*
:.'orma alternanta 4perioa!e !e remisi$ne "aria#ileA remisi$ni partialeBtotale l$ni3 ani3
!eenii).
<)
).'orma progresi"a ? e"ol$tie onstanta spre agra"are.
9.'orma a$ta '$lminanta ? !e la inep$t3 ina$g$ral3 #oala apare $ $n p$se$ ma>or e !a
$n ta#lo$ lini 'oarte gra" e poate !a hiar moartea.
@.'orma stationara !$pa $n p$se$ initial mai m$ltBmai p$tin (gomotos #oala ramane
nemo!i'iata 'ara e.aer#ari3 timp in!el$ngat.
,ormele : si @ ele mai in!iate pt re$perare.
Mi>loaele $tili(ate in re$perare /.M. ?!i"erse*
-elemente !e eletrostim$lare pt m$s$lat$re 'lasa
-masa>3 #alneoterapie3 rioterapie.
Program$l !e re$perare "i(ea(a*
-ameliorarea !e'iit$l$i motor mai ales pirami!al
-amelioarea !e'iit$l$i sen(iti".
Orie apliatie tre#$ie sa inere sa e"ite o#oseala 4apare relati" rapi!3 $ at e mai gra"a
/.N. $ atat apare mai repe!e o#oseala <=program$l mai s$rt3 intens !ar repetat).
O#ieti"ele program$l$i re$perator in /.M.*
-in!$erea ati"itatii motorii "ol$ntare
-ameliorarea 'ee!-#ak-$l$i sen(orial
-inhi#area shemelor motorii ne!orite
-ameliorarea oor!onarii
-pre"enirea si tratarea re!orii arti$lare si a retrat$rilor m$s$lare
-ameliorarea t$l#$rarilor ere#eloase.
Inducerea acti"itatii motorii "oluntare
-mo!alitate !e stim$lare a ontratiei "ol$ntare. Aest tip !e e.eritii se per'ormea(a pe
m$s$lat$ra 'lasa.
-se 'oloseste re'le.$l !e intin!ere3 mo#ili(ari pasi"o-ati"e3 elemente !e 'ailitare 4peria>3
"i#ratie3 atingere $ gheata)
-importantemo#ili(arile pe !iagonalele %a#at si ontratile ontrolaterale.
Utili(area lant$rilor !e misare 4&. %a#at) Lontratie ontrolaterala !etermina in!$tia
po(iti"a < stim$lea(a ontratia in teritori$l tintit.
Can! ati"itatea m$s$lara reste se pot per'orma ontratiile i(ometrie si mo#ili(area $
re(istenta res$ta progresi".
In per'ormarea $ ontratii i(ometrie L re(istenta res$ta progresi" < tre#$ie a"$t gri>a
la o#oseala.
Cel mai $til pt in!$erea ati"itatii motorii "ol$ntare este sa se per'orme(e program$l
kineti in apa 4mai ales la inep$t !ar si pe par$rs).
Ameliorarea feed-back-ului senzorial
Aparitia t$l#$rarilor !e sensi#ilitate !etermina sa!erea -=!isparitia ontrol$l$i motor !ar
si sa!erea pana la !isparitia oor!onarii.
/ensi#ilitatea proprioepti"a ? ele mai gra"e 4pri"in! ontrol$l motor) s$nt* reantrenarea
proprioeptiei 4prin #io-'ee!-#ak $ semnali(are a$stia si "i($ala) si re'aerea
sensi#ilitatii e.teroepti"e.
In;ibarea sc;emelor motorii nedorite
In trat$l ortio-spinal apar ira!ieri ale e.itatiei spre m$shii $nei alte sheme !e misare
4 similara sa$ ontrolaterala).
Conseinta* aparitia $nor misari ne!orite3 inoor!onate e para(itea(a misarea oreta si
are agra"ea(a !e'iit$l '$ntional.
Pt a e"ita aest ris misrile ati"e n$ tre#$ie sa 'ie prea soliitante3 e'ort$l e.esi" tre#$ie
e"itat 4$ at e mai mare3 ten!inta !e ira!iere reste) si ris$l !e para(itare a misarii ?pe
gr$pe m$s$lare mari- reste.
=*
-re#$ie om#at$ta spastiitatea * $ meto!a 1o#ath* misarea sa ramana intot!ea$na in
sheme 'i(iologie.
Ameliorarea coordonarii
/e pot o#tine prin e.eritii li#ere 'ara e''ort3 !er$late intot!ea$na pe shemele !orite3
e.eritii pe are tre#$ie sa le intretinem 4prin ele mentinem oor!onarea).
Aeste programe !e e.eritii li#ere pp. repetari !e mai m$lte ori pe se!.Bmai m$lte ori pe (i.
Element$l entral al oor!onarii* reste apaitatea !e a per'orma o an$mita
misare $ resterea treptata a "ite(ei !e e.$tie <= resterea oor!onarii.
Uneori e $tila resterea re(istentei apliate3 on!itia 'iin! a shema sa se e.e$te oret.
Niio!ata n$ tre#$ie sa se a>$nga la o#oseala.
re"enirea si tratarea redorii articulare si a retracturilor musculare
,re"ent3 aest gen !e ompliatie ? la s$#ietii e sta$ m$lt la patA s$nt in 'le.ie <=apare
'le.$m-$l 4la ni"el$l ghen$nhi$l$i3 $lterior la ni"el$l sol!$l$i3 $lterior la ni"el$l piior$l$i-
el 'le.an!$-se in "ar-eM"in).
Aeste po(itii "iioase neoretate !etermina ontrat$ra si apoi retrat$ra 4ele 'i.ea(a
po(itia).
La M./. ? poate aprea rotatia interna a #rat$l$i si 'le.ia la ni"el$l p$mn$l$i si !egetelor.
/$#iet$l tre#$ie post$rat a.i. sa se pre"ina instalarea retrat$rii si re!orilor <=
po(itionarea oreta a segmentelor mem#relor pe ateleA $lterior se per'ormea(a mo#ili(ari
pasi"e lente3 mo#ili(ari ati"e si $neori s$nt $tile apliatiile masa>$l$i si a p$ngilor $
gheata 4are pregates pt mo#ili(are).
Ameliorarea tulburarilor cerebeloase0 a ata4iei
-$l#$rarile ere#eroase* ata.ia3 !ismetria 4ele mai 're"ente).
Ca$(a e !etermina aparitia ata.iei* e.istenta hipotoniei si a inoor!onarii 4asinomism) in
ontratie si in 'i.are 4inoor!onarea intre agonisi si antagonisti)3 intre rela.are si
ontratie.
E 'oarte importanta o#tinerea rela.arii pe m$s$lat$ra antagonista spastia.
Pentr$ a se p$tea onentra pe o an$mita misare tre#$ie a s$#iet$l$i sa i se s$spen!e
orie misare3 sa i se sta#ili(e(e rest$l orp$l$i3 sa i se sta#ili(e(e segment$l are intra in
misare.
/e imp$ne in'ormatie sen(oriala ma.ima ? el tre#$ie sa-si "a!a misarea <= ast'el isi "e!e
greseala3 !isoor!onarea.
Pt a reste in'ormatia sen(oriala ? la apat$l segment$l$i are se misa se atasea(a o
gre$tate C3;- :3; kg 4n$ tre#$ie sa 'ie mare3 $rmareste sa ree(e 'ee!-#ak proprioepti").
-ot pt re$perarea ata.iei ? toni'iarea sta#ili(atorilor ? prin tehnia !e 'ailitare
4i(ometrie aletrnanta sa$ sta#ili(are ritmia).
=-
=: