Sunteți pe pagina 1din 114

Constantin Postica

ECONOMIA
UNIUNII EUROPENE
(note de curs)
Chisinau 2001
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA
1
CATEDA !ELATII ECONOMICE INTENATIONALE"
Constantin #ostica
Economia Uniunii Europene
(note de curs)
Chisinau $ 2001
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA
CATEDA !ELATII ECONOMICE INTENATIONALE"
2
Economia Uniunii Europene
(note de curs)
Autor% con&' uni(') dr'
Constantin #ostica
Chisinau $ 2001
*
Introducere
Caracteristica cea +ai ,re-nanta a econo+iei +ondia.e ,ost/e.ice o constituie intensi&icarea &ara
,recedent a interde,endentei econo+ice dintre tari' #rocesu. a re0u.tat ca ur+are a de0(o.tarii econo+ice si
adancirii s,ecia.i0arii internationa.e) su/ i+,u.su. noi.or rea.i0ari a.e stiintei si tehnicii'
Doua &orte ,rinci,a.e) dina+ice si oarecu+ contradictorii conduc acest ,roces si anu+e% a,aritia si
de0(o.tarea aran1a+ente.or econo+ice re-iona.e si adancirea ,rocesu.ui de -.o/a.i0are a econo+iei +ondia.e'
e-iona.i0area ,resu,une ca state.e nationa.e cu.ti(a re.atii inte-rati(e tot +ai stranse intre e.e cu -rade di&erite
de co+,.e2itate' In acest conte2t inte-rarea econo+ica si ,o.itica din Euro,a de Vest) e2tinderea acestui ,roces
s,re Est re,re0inta unu. din &eno+ene.e ce.e +ai se+ni&icati(e) atra-and atentia unor .ar-i cercuri ,o.itice si
econo+ice) ,recu+ si a +ai +u.tor oa+eni de stiinta' #ornind de .a aceasta &actorii de ras,undere din
in(ata+antu. su,erior econo+ic au decis sa inc.uda in ,.anuri.e de in(ata+ant .a &acu.tati.e de ,ro&i. econo+ic
studiu. disci,.inei !Econo+ia Uniunii Euro,ene"'
A a,arut necesitatea e.a/orarii unor note de curs care sa &ie un su,ort ,entru studenti in studierea unui asa
&eno+en cu+ este !Uniunea Euro,eana"'
Aceste note de curs ar &a+i.iari0a +ai in de a,roa,e ,e studenti cu istoricu. inte-rarii euro,ene) structura
institutiona.a) ,o.itici.e co+unitare) ,er&or+ante.e Uniunii Euro,ene' Va ,re0enta interes si ,rocesu. de
e2tindere a Uniunii Euro,ene s,re Est) i+,actu. acesteia asu,ra e,u/.icii Mo.do(a si re.atii.e ei cu Uniunea
Euro,eana' Autoru. s,era ca note.e de curs (or contri/ui .a o insusire a noi.or cunostinte si .a de0(o.tarea
-andirii econo+ice a studentu.ui'
Note.e de curs sunt adresate nu nu+ai studenti.or ce &ac studiu. stiinte.or econo+ice) ci si ce.or care (or
sa cunoasca ce re,re0inta asta0i Uniunea Euro,eana in conste.atia tari.or .u+ii'
3
Capitolul I: Caracteristici ale integrarii economice internationale: abordari
conceptuale
1.1. Aparitia termenului de integrare economica. Concepte cu privire la integrarea economica
internationala
Notiunea de integrare provine din latinescul integro, integration, care inseamna a pune la un loc,
a reuni mai multe parti intr-un tot unitar sau in (ederea constituirii unui intre-'
In .i+/a &rance0a !inte-rer" si in .i+/a en-.e0a !to inte-rate" ,ro(in tot din .atinescu. !inte-ro" si au
ca+ ace.asi sens ca in .i+/a ro+ana'
Preluat initial din matematica, termenul de integrare a capatat o larga utiliare in di!erite domenii
ale stiintelor socio-umane, inclusiv stiintele economice"
Du,a Concise O2&ord Dictionat4) inte-rarea este co+/inarea ,arti.or intr5un intre- si uniunea este un
intre- re0u.tat din co+/inarea unor ,arti ori a unor +e+/ri' Ast&e.) inte-rarea este ,rocesu. de atin-ere a
stadiu.ui de uniune'
In sens socio.o-ic ter+enu. este &o.osit deseori ,entru a dese+na) &ie sta/i.irea unei interde,endente
straine intre ,arti.e unei &iinte (ii) sau intre +e+/rii unei societati) sau) in ,.anu. socia.u.ui) &ie o uniune din +ai
+u.te -ru,ari de indi(i0i'
In do+eniu. stiintei econo+ice) ter+enu. !inte-rare" a &ost &o.osit ,ri+a data in core.atia cu or-ani0atii.e
industria.e ,entru a e2,ri+a un ansa+/.u de tran0actii intre &ir+e ,rin aran1a+ente) carte.uri) concerne) trusturi
sau &u0iuni ,e o axa verticala in sensu. ,unerii in re.atie a &urni0ori.or cu uti.i0atorii si ,e una orizontala
re&eritoare .a inte.e-eri.e intre co+,etitori'
Incercarea de -asi momentul de inceput al termenului de # integrare economica $ in acce,tiunea ,e care
o (o+ da5o ,e ,arcurs) arata ca in literatura de !ond economica el nu apare inainte de anii %&'("
Encic.o,edia Stiinte.or Socia.e) ,u/.icata in 16*7) are in inde2u. sau ter+enu. !inte-rare") dar su/ &or+a
de inte-rare industria.a) adica un +i2t de sectoare industria.e'
In do+eniu. stiinte.or ,o.itice ter+enu. !inte-rare ,o.itica" intre tari a &ost &o.osit +u.t +ai de(re+e) .a
&ine.e ani.or 1620' In docu+ente.e Le-ii Natiune.or e. a(ea un sinoni+ !so.idaritatea econo+ica"'
E remarca)il !aptul, ca in decem)rie %&'*, doua comunicari !olosind conceptul de integrare
economica au !ost preentate la o reuniune a Asociatiei Economice Americane de 8a.9e :i.-erdt) intitulata
Caul comertului multilateral si de Antonin ;asch cu tit.u. !e-iona.is+u. econo+ic euro,ean"' In aceste
co+unicari :i.-erdt vor)ea despre sc+im)urile multilaterale de )unuri si servicii, care genereaa o
integrare economica a tarilor intr-o maniera pro!ita)ila pentru toti si su-era ca !acea integrare
internationala .a care ne re&eri+ va !i o)tinuta prin coordonarea politicilor economice nationale, in special
in domeniul comertului e,terior, iar ;asch se ocu,a de situatia) in care) !co+ertu. intraeuro,ean < e +enit
sa -enere0e o +ai ,uternica inte-rare a econo+iei euro,ene"'
In sa,ta+ani.e in care se ,re-atea Planul Mars+all, termenul de integrare economica a aparut de mai
multe ori in numeroase documente) care au circu.at intre (ar&uri.e ad+inistratiei a+ericane' Ast&e.) in planul
Marc+all Programul de Reconstructie Europeana, se poate citi despre nevoia de integrare si coordonare
e!icienta a programelor economice in regiunile critice si despre speranta de reintegrare a acestor tari
(tarile europene) intr-un sistem productiv si comercial mondial si regional sanatos"'
Anul %&'- ne o!era o literatura economica si numeroase documente o!iciale in care termenul de
integrare economica este !olosit tot mai mult" Ce. +ai adec(at continut i. con&era ter+enu.ui #au. :o&&+an)
ad+inistratoru. Ad+inistratiei Coo,erarii Econo+ice) care) adresandu5se Or-ani0atiei de Coo,erare Econo+ica
Euro,eana (OEEC)) su/.inia ur-enta ,ro-rese.or catre o !inte-rare a Euro,ei Occidenta.e" si e2,.ica de+ersu.
sau in ur+atoare.e cu(inte% !su/stanta unei ast&e. de inte-rari (a &i crearea unei .ar-i ,iete unice in interioru.
careia restrictii.e cantitati(e in ca.ea +iscarii /unuri.or) /ariere.or +onetare in ca.ea &.u2uri.or de ,.ati si)
e(entua.) ta2e.e (a+a.e (or &i de,.in in.aturate"'
Du,a ce sti+) sau crede+ ca sti+) in ce conte2t a a,arut si a &ost &o.osit ter+enu. de inte-rare econo+ica)
tre/uie sa (ede+ ce conotatii au !ost acordate acestui concept"
Se ,oate s,une ca nu de de&initii a.e ter+enu.ui duce+ .i,sa) ci su&eri+ de a/undenta unor de&iniri
contradictorii' Cei care utilieaa conceptul sunt in principiu de acord cu o pro)lema, si anume, ca
integrarea poate !i inteleasa atat ca un proces, cat si ca o stare de !apt, la care se a.unge printr-o inlantuire
=
de trans!ormari" O intre/are care se ,une este cu ,ri(ire .a ce anu+e ,oate &ace o/iectu. inte-rarii% ,o,u.atii)
0one -eo-ra&ice) ,iete) ,roductii de /unuri) resurse etc'>
Se +ai ridica si a.te intre/ari) cu+ ar &i% in ce consta su/stanta inte-rarii si care ar &i criterii.e esentia.e
care stau .a /a0a deci0iei de inte-rare> Care sunt si+,to+e.e ,otri(it carora ,ute+ decide) daca ,rocesu. a
ince,ut si &unctionea0a corect sau este doar un de0iderat> as,unsuri.e .a aceste intre/ari sunt &oarte (ariate'
In literatura de specialitate se con!era notiunii de integrare economica numeroase sensuri"
Un punct de vedere larg raspandit, mai ales in perioada initiala a integrarii economice interstatale,
este cel re!eritor la trecerea de la microspatii la macrospatii, la crearea unor ansam)luri economice tot mai
vaste /, care sa permita o productivitate sporita a muncii si o calitate superioara a mar!urilor"
%
Un alt punct de vedere este acela care de!ineste integrarea economica ca / a)senta discriminarilor
sau eliminarea progresiva a discriminarilor, in raporturile economice intre di!erite tari
*
0"0alassa a pledat pentru integrarea economica redusa la o stare de un ansam)lu de procese, prin
care di!erite state constituie un grup sau un )loc comercial regional"
1
!Dictionnaire de .?econo+ie conte+,oraine" de&ineste inte-rarea econo+ica ca &iind !rea.i0area unei
uni&icari co+,.ete intre econo+ii +ai inainte distincte'
3
Toate aceste de&initii nu ,un accentu. ,e .e-aturi.e de de,endenta si de interde,endenta care
caracteri0ea0a inte-rarea econo+ica'
O de!initie mai reusita ar !i aceea, ca integrarea economica repreinta un proces
)enevol de interactiune economica a mai multor tari, care !iind generat de interdependentele
intre ele, si revolutia te+nico-stiinti!ica contemporana conduce treptat spre aproprierea
mecanismelor economice si crearea unui organism economic unic"
Conc.u0ionand) ,ute+ s,une) ca mecanismul integrarii economice cuprinde2 crearea unui spatiu
economic comun3 circulatia li)era a !actorilor de productie atunci, cand e,ista o piata comuna3
consumarea resurselor impreuna cu e!icienta economica si sociala ma,ima3 realiarea unei uniuni vamale3
realiarea unor politici comune in domeniile economice, monetar, !inanciar si social" Acestea sunt de alt!el
si principiile de )aa ale !enomenului integrarii economice"
4e mentionat ca integrarea economica poarta un caracter regional" Aceasta-i legat de !aptul ca
premisele integrarii apar in primul rand in acele regiuni, unde relatiile economice sunt stranse, la un grad
mai inalt apar !actorii o)iectivi si su)iectivi pentru acest proces"
1.2. Premise, factori determinanti si implicatii ale integrarii economice internationale
#er+ise.e inte-rarii econo+ice
Pornind de la !aptul, ca integrarea economica internationala se concretieaa in !ormarea si
!unctionarea unor organiatii regionale, su)regionale, onale etc" cu caracter economic a. state.or interesate)
acest proces presupune e,istenta unor premise pentru tarile ce tind sa se integree"
4intre aceste premise am putea numi2
Apropierea nivelurilor dezvoltarii economice si gradului maturitatii economiei de piata a tarilor
ce vor sa se integreze.
4e o)icei integrarea economica interstatala are loc ori numai intre tarile industriale) ori numai
intre tarile in devoltare' Chiar in cadru. tari.or industria.e si in cadru. tari.or in de0(o.tare ,rocese.e
de inte-rare sunt mai e!icace intre statele ce au apro,imativ acelasi nivel de devoltare economica"
Tentati(e de inte-rare a tarilor industriale cu cele in devoltare cu toate ca au .oc) insa aceasta nu
,er+ite de a &ace care(a conc.u0ii des,re e&icienta .or'
Initia. intre aceste state sunt inc+eiate di!erite acorduri cu privire la asociere) parteneriat,
,re&erinte co+ercia.e etc') si procesul de integrare se tergiverseaa 5taraganeaa 6pana cand in tara
mai putin devoltata nu vor !i create conditii economice compara)ile cu cele ale tarilor mai
devoltate"
Apropierea geografica a tarilor ce vor sa se integreze, existenta granitelor comune si a relatiilor
economice din punct de vedere istoric.
1
Encic.o,edie 8rancaise) To+ @' #aris) 16A3) ,'**'
2
o/ert Er/es' $ L?inte-ration econo+iBue internationa.e' #aris) 16AA) ,'7
*
;e..a ;a.assa $ ToCars a Theor4 o& Econo+ic Inte-ration) :o+eCood III) Dr(in) 16A1'
3
8ernand ;audhuin $ Dictionaire de .?econo+ie conte+,oraine' Ver(iers) 16AE) ,'130'
A
Constituirea &or+atiune.or inte-rationiste ,e ,.an +ondia. a ince,ut cu cate(a tari (ecine) situate ,e
ace.asi continent) in a,ro,iere una de a.ta) a(and co+unicatii de trans,ort' Mai a,oi .a acest nuc.eu
inte-rationist aderau si a.te state (ecine'
Problemele, interesele comune ale tarilor, ce vor sa se integreze, in domeniul dezvoltarii,
finantarii, reglarii economice, colaborarii politice etc.
E(ident) ca) de e2e+,.u) tarile a caror pro)lema de )aa este crearea economiei de piata, nu pot sa
se integree cu tarile, in care economia de piata a atins un asa nivel de de0(o.tare) ca e necesar de a
.ansa o +oneda co+una' De ase+enea si tari.e) a caror pro)lema de )aa este asigurarea cu apa si
alimente a populatiei, nu pot sa se integree cu tarile, ce discuta pro)leme privind miscarea
interstatala a capitalului"
Efectul de demonstrare.
In tarile, care au creat !ormatiuni integrationiste, de o)icei, au loc mutatii economice poitive
5cresterea ritmurilor economice, diminuarea ratei in!latiei, soma.ului)' Acestea e,ercita o in!luenta
psi+ologica asupra altor tari, care urmaresc modi!icarile ce au loc in tarile integrate'
E!ectul de demonstrare s-a mani!estat) de e2e+,.u) mai accentuat prin dorinta multor tari post-
comuniste cat se poate mai rapid sa devina mem)ri ai Uniunii Europene, ne!iind pregatite pentru aceasta"
8actorii inte-rarii econo+ice
De +entionat) ca tendinta puternica, o/iecti(a si de durata spre integrare re-iona.a sau su/re-iona.a este
reultatul actiunii unor !actori multipli, de ordin economic, politic si social-istoric, in conditiile adancirii
interdependentelor economice dintre state"
In ,ri+u. rand) printre !actorii de ordin general care au determinat acest proces se numara
amplificarea interdependentelor economice dintre statele lumii in perioada post)elica, ,e &unda.u.
conditii.or s,eci&ice 0one.or -eo-ra&ice si econo+ii.or nationa.e' Ele au impus cautarea unor solutii adecvate
de cola)orare) ,otri(it re.atii.or in dina+ica .or) dintr5o 0ona sau a.ta si care sa permita !iecarei tari
participarea la acele !orme de conlucrare, care sa impulsionee progresul sau economic in aceste conditii"
In a. doi.ea rand) e(o.utia ,rocesu.ui inte-rarii econo+ice internationa.e se a&.a intr5o stransa .e-atura cu
dezvoltarea puternica a stiintei, tenicii si tenologiilor moderne, care i+,une trans!ormari structurale de
pro!unime si ra,ide) tre,te si !orme noi ale diviiunii mondiale a muncii, precum si modalitati adecvate de
realiare a lor"
7olosirea e!icienta a potentialului material, te+nic, stiinti!ic, uman, !inanciar al !iecarei tari impune
largirea spatiului activitatii productive, a sc+im)urilor, a circulatiei )unurilor materiale, a serviciilor,
re0u.tate.or cercetarii stiinti&ice) ,ersoane.or si ca,ita.uri.or ,e ,.an su/re-iona.) re-iona. etc'
Are loc o crestere a gradului de complementaritate a economiilor nationale"
In al treilea rand, o seama de organiatii economice aparute in procesul integrarii sunt si consecinta
preocuparii tarilor in curs de dezvoltare de a rezolva pe calea extinderii conlucrarii economice probleme
comune cu care se confrunta.
In al patrulea rand, tendinta puternica spre integrarea regionala si su/re-iona.a are .a /a0a si alte
motivatii) cu+ ar &i% con(er-enta intereselor economice5comune6 si vecinatatea tarilor, complementaritatea
lor economica, presiunile concurentiale ce vin din a!ara onei geogra!ice respective, tendintele
+egemoniste5de dominatie6 intraregionale, comertul intraregional, e&ectuarea ,re&erentia.a de catre ,artenerii
a in(estitii.or in 0ona data etc'
e0u.ta ast&e.) ca inte-rarea econo+ica internationa.a ras,unde unor cerinte o/iecti(e a.e de0(o.tarii
econo+ii.or state.or .u+ii' #e /a0a unor ase+enea &actori ,rocesu. inte-rarii econo+ice internationa.e este o
rea.itate ,e toate continente.e'
I+,.icatii.e (consecinte.e) inte-rarii econo+ice
Implicatiile integrarii economice internationale asupra tarilor participante la organiatiile
integrationiste sunt numeroase2
1' Integrarea economica internationala creeaa premise pentru imbunatatirea alocarii resurselor si
disponibilitatii acestora datorita reducerii restrictiilor pe care le impune capacitatea pietelor
interne" Ea poate stimula ast!el cresterea economica'
2' Inte-rarea econo+ica internationa.a stimuleaza difuzarea mai rapida a tenologiilor moderne, cu
urmarile sale pe planul e!icientei si competitivitatii'
7
!. Ampli!icarea raporturilor economice dintre tarile !iecarei organiatii integrationiste determina
perfectionarea infrastructurii in tarile membre, ieftinindu"se transportul si operatiunile de
export import.
3' Intensificarea concurentei in cadrul noii piete marite repreinta un e!ect dinamic de mare
insemnatate a integrarii economice internationale" Reducerea sau eliminarea ta,elor vamale,
precum si a unor restrictii de ordin netari!ar, duc la sporirea presiunii concurentiale asupra
!irmelor privind e!icienta economica, sociala si ecologica, o)liga la intensi!icarea proceselor de
restructurare si inovare atat in domeniul produselor, cat si al te+nologiilor"
=' Inte-rarea econo+ica internationa.a stimuleaza in stransa .e-atura cu inas,rirea concurentei)
procesul investitional, atat al investitiilor interne, cat si a celor e,terne, in vederea sporirii
posi)ilitatilor de e,port, pentru ampli!icarea masurilor de asistenta regionala, pentru ameliorarea
poitiei concurentiale a !irmelor etc" #e aceasta /a0a ,ot a(ea .oc +odi&icarii i+,ortante a.e
structurii econo+iei state.or +e+/re) a,arand noi s,ecia.i0arii) conco+itente cu adancirea
s,ecia.i0arii e2istente'
A' In caul tarilor in curs de devoltare, integrarea economica internationala poate deveni o cale
importanta a dezvoltarii si progresului lor economic. Prin !unctionarea organiatiilor
integrationiste regionale si su)regionale se poate micsora vulnerabilitatea externa a tarilor in
curs de dezvoltare, prin consecintele asupra stimularii modi!icarilor structurale ale economiilor
nationale, prin trecerea acestor tari de la productia de materii prime la productia de manu!acturate
si im)unatatirea capacitatii industriei nationale de a e,porta pe pietele e,terne"
7' Inte-rarea econo+ica internationa.a contri/uie .a dezvoltarea anumitor activitati) care nu este
posi)ila in mod e!icient de catre unele tari in mod individual, datorita limitarii resurselor lor"
E' Inte-rarea econo+ica internationa.a ,er+ite tari.or situate intr5o anu+ita 0ona de a"si promova si
apara #in comun$ interesele, amenintate de concurenti internationali foarte puternici' E2e+,.u.
ce. +ai e(ident i. constituie tari.e din Euro,a Occidenta.a' 8iecare tara) .uata se,arat) s5a si+tit ,rea
s.a/a in &ata concurentei SUA) Fa,oniei ,e ,iete.e +ondia.e' Nu+ai ,rin unirea tari.or res,ecti(e in
cadru. Co+unitatii Econo+ice Euro,ene) tari.e occidenta.e ,uteau sa se o,una concurentei
internationa.e si sa5si a,ere in co+un interese.e'
In conc.u0ie) inte-rarea econo+ica internationa.a ,oate si tre/uie sa ai/a consecinte ,o0iti(e asu,ra
e&icientei econo+ice) socia.e si eco.o-ice) deci) o,tiunea unei tari ,entru aderarea .a o or-ani0atie
inte-rationista este concreti0ata in s,eranta ca aceasta ras,unde interese.or &unda+enta.e a.e cetateni.or si) in
,ri+u. rand) cerinte.or ,ro+o(arii si in&a,tuirii unei strate-ii de crestere si de0(o.tare econo+ica dura/i.a'
1.!. %eorii ale integrarii economice
A. %eoria uniunii vamale
Uniunea vamala repreinta un spatiu economic ai carui mem)ri se anga.eaa reciproc sa nu impuna
nici un !el de ta,e vamale si nici o restrictie cantitativa, aplicand un tari! vamal comun !ata de tarile terte,
precum si o legislatie vamala comuna"
8eoria uniunii vamale a inregistrat in timp o evolutie de la conceptia clasica la acceptiunea sa
moderna"
%eoria clasica a uniunii vamale sustine constituirea uniunilor vamale pure ca grupari !ormate
numai prin corectarea ta,elor vamale, ca instrument de protectie si politica comerciala"
Inca din seco.u. a. @VII5.ea Co./ert a reusit sa rea.i0e0e in 8ranta o uniune (a+a.a interna) su,ri+and
/ariere.e care des,arteau ce.e 12 ,ro(incii interne' In ace.asi seco. An-.ia) Scotia si Ir.anda constituie si e.e o
uniune (a+a.a' Go..(erein5u. (uniunea (a+a.a) -er+an .5a ins,irat ,e 8reidrich List .a constituirea teoriei sa.e%
in 1E*3 acesta cu,rindea *6 state) care au condus in 1E71 .a &or+area Her+aniei (,ri+u. eich)'
La randu. .or) ce.e =0 state a.e SUA au constituit) du,a o,inia .ui #' Sa+ue.son) o -i-antica uniune
(a+a.a'
In s,atiu. ro+anesc) intr5un studiu ,u/.icat .a Iasi in re(ista !#ro,asirea" Ion Hhica a sustinut necesitatea
unei uniuni (a+a.e intre ce.e doua ,ro(incii ro+anesti) Mo.do(a si Muntenia) in sco,u. &aci.itarii schi+/uri.or
co+ercia.e a.e acestoraI uniunea (a+a.a res,ecti(a s5a rea.i0at odata cu unirea #rinci,ate.or o+ane'
e+arca/i.e sunt contri/utii.e teoreticieni.or uniunii (a+a.e din ,erioada inter/e.ica'
In 162E) -er+anu. :'A' Jirschin- e.i/erea0a un istoric a. ,roiecte.or de uniune (a+a.a a Euro,ei) de .a
+ercanti.is+u. seco.u.ui a. @VII5.ea si .i/era.is+u. seco.u.ui a. @I@ (du,a con-resu. de .a Viena $ 1E1=)) ,ana
E
.a i0/ucnirea ,ri+u.ui ra0/oi +ondia.' E. ana.i0ea0a critic) su/.iniindu5.e (ia/i.itatea ,roiecte.or de uniune
(a+a.a dintre state.e -er+ane) co.a/orarea econo+ica dintre State.e Euro,ei Centra.e) ,recu+ si ideea uniunii
(a+a.e in a&ara Euro,ei'
In anu. ur+ator teoria uniunii (a+a.e este re,re0entata de D' Le TroBuer) A' Ti/a. si L' CocBuet de .a
Co+itetu. &rance0 de studii ,entru o ,otentia.a uniune (a+a.a euro,eana' U.ti+u. dintre ei a rea.i0at su/ tit.u.
&nion douaniere europeenne un at.as econo+ic a. Euro,ei) care contine harti) notite) -ra&ice si di(erse
statistici des,re aceasta ,ro/.e+a) uti.e si in ,re0ent cercetarii &eno+enu.ui'
Faco,o Ma00ei) intr5un studiu ,u/.icat in 16*0 si inte+eiat ,e o /o-ata docu+entare) re.e(a cai.e ce.e +ai
o,ortune ,rin care se ,oate a1un-e .a rea.i0area uniunii (a+a.e) tari&e.e ,re&erentia.e dintre tari.e res,ecti(e si
ra,orturi.e acestor state cu a.te tari'
In aceasta ,erioada Victor ;adu.escu su/.inia) ca !ideea de uniune (a+a.a este una din so.utii.e ,osi/i.e
,entru ase0area de +aine a schi+/uri.or econo+ice dintre ,o,oare"' Du,a V' ;adu.escu) &or+e.e uniunii
(a+a.e sunt%
!uniunea (a+a.a ,er&ecta" $ o unitate teritoria.a intre a.e carei ,arti (tari) (a+a este su,ri+ata) iar
schi+/uri.e cu terte tari se &ac ,e /a0a unui tari& si a unei .e-is.atii (a+a.e co+uneI
!Uniunea (a+a.a i+,er&ecta" $ tari.e co+,onente isi ,astrea0a inde,endenta .or tari&ara sau (a+a.a)
dar isi acorda totusi ,entru schi+/uri.e i+,ortante a(anta1e di(erse' E2ista insa /ariere (a+a.e
e2terioare .a -ranite.e &ata de tertiI
!Uniunea (a+a.a cu tari&e ,re&erentia.e" $ instituirea unui re-i+ reci,roc de ,re&erinte ,entru anu+ite
,roduse in cadru. uniunii (a+a.e'
De +entionat) ca in ,ractica ,ri+a si a treia &or+a de uniune (a+a.a) dintre ce.e ,re0entate) au &ost
inta.nite +ai &rec(ent'
De e2e+,.u) Tratatu. ;ene.u2) incheiat intre ;e.-ia) O.anda si Lu2e+/ur- a instituit intre e.e o uniune
(a+a.a ,er&ecta) care a constituit -er+ene.e (iitoarei #ietei Co+une euro,ene'
Din teorii.e c.asice a.e uniunii (a+a.e au &ost ,re.uate in eta,e.e u.terioare +ai +u.te idei'
%eoria moderna a uniunii vamale se re&era .a as,ecte.e +ecanice a.e &unctionarii uniunii (a+a.e
(coordonarea structuri.or tari&are si a ,o.itici.or co+ercia.e dintre tari.e +e+/re)) ,recu+ si .a as,ecte.e
re0u.tate din uni&icarea (a+a.a (ridicarea di&erentia.a a -radu.ui de /unastare a state.or +e+/re)' e,re0entantii
acestei teorii sunt F'Viner) F'Meade si 'Li,se4'
F'Viner a i+,us din anu. 16=0 o distinctie neta intre e&ecte.e de creare a co+ertu.ui (trade ceation) si
e&ecte.e de deturnare a &.u2u.ui de +ar&uri co+ercia.e (trade di(ersion) in cadru. uniunii (a+a.e'
In ace.asi deceniu F'Meade ,ro,une un +ode. de echi.i/ru ,artia. asu,ra siste+u.ui econo+ic a&.at in
stare o,ti+a% ana.i0a e&ecte.or uniunii (a+a.e asu,ra re,artitiei ,roduse.or' As,ecte.e ce.e +ai i+,ortante a.e
+ode.u.ui se re-asesc in ur+atoare.e asertiuni%
&or+area unei uniuni (a+a.e are +ai +u.te sanse de a &i &a(ora/i.a) daca econo+ii.e ,arteneri.or sunt
ase+anatoare) decat daca e.e sunt di&erite si co+,.e+entareI
&or+area unei uniuni are cu atat +ai +u.te sanse de a &i rea.i0ata) cu cat cadru. -enera. .e-is.ati( este
+ai /ine ,reci0atI
uniunea (a+a.a (a &i cu atat +ai &a(ora/i.a) cu cat &iecare din ,arteneri (a &urni0a +ai +u.te ,roduse
,e ,iataI
&iecare din ,arteneri (a &i ,rinci,a.u. &urni0or a. ce.ui.a.t ,entru ,roduse.e ,e care .e (inde si
,rinci,a.u. c.ient ,entru ,roduse.e ,e care .e cu+,araI
uniunea (a+a.a (a &i cu atat +ai a(anta1oasa) cu cat (a &i +ai .ar-aI
uniunea (a+a.a se constituie intr5o .u+e su,usa restrictii.or cantitati(e'
De +entionat) ca asertiuni.e .ui F'Meade) ,rin c.aritatea si s,iritu. .or constructi() ,ot constitui o/iecti(e.e
unei ,o.itici (a+a.e e&iciente '
'Li,se4 a e2tins +ode.u. .ui F'Meade) ,er&ectionandu5. si -enera.i0andu5. in anii 16=7) res,ecti( 1670'
Du,a 'Li,se4 a(anta1e.e uniunii (a+a.e sunt%
s,ecia.i0area in ,roductie con&or+ teoriei costuri.or co+,arati(eI
rea.i0area de econo+ii si o/tinerea unei e&iciente econo+iceI
+odi&icari.e &a(ora/i.e din ra,orturi.e de schi+/I
cresterea rit+u.ui de0(o.tarii econo+ice'
6
Mentionand a(anta1e.e uniunii (a+a.e) acestor autori nu au sca,at &a,tu. ca di+inuarea /ariere.or (a+a.e
intre cate(a tari su,ri+a ,oate o discri+inare intre e.e) dar &ace sa creasca aceasta discri+inare &ata de terti)
ceea ce nu constituie un e.e+ent de ,ro-res econo+ic'
'. %eoria uniunii economice si monetare
Se constata) ca ,asu. ur+ator) care tre/uie e&ectuat du,a rea.i0area uniunii (a+a.e este eta,a uniunii
econo+ice si +onetare' In cadru. acestei eta,e ce.e +ai +u.te din ,rinci,ii.e inte-rarii econo+ice sunt% ,o.itica
co+una in do+eniu. industria.) a-rico.) trans,orturi) &inanciar) +onetar etc'I .i/era circu.atie a ,ersoane.or)
ser(icii.or si ca,ita.uri.orI crearea unor &onduri s,ecia.e ,entru &inantarea di&erite.or ,ro-ra+eI concurenta
.oia.aI ar+oni0area .e-is.atii.or nationa.e'
Uniunea econo+ica si +onetara este deci un ,as inter+ediar in rea.i0area inte-rarii econo+ice' ;';a.assa
distin-e ur+atoare.e cinci eta,e a.e inte-rarii econo+ice internationa.e%
1' !Gona econo+ica de .i/er schi+/" $ tari.e care o constituie decid sa a/o.easca ,ro-resi( ta2e.e
(a+a.e si restrictii.e cantitati(e dintre e.e' In ace.asi ti+,) &ata de tari.e din a&ara 0onei de .i/er schi+/
&iecare tara ado,ta o ,o.itica co+ercia.a ,ro,rie' Ase+enea or-ani0atii sunt ce.e +ai des inta.nite in
econo+ia conte+,orana ,e toate continente.e% Asociatia Euro,eana a Li/eru.ui Schi+/ (AELS)I
Acordu. Centra. Euro,ean de Co+ert Li/er (CE8TA)I Acordu. Nord5A+erican de Co+ert Li/er
(NA8TA)I in Asia $ ASEANI Asociatia Latino5A+ericana de Inte-rare (ALADI)'
2' KUniunea (a+a.a L 5 tari.e care o constituie decid sa a/o.easca ,ro-resi( ta2e.e (a+a.e si restrictii.e
cantitati(e dintre e.e si sa su/stituie) de ase+enea ,ro-resi() ,o.itici.e .or indi(idua.e &ata de terti)
,rintr5un tari& e2terior co+un'
Dintre -ru,ari.e re-iona.e) care ,ot &i considerate in ,re0ent uniuni (a+a.e &ac ,arte% #actu. Andin)
#iata Co+una a A+ericii Centra.e) #iata Co+una a tari.or din 0ona Carai/e.or) Siste+u. Econo+ic
Latino5A+erican'
*' !#iata co+una" $ este o uniune (a+a.a in care tari.e +e+/re decid sa asi-ure .i/era circu.atie a
&actori.or de ,roductie'
Ce. +ai e.oc(ent re,re0inta Co+unitatea Econo+ica Euro,eana creata ,e /a0a Tratatu.ui de o+a $
16=7) in A+erica Latina $ MECOSU'
3' !Uniunea econo+ica" $ adau-a caracteristici.or ,ietei co+une inca una) ar+oni0area ,o.itici.or
econo+ice in do+eniu. econo+ic' E(o.uarea acestei !uniuni econo+ice" cu ti+,u. tre/uie sa inc.uda
si di+ensiunea +onetara'
Uniunea Euro,eana este in ,re0ent sin-ura or-ani0atie inte-rationista de acest ti,'
=' !Inte-rarea econo+ica tota.a" i+,.ica uni&icarea ,o.itici.or +onetare) &isca.e) socia.e' Aceasta nu se
,oate e&ectua insa &ara instituirea unei autoritati su,ranationa.e (erita/i.e' S,re ast&e. ti, de inte-rare
tinde Uniunea Euro,eana) ,rocesu. de inte-rare econo+ica a carei a deter+inat crearea unor institutii
,urtatoare a.e su,ranationa.itatii% Co+isia Euro,eana) #ar.a+entu. Euro,ean) Institutu. Monetar
Euro,ean) ;anca Centra.a Euro,eana etc'
#' Mai..et a ,ro,us eta,e.e ,osi/i.e ,e ca.ea inte-rarii% a) constituirea 0one.or econo+ice si a uniuni.or
(a+a.e .i/ereI /) ,iata co+una) care adau-a uniunii (a+a.e .i/era circu.atie a &actori.or de ,roductieI c)
uniunea econo+ica si +onetara) in care se tine cont de !actiunea +are.ui actor +acro5econo+ic care este statu.
si unde se .i+itea0a ,osi/i.itati.e de actiune nationa.a"I d) uniunea ,o.itica' !Moneda) /u-etu.) re.atii.e
internationa.e $ nota #' Mai..et $ sunt atri/ute.e c.asice a.e su(eranitatii nationa.eI o reducere a co+,etente.or
nationa.e in aceste directii ,resu,une o ras,andire a or-ani0atiei ,o.itice a continentu.ui"'
C. %eoria uniunii politice
Intr5un discurs din *1 +ai 16A0 Char.es de Hau..e) ,e atunci ,resedinte a. 8rantei) sustinea) ca (isu.
8rantei era sa contri/uie .a constructia Euro,ei Occidenta.e intr5o -ru,are ,o.itica) econo+ica) cu.tura.a si
u+ana'
De Hau..e a re.ansat net ideea unei Euro,ei inte-rate ,o.itic $ !(isu. inte.e,ti.or si a+/itia ce.or ,uternici)
care a,are ca o conditie indis,ensa/i.a ,entru echi.i/ru. .u+ii"' Du,a 16A3) con(ins &iind de ,ra/usirea (iitoare
a ce.or doua /.ocuri +i.itare $ NATO si Tratatu. de .a Varso(ia $ de Hau..e a re.uat ideea unei !Euro,a de .a
At.antic si ,ana .a Ura.i") ,e care o .ansase initia. in +e+orii.e sa.e de du,a ra0/oi% !Euro,a nu (a ,utea sa5si
-aseasca echi.i/ru. si ,acea decat +i1.ocind asocierea intre S.a(i) Her+ani) Ha.i si Latini <Unitatea Euro,ei ar
,utea sa &ie ,usa in ,ractica su/ &or+a unei asociatii or-ani0ate a ,o,oare.or sa.e) ince,and din Is.anda si ,ana
10
.a Ista+/u. si de .a Hi/ra.tar .a Ura.i"' Ast&e. Char.es de Hau..e a &ost unu. din ,ri+ii sustinatori ai teoriei
uniunii ,o.itice) ca eta,a &ina.a a inte-rarii'
In o,inia a +ai +u.tor cercetatori ai inte-rarii econo+ice se considera ca acest ,roces tre/uie sa &ie ur+at
de o inte-rare ,o.itica' Intr5ade(ar) inte-rarea econo+ica o ,ostu.ea0a ,e cea ,o.itica si ii creea0a acesteia
&unda+ente.e) e.i+inand o/staco.e.e si &acand sa a,ara interese.e co+une in rea.i0area ce.or doua &or+e de
inte-rare' Inte-rarea ,o.itica de(ine o/iecti(u. &ina. a. inte-rarii econo+ice'
Unii -anditori si5au construit +ode.e.e teoretice asu,ra inte-rarii ,o.itice in&.uentati direct de ,erioada
ra0/oiu.ui rece' Inca in 16A2 a+ericanu. Heor-e Lis9a deducea ca echi.i/ru. /io,o.ar (SUA5USS) (a conduce
.a o tendinta o,usa inte-rarii econo+ice) .a +u.ti,.icarea acte.or de inde,endenta econo+ica si ,o.itica) ceea ce
de a.t&e.) e(o.utia istorica a si con&ir+at'
Ma1oritatea teoreticieni.or considera ca inte-rarea ,o.itica este ,asu. ur+ator de .a inte-rarea econo+ica'
E2ista si -anditori care sunt de ,arerea ca inte-rarea econo+ica este ,recedata in +od nor+a. de cea ,o.itica'
Unii sustin) ca inte-rarea econo+ica este o re(o.utie de,.ina in sensu. ,o.itic) iar a.tii sunt de ,arerea) ca atunci)
cand e (or/a de inte-rarea euro,eana este di&ici. sa se,ara+ consideratii.e econo+ice de ce.e ,o.itice'
;a0e.e teoretice a.e constituirii unei Uniuni #o.itice au &ost ,use in Tratatu. de .a Maastricht) care are .a
/a0a edi&iciu.ui sau teoretic si rea.i0area Uniunii #o.itice' In Tratat este su/.iniat) ca Uniunea #o.itica se (a
o/tine ,rin%
cresterea ro.u.ui #ar.a+entu.ui euro,eanI
S,orirea co+,etente.or co+unitareI
O ,o.itica co+una in do+eniu. 1uridic si a. a&aceri.or interneI
O ,o.itica e2terna co+una si de securitate a state.or +e+/re'
De +entionat) ca inte-rarea nu este doar o ,ro/.e+a de /una(ointa si de deci0ie ad+inistrati(a' Inte-rarea
nu se decide) ci se rea.i0ea0a' Ea re,re0inta e2,resia unei ina.te constiinte a interese.or econo+ice) ,o.itice)
socia.e si institutiona.e a tari.or care o e&ectuea0a'
11
Capitolul II. Istoricul integrarii economice in Europa
2.1. Ideea europeana si concretizeaza ei
#otri(it unor autori ideea de Co+unitate euro,eana datea0a a,roa,e de doua +i.enii' La aceasta idee au
(isat +u.ti -anditori si oa+eni ,o.itici' De +entionat) ca ,e noi nu ne interesea0a enu+erarea tuturor
incercari.or teoretice) a tuturor tentati(e.or ,ractice) e2,.icarea +oti(e.or si ,rete2te.or ce au stat .a /a0a acestor
incercari) e2,.icarea esecuri.or'
Ne (o+ o,ri totusi asu,ra istoricu.ui ideii de inte-rare euro,eana ince,and cu ti+,uri.e ce.e +ai (echi si
,ana .a eta,a concreti0arii ideii de inte-rare econo+ica euro,eana'
Este un &a,t de necontestat) ca Euro,a este +ostenitoarea ci(i.i0atiei -recesti) ro+ane si a /isericii
crestine) iar daca (or/i+ de o unire a Euro,ei) tre/uie sa ad+ite+ ca ea a ince,ut in Ita.ia) .a o+a' o+a a
&ost aceea) care ,entru ,ri+a data a i+,us Euro,ei o unitate ,o.itica' De .a Marea Nea-ra si ,ana in An-.ia) din
Car,ati) in #erinei au +arsa.uit .e-iuni.e ro+ane) cerand ,o,oare.or i+,eriu.ui o unitate si o ordine /a0ate ,e
ace.easi .e-i ro+ane'
#uterea ,o.itica a o+ei a &ost su/ordonata de ,uterea re.i-iei crestine) .ocu. detinator de ,a2 ro+ana
.uandu5. ,a2 christiana' A (enit a,oi randu. ,ri+u.ui +are uni&icator euro,ean) re-e.e &ranci.or) Caro. ce. Mare)
sa rea.i0e0e un i+,eriu care a(ea a,ro2i+ati( teritoriu. ce.or sase &ondatori ai #ietei Co+une'
De5a .un-u. intre-ii e,oci &euda.e) .u,ta ,entru inde,endenta si su(eranitate) ,entru e2tinderea -ranite.or
si do+enii.or di&eritor ,rinti a a/atut ,entru un ti+, ,reocu,area de .a o (i0iune euro,eana -.o/a.a' Ideea
rea,are &oarte ti+id s,re s&arsitu. seco.u.ui a. @IV5.ea si +ai (i-uros in seco.u. a. @VI5.ea) cand cate(a ,.anuri)
une.e nu ,rea de0(o.tate) (or/esc de un &e. de or-ani0atii euro,ene) de -enu. unor adunari de re-i si ,rinti) care
tre/uiau sa re,re0inte +ari.e ,uteri si sa su,ra(e-he0e +entinerea ,acii'
In !e,u/.ica &oarte crestina" a a(ocatu.ui #ierre Du/ois (sec' @IV) ,entru ,ri+a data in istorie in .ocu.
ideii si ,rinci,iu.ui su/ordonarii se ,ro,une e-a.itatea intre su(erani) re,u/.ica i+a-inata ur+and sa &ie
condusa de un &e. de consi.iu .aic &or+at din inte.e,ti si e2,erti) a(and insa ca ar/itru S&antu. Scaun'
In (ederea unei .u,te co+une contra oto+ani.or tanaru. re-e a. ;oe+iei Heor- #odie/rad ,ro,une
su(erani.or Euro,ei in anu. 13A2 un ,roiect de !Con-retatio Concordiae") care ,re(edea con(ocarea unei
adunari de re-i si ,rinti crestini ) in sco,u. asi-urarii ,acii' O ast&e. de Con&erinta internationa.a ,er+anenta)
cu+ a+ denu+i5o asta0i) ur+a sa5si ai/a ar+ata) &unctionari si /u-et ,ro,riu'
In 1A3=) Su..4) ,e nu+e.e sau ade(arat Ma2i+i.ian de ;Mthu+e) +inistru. re-e.ui :enric a. IV5.ea)
,.ecand de .a +oti(e con&esiona.e) ,ro,une un ,.an ,o.itic de or-ani0are a Euro,ei ,e /a0e &edera.iste'
8ederatia ,reconi0ata tre/uia sa &ie re,u/.ica) iar se&u. ei $ re-e.e :enric a. IV5.ea'
State.e +e+/re a.e &ederatiei ar &i &ost ur+atoare.e% 8ranta) An-.ia) S,ania) Lo+/ardia) Dane+arca)
Suedia) Un-aria) #o.onia) ;ohe+ia) State.e ,a,a.e) cantoane.e E.(etiei) ;e.-ia) Venetia si Ita.ia' usia era
socotita stat se+i5asiatic si ar &i ,utut &i ,ri+ita in &ederatie ca si+,.a a.iata' Se&u. &ederatiei nu ,utea &i a.es
decat o sin-ura data si nu din aceeasi &a+i.ie' #ar.a+entu. tre/uia sa cu,rinda AA de +e+/ri reinnoit din trei in
trei ani' #.anu. cu,rindea si c.au0e econo+ice) iar in ce ,ri(este ar+ata) se &i2a un e&ecti( de 7=000 de oa+eni
su/ ar+e) cu sin-ura +enire $ sa a.un-e ,e turci din Euro,a si sa +areasca ast&e. teritoriu. euro,ean a.
&ederatiei' Toate acestea .e ,ute+ considera ca ,ri+e re&.ectii +etodo.o-ice cu ,ri(ire .a uni&icarea euro,eana'
In aceeasi e,oca) .a 1A6*) ,ro,uneri interesante) care si5au ,astrat actua.itatea) inta.ni+ intr5o .ucrare a
en-.e0u.ui Ji..ia+ #enn) care ,.eda ,entru o unire a su(erani.or Euro,ei ,rintr5un contract ,er+anent si
or-ani0area unui #ar.a+ent Euro,ean) care sa re,re0inte di&erite ,o,oare si ,rinti Euro,ei' Nu+aru. +e+/ri.or
,ar.a+entu.ui ar &i tre/uit sa &ie sta/i.it in &unctie de i+,ortanta econo+ica) ,o.itica si socia.a a statu.ui
euro,ean res,ecti( in acea (re+e' Din cei 60 de +e+/ri) cati ur+a sa cu,rinda ,ar.a+entu.) 12 tre/uiau sa &ie
-er+ani) 10 s,anio.i) 10 &rance0i) E ita.ieni) A en-.e0i) etc' Une.e din idei.e .ui J'#enn si5au a&.at o con&ir+are
in Euro,a de asta0i'
Un ,roiect +u.t +ai inche-at este ace.a a. ,arinte.ui Saint5#ierre) secretar a. Con-resu.ui de ,ace din
171*) care in ace.asi an ,u/.ica% !#ro1et de traitM ,our rendre .a ,ai2 ,er,Mtue..e en Euro,e"' Autoru. se
,ronunta ,entru aceea ca su(eranii Euro,ei sunt che+ati sa &or+e0e o societate euro,eana ,entru ter+inarea
&ara ra0/oi si ,rin) +i1.oace de ar/itra1 a di&erende.or (iitoare) !< ,entru ,re(enirea oricaror ra0/oaie ci(i.e)
,entru a se /ucura in .iniste de a(anta1e.e i+ense a.e unui co+ert neintreru,t si uni(ersa.<"
In 176= &i.oso&u. -er+an I'Nant se ,ronunta intr5o .ucrare a sa ,entru des&iintarea ar+ate.or si ,entru
nea+estecu. in tre/uri.e interne a.e a.tor state) ,ro,unand o &ederatie de state cu &or+a de -u(erna+ant
re,u/.icana ,entru &iecare stat +e+/ru'
12
Seco.u. a. @VII5.ea cunoaste +u.te ,roiecte si aduce +u.te idei noi in toate do+enii.e) dar +ai a.es in
do+eniu. or-ani0arii stata.e si a &or+ei de -u(erna+ant' F'F' ousseau ,ro,une o Con&ederatie) MontesBuieu
crede ca +ode.u. de or-ani0are a Euro,ei este Li-a L4ceana) Vo.taire se -andeste .a 8rederic a. II5.ea ,entru
rea.i0area unirii Euro,ei) FMrM+ie ;entha+ ,ro,une reducerea ar+a+ente.or) renuntarea .a co.onii) ca &iind
costisitoare si su/iect de discordie' E. considera ca ,entru or-ani0area Euro,ei ar &i necesare o Dieta Euro,eana
cu de0/ateri ,u/.ice) o Curte de Ar/itra1 si o ar+ata co+una' Seco.u. se incheie cu re(o.utia &rance0a si cu
Na,o.en) care incearca o (eche +etoda de unire a Euro,ei si anu+e) aceea a ar+e.or'
In seco.u. a. @I@5.ea) in 1E3E) a &ost .ansata ,entru ,ri+a data sinta-+a !State.e Unite a.e Euro,ei"'
enu+itu. scriitor &rance0 V':u-o) sustinand aceasta sinta-+a) s5a aratat incre0ator in (iitoru.) cand toate
natiuni.e euro,ene se (or uni si (or &or+a o &ratie a Euro,ei din care sa nu dis,ara caracteristici.e identitatii .or
nationa.e'
In ,o&ida acestor -andiri no/i.e des,re (iitoru. Euro,ei) (echiu. continent a ra+as +u.ta (re+e di(i0at) si
-ra( a&ectat de ce.e doua ra0/oaie +ondia.e ce au i0/ucnit si s5au des&asurat ,e acest continent'
In ,erioada inter/e.ica) cei care (isau .a o Euro,a unita s5au -ru,at in 1uru. Miscarii #aneuro,ene) care a
e.a/orat un ,roiect de ,act ,aneuro,ean a.catuit dintr5un ansa+/.u de ,rinci,ii) ,e care tre/uie sa se /a0e0e
!State.e 8edera.e a.e Euro,ei"' Miscarea a a(ut +ai +u.te con-rese' #entru ,ri+a data .a unu. din e.e +inistru.
de e2terne a. 8rantei Aristi de ;riand in nu+e.e -u(ernu.ui tarii sa.e a ,ro,us crearea in Euro,a a unei structuri
&edera.e'
Din cau0a cri0ei econo+ice +ondia.e si a e(o.utiei e(eni+ente.or ,e continent) ideea de unitate
euro,eana n5a &ost &ina.i0ata'
Ca ur+are a ce.ui de .a doi.ea ra0/oi +ondia. o +are ,arte a econo+iei euro,ene era distrusa) dar chiar si
in acea situatie -rea idei.e cu ,ri(ire .a unitatea euro,eana n5au &ost a/andonate'
Un ro. i+,ortant in in&a,tuirea unitatii euro,ene in ,erioada ,ost/e.ica .a 1ucat J'Churchi.. ,ri+5
+inistru a. Marii ;ritanii' In 163A) .a GOrich) re&erindu5se .a Euro,a si (iitoru. ei) e. s,unea) ca !acest continent
este .ea-anu. ci(i.i0atiei occidenta.e si totusi din Euro,a au ,ornit ce.e doua +ari ra0/oaie' Cu toate acestea
e2ista un re+ediu) care) daca ar &i &o.osit ,este tot si s,ontan ar trans&or+a Euro,a in ,utini ani intr5un teritoriu
.i/er si &ericit' Care este acest re+ediu> e&or+area &a+i.iei euro,ene) care sa dis,una de o structura) ce i5ar
asi-ura ,acea si securitatea' Noi tre/uie sa construi+ un &e. de State Unite a.e Euro,ei"'
Cu un an +ai tar0iu a &ost .ansat #ro-ra+u. de econstructie a Euro,ei $ !#.anu. Marcha..") a1utor o&erit
de SUA si acce,tat nu+ai de tari.e Euro,ei Occidenta.e' Decise sa nu +ai su,orte erori.e trecutu.ui) tari.e
Euro,ei Occidenta.e au a.es so.utia inte-rarii .or econo+ice si ,o.itice' #ri+e.e actiuni intre,rinse in aceasta
directie a &ost%
crearea in 163E a Or-ani0atiei de Coo,erare Econo+ica Euro,eana ,entru ad+inistrarea a1utoru.ui
SUA) Acordat ,rin #.anu. Marcha..I
constituirea in ace.asi an a Uniunii Va+a.e ;ene.u2 (;e.-ia) O.anda) Lu2e+/ru-)I
in anu. 1636 are .oc crearea Consi.iu.ui Euro,ei) institutie ce actionea0a in deose/i in do+eniu.
educatiei si a. coo,erarii cu.tura.e si ras,un0and de Curtea Euro,eana de Fustitie a Dre,tu.ui O+u.ui'
La s&arsitu. seco.u.ui a. @@5.ea aceasta or-ani0atie inc.udea 30 de tari'
Toate aceste e(eni+ente din ,erioada ,ost/e.ica au contri/uit tre,tat .a trecerea de .a co.a/orarea ,o.itica
.a unire econo+ica a tari.or (est5euro,ene'
2.2. Etape si forme ale integrarii economice vest"europene
Prima etapa) du,a a. doi.ea ra0/oi +ondia.) a de+arat ,rin de+ersuri.e &acute de Fean Monnet) se& a.
Or-ani0atiei Nationa.e de #.ani&icare a 8rantei) in sco,u. rea.i0arii unei unitati a Euro,ei' F'Monnet a su-erat ca
,roductia de car/une si ote. a 8rantei si Her+aniei sa &ie ad+inistrata de un or-anis+ co+un'
o/ert Schu+an) +inistru. de e2terne a. 8rantei a +ers +ai de,arte si in +ai 16=0 a anuntat un ,ro-ra+
de constituire a Co+unitatii Euro,ei a Car/une.ui si Ote.u.ui (CECO)' #.anu. Schu+an +enit sa e(ite o noua
con&.a-ratie) ,unand ra+uri.e de /a0a a.e industriei de ar+a+ent su/ contro. internationa. ,rin inter+ediu. unui
tratat in(io.a/i.) a constituit ,ri+u. ,as ,e ca.ea construirii Euro,ei' Ita.ia si tari.e ;ene.u25u.ui au s,ri1init de
indata acest ,ro-ra+ si in ,ri+a(ara anu.ui 16=1 a &ost se+nat !Tratatu. de .a #aris" intre ;e.-ia) 8ranta)
e,u/.ica 8ederati(a Her+ania) Ita.ia) Lu2e+/ur- si O.anda' CECO si Adunarea #ar.a+entara
cores,un0atoare au &ost o&icia.i0ate in au-ust 16=2) iar F'Monnet a de(enit ,ri+u. ,resedinte a. Ina.tei autoritati
a Car/une.ui si Ote.u.ui'
1*
CECO a &ost considerata ast&e. ca ,ri+a schita e&ecti(a de unitate euro,eana si a a(ut trei o/iecti(e%
resocierea 8rantei si Her+aniei) testarea ,osi/i.itatii unei #iete Co+une si ,unerea /a0e.or unei noi Euro,e'
#rin rati&icarea Tratatu.ui de .a #aris) ,ar.a+ente.e ce.or sase tari au creat ,ri+a or-ani0atie
su,ranationa.a cu caracteristici &edera.e' Ce.e anterioare erau co+,use din re,re0entanti ai state.or +e+/re si
deci0ii.e .or erau re0u.tatu. unor co+,ro+isuri &ra-i.e intre interese.e nationa.e' #entru ,ri+a data CECO a
in&iintat o autoritate euro,eana co+una) careia -u(erne.e +e+/re i5au trans&erat o ,arte din ,uteri.e .or
su(erane si ai carei +e+/ri) in inde,.inirea sarcini.or .or) actionea0a in de,.ina inde,endenta) ne&iind
su/ordonati -u(erne.or ai caror cetateni sunt'
Se trece ast&e. de .a Euro,a !coo,erarii" .a Euro,a !inte-rarii") cautandu5se do+enii.e ce.e +ai ,otri(ite)
care sa &ie a.aturate car/une.ui si ote.u.ui' 8ranta considera ca ce.e +ai ,otri(ite sunt trans,orturi.e si ener-ia)
in s,ecia. ener-ia nuc.eara) iar Her+ania 8edera.a si Tari.e ;ene.u2u.ui doreau sa se acorde ,rioritate
co+ertu.ui' Un +e+orandu+) ,re0entat .a 1E +ai 16== de -u(ernu. o.ande0) su-era e2tinderea .a toate
,roduse.e) a .i/eru.ui schi+/) a,.ica/i. car/une.ui si ote.u.ui si .uarea de +asuri ,entru a rea.i0a o ,o.itica
co+una a trans,orturi.or ener-iei si in s,ecia. a ce.ei nuc.eare'
La cate(a sa,ta+ani du,a ,re0entarea acestui +e+orandu+u) +inistrii a&aceri.or e2terne ai ce.or sase tari
s5au inta.nit .a Mesina si au a,ro/at o re0o.utie ,rin care considera ca a sosit +o+entu. sa deschida o noua
eta,a ,e dru+u. constructiei euro,ene) eta,a ce ,oate &i rea.i0ata) in ,ri+u. rand) in do+eniu. econo+ic' Ei
a,recia0a ca tre/uie continuat ,rocesu. de creare a unei Euro,e unite) ,rin de0(o.tarea institutii.or co+une si
,rin in&iintarea a.tora) ,rin &u0iunea ,ro-resi(a a econo+ii.or nationa.e) crearea unei ,iete co+une si
ar+oni0area ,o.iticii socia.e) a+e.iorarea in continuare a ni(e.u.ui de trai a. ,o,u.atiei' Totodata) cei sase
+inistri de e2terne) .a ,ro,unerea +inistri.or ;ene.u2u.ui au decis sa or-ani0e0e o con&erinta
inter-u(erna+enta.a) care sa studie0e crearea unei uniuni (a+a.e intre ce.e sase tari si a unei or-ani0atii
co+une ,entru de0(o.tarea si uti.i0area ener-iei ato+ice'
Etapa a doua a inte-rarii econo+ice (est5euro,ene a ince,ut cu Con&erinta Inter-u(erna+enta.a) care s5a
intrunit .a ;ru2e..es in iarna 16==516=A su/ ,resedentia .ui S,aa9) &ost +inistru de e2terne a. ;e.-iei) si in
a,ri.ie 16=A ,re0inta intr5un ra,ort catre -u(erne conc.u0ii.e ei in .e-atura cu &e.u. in care uniunea (a+a.a si
e2,.oatarea in co+un a ener-iei ato+ice ar tre/ui or-ani0ate' Acest &a,t a a(ut ca re0u.tat se+narea in
,ri+a(ara anu.ui 16=7 de tari.e +e+/re a.e CECO a !Tratatu.ui de .a o+a") care a ,us /a0e.e Co+unitatii
Econo+ice Euro,ene (CEE) si res,ecti( a.e Co+unitatii Euro,ene a Ener-iei Ato+ice (EUOATOM)' In &e.u.
acesta s5au constituit ce.e trei co+unitati euro,ene cunoscute) cu institutii.e cores,un0atoare ,ro,rii'
Din ,unct de (edere econo+ic) %ratatul cu privire la CEE prevede abolirea progresiva a barierelor
vamale, a restrictiilor cantitative, a altor bariere similare si stabilirea unui tarif vamal comun fata de
tarile terte. #re(ederi s,ecia.e sunt consacrate a-ricu.turii) careia i se re0er(a un re-i+ a,arte) in&iintarii unei
;anci Euro,eane de In(estitii) asocierii teritorii.or de ,este ocean si constituirii unui &ond de de0(o.tare'
In decursu. anu.ui 16=7 ce.e doua tratate au &ost rati&icate de catre ,ar.a+ente.e state.or +e+/re si .a 1
ianuarie 16=E au intrat in (i-oare'
%ratatul de la (oma isi propune, in primul rand, sa organizeze o Piata Comuna, care, in principal,
este un concept economic, vizand infiintarea unei singure piete pentru toate statele membre, astfel ca
marfurile, serviciile, forta de munca si capitalul sa circule liber, fara nici o ingradire in respectiva zona
geografica, desfacerea lor presupunand o concurenta loiala.
Etapa a treia a inte-rarii econo+ice in Euro,a de Vest a &ost inau-urata ,rin &u0ionarea in 16A= a ce.or
trei co+unitati +entionate +ai sus (CECO) EUOATOM si CEE) su/ denu+irea -enerica de Co+unitatea
Econo+ica Euro,eana (CEE)) a(and ace.asi or-an de conducere si /u-et co+un' Mu.ta (re+e s5a &o.osit
&rec(ent denu+irea de !Cei A" sau !#iata Co+una") a(andu5se in (edere) ca ,e .an-a rea.i0area Uniunii Va+a.e
(16AE)) erau in.aturate si /ariere.e ,ri(ind &.u2u. de &actori de ,roductie) ce au .oc intre tari.e +e+/re a.e
Co+unitatii' In anii 16A2516A3 se instituie #o.itica A-rico.a
Co+unitara (#AC)'
Etapa a patra a inte-rarii econo+ice Vest5euro,eana s5a des&asurat si se deru.ea0a in continuare su/
se+nu. e2tinderii si a. conso.idarii ,rocesu.ui de inte-rare euro,eana'
E2tinderea CEE) iar +ai a,oi a Uniunii Euro,ene (UE)) a a(ut .oc ,rin aderarea succesi(a) in +ai +u.te
re,ri0e) de noi tari' Ast&e.) in 167* au aderat Dane+arca) Ir.anda si Marea ;ritanieI in 16E1 $ HreciaI in 16EA $
#ortu-a.ia si S,aniaI in 1660 5 .anduri.e &ostei 'D' Her+ane si in 166= au aderat Austria) 8in.anda si Suedia'
Conso.idarea si5a -asit si isi a&.a e2,resia in re+ode.area si rea1ustarea continua a ,o.itici.or si strate-ii.or
UE) ,recu+ si a siste+u.ui sau institutiona. si a +ecanis+u.ui de &unctionare) in concordanta cu cerinte.e
13
&iecarei eta,e' Ast&e.) in 1676 are .oc crearea Siste+u.ui Monetar Euro,ean (SME) si .ansarea +onedei unice de
cont ECU (Euro,ean Currenc4 Unit)I
La 1 iu.ie 16E7 intra in (i-oare !Actu. Unic") care ,re(edea +odi&icarea +ecanis+e.or de ado,tare a
deci0ii.or in interioru. Co+unitatiiI in 1661 este se+nat tratatu. de .a Maastricht de catre ce.e douas,re0ece
state +e+/re a.e CEE' Acest tratat intra in (i-oare din 166* si +archea0a conso.idarea ,rocesu.ui de inte-rare
euro,eana' CEE ca,ata denu+irea o&icia.a de Uniune Euro,eanaI .a 1 ianuarie 1666 are .oc .ansarea +onedei
unice EUO cu intrarea ei in (i-oare ,e eta,e'
Conc.u0ionand e(o.utia inte-rarii (est5euro,eane) se ,oate de +entionat) ca Uniunea Euro,eana a rea.i0at
,ara+etri cantitati(i si ca.itati(i de ,er&or+anta in do+enii.e econo+ic si socia. si s5a inscris in &or+a cea +ai
a(ansata de inte-rare si anu+e uniunea econo+ica' Aceasta se caracteri0ea0a ,rin &a,tu.) ca ,e .an-a
con(enirea .i/erei circu.atii intre tari.e co+unitare a &actori.or de ,roductie si a /unuri.or si ser(icii.or) se
rea.i0ea0a si un -rad ridicat de ar+oni0are a ,o.itici.or econo+ice nationa.e'
#ana in ,re0ent Uniunea Euro,eana este sin-ura or-ani0atie inte-rationista internationa.a) care a rea.i0at
aceasta &or+a su,erioara de inte-rare'
2.!. Piata Comuna Europeana: asigurarea celor patru libertati de circulatie
Ceea ce si5a ,ro,us de .a /un ince,ut CEE a &ost rea.i0area unei ,iete co+une) care re,re0inta ,unctu.
esentia. a. uni&icarii euro,ene' Datorita !,ietei co+une") state.e CEE au reusit sa rea.i0e0e un s,atiu econo+ic
o+o-en) in care /ariere.e (a+a.e si co+ercia.e au &ost su,ri+ate' La /a0a ,ietei co+une se a&.a o serie de
.i/ertati &unda+enta.e% .i/era circu.atie a +ar&uri.or) ,ersoane.or) ser(icii.or si ca,ita.uri.or' Inca din ,ri+e.e
randuri a.e tratatu.ui de .a o+a acest .ucru este e2,ri+at in ter+eni s,eci&ici% !Co+unitatea are ca +isiune)
,rin rea.i0area unei ,iete co+une si ,rin a,ro,ierea tre,tata a ,o.itici.or econo+ice a.e state.or +e+/re) sa
,ro+o(e0e o de0(o.tare ar+onioasa a acti(itati.or econo+ice in ansa+/.u. Co+unitatii) o e2,ansiune continua
si echi.i/rata) o sta/i.itate crescuta) ridicarea acce.erata a ni(e.u.ui de (iata si sta/i.irea unor re.atii +u.t +ai
a,ro,iate intre tari.e care o &or+ea0a"' Acestui te. ii erau consacrate 7A de artico.e in Tratatu. de .a o+a)
in&a,tuirea sa &iind ,ro-ra+ata ,e ,arcursu. unei ,erioade tran0itorii de 12 ani'
Dece,tia inre-istrarii .a ince,utu. ani.or ?E0) (i0a(i de e(o.utia ,rocesu.ui de inte-rare) se e2,.ica ,rin
nerea.i0area acestui a+/itios o/iecti(' Li/era circu.atie a +ar&uri.or) care ur+a sa &ie rea.i0ata intre ,ri+e.e
sase tari +e+/re ,ana .a *1 dece+/rie 16A6 (s&arsitu. ,erioadei tran0itorii)) a &ost in&a,tuita in a(ans) .a 1 iu.ie
16AE) desi se .o(ea in continuare de nu+eroase o/staco.eI .i/era circu.atie a ser(icii.or cunostea inca ,iedici
i+,ortante) in ti+, ce .i/era circu.atie a ca,ita.uri.or o&erea i+a-inea unui recu. in ra,ort cu situatia inre-istrata
in anii ?A0' O/staco.e.e se re-aseau si in ceea ce ,ri(este .i/era circu.atie a &ortei de +unca) ,e &ondu. cresterii
so+a1u.ui datorita recesiunii econo+ice'
In acest conte2t di&ici. a a,arut Actu. Unic Vest5Euro,ean) care aduce un nou ca.endar) e2tre+ de ,recis
in ,rocesu. de inte-rare' Artico.u. E a. acestui docu+ent sti,u.ea0a% !Co+unitatea (a .ua +asuri.e necesare
rea.i0arii ,ro-resi(e a ,ietei unice interne in cursu. unei ,erioade ce (a e2,ira .a *1 dece+/rie 1662") aratand si
&a,tu. ca !,iata unica interna ,resu,une e2istenta unui s,atiu &ara &rontiere interioare in care .i/era circu.atie a
+ar&uri.or) ,ersoane.or ser(icii.or si ca,ita.uri.or este asi-urata con&or+ dis,o0itii.or ,re0entu.ui tratat"'
A. )ibera circulatie a marfurilor
Ce.e sase tari &ondatoare au reusit sa cree0e &unda+ente.e ,ietei unice interne in inter(a.u. con(enit)
construind uniunea (a+a.a si ,unand /a0e.e unei ,o.itici co+une in do+eniu. circu.atiei ,roduse.or a-rico.e'
E cunoscut &a,tu.) ca rea.i0area uniunii (a+a.e ,resu,une des&iintarea o/staco.e.or in ca.ea schi+/uri.or
intre tari.e +e+/re si rea.i0area unei ,o.itici co+ercia.e co+une &ata de tari.e terte' Acest o/iecti() ,recu+ s5a
+entionat a &ost rea.i0at .a 1 iu.ie 16AE'
Inainte de crearea CEE e2istau une.e deose/iri intre tari&e.e (a+a.e e2terioare a.e state.or +e+/re) tari&e
care erau +ai ridicate in 8ranta) Ita.ia si +ai sca0ute in tari.e ;ene.u25.ui si Her+ania' Daca nu s5ar &i sta/i.it
un tari& (a+a. co+un &ata de terti) s5ar &i ,utut inta+,.a ca un i+,ortator ita.ian) de e2e+,.u) ,entru a e(ita
tari&u. (a+a. s,orit a. tarii sa.e) sa5. e(ite &o.osind ,entru aceasta ser(icii.e unui i+,ortator inter+ediar din
tari.e ;en+e.u25.ui) de ,i.da'
Intr5o ,iata co+una a-enti econo+ici ai tari.or +e+/re ,ot sa &a/rice si sa (anda ,roduse.e du,a re-i+u.
.i/erei concurenteI du,a su,ri+area /ariere.or (a+a.e se trece .a e.i+inarea restrictii.or cantitati(e) a +asuri.or
.uate ,entru a inde,arta concurenta ,roduse.or straine) ,rote1and ,roductia nationa.a'
1=
In aceasta directie se decide &ie o interdictie co+,.eta sau ,entru o durata .i+itata a unei +ar&i date) &ie o
.i+itare a ca.itatii unor i+,orturi' In ,re0ent nici o /ariera de acest -en nu +ai este ,re0enta in schi+/uri.e de
+ar&uri intraco+unitare'
In dece+/rie 16E3 s5a incheiat in Consi.iu. de Ministri a. CEE un acord cu ,ri(ire .a si+,.i&icarea
&or+a.itati.or .a &rontiere' Ince,and cu 1 ianuarie 16EE a &ost introdus un docu+ent co+unitar unic ce
in.ocuieste +u.ti,.e.e &or+u.are uti.i0ate ,entru e2tinderea +ar&uri.or in interioru. Co+unitatii' A/ia du,a
trecerea &rontiere.or) (an0area +ar&uri.or este su,usa unor interdictii sau o/staco.e) in ceea ce ,ri(este
sanatatea) securitatea) ,rotectia consu+atori.or sau concurenta) deter+inand in deta.iu ca.itatea si
caracteristici.e +ar&uri.orI nenu+arate re-.e+entari) nor+e tehnice) de securitate si nor+e ca.itati(e sta/i.esc
re-u.i co+une ,entru ,roduse.e &a/ricate in interioru. Co+unitatii si ,entru ce.e i+,ortate' Aceste re-u.i sunt
discutate +ai intai in Co+itetu. Euro,ean de Nor+a.i0are) ce. care sta/i.este si ,ro,uneri.e re&eritoare .a ta2a
,e (a.oarea adau-ata (TVA) si acci0e ,entru +ar&uri.e res,ecti(e' Statu.) care nu se su,une re-u.i.or
co+unitare) este che+at in &ata Curtii de Fustitie a Co+unitatii) a.e carei hotarari de(in o/.i-atorii'
'. )ibera circulatie a serviciilor
Desi sectoru. ser(icii.or este ce. care ocu,a cea +ai +are ,arte a &ortei de +unca din Uniunea Euro,eana
(,este A0P)) ,ro-rese.e in acest do+eniu au &ost +ai .ente decat in do+eniu. circu.atiei /unuri.or' In do+eniu.
ser(icii.or &inanciare) de e2e+,.u) nu+ai ser(icii.e /ancare erau ,e de,.in .i/era.i0ate ince,and cu 1 ianuarie
166*' Con&or+ unei directi(e se asi-ura tuturor institutii.or de credit) care au ,ri+it recunoasterea o&icia.a
,entru a se insta.a intr5o a.ta tara) ,osi/i.itatea de a5si deschide) &ara autori0atii su,.i+entare sucursa.e in a.te
tari'
Ser(icii.e de asi-urari s5au inte-rat in ,iata unica de .a 1 iu.ie 1663) iar ce.e ,ri(ind in(estitii.e) de .a 1
ianuarie 166A' #ro-rese consistente s5au inre-istrat si in a.te doua sectoare esentia.e a.e ser(icii.or%
trans,orturi.e si te.eco+unicatii.e'
Con&or+ dis,o0itii.or din tratatu. CEE) tari.e tre/uie sa acorde resortisanti.or unui a.t stat +e+/ru ace.asi
re-i+ ,e care5. acorda si nationa.i.or' #entru a se rea.i0a acest .ucru) tratatu. ,re(ede ,entru ince,ut o in-hetare
.a ni(e.u. situatiei e2istente% tari.e +e+/re nu (or +ai introduce restrictii noi in ca.ea .i/ertatii de sta/i.ire a
resortisanti.or din a.te tari +e+/re (art'=*) sau in ca.ea .i/erei circu.atii a ser(icii.or (art'A2)) ur+and ca tre,tat)
restrictii.e e2istente sa &ie su,ri+ate ,e ,arcursu. unei ,erioade tran0itorii'
Un do+eniu di&ici. s5a do(edit ce. a. recunoasterii reci,roce a di,.o+e.or) ceea ce ,resu,unea o
ar+oni0are a siste+e.or de in(ata+ant' Desi ,ro/.e+a ar+oni0arii ,rea.a/i.e a &i.iere.or de &or+are
,ro&esiona.a a &ost a(uta in (edere inca in 16=E) insa ,ri+e.e directi(e au &ost ado,tate a/ia in 167= si i5au (i0at
,e +edici'
Cu+ aceasta ca.e s5a do(edit ,rea inceata) Co+isia E2ecuti(a a ,re0entat in iu.ie 16E= o ,ro,unere de
directi(a (i0and recunoasterea di,.o+e.or din in(ata+antu. su,erior' Ideea centra.a era recunoasterea reci,roca
a di,.o+e.or) &ara o ar+oni0are ,rea.a/i.a a &i.iere.or de &or+are) insotita de un siste+ de co+,ensare ,rin
e2,erienta ,ro&esiona.a' Concret) in ca0u. in care e2istau di&erente su/stantia.e intre ,re-atirea ,ri+ita de un
so.icitant si cea ceruta intr5o anu+ita tara +e+/ra) aceasta din ur+a ,utea so.icita &ie e&ectuarea unui sta-iu de
ada,tare cu o durata +a2i+u+ trei ani) &ie de sustinerea unui e2a+en de a,titudini'
C. )ibera circulatie a persoanelor
Din ce.e ,atru .i/ertati de circu.atie% a ,ersoane.or) +ar&uri.or) ser(icii.or) ca,ita.uri.or) ,re(a0ute in
tratatu. de .a o+a) sin-ura) cea a ,ersoane.or nu si5a -asit inca a,.icarea unitara'
Atunci) cand .e-is.atia in +aterie de .i/era circu.atie a ,ersoane.or (a &i ado,tata de toate state.e +e+/re)
cetatenii co+unitari (or a(ea .i/era trecere .a toate &rontiere.e interne a.e !ce.or 1="'
Artico.u. 3E a. Tratatu.ui CEE i+,une) ,entru a asi-ura .i/era circu.atie a &ortei de +unca) res,ectarea a
doua ,rinci,ii -enera.e%
rea.i0area .i/erei circu.atii a &ortei de +unca in interioru. Co+unitatii ,ana ce. +ai tar0iu .a s&arsitu.
,erioadei tran0itorii (*1 dece+/rie 16A6) ,entru ce.e sase tari ori-inare)I
a/o.irea oricaror discri+inari &ondate ,e nationa.itate intre .ucratorii din tari.e +e+/re) in ceea ce
,ri(este .ocu. de +unca) re+unerare si a.te conditii de +unca'
Erau a(ute in (edere si situatii ,articu.are) res,ecti( dis,o0itii.e acestui artico. nu se a,.icau an-a1ati.or
din ad+inistratia ,u/.ica) &iind in ace.asi ti+, s,eci&icate si situatii.e in care ,utea inter(eni o .i+itare a .i/erei
circu.atii a &ortei de +unca din +oti(e de ordine ,u/.ica) securitate si sanatate ,u/.ica'
1A
La 26 iu.ie 16AE s5a .uat deci0ia asi-urarii .i/erei circu.atii a .ucratori.or sa.ari0ati) ceea ce co+,orta doua
as,ecte%
.ucratorii dintr5un stat +e+/ru au ace.easi dre,turi de a o/tine un .oc de +unca ca si .ucratorii
nationa.i' In ,ara.e.e) ,er+ise.e de +unca au &ost su,ri+ate) .ucratorii tari.or +e+/re a(and dre,tu.
sa candide0e .i/er .a o/tinerea unui .oc de +unca ca si nationa.iiI
se +entine ,re&erinta acordata .ucratori.or co+unitari in &ata .ucratori.or din a.te tari'
Li/era circu.atie a ,ersoane.or s5a do(edit a &i +u.t +ai di&ici. de rea.i0at ) deoarece ridica si ,ro/.e+e de
securitate si ordine ,u/.ica' Acordu.) se+nat .a Schen-en in iunie 16E= intre Her+ania) 8ranta si tari.e ;ene.u2)
a (i0at su,ri+area -radua.a a controa.e.or .a &rontiere.e co+une' Tari.or se+natare .i s5au a.aturat u.terior si
ce.e.a.te tari +e+/re a.e Uniunii Euro,ene cu e2ce,tia Marii ;ritanii si Ir.andei'
In a&ara de su,ri+area controa.e.or de .a &rontiere.e interioare) Acordu. de .a Schen-en ,re(ede un
contro. uni&or+ .a &rontiere.e e2terioare) un re-i+ de (i0e co+un) o atitudine co+una ,ri(ind dre,tu. de a0i.) o
s,orire a coo,erarii intre &orte.e de ,o.itie) in s,ecia. in do+eniu. .u,tei antidro-'
Totusi) ,entru cetateanu. o/isnuit) ,osi/i.itatea creata de a ca.atori .i/er in s,atiu. co+unitar si de a
deru.a a&aceri &ara restrictii in oricare din tari.e +e+/re re,re0inta ce. +ai se+ni&icati( si+/o. a. ,ietei unice si
a. Uniunii Euro,ene'
*. )ibera circulatie a capitalurilor
Li/era circu.atie a ca,ita.uri.or re,re0inta unu. din &actorii desa(arsirii ,ietei interioare) un ,rinci,iu a.
rea.i0arii ,ietei co+une) ,e care toate state.e +e+/re i. recunosc'
Li/era.i0area +iscarii ca,ita.uri.or s5a in&a,tuit cu +ai +u.te sinco,e) du,a une.e ti+ide rea.i0ari a.e
ani.or ?A0 ur+and) ,ana .a +i1.ocu. ani.or ?E0 o ,erioada de sta-nare sau chiar de re-res) ur+ata de o noua
,erioada de re(i-oare'
Tratatu. de .a o+a consacra .i/erei circu.atii a ca,ita.uri.or ca,ito.u. a. ,atru.ea' Ast&e.) artico.e.e A75
7* ridica doua ,rinci,ii -enera.e% .i/era circu.atie a ca,ita.uri.or si nondiscri+inatia ,.ati.or in interioru.
Co+unitatii) du,a ori-ine si destinatie'
In ,ri(inta asigurarii liberei circulatii a capitalurilor) Tratatu. ,re(ede (art' 7151) ca% !tari.e +e+/re se
straduiesc sa nu introduca nici o restrictie (a.utara in interioru. Co+unitatii) de natura sa a&ecte0e +iscari.e de
ca,ita.uri si ,.ati.e curente a&erente acestor +iscari) si sa nu &aca sa de(ina si +ai restricti(e re-.e+entari.e
e2istente"'
Sin-ura o/.i-atie a tari.or +e+/re era de a des&iinta tre,tat si nu+ai in +asura in care era necesar ,entru
/una &unctionare a ,ietei) restrictii.e ,use +iscarii de ca,ita.uri a,artinand ,ersoane.or re0idente in tari.e
+e+/re% !,.ati.e curente a&erente +iscari.or de ca,ita.uri intre tari.e +e+/re sunt .i/ere de oricare restrictii) ce.
+ai tar0iu .a s&arsitu. ,ri+ei eta,e") in &a,t ,ana .a &ine.e .ui 16A1'
Principiul nondiscriminarii dupa origine si destinatia fondurilor in interiorul Comunitatii a &ost
inc.us in art' A751 si ,re(edea des&iintarea ,ro-resi(a a restrictii.or din ca.ea +iscari.or de ca,ita.uri a,artinand
re0identi.or din tari.e +e+/re) ca si a discri+inari.or de trata+ent /a0ate ,e nationa.itatea sau .ocu. de
re0identa a. ,arti.or sau in &unctie de .oca.i0area ,.asa+entu.ui'
La randu. sau) art' AE52 arata ca% !atunci cand un stat +e+/ru a,.ica +iscari.or de ca,ita.uri .i/era.i0ate
re-.e+entari.e ,ro,rii in +aterie de ,iete de ca,ita. si de credit) e. tre/uie sa o &aca de o +aniera
nediscri+inatorie"'
#entru a e(ita a,aritia unor situatii nedorite) tratatu. +entiona si ,osi/i.itatea a,e.u.ui .a c.au0e de
sa.(-ardare' #e ,arcursu. ani.or au a(ut .oc un sir de +odi&icari) (i0and tre,tat liberalizarea completa a
+iscarii de ca,ita.'
17
Capitolul III. +istemul Institutional al &niunii Europene si mecanismul sau de functionare
!.1. Principalele componente ale sistemului institutional comunitar
#entru trans,unerea in (iata a o/iecti(e.or sa.e) Uniunea Euro,eana dis,une de un ansa+/.u de institutii
,ro,rii' Acestea ,ot a(ea caracter &ie consu.tati() &ie de.i/erati( ori e2ecuti( sau 1urisdictiona.'
Institutii.e s,ecia. constituite ,entru or-ani0area si &unctionarea e&icienta a acti(itatii Uniunii Euro,ene
sunt% Consi.iu. Euro,ean) #ar.a+entu. Euro,ean) Consi.iu. de Ministri) Co+isia Euro,eana) Curtea Euro,eana
de Fustitie) Curtea Euro,eana de Conturi) Co+itetu. Econo+ic si Socia. ) Co+itetu. e-iuni.or) ;anca
Euro,eana de In(estitii) ;anca Centra.a Euro,eana' O institutie re.ati( recent creata este A(ocatu. #o,oru.ui'
In a&ara acestor institutii cu caracter ,er+anent) e2ista si a.te.e cu caracter ,eriodic) cu+ este Con&erinta
Inter-u(erna+enta.a si a-entii s,ecia.i0ate in di(erse do+enii'
Consiliul European
Este ce. +ai ina.t or-an de conducere a Uniunii Euro,ene) &unctionand su/ &or+a de reuniuni a.e se&i.or
de stat si de -u(ern) a.e tari.or +e+/re' Denu+irea) care nu tre/uie con&undata cu Consi.iu. Euro,ei)
dese+nea0a de &a,t reuniuni.e se&i.or de stat si de -u(ern ce &iinantea0a in .ocu. (echii denu+iri de con&erinta)
uti.i0ata ,ana in anu. 1673'
Institutiona.i0area Consi.iu.ui Euro,ean s5a e&ectuat in anu. 16E7) ,rin Actu. Unic Euro,ean) si e. a
de(enit din ce in ce +ai i+,ortant' Statutu. sau a &ost de&init ,rin tratatu. de .a Maastricht in ter+enii ur+atori%
Consiliul European va oferi Uniunii dinamismul necesar dezvoltarii sale si va stabili liniile politice generale
ale acesteia.
In a&ara se&i.or de stat si de -u(ern ai tari.or +e+/re a.e UE) .a Consi.iu. Euro,ean +ai ,artici,a +inistrii
a&aceri.or e2terne) ,resedinte.e Co+isiei Euro,ene si un (ice,resedinte a. sau'
Consi.iu. Euro,ean se intruneste de doua ori ,e an si ori de cate ori este necesar' :otarari.e Consi.iu.ui
Euro,ean se situea0a +ai cu sea+a in s&era initiati(e.or ,o.itice +a1ore) ,recu+ ado,tarea de orientari ,o.itice
co+une si so.utionarea ,ro/.e+e.or s,inoase) /.ocate .a ni(e.u. +inisteria.'
De ase+enea) Consi.iu. Euro,ean 1oaca un ro. esentia. in re0o.(area ,ro/.e+e.or curente a.e (ietii
internationa.e cu a1utoru. ,o.iticii e2terne si de securitate co+una (#ESC) si a. +ecanis+u.ui sau de
coordonare) a ,o0itii.or di,.o+atice a.e state.or co+unitare si a. ,re0entarii unei o,tiuni co+une'
Parlamentul European
Este &oru+u. ,rin e2ce.enta de+ocratic a. Uniunii Euro,ene) +e+/rii sai &iind a.esi ,rin (ot direct
uni(ersa.) din cinci in cinci ani de toti cetatenii cu dre,t de (ot ai tari.or +e+/re' #rin aderarea Austriei)
8in.andei si Suediei .a UE) nu+aru. +e+/ri.or #ar.a+entu.ui Euro,ean a a1uns .a A2A'
Me+/rii #ar.a+entu.ui Euro,ean sunt -ru,ati ,rioritar in &unctie de ,artide.e ,o.itice carora .e a,artine)
creandu5se ,rin aceasta ade(arate +iscari ,o.itice transnationa.e' Du,a u.ti+e.e a.e-eri) din anu. 1666)
#ar.a+entu. Euro,ean are ur+atoarea co+,onenta%
Ta/e.u. *'1
(eprezentarea parlamentara in &E a tarilor membre
%arile membre ale &E si reprezentarea lor
in Parlamentul Europei
,r. reprezentantilor
5 Her+ania 66
5 8ranta E7
5 Marea ;ritanie E7
5 Ita.ia E7
5 S,ania A3
5 O.anda *1
5 ;e.-ia 2=
5 Hrecia 2=
5 #ortu-a.ia 2=
5 Suedia 22
1E
5 Austria 21
5 Dane+arca 1A
5 8in.anda 1A
5 Ir.anda 1=
5 Lu2e+/ur- A
%otal -2-
9ursa2 Office des publications officieles des Communauts europeennes !u"embrug #$$$ p.%
#ar.a+entu. Euro,ean se intruneste in sesiuni ,.enare .unar) ,e o ,erioada de cate o sa,ta+ana) .a
Stras/our-) unde se a&.a sediu. sau' E. se +ai intruneste si in sesiuni +ai scurte) .a ;ru2e..es) unde se a&.a
sedii.e ,er+anente a.e co+isii.or si /irouri.or de,utati.or'
Dintre ,rinci,a.e.e &unctii a.e #ar.a+entu.ui Euro,ean se a&.a%
- ,artici,area) i+,reuna cu Consi.iu. de Ministri) .a ,rocesu. de ada,tare a .e-is.atiei UEI
- a,ro/area cereri.or de aderare .a UE) a acorduri.or de asociere si co+ercia.e cu terte tariI
- nu+irea A(ocatu.ui #o,oru.uiI
- inter,e.area Consi.iu.ui de Ministri si a Co+isiei Euro,eneI
- contro.u. Co+isiei Euro,ene) ,e care o ,oate si de+iteI
- are dre,tu. de a in&iinta co+isii de ancheta si dre,tu. de ,etitieI
- e2ercitarea) a.aturi de Consi.iu. de Ministri) a contro.u.ui asu,ra /u-etu.ui) ,e care5. ,oate ado,ta sau
res,in-eI
- +onitori0area i+,.e+entarii ,o.itici.or co+unitare) ,e /a0a in&or+atii.or ,ri+ite de .a Curtea de
ConturiI
- ascu.tarea ra,oarte.or ,resedinte.ui sau asu,ra sesiuni.or Consi.iu.ui Euro,ean'
Consiliul de .inistri
Este ,rinci,a.a institutie cu ,utere de deci0ie a UE) &iind a.catuita din re,re0entanti .a ni(e. +inisteria. ai
state.or co+unitare) a/i.itate sa ne-ocie0e si sa ado,te deci0ii ce an-a1ea0a -u(erne.e res,ecti(e' Co+,onenta
sa se +odi&ica in &unctie de ,ro/.e+e.e a&.ate ,e ordinea de 0i% atunci cand sunt e2a+inate ,ro/.e+e ce ,ri(esc
a-ricu.tura ,artici,a +inistri de ,ro&i.) iar in ca0u. ca .a ordinea de 0i sunt chestiuni de industrie .a de0/ateri
,artici,a +inistrii industriei s'a'+'d' 8iecare +inistru din Consi.iu ras,unde ,entru acti(itatea .ui in &ata
#ar.a+entu.ui ,ro,riei tari) dar deci0ii.e ado,tate nu ,ot &i +odi&icate'
Consi.iu. de Ministri a. UE sau Consi.iu. UE) cu+ se +ai nu+este) asi-ura coordonarea ,o.itici.or
econo+ice a.e state.or +e+/re' E. dis,une de ,uterea .e-is.ati(a ,e care o i+,arte) in une.e do+enii) cu
#ar.a+entu.'
Le-ea co+unitara ado,tata de Consi.iu. UE sau de #ar.a+ent si Consi.iu in ,rocedura de codeci0ie ,oate
.ua &or+a de%
- re-.e+entari) care sunt direct a,.ica/i.e &ara tras,unerea .or in re-.e+entari 1uridice nationa.eI
- directi(e) care ,rin re0u.tate.e ce se o/tin a,ro,rie state.e +e+/re) .asand instante.or nationa.e
co+,etente in ce ,ri(este &or+a si +i1.oace.e de &o.ositI
- deci0ii care sunt o/.i-atorii in toate co+,onente.e .or ,entru destinatarii (i0ati) deci0ii.e ,ot &i a,.icate
unuia sau tuturor state.or) intre,rinderi.or sau ,ersoane.or ,articu.areI
- a(i0e si reco+andari care n5au caracter o/.i-atoriu de e2ecutie'
Consi.iu. &unctionea0a su/ ,resedintia) ,rin rotatie ,e cate o ,erioada de sase .uni) a +inistru.ui
re,re0entant a. &iecarei tari +e+/re' #ro-ra+area rotatiei res,ecti(e ,e ,erioada 166=5200* este +entionata
ta/e.u. *'2'
Ta/e.u. *'2
Presedintia Consiliului &E in perioada 1//0"211!
Anul +emestrul %ara
166=
I 8ranta
II S,ania
166A
I Ita.ia
II Ir.anda
1667 I O.anda
16
II Lu2e+/ur-
166E
I Marea ;ritanie
II Austria
1666
I Her+ania
II 8in.anda
2000
I #ortu-a.ia
II 8ranta
2001
I Suedia
II ;e.-ia
2002
I S,ania
II Dane+arca
200*
I Hrecia
II <<<<<
9ursa& Official 'ournal #$$%( !i)**+
Ado,tarea deci0ii.or in cadru. Consi.iu.ui UE are .oc in /a0a ,rinci,iu.ui unani+itatii ,entru ase+enea
,ro/.e+e &unda+enta.e cu+ sunt% ,ri+irea de noi +e+/ri ai Uniunii) +odi&icarea tratate.or) .ansarea unei noi
,o.itici co+unitare si ,rin a,.icarea ,rinci,iu.ui +a1oritatii ca.i&icate ,entru a.te ,ro/.e+e) +ai ,utin
i+,ortante' Ma1oritatea ca.i&icata insea+na A2 de (oturi din tota.u. de E7'
Actu. Unic Euro,ean a e2tins considera/i. nu+aru. deci0ii.or ce necesita +a1oritatea ca.i&icata) s,orind
ast&e. e&icienta institutiei si acce.erand ,rocesu. .e-is.ati('
In &unctie de +ari+ea teritoriu.ui) ,rin Tratatu. de .a Maastricht) s5a sta/i.it nu+aru. (oturi.or asa cu+
re0u.ta din ta/e.u. *'*'
Ta/e.u. *'*
(epartizarea voturilor tarilor &E si ponderea lor in adoptarea deciziilor
%arile ,r. de voturi
repartizate
2 din totalul
voturilor
,r. de voturi la un
mil. locuitori
Austria 3 3)A 0)=1
;e.-ia = A)A 0)=0
Dane+arca * *)6 0)=E
8in.anda * *)3 0)=6
8ranta 10 1*)2 0)1E
Her+ania 10 1*)2 0)1*
Hrecia = A)A 0)=0
Ir.anda * *)6 0)==
Ita.ia 10 1*)2 0)17
Lu2e+/ur- 2 2)A =)2E
Marea ;ritanie 10 1*)2 0)17
O.anda = A)A 0)*3
#ortu-a.ia = A)A 0)3E
S,ania E 10)= 0)20
Suedia 3 3)A 0)3A
UE E7 100)00 0)23
9ursa2 ,ratatul de la -aastric.t art. #/0.
Deoarece ,entru a /.oca o ,ro,unere in cadru. Consi.iu. de Ministri sunt necesare ce. ,utin 2A de (oturi
contra din tota.u. de E7) insea+na ca nici un stat +e+/ru a. UE nu ,oate rea.i0a sin-ur aceasta /.ocare'
8iecare stat co+unitar dis,une de cate un /irou de re,re0entare ,er+anenta .a ;ru2e..es) a. carui ,ersona.
este a.catuit din di,.o+ati sau a.te ,ersoane o&icia.e din +inistere.e nationa.e de resort' Se&ii acestor de.e-atii se
reunesc sa,ta+ana. in cadru. Co+itetu.ui re,re0entati.or ,er+anenti ai state.or +e+/re (COE#E)'
#ro,uneri.e) +ateria.e.e su,use s,re de0/atere) deci0ii.e Consi.iu.ui sunt ,re-atite de COE#E) cu
a1utoru. unor co+itete5echi,e de s,ecia.isti ai +inistere.or nationa.e de resort'
20
De ase+enea) Consi.iu. de Ministri dis,une de un Secretariat Henera. cu sediu. in ;ru2e..es) care
,re-ateste si a,.ica deci0ii.e'
Comisia Europeana
Este ,rinci,a.a institutie de initiati(a .e-is.ati(a si e2ecuti(a a Uniunii Euro,ene' La a.catuirea ei) &iecare
stat !+are") si anu+e 8ranta) Her+ania) Marea ;ritanie) Ita.ia si S,ania ,artici,a cu cate doi re,re0entanti) iar
ce.e.a.te 0ece tari +e+/re cu cate un re,re0entant'
Desi sunt nu+iti de -u(erne.e .or nationa.e) cei 20 de +e+/ri ai Co+isiei) denu+iti si co+isari)
actionea0a inde,endent de acestea) si re,re0inta e2c.usi( interese.e co+unitare'
Ase+anator +inistri.or unui -u(ern) &iecare +e+/ru a. Co+isiei este res,onsa/i. in cadru. institutiei a.
unui anu+it ,orto&o.iu sau do+eniu ,o.itic si a. Directoratu.ui Henera. din sectoru. res,ecti('
o.u. Co+isiei este ace.a de a (e-hea .a res,ectarea ,re(ederi.or tratate.or) de a initia ,ro,uneri.e ,entru
.e-is.atia Uniunii (re-.e+entari si directi(e ,ro,use) si de a asi-ura a,.icarea .e-is.atiei ado,tate'
Daca se constata ca state.e +e+/re sau o ,ersoana 1uridica din cadru. acestora inca.ca .e-is.atia
co+unitara sau o a,.ica inco+,.et) Co+isia are dre,tu. si chiar o/.i-atia sa .e che+e in &ata Tri/una.u.ui
Euro,ean (Curtii de Fustitie) si sa ceara a,.icarea de sanctiuni) daca (ino(atia este do(edita'
Co+isia Euro,eana -estionea0a /u-etu. anua. a. Uniunii (E6 +i.iarde de ECU in 1667)) care e do+inat de
che.tuie.i.e a-rico.e i+,ru+utate 8ondu.ui Euro,ean de Orientare si de Harantie A-rico.a (8EOHA)) ,recu+ si
&onduri.or structura.e (i0and reducerea dis,aritati.or econo+ice intre 0one.e /o-ate si ce.e sarace'
E&icienta UE in .u+e a s,orit ,rin ro.u. Co+isiei de ne-ociatori a. acorduri.or co+ercia.e si de coo,erare
cu tari sau -ru,e de tari terte' #este 100 de tari din .u+e au incheiat ase+enea acorduri cu UE' Inc.usi( tari in
curs de de0(o.tare din A&rica) #aci&ic si Carai/e) ce.e din Euro,a Centra.a si Orienta.a) ,recu+ si ce.e
e2so(ietice) care ,ri+esc o asistenta tehnica i+,ortanta ,rin ,ro-ra+e.e #:AE si TACIS' Tari.e din Sudu.
Mediteranei /ene&icia0a) de ase+enea) de un ,ro-ra+ euro,ean de a1utor ,entru de0(o.tare) ne-ociat de
Co+isie'
Ince,and cu anu. 166=) +andatu. Co+isiei este de cinci ani si coincide cu ace.a a. #ar.a+entu.ui' Acest
.ucru ,er+ite #ar.a+entu.ui un (ot de in(estitura acordat unor co+isii) ,rin aceasta intarindu5i .e-iti+itatea
de+ocratica' #rin e&ecti(u. sau de 1A +ii de sa.ariati Co+isia Euro,eana este cea +ai nu+eroasa institutie a
UE'
Din anu. 1666) ,resedinte.e Co+isiei Euro,ene este o+ano #rodi'
Curtea Europeana de 3ustitie
Uniunea Euro,eana este constituita ,e /a0a de tratate o/.i-atorii) care o deose/esc esentia. de a.te
or-anis+e internationa.e' Tratate.e sti,u.ea0a ca .e-ea Uniunii ,re(a.ea0a in &ata .e-ii nationa.e' Ori de cate ori
intr5o instanta nationa.a este ,usa in discutie o dis,o0itie .e-a.a co+unitara) Curtea de Fustitie ,oate) iar uneori
este o/.i-ata sa se ,ronunte) si nu+ai ,e /a0a acestei deci0ii) instanta sesi0ata (a ,utea .ua ,ro,ria hotarare'
Curtea de Fustitie ,oate decide daca un stat +e+/ru a. UE nu a res,ectat inte-ra. o anu+ita o/.i-atie)
statuata ,rin tratateI ,oate (eri&ica daca instru+ente.e ado,tate de institutii.e co+unitare) si a caror anu.are este
ceruta) sunt co+,ati/i.e cu tratate.eI ,oate critica institutii.e co+unitare ,entru inacti(itate'
Curtea este constituita din 1= 1udecatori asistati de 6 a(ocati -enera.i' Din 16E6) a &ost creat si Tri/una.u.
de #ri+a Instanta) &or+at din 1= 1udecatori' Me+/rii acestei instante cu sediu. .a Lu2e+/ur- sunt nu+iti ,entru
o ,erioada de sase ani cu ,osi/i.itatea ,re.un-irii +andatu.ui de co+un acord cu -u(erne.e state.or +e+/re)
dinte ,ersoane.e a caror inde,endenta este indiscuta/i.a'
o.u. Curtii Euro,ene de Fustitie este &oarte i+,ortant deoarece artico.e.e tratate.or si .e-is.atia care
decur-e din e.e sunt ,arte a .e-is.atiei nationa.e din state.e +e+/re' Inter,retarea .or unitara si neechi(oca a
,er+is constituirea dre,tu.ui euro,ean) &a(ori0and ast&e. ,rocesu. inte-rarii euro,ene'
Curtea Europeana de Conturi
Este institutia care (eri&ica .e-is.atia &inanciara si corectitudinea intre-ii acti(itati) ur+arind /una
des&asurare si -estionare a uti.i0arii resurse.or &inanciare' Actiunea in redactarea unui ra,ort anua. .a incheierea
acestui ra,ort au i+,act decisi( asu,ra ado,tarii nou.ui /u-et de #ar.a+entu. Euro,ean' De ase+enea) Curtea
Euro,eana de Conturi intoc+este ra,oarte s,eci&ice .a cererea ce.or.a.te institutii co+unitare si are dre,tu. de
a.e adresa o,inii si o/ser(atii sau chiar de a .e actiona in 1ustitie'
#rin Tratatu. de .a Maastricht a. UE) Curtea de Conturi a do/andit statutu. de institutie a Uniunii si
+isiunea de a -aranta in &ata Consi.iu.ui si #ar.a+entu.ui corectitudinea -estionarii &onduri.or euro,ene'
21
Curtea de Conturi Euro,eana) cu sediu. .a Lu2e+/ur-) este a.catuita din 1= +e+/ri (cate unu din &iecare
stat +e+/ru a. UE)) nu+iti ,e o ,erioada de sase ani) ,rintr5o deci0ie unani+a a Consi.iu.ui Uniunii) du,a
consu.tarea #ar.a+entu.ui Euro,ean'
Comitetul Economic si +ocial
Este or-an consu.tati() a.catuit din 222 +e+/ri (cate 23 din 8ranta) Her+ania) An-.ia si Ita.ia) 21 din
S,ania) cate 12 din Austria) ;e.-ia) Hrecia) O.anda) #ortu-a.ia si Suedia) cate 6 din Dane+arca) 8in.anda si
Ir.anda si A din Lu2e+/ur-)' Acestia ,ro(in din trei -ru,uri socia.e distincte% ,atronatu.) sa.ariatii si di(erse.e
ra+uri de acti(itate (a-ricu.tori) +estesu-ari) ,ro,rietari de intre,rinderi +ici si +i1.ocii) .i/eri ,ro&esionisti)
re,re0entati ai consu+atori.or) ai co+unitatii stiinti&ice si ,eda-o-ice) ai econo+iei socia.e) ai &a+i.iei) ai
+iscari.or eco.o-iste)'
A(and sediu. .a ;ru2e..es) Co+itetu. Econo+ic si Socia. este consu.tat inaintea ado,tarii unui +are
nu+ar de deci0ii' De ase+enea) din ,ro,rie initiati(a) e. ,oate &or+u.a o,inii' In +edie) anua. sunt &or+u.ate
circa 170 de ase+enea o,inii'
#entru ,ro/.e+e.e car/une.ui si ote.u.ui e2ista un or-an s,ecia. $ Co+itetu. Consu.tati( a. Co+unitatii
Euro,ene a. Car/une.ui si Ote.u.ui) a.catuit din 10E re,re0entanti ai ,roducatori.or) sa.ariati.or) /ene&iciari.or si
a-enti.or co+ercia.i din acest do+eniu'
Comitetul (egiunilor
Este or-anis+ de re,re0entare a interese.or .oca.e si re-iona.e care contri/uie .a intarirea .e-aturi.or
dintre cetatenii ace.eiasi re-iuni .a a,ro,ierea si i+,.icarea acestora in deci0ii.e UE'
E. este a.catuit din 22 re,re0entanti ai co.ecti(itati.or .oca.e si re-iona.e (cu aceeasi distri/utie ,e tari ca
in ca0u. Co+itetu.ui Econo+ic si Socia.) si dintr5un nu+ar e-a. de +e+/ri su,.eanti) nu+iti ,e o ,erioada de
,atru ani'
e-.e+entari.e actua.e ,re(ad o/.i-ati(itatea consu.tarii Co+itetu.ui e-iuni.or de Co+isie sau Consi.iu
in nu+eroase do+enii ce a&ectea0a interese.e re-iona.e) indeose/i in ,ro/.e+e de educatie) tinerete) cu.tura)
sanatate) coe0iune econo+ica si socia.a) rete.e transeuro,ene de trans,orturi) te.eco+unicatii si ener-ie'
Co+itetu. e-iuni.or ,oate &or+u.a o,inii si din ,ro,rie initiati(a'
In a&ara de sesiuni.e ,.enare) or-ani0ate de cinci ori ,e an) acti(itatea Co+itetu.ui e-iuni.or se
des&asoara in o,t co+isii si ,atru su/co+isii' O co+isie s,ecia.a ,re-ateste ,ro,uneri ,entru re&or+a
institutiona.a a UE'
'anca Europeana de Investitii
A &ost creata in 16=E) ,rin Tratatu. de .a o+a) in sco,u. &inantarii in(estitii.or ,entru ,ro+o(area
o/iecti(e.or UE' o.u. sau &unda+enta. este ace.a de a s,ri1ini de0(o.tarea echi.i/rata) inte-rarea econo+ica si
cresterea coe0iunii socia.e in teritoriu. UE'
;anca Euro,eana de In(estitii (;EI) i+,.e+entea0a co+,onente.e &inanciare a.e acorduri.or incheiate in
cadru. ,o.iticii de coo,erare a UE'
Ince,and cu anu. 1670) /u-etu. Uniunii are ca surse de &or+are dre,turi.e de (a+a ,erce,ute .a
&rontiere.e e2terioare de centura) a.e UE) ta2e.e a-rico.e asu,ra ,roduse.or ,rocurate de ,e terte ,iete) un
,rocent de 1)3 din TVA asu,ra /unuri.or si ser(icii.or ,e ansa+/.u. Uniunii (a,ro2i+ati( 1u+atate din tota.u.
surse.or) si) in &ine) a ,atra sursa ca.cu.ata in &unctie de ,ros,eritatea state.or +e+/re (+a2i+u+ 1)27 .a suta
din #N;5u. .or)'
Toate state.e +e+/re contri/uie .a ca,ita.u. su/scris a. ;EI) &iind re,re0entate atat in Consi.iu.
Hu(ernatori.or) cat si in consi.iu. Directori.or'
Credite.e ;ancii sunt destinate indeose/i &inantarii ,roiecte.or de de0(o.tare a rete.e.or transeuro,ene de
trans,orturi) te.eco+unicatii) a,ro(i0ionare cu ener-ie) ,entru ,rotectia +ediu.ui) cresterea co+,etiti(itatii
internationa.e a industriei si a intre,rinderi.or +ici si +i1.ocii'
;ene&iciare a.e acestor credite sunt +ari.e in(estitii in in&rastructura din cadru. UE) dar si ,ro-ra+e.e de
s,ri1inire a de0(o.tarii tari.or din Euro,a Centra.a si de Est (#:AE)) tari.or din &osta Uniune So(ietica
(TACIS)) din ;a0inu. +editeranean sudic) din Carai/e) #aci&ic si A&rica'
22
'anca Centrala Europeana
Uniunea Econo+ica si Monetara (UEN) ,re(ede constituirea unui siste+ euro,ean de /anci centra.e si a
;ancii Centra.e Euro,ene (;CE)) cu ro.u. de a e+ite si ad+inistra +oneda unica $ EUO'
Noua +oneda a Uniunii $ EUO $ a &ost introdusa in circu.atie de .a 1 ianuarie 1666) ca +oneda de cont)
iar din anu. 2002) /ancnote.e nationa.e a.e state.or co+unitare ce au acce,tat5o ur+ea0a a &i in.ocuite cu
EUO'
Avocatul Poporului
Institutie re.ati( recent creata) A(ocatu. #o,oru.ui este nu+it de #ar.a+entu. Euro,ean) du,a a.e-erea
acestuia din ur+a'
La A(ocatu. #o,oru.ui) cetatenii ,ot de,une ,.an-eri ,ri(ind acti(itati.e di(erse.or institutii a.e UE si
insista sa ,ri+easca ras,uns .a aceste ,.an-eri' A(ocatu. #o,oru.ui in&or+ea0a or-ane.e in dre,t asu,ra
,.an-eri.or ,ri+ite si a de+ersuri.or intre,rinse'
Conferinta Interguvernamentala
Este o institutie ce se con(oaca ad5hoc ,entru so.utionarea unor ,ro/.e+e i+,ortante ce (i0ea0a intarirea
e&icientei institutii.or UE) .uate in ansa+/.u) si a ,roceduri.or .or deci0iona.e' Totodata ea ur+areste intarirea
ca,acitatii de actiune a Uniunii in +aterie de ,o.itica e2terna si de securitate) ,recu+ si de0(o.tarea ,o.iticii in
do+eniu. 1ustitiei si a. a&aceri.or interne'
In istoria Uniunii Euro,ene au a(ut .oc ,ana in ,re0ent sa,te con&erinte inter-u(erna+enta.e) din care
doua s5au tinut in u.ti+ii cinci ani (in 166AQ1667) .a Torino $ Ita.ia si in 1666Q2000) ;iarrit0 $ 8ranta) a+/e.e
&iind ,re-atite de -ru,uri de re&.ectie'
La ne-ocieri.e ,urtate ,e ,ro/.e+e.e .a ordinea de 0i au ,artici,at toate ce.e 1= state +e+/re a.e Uniunii)
re,re0entate in Co+isia Euro,eana si in #ar.a+entu. Euro,ean' Lucrari.e con&erinte.or res,ecti(e s5au
des&asurat .a ni(e.u. re,re0entanti.or +inistri.or de e2terne) a. +inistri.or a&aceri.or e2terne in ,ersoana si) in
&ine) .a ce. a. se&i.or de stat si de -u(ern'
Agentii specializate
#e .an-a institutii.e de1a ,re0entate) Co+unitatea are in structura sa institutiona.a o serie de a-entii
s,ecia.i0ate) care aco,era o .ar-a ,a.eta de res,onsa/i.itati) de e2e+,.u) Institutul .onetar European $
coordonea0a ,o.itica +onetara si este insarcinat cu ,re-atirea introducerii +onedei unice si e res,o+sa/i. de
acti(itatea ;ancii Centra.e Euro,ene' A.te a-entii s,ecia.i0ate s,ri1ina constructia euro,eana in di(erse a.te
do+enii) s,re e2e+,.u% Europol coordonea0a acti(itatea &orte.or de ,o.itie) Agentia Europeana pentru
mediu o&era in&or+atii asu,ra +ediu.ui incon1urator din state.e +e+/re) iar Agentia pentru evaluarea
produselor medico"farmaceutice este res,onsa/i.a ,entru rea.i0area +edica+ente.or si a,ro/area uti.i0arii
.or' Ce.e.a.te a-entii sunt ,re0entate in ta/e.u. *'3'
Ta/e.u. *'3
Institutiile specializate ale &niunii Europene
,r. Institutia +ediul
1. ;anca Euro,eana de In(estitii Lu2e+/ur-
2' O&iciu. euro,ean de in(estitii Munchen
*' 8undatia euro,eana ,entru conditii de +unca si (iata Du/.in
3' A-entia euro,eana ,entru +ediu Co,enha-a
=' 8undatia euro,eana ,entru ,re-atirea cadre.or Torino
A' O&iciu. euro,ean ,entru ins,ectia (eterinara si sanatatea Du/.in
2*
,.ante.or
7' A-entia euro,eana ,entru certi&icarea ,roduse.or +edica.e Londra
E' Centru. euro,ean de +onitori0are ,entru +edica+ente Lisa/ona
6' Institutu. Monetar Euro,ean 8ran9&urt
10' O&iciu. euro,ean ,entru +arci de co+ert A.icante
11' A-entia euro,eana ,entru sanatate si securitatea +uncii ;i./ao
12' EUO#OL :a-a
1*' Centru. euro,ean ,entru de0(o.tarea ,re-atirii ,ro&esiona.e Sa.onic
!.2. Perfectionarea sistemului institutional al &E si a mecanismului sau de functionare. %ratatul de la
Amsterdam
Viata arata ca oricat de /un) de ,er&ect ar &i sau ar ,area ca este) .a un +o+ent dat) siste+u. institutiona.
si +ecanis+u. sau de &unctionare in -enera.) si +ai cu sea+a a. unei ase+enea or-ani0atii cu+ o re,re0inta
Uniunea Euro,eana) cu ti+,u. acest siste+ si +ecanis+ ra+ane in ur+a cerinte.or (ietii'
#entru resta/i.irea concordantei intre cerinte.e +ai a(ansate si institutii.e ra+ase in ur+a este necesara
re(i0uirea ,eriodica a acestora din ur+a si aducerea .or .a ni(e.u. e2i-enti.or actua.e si) ,e cat e ,osi/i.) .a ce. a.
tendinte.or ce se conturea0a'
Intr5un ase+enea conte2t) a a,arut atat necesitatea Con&erintei de .a Torino) care a e.a/orat Tratatu. de .a
A+sterda+) ce re,re0inta ,ri+a re(i0uire a ,re(ederi.or Tratatu.ui de .a Maastricht) cat si Con&erinta de .a
;iarrit0) care a ,re-atit ,roiectu. de tratat de .a Nisa) din dece+/rie 2000) ,ri(ind ,er&ectionarea in continuare a
&unctionarii institutii.or co+unitare'
8ara a intra ,rea +u.t in as,ecte.e acestor i+/unatatiri) se cu(ine a se +entiona) +ai intai) +oti(atia .or .a
un inter(a. de ti+, atat de scurt de .a +asuri.e intre,rinse in ace.asi sens ,rin Actu. Unic Euro,ean (16EA) si
,rin Tratatu. de .a Maastricht (1661)'
#ri+a +oti(atie a constituit5o &a,tu. ca se resi+tea necesitatea de a se +uta accentu. de ,e o/iecti(e.e
,rioritar econo+ice de ,ana atunci) ,e ce.e ,o.itice in constructia Uniunii Euro,ene) atat in ,.an intern) cat si in
ce. internationa.'
In a. doi.ea rand) s5a considerat ca desi ce.e doua re-.e+entari +entionate +ai sus au contri/uit
su/stantia. .a ,er&ectionarea siste+u.ui institutiona. a. UE si a. +ecanis+u.ui sau de &unctionare) au ra+as
totusi deschise ase+enea ,ro/.e+e i+,ortante cu+ sunt ce.e ,ri(ind e&icienta si caracteru. de+ocratic a.e
institutii.or co+unitare) ,recu+ si ce.e a.e res,onsa/i.itati.or internationa.e a.e Uniunii'
In &ine) inti+ .e-at de aceasta a doua chestiune) s5a ,ornit de .a &a,tu. ca Tratatu. de .a Maastricht a &ost
e.a/orat si ado,tat .a o distanta ,rea +ica de ti+, du,a ,ra/usirea co+unis+u.ui in Euro,a Centra.a si de Est si
n5a ,er+is .uarea su&icienta in considerare a ,ers,ecti(e.or deschise de acest e(eni+ent &unda+enta. e2tinderii
UE in acea ,arte a .u+ii'
De .a ,ri+a a.e-ere ,rin (ot uni(ersa. direct a #ar.a+entu.ui Euro,ean) in anu. 1666) inte-rarea
euro,eana a o/tinut noi succese) ce i+,uneau conso.idarea caracteru.ui sau de+ocratic' In ace.asi ti+,)
res,onsa/i.itati.e tot +ai +ari a.e Euro,ei cereau i+,rerios a+e.iorarea ,rocese.or sa.e deci0iona.e'
Mentionandu5se in a+/e.e aceste directii) ,rin Tratatu. de .a A+sterda+ au &ost aduse nu+eroase
a+e.iorari in acti(itatea Uniunii Euro,ene) intre care sunt de re.e(at%
- intarirea ro.u.ui si i+,ortantei #ar.a+entu.ui Euro,eanI
- a+e.iorarea ,re0entei ,ar.a+ente.or nationa.e in acti(itatea UEI
- e2tinderea do+enii.or in care Consi.iu. UE ado,ta deci0ii ,e /a0a (oturi.or +a1oritatii ca.i&icateI
- conso.idarea .e-iti+itatii si e&icientei Co+isiei Euro,eneI
- e2tinderea ro.u.ui Curtii Euro,ene de Fustitie) a. Curtii de Conturi) Co+itetu.ui e-iuni.or si a.
Co+itetu.ui Econo+ic si Socia.I
- identi&icarea de noi ,osi/i.itati de coo,erare conso.idata ,entru ca0uri.e in care +a1oritatea state.or a.e
UE dorescI
- intensi&icarea .u,tei i+,otri(a a/u0uri.or de tot &e.u. si a in&ractiona.itatiiI
- o,ti+i0area siste+u.ui ,rocedura. in ado,tarea deci0ii.or de catre ,rinci,a.e.e institutii co+unitare
etc'
Intarirea ro.u.ui #ar.a+entu.ui Euro,ean s5a rea.i0at ,rin s,orirea co+,etente.or .ui in no+ina.i0area unor
institutii cu+ sunt Co+isia Euro,eana) A(ocatu. #o,oru.ui s'a' ,recu+ si in dese+narea conduceri.or acestora'
23
S5au e2tins) de ase+enea) ,uteri.e de contro. asu,ra /u-etu.ui co+unitar in do+eniu. ,o.iticii e2terne si de
securitate co+una'
#artici,area ,ar.a+ente.or nationa.e .a acti(itatea de ansa+/.u a UE si cu deose/ire in anu+ite do+enii
de interes a. acestora (.i/ertatea) sanatatea si 1ustitia) s5a i+/unatatit su/stantia.) recunoscandu5.i5se o,inii.e
deose/it de (a.oroase ,e care .e ,ot e+ite'
Dre,t ur+are) s5a sta/i.it ca toate docu+ente.e Co+isiei Euro,ene (co+unicate) carti (er0i) carti a./e
etc')) ,recu+ si ,ro,uneri.e .e-is.ati(e) inainte de a &i ado,tate) sa &ie re+ise s,re consu.tare si i+/unatatire
,ar.a+ente.or nationa.e'
In ,ri(inta e2tinderii deci0ii.or Consi.iu. UE ,e /a0a (otu.ui +a1oritatii ca.i&icate) Tratatu. de .a
A+sterda+ a ,re(a0ut ca in ,ro/.e+e de .i/ertate) cercetare si de0(o.tare se a,.ica nu+ai acest ,rinci,iu'
In ace.asi ti+,) re-u.ii ado,tarii deci0ii.or de catre Consi.iu. UE ,e /a0a (otu.ui +a1oritatii ca.i&icate ii
sunt su,use si une.e noi co+,etente atri/uite de Tratatu. de .a A+sterda+ si anu+ite noi ,roceduri instituite in
+aterie de ,o.itica e2terna' Mai +u.t decat atat) anu+ite res,onsa/i.itati deci0iona.e au &ost incredintate
Co+itetu.ui re,re0entanti.or ,er+anenti) care se ocu,a de ,re-atirea sesiuni.or Consi.iu.ui'
#rin re-.e+entari.e nou instituite) secretaru. -enera. a. Consi.iu.ui a de(enit Ina.t re,re0entant a. Uniunii
.a #ESC (#o.itica e2terna si de securitate co+una) si in cadru. Consi.iu.ui s5a creat o unitate de ana.i0a si a.erta)
+enita sa5. s,ri1ine'
Conso.idarea .e-iti+itatii si e&icientei Co+isiei Euro,ene s5a rea.i0at ,rin ,re(ederea no+ina.i0arii ei si a
,resedinte.ui sau de catre #ar.a+ent' o.u. s,orit a. ,resedinte.ui Co+isiei se concreti0ea0a in aceea ca%
- e. ,artici,a .a dese+narea +e+/ri.or Co+isiei) in inte.e-ere cu state.e UEI
- se /ucura de ,uteri .ar-i in atri/uirea sau +odi&icarea sarcini.or in cadru. Co+isieiI
- ,resedinte.e Co+isiei sta/i.este orientari.e ,o.itice a.e acesteia'
#e /a0a ,re(ederi.or Tratatu.ui de .a A+sterda+) ca0uri.e in care Curtea Euro,eana de Fustitie este
so.icitata sa inter(ina s5au a+,.i&icat' Ea este +andatata sa contro.e0e res,ectarea dre,turi.or &unda+enta.e de
institutii.e UE si de(ine co+,etenta in 1udecarea ca0uri.or ,ri(ind .i/ertatea) securitatea si 1ustitia' Oricare stat
+e+/ru a. UE ,oate recunoaste co+,etenta Curtii de Fustitie cu ,ri(ire .a coo,erarea in do+eniu) inc.usi( cea
,o.itieneasca'
In (irtutea ace.orasi re-.e+entari) s5au e2tins si acti(itati.e Curtii Euro,ene de Conturi) a.e Co+itetu.ui
e-iuni.or si a.e Co+itetu.ui Econo+ic si Socia. in do+enii.e res,ecti(e' S,re e2e+,.u) acti(itatea de Contro.
a Curtii de Conturi s5a e2tins .a toti /ene&iciarii de credite co+unitare' In ,re0ent) Co+itetu. Econo+ic si Socia.
,oate &i consu.tat nu nu+ai de Co+isia Euro,eana si Consi.iu. UE) ci si direct de #ar.a+ent' S5au a+,.i&icat) de
ase+enea) do+enii.e in care Co+itetu. e-iuni.or este so.icitat sa5si dea a(i0u.) iar ra,orturi.e sa.e cu
#ar.a+entu. au de(enit +ai directe'
Modi&icari.e de su/stanta au inter(enit si in ,roceduri.e de deci0ie co+unitara in sco,u. de a .i se
a+e.iora e&icienta si caracteru. de+ocratic' Ast&e.) ,rocedura de coo,erare) ,re(a0uta de Actu. Unic Euro,ean)
,rin care se sta/i.ea o du/.a .ectura a ,ro,uneri.or Co+isiei in cadru. #ar.a+entu.ui si a. Consi.iu.ui UE)
a,roa,e a dis,arut) cu e2ce,tia unor ca0uri .e-ate de Uniunea Monetara) .ectura res,ecti(a &iind in.ocuita cu
,rocedura de codeci0ie'
Mecanis+u. ado,tarii deci0ii.or de ,rinci,a.e.e institutii a.e UE) ,e /a0a ,re(ederi.or Tratatu.ui de .a
A+sterda+) ,oate &i sinteti0at in 8i-ura *'1'
2=
8i-ura *'1
.ecanismul de adoptare a deciziilor &E de principalele sale institutii
!.! Principalele rezultate ale Conferintei de la ,isa privind perfectionarea sistemului institutional
al &E si a mecanismului sau de functionare
Intr5un anu+it sens) se ,oate a&ir+a ca euniunea Consi.iu.ui Euro,ean de .a Nisa (dece+/rie 2000)) ca
+o+ent decisi( a. ado,tarii unui nou acord de ,er&ectionare a siste+u.ui institutiona. co+unitar a &ost
antici,ata inca in Tratatu. de .a A+sterda+ si in a.te docu+ente a.e UE'
In stransa .e-atura cu necesitatea si i+,ortanta ,er&ectionarii institutii.or Uniunii) ,resedinte.e 8rantei)
FaBues Chirac) a dec.arat in anu. 166E% !1cestea (institutii.e co+unitare $ n'n') nu functioneaza prea bine iar
cand vom fi mai multi de #% membri nu vor mai functiona deloc
2A
#e /a0a acestor docu+ente si a+intind de i+,erati(u. ado,tarii unui nou tratat) De.e-atia Co+isiei
Euro,ene in o+ania ,reci0a in .ucrarea sa #Institutiile &niunii Europene" ca res,ecti(u. tratat !trebuie
semnat inainte ca numarul statelor membre (a.e UE $ n'n) sa depaseasca *+'
Con(ocata de Consi.iu. Euro,ei de .a :e.sin9i (dece+/rie 1666)) Con&erinta a VII5a Inter-u(erna+enta.a
ce a(ea ca o/iecti( continuarea re&or+ei institutiona.e a UE in ,ers,ecti(a ,ri+irii de noi +e+/ri s5a incheiat
,rin .ucrari.e Con&erintei de .a Nisa'
Din ,eres,ecti(a e2tinderii Uniunii Euro,ene si a rea.i0arii !Euro,ei +ari") ne-ocieri.e de .a Nisa se
ur+au sa5si -aseasca e2,resia in +asuri noi de ,er&ectionare institutiona.a a UE au a(ut ca o/iecti(e +a1ore%
- reducerea di+ensiuni.or Co+isiei Euro,eneI
- re,onderarea (oturi.or in Consi.iu. Euro,eanI
- in.ocuirea ,rinci,iu.ui unani+itatii cu ce. a. +a1oritatii de (oturi .a ado,tarea deci0ii.orI
- &aci.itarea siste+u.ui coo,erarii intaritI
- +a1orarea nu+aru.ui tota. de de,utati in cadru. #ar.a+entu.ui Euro,ean'
In ur+a ce.ui +ai .un- su++it din istoria Uniunii Euro,ene) s5a a1uns .a ur+atoare.e re0u.tate +ai
i+,ortante%
Componenta Comisiei Europene a &ost restransa) ur+and ca din anu. 200= tari.e !+ari" sa renunte .a a.
doi.ea co+isar' In &e.u. acesta) &iecare stat +e+/ru) indi&erent de +ari+ea sau ,otentia.u. sau) (a a(ea nu+ai
cate un re,re0entant in Co+isie' Te2tu. acordu.ui rea.i0at in aceasta ,ri(inta .a Nisa ,re(ede ca nu+aru.
co+isari.or !sa &ie +ai +ic de 27") ceea ce in une.e inter,retari insea+na ca inaintea ,ri+irii in Uniune a
u.ti+i.or +e+/ri din randu. candidati.or sa &ie necesara o noua inte.e-ere' Nu+aru. &ina. a. +e+/ri.or Co+isiei
Euro,ene (a &i decis) cu unani+itate de (oturi) de state.e +e+/re de atunci'
Prin reponderarea 4redistribuirea5 voturilor in Consi.iu. Euro,ean do/andesc o i+,ortanta
deci0iona.a +ai +are decat ,ana acu+ tari.e cu o ,o,u.atie +ai nu+eroasa /a0a acestui ,rinci,iu) s5a sta/i.it ca
tota.u. de *3= (oturi sa &ie re,arti0at ,e tari in &e.u. ur+ator% cate 26 (oturi 8rantei) Her+aniei) Marii ;ritanii si
Ita.iei% cate 27 (oturi S,aniei si #o.onieiI 13 (oturi o+anieiI 1* (oturi O.andeiI cate 12 (oturi Hreciei) Cehiei)
;e.-iei #ortu-a.iei si Un-arieiI cate 10 (oturi Austriei) Suediei si ;u.-arieiI cate 7 (oturi Dane+arcei)
8in.andei) S.o(aciei) Ir.andei si LituanieiI cate 3 (oturi Letoniei) S.o(eniei) Estoniei) Ci,ru.ui si Lu2e+/ur-u.ui
si * (oturi Ma.tei'
Tari.e !+ici" au o/tinut du,a cat se (ede o di&erenta re.ati( restransa &ata de tari.e !+ari" si au casti-at) in
ace.asi ti+,) ,reci0area ca nici o deci0ie nu ,oate &i ado,tata daca +ai ,utin de 13 state +e+/re (otea0a in
&a(oarea ei sau daca (oturi.e conse+nate re,re0inta +ai ,utin de A2 .a suta din ,o,u.atia UE'
Siste+u. ado,tat este deose/it de co+,.e2 ,entru ado,tarea deci0ii.or &iind ,re(a0ute trei ,ra-uri) si
anu+e% +a1oritatea state.or) +a1oritatea ca.i&icata a (oturi.or si ,onderea de+o-ra&ica'
In ce priveste extinderea principiului ma6oritatii si restrangerea celui al unanimitatii la adoptarea
deciziilor s5a sta/i.it ca unani+itatea tre/uie sa de(ina o e2ce,tie' Su++itu. de .a Nisa a a(ut ca o/iecti(
con(enirea &o.osirii +a1oritatii ca.i&icate in =0 de do+enii) ,rintre care se nu+ara si une.e &oarte sensi/i.e) cu+
sunt% 1ustitia) &isca.itatea) i+i-ratia) cu.tura si ,ro/.e+e.e socia.e' e0u.tatu. o/tinut n5a &ost) insa) ,e +asura
aste,tari.or'
Au &ost con(enite *6 de do+enii in care s5a renuntat .a (otu. ,rin unani+itate si s5a introdus ,rinci,iu.
+a1oritatii in ado,tarea deci0ii.or' Do+enii.e ce.e +ai contra(ersate (,o.itica &isca.a) i+i-rarea si dre,tu. de
a0i.) de a1utor re-iona.) schi+/uri co+ercia.e de &i.+e si a.te /unuri cu.tura.e) au ra+as asa cu+ a &ost si ,ana
acu+ si ur+ea0a a &i su,use in continuare (otu.ui +a1oritar' In schi+/) .a insistente.e .or) Marea ;ritanie isi (a
,astra dre,tu. de (eto in ,o.itica &isca.a) Her+ania $ in do+eniu. i+i-rarii si a. dre,tu.ui de a0i.) S,ania)
#ortu-a.ia si Hrecia $ in ,ri(inta a1utoru.ui re-iona. s'a'+'d'
In .e-atura cu facilitatea sistemului cooperarii intarite) adica a a(ansarii +ai ra,ide a unui nu+ar
.i+itat de tari in do+eniu. inte-rarii) s5a constatat ca aceasta este ,re(a0uta de1a in docu+ente.e e2istente a.e
Uniunii Euro,ene' La insistente.e Marii ;ritanii s5a ,reci0at) insa) ca acest siste+ nu este -enera. a,.ica/i. in
,o.itica de securitate) ,entru acce,tarea .ui in ca0uri concrete &iind necesara a,ro/area tuturor +e+/ri.or UE)
deci si a An-.iei'
In fine) re(enindu5se asu,ra ,re(ederi.or Tratatu.ui de .a A+sterda+ ,otri(it carora nu+aru. actua. de
A2A de +e+/ri ai #ar.a+entu.ui Euro,ean nu ,oate de,asi ci&ra de 700) .a Nisa s5a con(enit +a1orarea acestei
u.ti+e ci&re cu 2E de de,utati) dar intrucat aceasta +odi&icare nu este su&icienta ,entru crearea .ocur.or necesare
tuturor noi.or +e+/ri ai UE) s5a con(enit si o rease0are a .ocuri.or in ,ar.a+ent intre actua.e.e state +e+/re'
Ast&e.) cu e2ce,tia Her+aniei) care isi (a ,astra actua.u. nu+ar de 66 de de,utati in #ar.a+ent) ce.e.a.te trei tari
27
!+ari") adica 8ranta) Marea ;ritanie si Ita.ia) isi (or restran-e nu+aru. de de,utati de .a cate E7) in ,re0ent) .a
cate 72' Ur+ea0a sa renunte .a un anu+it nu+ar de .ocuri si ce.e.a.te tari co+unitare) cu e2ce,tia ;e.-iei) care
in .oc de 20 acu+) (a dis,une de 22 (oturi'
In ,ri(inta (iitoare.or noi state +e+/re a.e UE) in +o+entu. aderarii .or .a or-ani0atia inter-rationista
econo+ica euro,eana) e.e (or a(ea re,arti0at cate un anu+it nu+ar de .ocuri in #ar.a+entu. Euro,ean'
Din in&or+atii.e ,artia. &acute de1a ,u/.ice ,ana .a de&initi(area docu+ente.or Con&erintei re0u.ta ca
o+ania (a dis,une de *3 de .ocuri) #o.onia $ de =0) Cehia $ de 17) Un-aria $ de 1A si ;u.-aria $ de 13 .ocuri'
Din ce.e e2,use se ,oate de +entionat ca ,entru a se constitui un tratat si a intra in (i-oare) acorduri.e
rea.i0ate .a Con&erinta de .a Nisa ur+ea0a a &i rati&icate de ,ar.a+ente.e tari.or co+unitare' A,reciindu5se ca
si+,.i&icarea &unctionarii unei Uniunii .ar-ite s5a rea.i0at doar ,artia.) .a reuniunea Consi.iu.ui Euro,ean de .a
Nisa s5a aratat) in ace.asi ti+,) ca toate ce.e con(enite &ac) totusi) ,osi/i.a ,ri+irea) in /une conditii) a ,ri+i.or
noi +e+/ri ai Uniunii Euro,ene'
2E
Capitolul I7. Politica Agricola Comunitara
8.1. Aparitia Politicii Agricole Comunitare si principalele ratiuni ale existentei ei
#ro/.e+a &unda+enta.a a oricarei societati atat .a scara +ondia.a) cat si .a ni(e. inte-rationist ori nationa.)
a &ost si ra+ane securitatea a.i+entara' In sco,u. asi-urarii ,o,u.atiei cu hrana necesara) ce.e sase state
&ondatoare a.e Uniunii Euro,ene au con(enit crearea unei ,iete co+une ,entru ,roduse.e a-rico.e) cu conditia
,ro+o(arii unei ,o.itici a-rico.e co+une de -arantare a a,ro(i0ionarii cu a.i+ente necesare .a ,returi
re0ona/i.e ,entru cu+,aratori'
A,.icarea unei ,o.iticii co+une in do+eniu. a-ricu.turii s5a ,re(a0ut inca din ,ri+e.e eta,e a.e
constructiei euro,ene' A-ricu.torii re,re0entau in +o+entu. se+narii Tratatu.ui de .a o+a 2=P din ,o,u.atia
acti(a' Caracteristica ,rinci,a.a a Euro,ei a-rico.e era di(ersitatea siste+e.or si structuri.or de e2,.oatare)
+etode.or de -estiune si a ,o.itici.or'
Din a.ta ,ers,ecti(a) Euro,a de Vest nu reusise inca sa de,aseasca) in ,o&ida s,ri1inu.ui a+erican acordat
,rin #.anu. Marcha.. si a e&orturi.or de coordonare a ,o.itici.or de de0(o.tare in cadru. OCDE) intar0ierea
econo+ica si de0echi.i/re.e ,ro(ocate de ra0/oi'
A-ricu.turi.e euro,ene) chiar ce.e +ai +oderne (Marea ;ritanie) O.anda) Dane+arca)) erau ,utin
+ecani0ate) &o.oseau cantitati reduse de in-rase+inte) iar ro.u. ,roduse.or &itosanitare era i-norat' E2,.oatatii.e
&a+i.ia.e de +ici di+ensiuni) nes,ecia.i0ate) nu ,uteau sa asi-ure decat (enituri de su/0istenta intr5o a-ricu.tura
de autoconsu+) de,arte de a o&eri necesaru. de ,roduse a.i+entare si de a &ace &ata concurentei e2terne) (enita
indeose/i din ,artea SUA'
#o.itica A-rico.a Co+unitara (#AC) s5a dorit a &i intr5un ast&e. de conte2t) so.utia ,entru atin-erea a trei
cate-orii de o/iecti(e% economice 9 ,ro+o(area ,ro-resu.ui tehnic) a.ocarea o,ti+a a resurse.or) cresterea
,roductieiI sociale $ ni(e.u. de (iata echita/i. ,entru a-ricu.tori) ,returi re0ona/i.e ,entru consu+atori) si
politice $ -arantarea securitatii a.i+entare'
O/tinerea re0u.tate.or (i0ate de tratatu. de .a o+a era conditionata de .uarea in considerare a
di(ersitati.or a-ricu.turi.or tari.or +e+/re) a +ode.u.ui traditiona. de e2,.oatatie euro,eana de di+ensiune
+ica si +i1.ocie) de contraste.e si intar0ieri.e &ata de a-ricu.turi.e concurente) de &orta ,o.itica a a-ricu.tori.or si
de riscuri.e de de0inte-rare ,ro(enite din .i/era.i0area ,iete.or' A uni in di(ersitate) a asi-ura so.idaritatea si
coe0iunea econo+ico $ socia.a necesara o/tinerii si +entinerii s,ri1inu.ui ,o.itic in !+area incercare") a de(eni
o &orta in a-ricu.tura +ondia.a) a inse+nat ,entru .iderii euro,eni o ,er+anenta ,ro(ocare'
#recu+ sti+ ,rin &or+area CEE state.e +e+/re si5au ,ro,us coordonarea e&orturi.or ,entru ,ro+o(area
de0(o.tarii econo+ice si ridicarea acce.erata a ni(e.u.ui de (iataI sta/i.irea unei ,iete co+une si a,ro,ierea
,ro-resi(a a ,o.itici.or .or econo+ice au &ost considerate directii.e ,rinci,a.e de actiune'
Care ,utea &i .ocu. a-ricu.turii in acest e&ort co+un>
Discutii.e initia.e s5au ,urtat asu,ra inc.uderii sau nu a a-ricu.turii in ,rocesu. de inte-rare a ,iete.or
nationa.e' E stiut) ca un ,roces de inte-rare nu ,oate &i net a(anta1os decat daca econo+ii.e au structuri
concurentia.e si ni(e.uri co+,ara/i.e de de0(o.tare'
A-ricu.turi.e euro,ene erau insa caracteri0ate de o ,uternica etero-enitate' In ace.asi ti+, (est5euro,enii
erau de ,arerea ca nu se ,oate &or+a o ,iata co+una &ara a-ricu.tura'
Principalii factori, care a determinat includerea agriculturii in procesul de integrare prin aplicarea
unei politici comune) au &ost% di(ersitatea ,o.itici.or a-rico.e nationa.e) dis,aritati.e structura.e si randa+ente.e
sca0ute in a-ricu.tura euro,eana) i+,ortanta ,o.itica a a-ricu.turi.or si conte2tu. internationa.'
In acest conte2t) se ,oate de +entionat) ca #AC este considerata o continuare .a ni(e. co+unitar a
,o.itici.or e2terne in tari.e euro,ene in anii ?=0'
De/utu. unor (erita/i.e ,o.itici a-rico.e in Euro,a se datorea0a cri0ei a-rico.e din seco.u. trecut' eactia
tari.or euro,ene a &ost di&eritaI une.e au ,re&erat .i/eru.5schi+/ (Marea ;ritanie) O.anda) ;e.-ia) Dane+arca))
in ti+, ce a.te.e au o,tat ,entru ,rotectionis+ (8ranta) Her+ania)'
Dar) in toate tari.e) inc.usi( ce.e +ai .i/era.e (Marea ;ritanie)) a-ricu.tura a antrenat interventii publice'
Ea a &ost considerata in Euro,a Occidenta.a un sector de i+,ortanta strate-ica) inti+ .e-at de ansa+/.u.
26
econo+iei) cu ro. esentia. in asi-urarea securitatii a.i+entare) in .ansarea) &inantarea si sta/i.i0area cresterii
econo+ice) in conser(area +ediu.ui rura. si eco.o-ic' Mai e2ista si a.te ar-u+ente in &a(oarea sustinerii ,u/.ice
a a-ricu.turii'
Asadar) inter(entia statu.ui in sustinerea a-ricu.tori.or si re-.area +ecanis+e.or de &unctionare a ,ietei
a-rico.e era c.ar a&ir+ata in toate tari.e ce (or ,artici,a .a &or+area CEE' Mentinerea insa a ,o.itici.or
econo+ice nationa.e) ,utin o+o-ene) ar &i -enerat distorsiuni a.e concurentei intr5o ,iata .i/era si ar &i antrenat
a+,.e de0echi.i/re structura.e si re-iona.e' Mai +u.t chiar) ,rin e&ecte.e de antrenare de0echi.i/re.e si
insta/i.itatea ,ietei a-rico.e ar &i a&ectat &unctionarea ,ietei co+une industria.e si econo+ii.e tari.or +e+/re in
ansa+/.u. .or) a(and in (edere ca ,roduse.e a-rico.e contri/uiau .a s&arsitu. deceniu.ui sase intr5o +asura
se+ni&icati(a ea &or+area ,returi.or si sa.arii.or) iar a-ricu.tura a(ea o ,ondere ridicata in #N;'
Din ana.i0a a-ricu.turii si ,o.itici.or a-rico.e a.e tari.or care au se+nat Tratatu. de .a o+a re0u.ta si o
a.ta conc.u0ie in ar-u+entarea ado,tarii #AC% etero-enitatea a-ricu.turi.or tari.or +e+/re si ,redo+inatia
e2,.oatatii.or &a+i.ia.e de +ica di+ensiune (7E)=P din e2,.oatatii a(eau o su,ra&ata +ai +ica de 10ha)) care nu
,er+iteau o ,roducti(itate ridicata si nu ,uteau &ace &ata concurentei .i/ere ,rin deschiderea ,iete.or'
:ormarea unei piete comune agricole antreneaza prin libera circulatie cel putin urmatoarele efecte
favorabile: reducerea costuri.or) cresterea ,roducti(itatii e2,.oatatii.or) asi-urarea autosatis&acerii cu ,roduse
a.i+entare si cresterea ro.u.ui a-ricu.turii in schi+/uri.e internationa.e'
Ince,and cu anu. 16A2 (anu. .ansarii #AC) a-ricu.tura a &ost sectoru. caruia i s5a acordat cea +ai +are
atentie in cadru. ,ietei co+une' In acest do+eniu au &ost de,asite o/iecti(e.e .i+itate a.e unei !0one de .i/er
schi+/" sau a.e unei !uniunii (a+a.e") in&a,tuindu5se o (erita/i.a co+unitate euro,eana econo+ica'
Du,a unii s,ecia.isti #AC nu a inse+nat decat o co+,ensatie o&erita 8rantei' Intr5ade(ar) .a ni(e.u. anu.ui
16=E 8ranta se te+ea de #iata Co+una' Industria &rance0a a(ea nu+eroase +oti(e de in-ri1orare intr5o
in&runtare directa cu concurentii sai (est5euro,eni' A construi o ,iata unica ,entru o industrie nationa.a cu
structuri in(echite) i+,orta un risc considera/i.' 8ranta era insa o ade(arata !,utere a-rico.a"' De aceea ea a
ince,ut sa rec.a+e cu asiduitate uni&icarea ,iete.or a-rico.e) ca o contra,artida .o-ica a !uniunii (a+a.e"' Cand
anu+ite -u(erne occidenta.e se o,uneau ,o.iticii a-rare co+une Char.e de Hau..e atra-ea atentia cu &er+itate)
ca nu ,utea &i conce,uta o Euro,a unita &ara o a-ricu.tura inte-rata'
In(ersunarea 8rantei de a rea.i0a intr5un ter+en cat +ai scurt o ,iata co+una a-rico.a n5ar &i a(ut succes)
daca n5ar &i e2istat s,ri1in constant din ,artea O.andei si a Co+isiei E2ecuti(e' Un ast&e. de s,ri1in se e2,.ica
&oarte usor% a-ricu.tura o.ande0a atinsese de1a stadiu. industria.' Era) deci) co+,etiti(a' In consecinta)
,roducatorii din !tara .a.e.e.or" a(eau tot interesu. sa &a(ori0e0e .i/era.i0area schi+/uri.or) sa incura1e0e
&or+area unei +ari ,iete unice a-rico.e'
Si +ai i+,ortant s5a do(edit a &i s,ri1inu. Co+isiei E2ecuti(e' Actiunea sa a &ost deter+inanta' Acest ro.
de ,ri+ ordin a &ost 1ucat inca de .a ince,ut) adica din anii 16=E516A1 in +o+entu.) in care se e.a/orau
,rinci,ii.e &unda+enta.e a.e ,ietei co+une a-rico.e'
Dintre &actorii deter+inanti ai inc.uderii a-ricu.turii in ,iata co+una au &ost si cei de ordin e2tern) ca de
e2e+,.u) di+inuarea de,endentei econo+ice a CEE &ata de SUA ca ,rinci,a. ri(a. co+ercia. si o/.i-ati(itatea
res,ectarii de catre CEE a ,rinci,ii.or Acordu.ui Henera. ,entru Tari&e si Co+ert (HATT)'
In concluzie ) inte-rarea euro,eana nu se ,utea rea.i0a &ara a-ricu.tura' Art' *E a. Tratatu.ui de .a o+a
sti,u.a% #Piata comuna cuprinde si agricultura si comertul cu produse agricole. Prin produse agricole se
inteleg produsele solului, cresterea animalelor si pescuitul, ca si produsele de prima transformare aflate
in raport direct cu acestea$.
Prin PAC tarile membre si"au dorit atingerea urmatoarelor obiective:
cresterea ,roducti(itatii in a-ricu.tura) ,ro+o(area ,ro-resu.ui tehnic) asi-urand de0(o.tarea rationa.a
a ,roductiei a-rico.e si uti.i0area o,ti+a a &actori.or de ,roductie) indeose/i a +unciiI
asi-urarea unui ni(e. de (iata echita/i. ,o,u.atiei a-rico.e) in s,ecia. ,rin ridicarea (enitu.ui
indi(idua. a. ce.or ce .ucrea0a in a-ricu.turaI
sta/i.i0area ,iete.orI
-arantarea securitatii in a,ro(i0ionareI
asi-urarea de ,returi re0ona/i.e ,entru consu+atori'
#AC a Uniunii Euro,ene a &ost &or+u.ata in art' *E a. Tratatu.ui de .a o+a' )a baza PAC au fost
asezate urmatoarele trei principii determinante:
a) crearea unei singure piete 4comune5 de produse agricole) care sa circu.e .i/er .a ,returi co+une in
tari.e +e+/reI
*0
/) introducerea notiunii de preferinta comunitara si res,ectarea ei o/.i-atorie de toate tari.e +e+/re si
cetatenii .orI continutu. acestei notiuni este ace.a) ca in co+ertu. de ,roduse a-rico.e sunt ,re&erate
,roduse.e co+unitare) cu+,aratorii de ,roduse din a&ara Uniunii Euro,ene &iind o/.i-ati sa su,orte
su,ra,retI
c) solidaritatea financiara a state.or +e+/re a.e Uniunii Euro,ene) in sensu. ca e.e ,artici,a i+,reuna
.a constituirea resurse.or si .a ansa+/.u. che.tuie.i.or #AC' Ca instru+ent de rea.i0are a &ost constituit
8ondu. Euro,ean de Orientare si Harantare A-rico.a'
La ,este ,atru decenii de &unctionare a #AC or-ane.e a/i.itate a.e Uniunii Euro,ene a,recia0a ca aceasta
,o.itica s5a situat .a ina.ti+ea ,rinci,a.e.or atri/utii ce5au &ost con&erite'
Ca ur+are a #AC) Uniunea Euro,eana a de(enit +ai +u.t decat autosu&icienta .a +a1oritatea ,roduse.or
a-rico.e' Consu+atoru. euro,ean care se o,reste asta0i in &ata ra&turi.or +a-a0ine.or co+unitare are
,osi/i.itatea sa o,te0e ,entru o +are (arietate de ,roduse a-rico.e ori-inare din ce.e ,atru co.turi a.e Uniunii'
8.2 .ecanismul de spri6inire a PAC
O/iecti(e.e Tratatu.ui de .a o+a ,ri(ind a-ricu.tura nu ,uteau &i rea.i0ate nu+ai ,rin &unctionarea
+ecanis+e.or ,ietei' Li/era concurenta intr5un s,atiu econo+ic &or+at din econo+ii cu ni(e.uri di&erite de
de0(o.tare) dis,aritati structura.e si de (enituri) risca sa se trans&or+e dintr5un &actor de ,ro-res econo+ic intr5
un &actor de de0inte-rare euro,eana'
Mecanis+u. de inte-rare a.es a &ost or-ani0area co+una a ,iete.or (OC#)' Siste+u. OC# a cu,rins tre,tat
61P din ,roductia a-rico.a) +ecanis+e.e de inter(entie di&erind de .a o ,iata .a a.ta' Dinco.o insa de
etero-enitatea re0u.tata) ana.i0a OC# re.e(a trei e.e+ente de&initorii%
unicitatea ,ietei ,rin deter+inarea ,returi.or co+uneI
-arantarea ,returi.or ,rin inter(entii ,e ,iata internaI
un siste+ de ,rotectie .a &rontiera a ,ietei euro,ene ,entru asi-urarea ,re&erintei co+unitare'
In &unctie de +ode.u. in care se re-asesc si interactionea0a ce.e trei e.e+ente ,e di&erite ,iete) OC#
cunosc ur+atoare.e &or+e) de.i+itate du,a ,rinci,a.u. instru+ent de inter(entie%
or-ani0atii co+une ,rin ,ret -arantatI
or-ani0atii co+une ,rin su/(entii directeI
or-ani0atii co+une ,rin ,rotectie e2terna'
#rinci,a.a &or+a de or-ani0are a ,iete.or .a ni(e.u. co+unitar) aco,erind a,ro2i+ati( 70P din ,roduse.e
a-rico.e) o re,re0inta OC# ,rin ,ret -arantat'
De ase+enea ,entru a,ro2i+ati( *0P din ,roductia a-rico.a se asi-ura -arantare +ini+a) &ie doar ,rin
,rotectie e2terna (2=P)) &ie ,rin su/(entii directe(=P)'
Sche+a c.asica de inter(entie ,e ,iete.e a-rico.e euro,ene o re,re0inta insa OC# ,rin ,ret -arantat)
cu,rin0and re-.e+entarea ,iete.or interne ,rin ,returi co+une si un siste+ de ,rotectie e2terna' Toate
che.tuie.i.e antrenate de acest siste+ sunt su,ortate din 8ondu. Euro,ean de Orientare si Harantare A-rico.e
(8EOHA) 5 +ectiunea ;arantare(&inantea0a che.tue.i .e-ate de sustinerea ,returi.or ,roduse.or a-rico.e si care
&aceau o/iectu. re-.e+entari.or in (i-oareISe rea.i0ea0a ,rin inter(entii ,entru re-.area ,iete.or a-rico.e)
restrinctii .a e2,ort) a1utoare a-rico.e) etc' Aceste ch' Mai ur+ea0a sa co+,ense0e ,ierderi.e a-ricu.tori.or care
re0u.tau in ur+a +ecanis+u.ui de a,.icare a #AC' Acestei sectiuni ii re(enea +a1oritatea co(irsitoare a
/u-etu.ui destinat a-ricu.turii'60P)
Sectiunea Orientare (are ro.u. de a sustine &inantarea re&or+e.or structura.e) rea.i0area o/iecti(e.or
de ,o.itica structura.a)s,ri1inirea de0(o.tarii)etc')
Acest re-i+ /a0at ,e &i2area unor ,returi -arantate are in (edere asi-urarea unor (enituri sti+u.atorii
,entru ,roducatorii a-rico.i'
Ca ,rinci,iu) ,retu. ,.atit acestora se sta/i.este du,a .e-i.e ,ietei) adica in &unctie de ra,ortu. dintre
cerere si o&erta' In &a,t) acest .i/era.is+ a &ost atenuat) ,recu+ s5a +ai +entionat ,rin e2istenta unui sistem de
sustinere care a -arantat un ,ret +ini+ in ca0u. scaderii cursu.ui ,e ,iata' #e ,.an e2tern s5a reusit de&inirea
unui siste+ de ,rotectie uni&or+a .a ,eri&eria Co+unitati.or si care a asi-urat a-enti.or econo+ici o
K,re&erintaL &ata de concurentii din tari.e terte' Aceasta K,re&erinta co+unitaraL re,re0enta sta/i.irea unei
su,rata2e .a i+,ort) care a(ea dre,t sco, sa se aduca ,retu. e2tern .a ni(e.u. ce.ui intern' Un +ecanis+ intarit
de ,rotectie) ta2e co+,ensatorii se adau-a ,re.e(ari.or ,entru a se duce .u,ta i+,otri(a ,returi.or de du+,in-
.a i+,ort'
*1
In consecinta) ,returi.e ,roduse.or ,e ,iata a-rico.a ,ot &.uctua .i/er intre +ini+) pret prag) care ser(este
ca /a0a ,returi.or -arantate si un +a2i+u+) pret plafon) care este ,retu. indicati() ,e /a0a caruia se
dec.ansea0a auto+at i+,ortu.' Intre ce.e doua .i+ite) &i2ate o&icia.) ,iata se +isca in &unctie de cerere si o&erta)
ca un Ksar,e intr5un tune.L) osci.and cotidian intre ,retu. ,ra- si ce. ,.a&on'
Deci) +ecanis+u. de &unctionare a #AC se /a0ea0a ,e un siste+ co+,.icat de ,returi) care ser(esc ca
re-u.ator a. ,ietei .i/ere'
A. Preturile 9 gid' Se &i2ea0a anua. de catre Consi.iu. de Ministri a. UE .a incheierea co+,aniei
a-rico.e) &iind su&icient de re+uneratorii ,entru a-ricu.tori) &ara a .e0a insa interese.e consu+atori.or
a) Pretul 9 indicativ' Este ce. +ai re,re0entati( dintre ,returi.e $ -hid ,rin i+,ortanta ,roduse.or .a
care se re&era' Acest ,ret se sta/i.este ,entru cerea.e) ore0) 0ahar) .a,te ,ra&) unt) u.ei de +as.ine) de
&.oarea soare.ui' #unctu. -eo-ra&ic de re&erinta ,entru &i2area ,retu.ui indicati( este 0ona cea +ai
de&icitara ,entru cerea.eI 0ona cea +ai e2cedentara in ca0u. 0aharu.uiI si ansa+/.u. Co+unitatii
,entru .a,te.e ,ra&) u.eiuri'
/) Pretul de orientare' Se &i2ea0a ,entru carne de /o(ine si (in' #rocedura de inter(entie dec.ansea0a
cand ,retu. de ,iata co/oara su/ ni(e.u. ce.ui de orientare' In ca0u. carnii de /o(ine) ,retu. de
orientare se ra,ortea0a .a ,retu. ,ra-) care su&era in&.uenta i+,orturi.or' Ast&e.) daca ,retu.
internationa. este in&erior ,retu.ui de orientare) ,roduse.e straine sunt su,use ta2e.or din tari&u. (a+a.
co+un% daca ta2a nu este su&icienta) di&erenta se aco,era cu o ,re.e(are' In ca0u. (inu.ui) ,retu. de
orientare deri(a din ,retu. de re&erinta) care cuanti&ica si (o.u+u. i+,orturi.or'
c) Pretul obiectiv' In ca0u. tutunu.ui /rut) ,retu. o/iecti( se &i2ea0a ,entru &iecare ,.antatie .a un ni(e.
ce se considera re+unerator ,entru ,.antatorii de tutun' #entru &a/ricantii) care achi0itionea0a
,roductia co+unitara .a ,returi su,erioare ce.or din co+ertu. internationa.) se acorda o ,ri+a ,entru
aco,erirea di&erentei'
d) Pretul de baza' Se uti.i0ea0a ca ,ret de re&erinta ,entru carnea de ,orcine si ,entru ,roduse.e
su/sectoru.ui ,o+ico. si hortico.' #entru ,roduse.e ,o+ico.e si hortico.e ,retu. de /a0a se ca.cu.ea0a
ca +edie arit+etica a ce.or +ai sca0ute cotatii .a care s5au e&ectuat achi0itii de ast&e. de ,roduse ,e
,iata co+unitara in u.ti+ii trei ani'
'. Preturile garantate. #ornind de .a ,returi.e -hid ,re0entate anterior) Consi.iu. de Ministri a. UE
sta/i.este ,returi.e -arantate .a care or-anis+e.e de achi0itii cu s,ri1inu. statu.ui au o/.i-atia de a cu+,ara
,roduse.e o&erite de ,roducatori' Dintre ,returi.e -arantate ce. +ai re,re0entati( este ,retu. de inter(entii'
a) Pretul de interventie' Deri(a din ,retu. indicati( si se a,.ica .a cerea.e) 0ahar) .a,te ,ra&) u.eiuri) unt'
#entru cate(a ,roduse se &i2ea0a) de ase+enea) ,returi de inter(entie deri(ate) care inre-istrea0a
di&erente.e re-iona.e in &unctie de che.tuie.i.e de trans,ort' #returi.e de inter(entie sunt insotite de
a+e.iorari .unare) in sco,u. incura1arii (an0ari.or de ,roduse ,e toata durata co+,aniei a-rico.e'
/) Pretul de cumparare' e,re0inta ,retu. .a care or-anis+e.e de inter(entie achi0itionea0a ani+a.e (ii
(/o(ine)) carne de /o(ine si ,orcine) ,recu+ si ,roduse ,o+ico.e si hortico.e' #retu. de cu+,arare se
&i2ea0a de catre Consi.iu. de Ministri si este deri(at din ,retu. de /a0a si ce. de orientare'
c) Pretul minim' Este uti.i0at ,entru achi0itionarea s&ec.ei de 0ahar' Se &i2ea0a .uand ca ,unct de
re&erinta 0ona cea +ai e2cendentara din cadru. UE' Acest ,ret sta .a /a0a contracte.or dintre
,roducatori si &a/ricanti) re-.e+entand cantitati.e ,e care &a/ricantii au o/.i-atia sa .e ,reia) ,recu+ si
,retu. de achi0itionare) care in nici un ca0 nu ,oate &i in&erior ,retu.ui +ini+'
d) Pretul de retragere' #entru &ructe si ,roduse.e hortico.e este echi(a.ent cu 30570P din ,retu. de
/a0a' E. nu este un ,ret -arantat) dar ,roduce e&ecte ase+anatoare' Cand ,retu. ,ietei este in&erior
,retu.ui de retra-ere) or-ani0atii.e ,roducatori.or nu (and ,roduse.e .or co+ercianti.or) ,ana cand
,iata nu (a reactiona ,o0iti() in sensu. resta/i.irii ,returi.or' Co+erciantii (or ,ri+i o o su/(entie de
.a 8EOHA care) .a randu. .or) ra+/ursea0a or-ani0atii.or ,roducatori.or) cores,un0ator cantitati.or ce
tre/uiau ,re.uate) o su+a echi(a.enta) .a un ,ret +ai +ic cu =P decat ,retu. de retra-ere'
C. Preturile de intrare. Aceste ,returi se sta/i.esc de catre Consi.iu. de Ministri a. UE' O/iecti(u.
&unda+enta. a. acestor ,returi este de a i+,iedica ,roduse.e i+,ortate sa ,atrunda ,e ,iata co+unitara .a un
ni(e. care sa e.i+ine co+,etitia cu ,roductia interna' In -enera.) ,returi.e de intrare se &i2ea0a .a un ni(e.
a,ro,iat de ,returi.e -hid) +ar1a di&erentia.a re,re0entand costuri.e de trans,ort'
a) Pretul 9 prag' Se &i2ea0a ,entru toate ,roduse.e ,e /a0a ,returi.or indicati(e sau de inter(entie' E. se
,oate de&ini ca ,retu. ce. +ai sca0ut a. unui co+erciant dintr5o terta tara) care e2,orta ,e ,iata
co+unitara'
*2
/) Pretul de referinta' Se ca.cu.ea0a de catre Co+isia E2ecuti(a ,entru intre-u. an a-rico.' Acest ,ret
se a,.ica (inuri.or) &ructe.or si ,roduse.or hortico.e' In ca0u. (inu.ui) ,retu. re,re0inta +edia
arit+etica a costuri.or de ,roductie din state.e +e+/re a.e #ietei Co+une' #entru &ructe si ,roduse.e
hortico.e ca.cu.u. este ase+anator) tinandu5se cont de &a,tu.) ca costuri.e de ,roductie cores,und
,iete.or cu e2cedente.e ce.e +ai +ari din cadru. UE in u.ti+ii trei ani'
A,.icarea +ecanis+e.or de s,ri1inire a #AC a &ost aco+,aniata de o ,uternica sustinere &inanciara din
,artea /u-etu.ui co+unitar (,este A=P din /u-etu. CEE in 1670 si circa 3EP in u.ti+u. deceniu a. sec' @@5
.ea)) care .a randu. sau a condus .a o crestere e2,.o0i(a a ,roductiei a-rico.e si a stocuri.or'
Siste+u. de sustinere a ,returi.or a &acut) ca inca in 167* Co+unitatea sa5si asi-ure in ,ro,ortie de 100P
necesaru. de cerea.e) carne de /o(ine) ,roduse .actate) carne de ,asare si .e-u+e'
I+ense.e che.tuie.i ,entru a-ricu.tura e&ectuate din /u-etu. co+unitar (,este A0 +.rd R in 166A)) cresterea
stocuri.or de ,roductie a-rico.a au o/.i-at autoritati.e co+unitare sa ado,te +asuri.e de re&or+are a #AC)
,entru ca aceasta sa ras,unda noi.or rea.itati'
8.!. (eforma Politicii Agricole Comunitare: necesitate, noi orientari
In u.ti+u. deceniu a. sec' @@5.ea re&or+a ,o.iticii a-rico.e co+une a de(enit de nee(itat' #rin -arantarea
unui ni(e. ridicat a. ,returi.or de ,roductie) #AC a &a(ori0at acu+u.area unor e2cendente i+,ortante .a
,rinci,a.e.e ,roductii a-rico.e) cu+ sunt cerea.e.e) carnea de (ita si .a,te.e' #e de a.ta ,arte ,ro-resu. tehnic din
a-ricu.tura .e5a ,er+is ,roducatori.or sa5si s,oreasca su/stantia. randa+ente.e) iar +utatii.e inter(enite in
-usturi.e si ,re&erinte.e consu+atori.or au antrenat o di+inuare a cererii' In aceasta situatie) Co+unitatea a &ost
ne(oita sa consacre din ce in ce +ai +u.ti /ani ,entru e2,ortu. e2cedente.or ,e ,iata +ondia.a .a ,returi
su/(entionate' A re0u.tat) deci) o crestere a che.tuie.i.or /u-etare a.e #AC) &ara o s,orire cores,un0atoare a
(enituri.or a-ricu.tori.or'
I+,ortanta ,o.iticii a-rico.e co+une a UE cu ti+,u. s5a redus si din a.te considerente' Ast&e.) o ,arte a
atri/utii.or sa.e in do+eniu. de0(o.tarii rura.e au &ost ,re.uate de ,o.itici.e socia.e si re-iona.e) iar crearea ,ietei
unice a /unuri.or industria.e si ser(icii.or a ,re.uat) .a randu. sau) un intre- e(antai de acti(itati co+unitare)
care anterior &aceau o/iectu. #AC'
Luand in consideratie as,ecte.e de +ai sus) in anu. 1662 Uniunea Euro,eana a .ansat cea +ai ,ro&unda
re&or+a a #AC) intre,rinsa ,ana atunci' 8ara a a&ecta ,rinci,ii.e sa.e de /a0a) schi+/ari.e aduse de aceasta
re&or+a au (i0at reducerea e2cedente.or de ,roduse a-rico.e) di+inuarea ,returi.or de consu+ si s,ri1inirea
a-ricu.tori.or care au cea +ai +are ne(oie de a1utor'
#rin re&or+a #AC din 1662) dis,o0iti(u. de s,ri1in a. a-ricu.turii s5a schi+/at' E. nu se +ai /a0ea0a ,e
sustinerea ,returi.or a-rico.e ridicate) ci ,e s,ri1inirea (enituri.or a-rico.e ,rin ,.ati co+,ensatorii directe'
O/iecti(e.e esentia.e a.e ,o.iticii a-rico.e co+une) +odi&icata ,rin re&or+a din 1662) sunt%
- +entinerea UE in randu. ,roducatori.or si e2,ortatori.or de ,roduse a-rico.e ,rin cresterea
co+,etiti(itatii &er+ieri.or sai atat ,e ,iata interna) cat si ,e ,iete.e e2terneI
- reducerea ,roductiei .a di+ensiuni.e cererii e&ecti(e de ,e ,iataI
- concentrarea a1utoru.ui ,entru sustinerea (enituri.or a-ricu.tori.or care au cea +ai +are ne(oie de
s,ri1inI
- incura1area &er+ieri.or sa nu5si a/andone0e terenuri.eI
- ,rote1area +ediu.ui a+/iant si de0(o.tarea ,otentia.u.ui natura. a. sate.or'
In ur+a re&or+ei din 1662) costu. ,o.iticii a-rico.e co+une a de(enit +u.t +ai su,orta/i. ,entru
-u(erne.e tari.or co+unitare) .ucru ce nu ar &i &ost ,osi/i. ,rin continuarea situatiei anterioare' In situatia
res,ecti(a costu. s5ar &i ridicat in 32 +i.iarde de EUO) in 1667) ,e cand in ur+a re&or+ei e. s5a redus .a *6
+i.iarde EUO'
Cea +ai +are ,arte a acestui /u-et ser(este acu+ ,.atii a1utoare.or directe ,entru a-ricu.tori) iar o ,arte
+ai ,utin i+,ortanta (a continua sa su,orte e2cedente.e si sa su/(entione0e e2,orturi.e'
Datorita reducerii ,returi.or -arantate) &er+erii co+unitari au de(enit +ai co+,etiti(i atat ,e ,iata
interna) cat si ,e ,iete.e e2terne'
Natura re&or+ei are daru. sa schi+/e +odu. de &unctionare a siste+u.ui de sustinere a a-ricu.turii
co+unitare' e&or+a ,re(ede) ,entru ,ri+a data) ni(e.uri di&erite de co+,ensare in di(erse re-iuni a.e Uniunii)
a(and ca /a0a de ca.cu. statistici.e ,roductiei si randa+entu.' Mai +u.t) su+a co+,ensatii.or nu +ai de,inde)
ca inainte) doar de ,ret) ci si de cantitatea ,rodusa'
**
#entru cerea.e) co+,ensatii.e de,ind acu+ de +ari+ea su,ra&etei de teren cu.ti(at si de .oca.i0area
acestuia' A1utoru. acordat crescatori.or de /o(ine de,inde atat de di+ensiuni.e se,te.u.ui) cat si de +etoda de
crestere ,racticata'
In siste+u. anterior) /a0at ,e sustinerea ,retu.ui &ara i+,unerea de .i+ite .a cantitati.e de ,roduse
a-rico.e) in ,erioade.e cand ,returi.e erau in-hetate) &er+ierii nu a(eau a.ta ,osi/i.itate de a5si +ari (enituri.e
decat ,rin cresterea randa+ente.or) ,roducand) asadar) +ai +u.t' In ,re0ent) ei ,ri+esc o co+,ensatie de (enit
inte-ra.) &ara a &i o/.i-ati sa ,roduca +ai +u.t'
Siste+u. actua. de sustinere directa a (enituri.or a-ricu.tori.or nu +ai creea0a de,endenta acestora de o
anu+ita &or+a de asistenta ,u/.ica'
In siste+u. re&or+at) de du,a 1662 cea +ai +are ,arte a (enituri.or a-ricu.tori.or UE ,ro(ine de ,e ,iata
si nu dintr5un +ecanis+ so&isticat &ara .e-atura cu ,rinci,ii.e ,ietei' A1utoru. actua. ,entru sustinerea
(enituri.or constituie un su,.i+ent'
Asa cu+ au atratat u.ti+ii ani) re&or+a ,er+ite o sta/i.i0are a ,roductiei .a un ni(e. +ai a,ro,iat de
consu+u. co+unitar cu care inainte de 1662 se ,ierduse .e-atura necesara' Sin-ura ratiune de crestere a
,roductiei) in ,re0ent si (iitor) o constituie identi&icarea de noi ,iete de des&acere .a e2,ort' Aceste ,iete sunt si
(or &i) insa) a,ro(i0ionate cu ,roduse a-rico.e co+unitare ,rin e2,orturi in conditii concurentia.e si nu
su/(entionate sau cu su/(entii reduse'
Datorita reducerii ,returi.or) ,roduse.e a-rico.e au tendinta de a a1un-e .a cu+,aratoru. &ina. +ai ie&tine'
#otri(it ca.cu.e.or esti+ati(e a.e e2,erti.or UE) econo+ii.e ce ur+ea0a a &i o/tinute de ,o,u.atie ,e aceasta
/a0a se ci&rea0a .a 12 +i.iarde EUO anua.'
Un a.t do+eniu in care consu+atorii au de casti-at de ,e ur+a re&or+ei #AC din 1662 este ca.itatea
,roduse.or a-rico.e' O anu+ita ,reocu,are in acest sens a ince,ut sa se +ani&este inca din 16E=) cand Co+isia
Euro,eana a atras atentia asu,ra .ui) dar du,a 1662 s5a intensi&icat aceasta ,reocu,are'
#ornindu5se de .a ideea ca ,roduse.e de ca.itate ar tre/ui sa /ene&icie0e de o /oni&icatie &ata de ,roduse.e
de +asa) s5au introdus o sea+a de re-u.i' Intre e.e se a&.a si aceea de uti.i0are a tichete.or s,ecia.e si a
certi&icate.or de -arantare a ca.itatii' De ase+enea) s5a ado,tat o re-.e+entare ,ri(ind +etode.e de ,roductie
/io.o-ica a ,roduse.or a-rico.e si a +ar&uri.or a.i+entare'
Ca+,ania &acuta in &a(oarea unei ca.itati su,erioare a ,roduse.or n5ar tre/ui sa ec.i,se0e e&orturi.e in
(ederea sta/i.irii unor nor+e se(ere de i-iena ,entru /unuri.e a.i+entare a.e UE si &urni0area de in&or+atii
adec(ate consu+atori.or des,re (a.oarea dietica a a.i+ente.or' #otri(it unei dec.aratii &acute in anu. 2000 de
Consi.iu. cu ,ro/.e+e.e sanatatii si consu+u.ui UE) AA .a suta dintre euro,eni considera ca or-anis+e.e
+odi&icate -enetic (OHM) sunt ,ericu.oase ,entru sanatate) iar E1 .a suta ar dori sa ai/a +ai +u.te in&or+atii
asu,ra riscu.ui consu+u.ui de OHM'
In acest sens) Co+isia Euro,eana are in (edere a(i0area co+ercia.i0arii OHM in Euro,a) cu conditia ca
,roducatorii sa se con&or+e0e unui set de re-u.i ce ur+ea0a a &i ado,tate de #ar.a+entu. Euro,ean si rati&icat
u.terior de ,ar.a+ente.e state.or co+unitare) in decurs de un an si 1u+atate'
e-.e+entari.e res,ecti(e ur+aresc inre-istrarea si etiche.a1u. se(er a. ,roduse.or a-rico.e ce contin
OHM) inter0icerea uti.i0arii -ene.or re0istente .a anti/iotice si crearea unui re-istru ,u/.ic ,rin care sa se o&ere
consu+atori.or ,osi/i.itatea de a se in&or+a asu,ra naturii si ,ro(enientei acestor OHM5uri'
Acestea si a.te +odi&icari a.e Deci0iei nr' 67Q*= CE) ado,tata in anu. 1667) re&eritoare .a etiche.a1u. OHM
ar tre/uie sa resta/i.easca increderea consu+atori.or si ,iete.or in a.i+ente.e ce contin or-anis+e +odi&icate
-enetic'
In 8ranta du,a su,ra&ete.e cu.ti(ate cu -rau si ,oru+/ trans-enetic) desco,erite in ,ri+a(ara anu.ui 2000)
au &ost identi&icate in toa+na ace.uiasi an ,.antatii de soia conta+inate cu se+inte trans-enetice' Cu.turi.e
res,ecti(e au &ost distruse' Actionand in aceeasi directie cu aceste +asuri de ca.itate si i-iena) re&or+a #AC din
1662 incura1ea0a +ode.e.e a-rico.e +ai ,utin intensi(e) dar +ai sanatoase'
In ,ri+a(ara anu.ui 1666) .a Consi.iu. Euro,ean tinut .a ;er.in s5a ado,tat un nou set de re&or+e)
denu+it) !A-enda 2000") cu o/iecti(u. dec.arat de +oderni0are a ,o.itici.or UE) inc.usi( in a-ricu.tura'
A,reciindu5se ,o0iti( continutu. si re0u.tate.e re&or+ei ,o.iticii a-rico.e co+une) din 1662) in !A-enda
2000" se arata% !Noua #AC re,re0inta un ,as inainte s,re sustinerea econo+iei rura.e in sensu. .ar- si nu nu+ai
a. ,roductiei a-rico.eI ea -arantea0a re+unerarea a-ricu.tori.or du,a ceea ce ,roduc si ,entru contri/utia .or
-enera.a adusa societatii"'
Du,a cu+ se ,oate o/ser(a din aceasta a,reciere si se (a (edea +ai de,arte) ,rinci,a.a orientare a
+oderni0arii ,o.iticii a-rico.e a UE re0ida in inte-rarea sa in cadru. rura.u.ui si a. +ediu.ui natura.'
*3
A-enda 2000 ,re(ede rea.i0area de noi actiuni in s,ri1inu. de0(o.tarii rura.e in ,erioada 20005200A si
cresterea unui +ode. a-rico. euro,ean' Acest +ode. tre/uie sa &ie !si+,.u" si +ai !(erde"% !cu consu+atorii
satis&acuti) cu ,eisa1 +ai curat) cu a-ricu.tori co+,etiti(i) cu che.tuie.i sta/i.e'
Noua ,o.itica de de0(o.tare rura.a tre/uie sa ,er+ita instaurarea unui cadru coerent su dura/i.) de natura a
-aranta (iitoru. 0one.or rura.e a.e Uniunii' Ea co+,.etea0a re&or+a ,iete.or ,rin actiuni (i0and ,ro+o(area
unei a-ricu.turi co+,etiti(e si +u.ti&unctiona.e in conte2tu. unei strate-ii a de0(o.tarii rura.e -.o/a.e'
8iecare stat +e+/ru a. UE tre/uie sa5si e.a/ore0e ,ro,riu. ,ro-ra+ de de0(o.tare rura.a) in concordanta
cu o/iecti(e.e sta/i.ite .a ni(e. co+unitar) si ,entru aceasta /ene&icia0a de s,ri1inu. &inanciar a. Uniunii'
#ro-ra+e.e res,ecti(e ,re(ad un +are nu+ar de +asuri di&erite) ,recu+% acordarea de a1utoare ,entru tinerii
a-ricu.tori) rea.i0area de actiuni ,ri(ind &or+area ,ro&esiona.a) ,ro+o(area de +etode a-rico.e +oderne) de
+ediu e&icient etc'
In viziunea Agendei 2111, noua politica de dezvoltare rurala se bazeaza pe doua principii esentiale:
descentra.i0area res,onsa/i.itati.or (de .a ni(e. UE .a ni(e. nationa.) si &.e2i/i.i0area ,ro-ra+arii) inte+eiata ,e
un .ar- e(antai de +asuri a,.ica/i.e in &unctie de ne(oi.e s,eci&ice a.e di&erite.or state +e+/re'
Acest ansamblu coerent de masuri urmareste trei obiective principale:
- Intarirea sectoare.or a-rico. si &orestier) acesta din ur+a &iind ,entru ,ri+a data recunoscut ca &iind
,arte inte-ranta din ,o.itica si de0(o.tarea rura.aI
- A+e.iorarea co+,etiti(itatii 0one.or rura.eI
- #rote1area +ediu.ui a+/iant si a ,atri+oniu.ui rura. a. Euro,ei'
Actiuni.e de ,rotectie a +ediu.ui a+/iant constituie sin-uru. e.e+ent o/.i-atoriu a. noii -eneratii de
,ro-ra+e de de0(o.tare rura.a' E.e re,re0inta) deci) un ,ro-res decisi( ,are recunoasterea ro.u.ui a-ricu.turii in
,rote1area si a+e.iorarea ,atri+oniu.ui natura. a. Euro,ei'
Un e.e+ent cheie a. strate-iei UE in +aterie de de0(o.tare rura.a este i+,.icarea ,o,u.atiei .oca.e in
identi&icarea so.utii.or .oca.e .a ,ro/.e+e.e .oca.e' Leader $ una din ce.e ,atru initiati(e co+unitare in cadru.
8ondu.ui de restructurare $ se s,ri1ina ,e succesu. ,ro-ra+e.or ,recedente in ce ,ri(este crearea de noi .ocuri
de +unca si rea.i0area de schi+/uri) de idei si e2,erienta in de0(o.tarea rura.a'
#AC acorda o i+,ortanta din ce in ce +ai +are .uarii in consideratie a o/iecti(e.or de +ediu incon1urator
si co+,.icarii s,orite a a-ricu.turi.or in -estionarea resurse.or natura.e si ,rotectia ,eisa1e.or'
Intre +asuri.e destinate ,ro+o(arii unei +ai +ari inte-rari a +ediu.ui in #AC &i-urea0a e2tinderea
inde+ni0atii.or co+,ensatorii acordate a-ricu.tori.or 0one.e de&a(ori0ate'
In ce ,ri(este si.(icu.tura) ea a &ost recunoscuta ca &acand ,arte inte-ranta din de0(o.tarea rura.a datorita
&unctii.or sa.e eco.o-ica) econo+ica) si socia.a'
e&or+a a-rico.a in curs de des&asurare cu inte-rarea e.e+ente.or de +ai sus si racordarea ei .a
,ro/.e+e.e de ordin +ai -enera. (a contri/ui .a crearea unui sector a-rico. cu ade(arat +u.ti&unctiona.) (ia/i. si
co+,etiti() -arantand (iitoru. re-iuni.or rura.e +ai &ra-i.e' Aceasta re&or+a si+,.i&ica &oarte +u.t
re-.e+entari.e in (i-oare' In sectoru. (ini(itico.) s,re e2e+,.u) actua.+ente e2ista o sin-ura re-.e+entare) in
.ocu. ce.or 2* anterioare' In ce ,ri(este de0(o.tare rura.a de ansa+/.u) ce.e noua re-.e+entari e2istente ,ana
acu+ au &ost in.ocuite de o sin-ura re-.e+entare cu,rin0atoare'
*=
Capitolul 7. Politica .onetara Europeana
0.1 %ipuri de aran6amente monetare: abordari conceptuale
Uniunea Euro,eana s5a inscris ireversibil ,e ca.ea in.ocuirii +onede.or tari.or +e+/re cu o +oneda
euro,eana' Tratatu. de .a Maastricht) intrat in (i-oare .a 1 noie+/rie 166*) sti,u.a ca) in ce.e din ur+a) uniunea
+onetara (a intra in &a0a sa &ina.a cu 1 ianuarie 1666) chiar daca un nu+ar restrans de tari +e+/re (or
inde,.ini criterii.e de con(er-enta si (or dori sa se .anse0e in acest co+,.e2 si di&ici.' #rin ur+are) natura su
.un-i+ea ,erioadei de tran0itie .a uni&icarea +onetara euro,eana (or tre/ui sa &ie deter+inate tre,tat) in ti+,
ce) acordu. cu ,ri(ire .a structuri.e econo+ice si ,o.itice cerute de uniunea +onetara) ,entru a &i dura/i.e) (a
tre/ui con(enit inainte de 166A' Ceea ce este e(ident) este consensu. cu ,ri(ire .a necesitatea unei inte-rari
+onetare co+,.e2e' Cand in Cee9end5u. *1 iu.ie $ 1 au-ust 166* tari.e s5au ,ronuntat i+,otri(a su,ri+arii
Siste+u.ui Monetar Euro,ean (SME)) ,o0itie sustinuta doar de Marea ;ritanie) ca o so.utie .a distorsiuni.e cu
care s5a con&runtat siste+u. in anu. 1662) e.e au se+na.at ca ,o.itice.e necesare sustinerii ,rocesu.ui de creare a
unei uniunii +onetare euro,ene sunt deter+inate' So.utii.e a.ternati(e de uniune +onetara) i+,.icand stadii
,utin e(o.uate de inte-rare si de ,astrare a +onede.or nationa.e) au &ost res,inse ca inco+,ati/i.e cu o/iecti(e.e
trasate ,rin Actu. Unic Euro,ean' O +oneda unica este o conditie indis,ensa/i.a ,entru a &ace o ,iata unica
euro,eana' In acest conte2t a,ar ur+atoare.e intre/ari%
Este rea.i0area uniunii +onetare un o/iecti( (a.a/i.>
Care sunt casti-uri.e ce se astea,ta de .a introducerea unei +onede unice>
Cat de +ari sunt costuri.e de in.ocuire a 1= +onede nationa.e cu o +oneda euro,eana>
Care sunt i+,.icatii.e ,o.itice si sectoria.e a.e unei +onede unice ,entru tari.e i+,.icate>
Care sunt conditii.e ce tre/uie inde,.inite ca +etoda unica sa re0iste ca eta.on a. ,rocesu.ui de
inte-rare>
De ce SME) du,a +ai +u.t de 1* ani de &unctionare s,ectacu.oasa) nu a &ost ca,a/i. sa e(ite
,resiuni.e s,ecu.ati(e) care au +arcat &unctionarea sa cu.+inand cu (ara .ui 1662 si ,ersistand si in 166*)
+arind incertitudinea ca un ast&e. de siste+ nu este a,t sa 1oace ro.u. ,entru care a &ost institutiona.i0at in
,erioada de tran0itie .a uniunea +onetara>
Acestea sunt doar cate(a dintre intre/ari.e .a care arti0anii ,rocesu.ui de inte-rare euro,eana incearca sa
ras,unda'
In aceasta ,arte a te+ei se (a ,re0enta o conce,tua.i0are a ti,uri.or de inte-rare +onetara) cu.+inand cu
de&inirea cate-oriei de uniune +onetara' #ara.e.) se (or ana.i0a &or+e.e a.ternati(e de uniune +onetara'
Deci) care sunt ti,uri.e de aran1a+ente +onetare>
Un -ru, de tari ,ot sa5si ,ro,una constituirea unei uniuni +onetare daca ,un in a,.icare rate identice a.e
do/an0i.or si a.e in&.atiei' Aceasta este de&initia uniunii +onetare e2,ri+and o serie de caracteristici +onetare)
care ,resu,un i+,.icit as if assumption ca e2ista o +oneda unica in cadru. -ru,arii' Aceasta ,resu,une ca o
uniune +onetara este co+,ati/i.a cu renuntarea .a +onede.e nationa.e' #entru ca ,re0u+tia !as if sa &ie
inde,.inita) este necesar) dar nu si su&icient ca%
Sa nu e2iste restrictii in ca.ea .i/erei circu.atii a ca,ita.uri.or in cadru. -ru,ariiI
Sectoare.e &inanciare a.e tari.or +e+/re sa &ie co+,.et inte-rate'
Tre/uie ,reci0at ca) daca +onede.e nationa.e nu sunt in.ocuite ,rintr5o +oneda unica si ,re0u+tia !as if
este inde,.inita) atunci rate.e de schi+/ (a.utar (or &i &i2ate chiar daca de 1ure nu s5a sta/i.it sa &ie &i2e' In
.iteratura de s,ecia.itate se identi&ica si a.te ti,uri de aran1a+ente +onetare) care din ,unct de (edere teoretic se
a,ro,ie ca esenta de conce,tu. de uniune +onetara
*A
In ,ri+u. rand) este ca0u. uniunii valutare, o &or+a de uniune +onetara ,re&erata de Uniunea
Euro,eana) care i+,.ica tari +e+/re care ado,ta o sin-ura +oneda' O uniune (a.utara nu ,oate &unctiona &ara
o +oda.itate ,er&ecta a ca,ita.uri.or intre tari.e ,artici,ante .a -ru,are si o co+,.eta inte-rare a sectoare.or
&inanciare' #rin ur+are) crearea unei uniuni (a.utare tre/uie ,recedata de in.aturarea tuturor o/staco.e.or in
ca.ea .i/eri circu.atii a ca,ita.uri.or intre tari.e +e+/re si crearea unei structuri .e-a.e co+une) care sa &aci.ite0e
co+,.eta inte-rare a sectoare.or &inanciare nationa.e'
#rin ur+are) intr5o uniune (a.utara (a tre/ui sa e2iste doar un sin-ur e+itent inde,endent a. +onedei
unice) care (a &i res,onsa/i. ,entru ,o.itici.e +onetare si a.e cursuri.or de schi+/' Ori ce a.t ,achet de
aran1a+ente institutiona.e care (or ,er+ite tari.or +e+/re sa ,astre0e o anu+ita autono+ie +onetara) totusi
re.ati( .i+itata) (or ,utea sa ser(easca intaririi credi/i.itatii uniunii si sa5si con&ere dura/i.itate'
Un a. doi.ea ti, de aran1a+ent +onetar este ce. nu+it uniunea cursurilor de sc+im) si i+,.ica o &i2are
ire(oca/i.a a cursuri.or (a.utare intra5-ru,are conco+itent cu o .i/era circu.atie a ca,ita.uri.or intre tari.e
i+,.icate' #rin co+,aratie cu &or+a anterioara) aceasta &or+a de inte-rare +onetara nu ,resu,une crearea si
&unctionarea unei /anci centra.e a -ru,arii' ;anci.e centra.e nationa.e continua sa &ie res,onsa/i.e de e+isiunea
+onede.or nationa.e si de e(o.utia cursuri.or acestora' Intr5o uniunea a cursuri.or de schi+/ tari.e +e+/re isi
re0er(a un -rad ridicat de autono+ie +onetara in ra,ort cu uniune (a.utara' Totusi) su(eranitatea +onetara
nationa.a identi&icata cu o uniune a rate.or de schi+/ este +ai de-ra/a i.u0orie decat e&ecti(a' Tari.e +e+/re)
care au a.es sa5si e2ercite autono+ia +onetara si e.a/orea0a ,o.itici inde,endente de ce.e a.e ,arteneri.or .a
-ru,are +ai de(re+e sau +ai tar0iu (or &i &ortate sa ,rocede0e .a +odi&icari a.e cursu.ui (a.utei nationa.e'
Aceasta insea+na ca ,artici,area .a o uniune a cursuri.or de schi+/ de(ine tre,tat inco+,ati/i.a cu ,racticarea
unei ,o.itici +onetare autono+e' Cu a.te cu(inte) restrictii.e i+,.icate de &i2area ire(oca/i.a a cursuri.or de
schi+/ in cadru. -ru,arii) asu,ra +anierei de i+,.e+entare a unor ,o.itici +onetare nationa.e &ac a,roa,e
insesi0a/i.e di&erente.e rea.e intre ce.e doua &or+e de inte-rare +onetara) din ,unct de (edere a. -radu.ui de
autono+ie +onetara ,e care ar dori5o tari.e +e+/re'
#e de a.ta ,arte) aceste doua &or+e de uniune +onetara sunt sensi/i. di&erite in cate(a coordonate' Intr5o
uniune (a.utara) ,rin de&initie) nu e2ista cursuri de schi+/ intra5-ru,are' #rin ur+are) incertitudini.e cu ,ri(ire
.a cursuri.e de schi+/ se +ai ,astrea0a doar intre cursu. +onedei unice si (a.ute.e terte' #rin co+,aratie) in
ca0u. unei uniuni a cursuri.or de schi+/ e2ista) ine(ita/i.) -rade di&erite de incertitudine +onetara re.ati( in
/anda de &.uctuatie con(enita' Conce,tu. de &i2itate ire(oca/i.a a cursuri.or de schi+/) ,rin natura sa) nu a
&unctionat niciodata cu ade(arat' Cu a.te cu(inte) strate-ii.e ado,tate de -u(erne.e trecute sau ,re0ente ,ot &i
re0u+ate sau +odi&icate de a.te e2ecuti(e cu a.te o,tiuni ,o.itice si sectoria.e ceea ce ,oate a&ecta &i2area
ire(oca/i.a a cursuri.or de schi+/ sau -enera a,.icarea di&erite.or ti,uri de restrictii in ca.ea .i/erei circu.atii a
ca,ita.uri.or sau chiar retra-erea din uniunea cursuri.or (a.utare'
In a. trei.ea rand se indi(idua.i0ea0a uniunea li)erei circulatii valutare care ,resu,une o .i/era circu.atie
a +onede.or tari.or ,artici,ante' ate.e de schi+/ in interioru. -ru,arii nu (or &i &i2ate de 2ure. Totusi) ,entru
ca toate +onede.e nationa.e sa ra+ana &unctiona.e ,e ter+en .un-) state.e +e+/re nu ,ot a,.ica ,o.itici
+onetare rea. autono+e in ra,ort ce ce.e.a.te' Co+,etitia +onetara i+,.icata de acest ti, de uniune +onetara
(a &ace ca) tre,tat) une.e +onede sa &ie e.i+inate din circu.atie' #entru ca -u(erne.e sa nu su,orte costuri.e
,o.itice a.e riscu.ui de e.i+inare a +onedei ,ro,rii) o ast&e. de -ru,are +onetara (a tinde sa incura1e0e ,o.itici
+onetare con(er-ente intre tari.e ,artici,ante' Disci,.ina +onetara a acestui ti, de uniune +onetara (a -enera)
ce. ,utin teoretic) rate ar+oni0ate a.e do/an0i.or si in&.atiei si) totodata) de &acto) cursuri (a.utare re.ati( &i2e'
Un a. ,atru.ea ti, de uniune (a.utara este uniunea monedelor paralele. Tari.e +e+/re isi ,astrea0a
,ro,rii.e +onede dar e2ista) totodata) o +oneda ,ara.e.a care circu.a conco+itent cu +onede.e nationa.e' Acest
ti, de uniune +onetara co+/ina .i/era circu.atie a +onede.or nationa.e) +oneda unei tari intrand in co+,etitie
cu +onede.e ce.or.a.te tari ,artici,ante' Totodata) se naste un ra,ort (a.utar intre +oneda &iecarei tari si +oneda
,ara.e.a ceea ce o a,ro,ie de uniunea (a.utara' A+/e.e i+,.ica circu.atia unei +onede co+une in interioru.
-ru,arii si i+,.ica crearea unei autoritati +onetare co+une) res,onsa/i.a in do+eniu. e+isiunii +onetare'
Du,a cu+ se cunoaste) Uniunea Euro,eana a decis sa se constituie intr5o uniune (a.utara .a ince,ut'
#ro,uneri.e /ritanice de a se crea o uniune a .i/erei circu.atii (a.utare ,ara.e.e cu o uniune (a.utara au &ost
,erce,ute de ce.e.a.te tari +e+/re a.e Co+unitatii euro,ene' Aceste ,ro,uneri au &ost res,inse ca o incercare
de a intar0ia sau chiar de a su/+ina ,rocesu. de creare a unei Uniunii Monetare Euro,ene'
0.2 Crearea +istemului .onetar European
*7
Intr5o e(ocare a Con&erintei de .a ;reton5Joods se s,une !toti de.e-atii nu erau +ari econo+isti) dar toti
&usesera in ,o0itii de conducere in anii ?*0) toti incercau sa inte.ea-a unde se -reseste' Ma1oritatea au a(ut
aceeasi ,o0itieI e2istasera o +u.ti+e de -rese.i) ince,and de .a tratatu. de .a Versai..es) dar eroarea centra.a a
&ost inca,acitatea de a sta/i.i un siste+ e&icient a. rate.or de schi+/<"
#ri+u. ,as ,entru e(itarea de,recieri.or +asi(e si re,etate a &ost ci&rarea Uniunii Euro,ene de #.ati
(E#U)in 16=0 care a i+,u.sionat ,rocesu. de inte-rare euro,eana si a acce.erat ca.ea s,re o con(erti/i.itate'
#ri+a cri0a a E#U a &ost in 16=0516=1 cand reconstructia -er+ana a condus .a un +are de&icit a. contu.ui
curent din /a.anta de ,.ati si .a e,ui0area re0er(e.or (a.utare'
Masuri de a1ustare i+,use au &ost% o ,o.itica +onetara -er+ana +ai restricti(a) +asuri s,ecia.e din ,artea
E#U si sus,endarea .i/era.i0arii i+,orturi.or'
S,re s&arsitu. ani.or ?=0 +onede.e tari.or (est5euro,ene de(enisera reci,roc con(erti/i.e ,entru
tran0actii.e de cont curent) iar econo+ii.e .or casti-au in inte-rare'
;a0e.e Siste+u.ui Monetar Euro,ean au &ost ,use in dece+/rie 16A6 .a :a-a) .a Con&erinta se&i.or de stat
si de -u(ern) cand s5a ,re0entat un ,.an de actiune% !,.anu. Jerner") care a esuat atat din cau0a cri0ei
siste+u.ui +onetar de .a ;retton5Joods) cat si a socuri.or ,etro.iere din anii ?70'
#e ,arcursu. ani.or insta/i.itatea cursuri.or (a.utare) -eneratoare de ,ertur/ari si cri0e +onetare) a
deter+inat Co+unitatea Econo+ica Euro,eana sa actione0e s,re crearea unui siste+ +onetar ,ro,riu) care sa
contracare0e e&ecte.e de cri0a) ,e de o ,arte) ca si de,endenta e2cesi(a de do.ari SUA) +oneda care du,a
sus,endarea con(erti/i.itatii in aur si trecerea .a &.otare) a ,rodus ,ierderi i+,ortante /anci.or centra.e
euro,ene'
In /a0a inta.niri.or si acorduri.or de .a ;re+en) din iu.ie 167E) si de .a ;ru2e..es) din dece+/rie 167E) s5a
decis crearea +istemului .onetar European 4+.E5 care a de(enit &unctiona. din +artie 1676'
O,erationa.itatea si &unctiona.itatea e&ecti(e a.e SME au .a /a0a &nitatea .onetara Europeana 4EC& 9
European Currenc< &nit) en-.)) care este o +oneda co+una) in sensu. ca se ra,ortea0a .a un cos co+un de
+onede euro,ene si reci,roc) acestea se ra,ortea0a .a ECU' S,re deose/ire de Uniunea Monetara de Cont
Euro,eana (UMCE)) care era de&inita ,rin ra,ortarea .a aur) ECU este &or+ata din ,onderi.e insu+ate a.e
+onede.or euro,ene) in care a si &ost de&inita ,rin e-.e+entarea nr'*1E0 din 1E'12'167E a Consi.iu.ui
Euro,ean'
#onderea &iecarei +onede in cos era deter+inata de ,er&or+ante.e econo+ice a.e &iecarei tari +e+/re
ra,ortate .a ce.e.a.te) in ,rinci,a. e(a.uate ,rin ,onderea #I; nationa. in ce. co+unitar) ca si a schi+/uri.or
econo+ice intraco+unitare a.e &iecarei tari in tota.u. co+unitar a. acestora'
8iecare +oneda euro,eana se ra,ortea0a .a ECU in /a0a cursu.ui sau ratei de schi+/ ,i(ot' #ana .a
ince,utu. anu.ui 1662 .a SME aderea0a noi tari euro,ene de(enite +e+/re CEE) ca atare structura ECU
cu,rindea in tota. 12 +onede &ata de ce.e 6 initia.e) cu ur+atoare.e ,onderi in anu. 1660% +arca -er+ana *0)1
.a suta) &.orinu. o.ande0 6)3 .a suta) &rancu. /e.-ian si .u2e+n/ur-he0 7)6 .a suta) drah+a -receasca 2)3= .a suta)
.ira ir.ande0a 1)1) .a suta) .ira ita.iana 10)1= .a suta) &rancu. &rance0 16 .a suta) escudo ,ortu-he0 0)E .a suta)
,eseta s,anio.a =)* .a suta si .ira ster.ina 1* .a suta' SME este un siste+ a. rate.or de schi+/ sta/i.e) dar
a1usta/i.e'
In noi.e conditii con(enite) &unctionarea siste+u.ui ,ornea de .a constituirea unei -ri.e a cursuri.or ,i(ot
/i.atera.e' Cursu. &iecarei +onede ,e ,iete.e (a.utare nu ,utea de,asi S2)2= (.i+ite ,aritare) cu une.e e2ce,tii)
.a SA .a suta ,entru .ira ster.ina) .ira ita.iana) ,eseta s,anio.a si escudo ,ortu-he0) acce,tate ca e2ce,tii
te+,orare .a ince,utu. ani.or?60'
Hri.a cursuri.or /i.atera.e se e2,ri+a ,rin cursuri.e .i+ita) ca /a0a de .a care) /i.atera.) autoritati.e
+onetare inter(in o/.i-atoriu ,e ,iata (a.utara cand e2ista tendinte a.e de,asirii .i+ite.or sta/i.ite'
Inter(entii.e se &aceau o/.i-atoriu in +oneda nationa.a de catre /anci.e centra.e .a +odu. ur+ator% cand)
s,re e2e+,.u) cursu. +arcii -er+ane &ata de &rancu. &rance0 atin-ea .i+ita su,erioara a +ateriei de &.uctuatie
ad+ise) ;anca 8rantei (indea +arci) iar ;undes/an9 cu+,ara &ranci de ,e ,iata ,ana ce cursu. +arcii re(enea
s,re cursu. ,i(ot'
Cursuri.e +onede.or euro,ene &ata de ECU se sta/i.eau 0i.nic si (ariau in &unctie de ,iata'
Cursu. ECU &ata de do.aru. SUA se sta/i.ea 0i.nic &iind ca.cu.at ,rin ,onderea cursu.ui &iecarei +onede
euro,ene cu ,rocentu. sau in cosu. ECU'
#entru sustinerea inter(entii.or ,e ,iata a.e /anci.or centra.e acestea ,uteau /ene&icia de i+,ru+uturi de
.a 8ondu. Euro,ean de Coo,erare Monetara) care e(identia credite.e acordate in ECU'
Structura ,onderi.or in ECU era ana.i0ata .a = ani si ,utea &i +odi&icata ,rin deci0ie unani+a a
Consi.iu.ui Ministeria. a. CEE'
*E
SME) +ai +u.t decat +ecanis+u. sar,e.ui +onetar) a intarit so.idaritatea si coo,erarea +onetara
euro,eana) aceasta intrucat ECU &iind de&init ca un cos +onetar e2c.usi( euro,ean) orice (arietate a cursu.ui
unei +onede din cos re,re0enta si o (ariatie a cursu.ui &iecarei a.te +onede &ata de ECU) ceea ce deter+ina ca
orice a1ustare +onetara in SME sa se &aca ,rin acordu. si chiar consensu. tari.or +e+/re'
De re+arcat ca a e2istat ECU 5 o&icia. si ECU $ ,ri(at'
EC&" oficial era de&init ,rin continutu. sau in aur si do.ari SUA) &iind constituit ,rin contra,artida
cores,ondenta unui de,o0it in aur si do.ari SUA' In acest sco, tari.e (est5euro,ene i+,.icate au de,us .a
8ondu. Euro,ean de Coo,erare Monetara (8ECOM) 20 .a suta din re0er(e.e .or de aur si do.ari SUA) &iind
creditate in schi+/ cu ECU in conturi.e .or de .a 8ECOM) sta/i.indu5se totodata ,retu. auru.ui ,e /a0a +ediei
cursuri.or (a.utare din cos) con(ertita in ECU si ca.cu.ata 0i.nic .a /ursa din Londra) ca si cursu. do.aru.ui SUA
care era cursu. de ,iata a. acestuia cu doua 0i.e /ursiere inaintea sta/i.irii (a.orii sa.e' ECU $ o&icia. se &o.osea
e2c.usi( intre /anci.e centra.e euro,ene) in /a0a unor re-.e+entari .a ni(e.u. acestora'
Mecanis+e.e de inter(entie ,e ,iata in sco,u. +entinerii cursuri.or (a.utare intre +ar1e.e sta/i.ite se
rea.i0a ,e /a0a resurse.or 8ECOM constituite con&or+ ,reci0ari.or anterioare' Inter(entia ,ro,riu50isa ,e ,iata
se rea.i0a cand una din (a.ute.e din cosu. ECU tindea sa treaca de .i+ite.e su,erioare sau in&erioare a.e +ar1ei
de S2)2= .a suta &ata de cursu. ,i(ot'
EC&"privat era de&init ca si ECU5o&icia.) insa crearea sa era rea.i0ata de /anci.e co+ercia.e s,re
deose/ire de ECU5o&icia. care era creat de 8ECOM' ECU5 ,ri(at era o de(i0a uti.i0ata de a-entii econo+ici in
o,eratiuni &inanciare) /ancare si co+ercia.e' #rin cresterea e+isiuni.or de euroo/.i-atiuni du,a 16E1)
deschiderea conturi.or /ancare in ECU) acordarea de credite /ancare co+ercia.e in ECU) deter+inarea unor
,returi in ECU) se e2tindea uti.i0area ECU5,ri(at'
In esenta) crearea ECU5,ri(at de catre o /anca co+ercia.a insea+na creditarea contu.ui unui c.ient cu
su+e in ECU in schi+/u. &urni0arii de catre c.ient a echi(a.entu.ui in ECU a ce.or 12 +onede din cosu. ECU'
Ast&e. +asa +onetara ECU5,ri(at re,re0inta di&erenta dintre su+a creante.or /ancare in ECU5,ri(at
asu,ra sectoru.ui ne/ancar si de/ite.e (datorii.e) /anci.or in ECU &ata de ace.asi sector'
ECU5,ri(at a(ea cursu. sau de schi+/) care se ca.cu.a 0i.nic in /a0a structurii cosu.ui ECU si a cursu.ui
de schi+/ a. (a.ute.or co+,onente) curs sta/i.it 0i.nic .a &i2in-' Intrucat &iecare +oneda nationa.a euro,eana
era cotata 0i.nic si ECU5,ri(at a(ea un curs de (an0are si de cu+,arare o&icia.e' ECU5,ri(at &iind creat de
/anci.e co+ercia.e si &iind cerut de a-enti ca ECU5,ri(at de sine statator) iar nu ,entru ce.e 12 +onede
co+,onente) ,e di&erite ,iete) ECU5,ri(at a de(enit o de(i0a rea.a) inde,endenta) cu un curs de ,iata (aria/i. si
di&erit &ata de cursu. o&icia.) de(i0a rea.a care se cota ,e ,iete.e (a.utare ca si ce.e.a.te (a.ute' Uti.i0area ECU5
,ri(at a -enerat o ,iata a ECU care in ti+, s5a e2tins ,e ur+atoare.e se-+ente a.e ,ietei de ansa+/.u%
1' Se-+entu. ,ietei inter/ancare cu,rin0and tota.u. o,eratiuni.or de acti( sau ,asi( a.e /anci.or
euro,ene sau neeuro,ene' Acest se-+ent cu,rindea e2c.usi( o,eratiuni.e dintre /anci) iar uti.i0area
ECU ,e se-+entu. ,ietei inter/ancare s5a .oca.i0at +a1oritar in s&era credite.or inter/ancare'
2' Se-+entu. ,ietei dintre /anci si a-entii ne/ancari cu,rindea de,o0ite.e in ECU a.e a-enti.or
ne/ancari) si care detineau) in 1660) 10 .a suta din ,asi(e.e /ancare in ECU) si credite.e di(erse
acordate de /anci c.ienti.or ne/ancari care au a(ut ,onderea +a1oritara de ,este A0 .a suta intre 16E2
si 1660'
*' Se-+entu. ,ietei +onetare in ECU cu,rin0and ,iata credite.or ,e ter+en de ,ana .a un an) se-+entu.
,ietei inter/ancare ca si se-+ente.e de e+isiune a /onuri.or de te0aur) /i.ete.or de tre0orerie si
certi&icate.or de de,o0it e2,ri+ate in ECU'
3' Se-+entu. ,ietei euroo/.i-atiuni.or in ECU care s5a &or+at din 16E1 si a cunoscut o ,uternica
e2tindere) in 1661 ECU de(enind a doua de(i0a uti.i0ata ,e ,iata &inanciara internationa.a a
i+,ru+uturi.or o/.i-atare'
=' Se-+entu. co+ercia. a. ,ietei ECU in-.o/ea0a uti.i0ari.e ECU ca +i1.oc e&ecti( de ,.ata (ordine de
,.ata) carti de credit) ,e ,iete.e intraeuro,ene' #e ,iete.e e2traeuro,ene) uti.i0area ECU) indeose/i in
co+ertu. internationa.) ,er+ite e(itarea riscuri.or -enerate de &.uctuatii.e do.aru.ui SUA'
Introducerea si a,oi uti.i0area in +ecanis+e.e +onetare euro,ene atat a ECU5o&icia.) cat si ECU5,ri(at au
indus in Siste+u. Monetar Euro,ean o serie de e&ecte +ai +u.t sau +ai ,utin &a(ora/i.e ast&e.%
a) A,ro,ierea ,er&or+ante.or econo+ice a.e tari.or +e+/re ,rin reducerea) s,re e2e+,.u) a in&.atiei
,e ansa+/.u si a di&erentieri.or in&.ationiste dintre tari.e +e+/re'
/) educerea &.uctuatii.or rate.or de schi+/ i.ustrate de sta/i.i0area ,aritati.or (a.utare
intraco+unitare in ti+, ce) e2traco+unitar) rate.e de schi+/ a.e +onede.or a+ericane si 1a,one0e au
cunoscut a+,.e &.uctuatii in aceeasi ,erioada 16E151660'
*6
Totusi reducerea &.uctuatii.or inraco+unitare nu a inse+nat si o sta/i.itate de,.ina a rate.or de schi+/)
ci o sta/i.itate re.ati(a cu (ariatii in cadru. +ar1e.or sta/i.ite'
c) Mentinerea unor de0echi.i/re a.e /a.ante.or de ,.ati e2terne a.e tari.or co+unitare) Her+ania de
e2e+,.u inre-istrand e2cedente intre 16E251660) iar 8ranta si Ita.ia a(and de&icite &rec(ente'
d) Continuarea de,endentei de do.aru. SUA) cu e&ecte.e de insta/i.itate ,reci0ate anterior in cadru.
SME'
e) e,arti0area ine-a.a intre tari.e din SME a e&orturi.or inter(entioniste a.e /anci.or centra.e ,entru
+entionarea echi.i/ru.ui -enera. in cadru. SME' In ,rinci,a. re,arti0area s5a &acut intre tari.e cu
+onede &orte si ce.e cu +onede s.a/e' #entru ,ri+e.e) e&ecte.e erau tendinta cresterii +asei +onetare
(contracarata ,rin ree(a.uariQre(a.ori0ari +onetare) si) i+,.icit) a in&.atiei) iar ,entru ce.e.a.te tari
e&ecte.e se .oca.i0au in ,rinci,a. in di+inuarea re0er(e.or (a.utare si cresterea -radu.ui de indatorare'
&) La ni(e.u. tari.or cu +oneda s.a/a din siste+ s5au +ani&estat) ur+are a costran-eri.or +onetare si
/u-etare co+unitare necesare asi-urarii echi.i/ru.ui SME) e&ecte.e de di+inuare a cresterii econo+ice
si a uti.i0arii &ortei de +unca'
#ro/a/i.) ca ce. +ai ,a.,a/i. e&ect a. SME a &ost ca a de+onstrat a(anta1e.e econo+ice deri(ate din
adancirea coo,erarii +onetare si econo+ice .a ni(e. re-iona.' Sunt +u.te (oci care a&ir+a) ca succesu. in ,.an
+onetar) atatea cate au &ost) au re,re0entat sti+u.u. +a1or in e.a/orarea si a,oi rati&icarea Actu.ui Unic (est5
euro,ean care a re+arcat) ca SME a dat un i+,u.s ,rocesu.ui (iitor de adancire a inte-rarii euro,ene' Totusi s5a
,reci0at) ca ca,acitatea SME de a i+,u.siona ,rocesu. de inte-rare s5a do(edit re.ati( .i+itata' Tre,tat) ,e
+asura e(o.utii.or inre-istrate .a ni(e. euro,ean) dar si in econo+ia -.o/a.a) a de(enit tot +ai e(ident &a,tu. ca
SME nu ,utea o&eri cadru. +onetar adec(at ,entru &unctionarea ,ietei unice interne' #rin ur+are) Actu. Unic
Euro,ean a inscris aran1a+entu. &er+ a. tari.or +e+/re de a a(ansa si in directia inte-rarii +onetare) trecandu5
se cu cura1 .a o noua eta,a) cea a uniunii +onetare'
0.! %recerea de la +istemul .onetar European la &niunea .onetara. .oneda unica E&(=
#rocesu. deci0iona. co+,.e2 de ,re-atire si de+arare a Uniunii Econo+ice si Monetare (UEM) era
con&runtat de .a ince,ut (s&arsitu. ani.or o,t0eci) cu di.e+e si o,tiuni in ,.an ,o.itic) econo+ic si +onetar'
In ,.an econo+ic si +onetar inca din anii sai0eci e2ista teoria .ui 'Munde.. (con&or+ !Theor4 o&
o,ti+u+ currenc4 area" $ A+erican econo+ic e(ieC) noe' 16A1) a 0one.or +onetare o,ti+a.e) care ,une in
e(identa o anu+e inco+,ati/i.itate intre e2istenta unui siste+ de rate de schi+/ &i2e) a unei +o/i.itati ,er&ecte
a ca,ita.uri.or si o ,o.itica +onetara autono+a'
#unerea in o,era a ,ietei unice ,unea &oruri.e tari.or euro,ene intr5o di.e+a% &ie sa acorde ,rioritate
autono+iei ,o.itici.or +onetare nationa.e) ca0 in care tre/uie sa renunte .a a,artenenta intr5o 0ona a rate.or de
schi+/ sta/i.e ,entru a ,utea rea.i0a a1ustari.e &.uctuatii.or cursuri.or +onede.or in +od su(eran) &ie o,tea0a
,entru a,artenenta .a un siste+ a. rate.or de schi+/ &i2e ,e considerentu. ca aceasta asi-ura conditii &a(ora/i.e
schi+/uri.or si cresterii econo+iceI in acest ca0 tari.e tre/uie sa renunte .a su(eranitatea ,o.iticii .or +onetare
si sa5si a.inie0e rit+u. in&.atiei si rate.e do/an0ii .a ce.e a.e tari.or co+unitare' Une.e tari euro,ene nu au
acce,tat a doua o,tiune insa +a1oritatea da' In aceste conditii or-anis+e.e de conducere co+unitara tre/uiau sa
,rocede0e .a o re&or+a a SME) in ,rinci,a. sa &.e2i/i.i0e0e +ar1e.e de &.uctuatie in sco,u. unei coordonari +ai
/une a ,o.itici.or econo+ice si +onetare ca si ,entru rea.i0area unei con(er-ente s,orite a econo+ii.or din
CEE' Con(er-enta s,orita si coordonarea +ai accentuata a ,o.itici.or econo+ice si &inanciare i+,.icau
+odi&icari ,e ,.an institutiona. care tre/uiau rea.i0ate in eta,e succesi(e' #entru aceste ratiuni Consi.iu.
Euro,ean a insarcinat co+itetu. de studiu ,entru Uniunea Econo+ica si Monetara) condus de F'De.ors) sa
ana.i0e0e si sa ,ro,una eta,e.e concrete care sa conduca .a rea.i0area UEM' So.utia inco+,ati/i.itatii ,reci0ate
+ai sus era) in (i0iunea Co+itetu.ui De.ors) rea.i0area unei ade(arate uniuni +onetare euro,ene ca /a0a a
crearii UEM) aceasta inse+nand ,rioritar asi-urarea sta/i.itatii rate.or de schi+/ in conditii.e +o/i.itatii
ca,ita.uri.or si a.e unei ,o.itici co+unitare co+une'
In conce,tia a,ortu.ui De.ors) o ,arte din conditii.e rea.i0arii uniunii +onetare erau inde,.inite de1a)
cu+ a+ aratat anterior) ce.e.a.te ur+and a &i rea.i0ate ,ro-resi( in cadru. constutirii UEM) care (a inse+na)
con&or+ a,ortu.ui De.ors) cita+% !o .i/ertate tota.a a circu.atiei ,entru ,ersoane) /unuri) ser(icii si ca,ita.uri)
ca si ,aritati &i2ate ire(oca/i. intre +onede.e nationa.e si in &ina.) o +oneda unica"'
Tratatu. de .a Maastricht a ,re.uat +u.te din idei.e a,ortu.ui De.ors) ,unand accentu. ,e in.ocuirea
+onede.or nationa.e a.e tari.or +e+/re cu o +oneda unica euro,eana si ,e crearea ;ancii Centra.e Euro,ene
insarcinata cu e.a/orarea si a,.icarea ,o.iticii co+une in do+eniu. +onetar si a. cursu.ui de schi+/' #rocesu. ce
30
se ,reconi0a se (a do(edi unu. care -enerea0a) in +asuri -reu ,re(i0i/i.e) a(anta1e) dar si costuri ,entru
,artici,anti'
A+,.e.e de0/ateri si ne-ocieri.e co+,.e2e care au ur+at ,u/.icarii #.anu.ui De.ors) sa5u concreti0at intr5
un ,ro-ra+ articu.at cu,rins in Tratatu. de .a Maastricht' Tratatu. a inc.us o serie de artico.e neinc.use in #.anu.
De.ors'
In ,.anu. De.ors se reco+anda rea.i0area inte-rarii +onetare in trei eta,e) dar nu se ,re(edea un ca.endar
ri-uros de des&asurare a ,rocesu.ui' S5a ,reci0at doar ca ,rocesu. (a de/uta .a 1 iu.ie 1660' Continuand .inia
te+atica .ansata de #.anu. De.ors) Tratatu. de .a Maastricht a ,re(a0ut) de ase+enea) tot trei eta,e de rea.i0are a
uniunii +onetare) dar a conturat un ca.endar /ine de&init ,entru atin-erea o/iecti(u.ui scontat'
S5a sta/i.it data de 1 ianuarie 1663 ca re,er te+,orar de .ansare a ce.ei de a doua eta,e'
A,oi s5a ,reci0at ca in cursu. anu.ui 166A) Consi.iu. Ministeria. (a sta/i.i daca o +a1oritate de 7 din 11
tari +e+/re (or inde,.ini criterii de con(er-enta ,entru a ,artici,a .a u.ti+a eta,a a uniunii +onetare) ur+and
sa deter+ine data .a care uniunea +onetara (a de(eni o,erationa.a' Ast&e.) ,ri+a data ,re.i+inara ,entru
.ansarea uniunii +onetare a &ost sta/i.ita ,entru 1 ianuarie 1667' Daca nu (or &i inde,.inite criterii.e de
con(er-enta de catre +a1oritatea deter+inata de state .a +o+entu. con(enit) atunci uniunea (a de(eni
o,erationa.a .a 1 ianuarie 1666) doar ,entru tari.e care (or satis&ace conditii.e cerute' Aceasta insea+na
.ansarea inte-rarii +onetare cu -eo+etrie (aria/i.a adica &a,tu. ca nici o tara +e+/ra a UE nu (a ,utea o,une
(et5u. sau .a deci0ia de rea.i0are a uniunii +onetare' Ceea ce se do(edeste interesant) este &a,tu. ca Tratatu. de
.a Maastricht este co+,ati/i. cu de0ideratu. unei Euro,e cu !doua (ite0e"' Ca e2ce,tie s5a ,er+is Marii ;ritanii
si Dane+arcei sa o,te0e neconditionat daca ,artici,a sau nu .a stadiu. a. trei.ea a. uniunii +onetare) chiar daca
(or inde,.ini ce.e cinci criterii de con(er-enta'
#.anu. De.ors reco+andase ca stadiu. a. doi.ea (a ur+ari cresterea ni(e.u.ui de con(er-enta econo+ica
intre tari.e +e+/re a.e Uniunii Euro,ene ca o ,reconditie a con(er-entei ,o.itici.or econo+ice' Acest
docu+ent accentua necesitatea asortarii unor ,o.iticii &isca.e) care sa &aci.ite0e cresterea (ia/i.itatii uniunii
+onetare' Totusi) din ratiuni in ,rinci,a. ,o.itice) in acest docu+ent nu s5au o&erit deta.ii cu ,ri(ire .a -radu. de
con(er-enta care sa &ie inre-istrat .a de/utu. ce.ei de5a treia eta,e'
#entru aceste o+isiuni) #.anu. De.ors a starnit nu+eroase critici indeose/i din ,artea Her+aniei) ,unand
su/ se+nu. incertitudinii chiar o,ortunitatea ce.ei de5a doua eta,e'
Tratatu. de .a Maastricht a corectat aceasta insu&icienta statuand c.ar criterii.e de con(er-enta ,e care (a
tre/ui sa .e inde,.ineasca orice tara ,entru a ,artici,a .a &a0a &ina.a a uniunii +onetare' In con&or+itate cu
,re(ederi.e TUE) orice tara +e+/ra tre/uie sa inde,.ineasca cu+u.ati( ur+atoare.e criterii de convergenta%
- sta/i.itatea ,returi.or) e2,ri+ata ,rin rate nationa.e a.e in&.atiei care sa nu de,aseasca cu +ai +u.t de
1)= ,uncte ,rocentua.e ni(e.u. +ediu a. ce.or +ai /ine situate trei tari din acest ,unct de (edereI
- rata do/an0ii ,e ter+en .un- sa nu de,aseasca cu +ai +u.t de doua ,uncte ,rocentua.e +edia ce.or
+ai /ine situate trei tari din ,unct de (edere a. sta/i.itatii ,returi.orI
- +entinerea cursu.ui de schi+/ a. +onedei nationa.e in +ar1a de &.uctuatie con(enita ,rin +ecanis+u.
cursuri.or de schi+/ din cadru. SME) in u.ti+ii doi ani anteriori +o+entu.ui) &ara a se ,roceda .a
rea.iniere (de,reciere sau a,reciere)I
- de&icitu. /u-etar sa nu de,aseasca * ,rocente din #N; a. tarii res,ecti(eI
- datoria ,u/.ica sa nu de,aseasca A0 de ,rocente din #N;'
Aceste criterii de con(er-enta tre/uiau inte.ese ca &iind o/.i-atorii si deose/it de a+/itioase) indeose/i
,rin i+,.icatii.e .or in ,.anu. sensi/i.e.or ,o.itici &isca.e care tre/uiau rede&inite ,e ,arcursu. ,erioadei de
tran0itie ce tre/uia ,arcursa ,ana .a .ansarea uniunii +onetare'
Daca acest ni(e. de e2i-ente nu ,utea &i ,us .a indoia.a) .a un +o+ent dat) s5a .asat deschisa ,osi/i.itatea
ca &e0a/i.itatea ,o.itica a ca.endaru.ui de rea.i0are sa &ie su,usa unor discutii u.terioare'
Institutu. Monetar Euro,ean (IME)) creat .a 1 ianuarie 1663) tre/uia sa 1oace un ro. i+,ortant in ,rocesu.
de ,re-atire a .ansarii ce.ei de5a treia eta,e in 1667 sau 1666' IME a &ost conce,ut ca o institutie care (a e(a.ua
,ro-resi( catre o ;anca Centra.a Euro,eana ,rintr5un trans&er tre,tat catre e. a unor &unctiuni curente a.e
/anci.or centra.e nationa.e'
;anci.e Centra.e a.e tari.or ,artici,ante ra+aneau in continuare res,onsa/i.e ,entru ,o.itici.e +onetare
nationa.e ,e ,arcursu. eta,ei a doua a constructiei +onetare'
es,onsa/i.itati.e IME au &ost ast&e. de&inite incat sa inc.uda% ad+inistrarea ri-uroasa a Siste+u.ui
Monetar Euro,ean) ,ro+o(area unei con(er-ente s,orite a.e tari.or +e+/re si ,re-atirea ,roceduri.or si
instru+ente.or ,e care .e (a uti.i0a ;anca Centra.a Euro,eana in eta,a a treia a inte-rarii +onetare' S5a
31
,re(a0ut ca .a &ine.e ce.ei de5a doua eta,e IME sa incete0e a &unctiona &iind in.ocuit cu ;anca Centra.a
Euro,eana) care) i+,reuna cu ;anci.e Centra.e din tari.e ,artici,ante (a &unctiona ca un Siste+ Euro,ean a.
;anci.or Centra.e (SE;C)) asu+andu5si res,onsa/i.itati in do+eniu. ,o.iticii +onetare a Uniunii Euro,ene'
E;C (a 1uca) de ase+enea) un ro. centra. in ,rocesu. de deter+inare a ,o.iticii cursu.ui de schi+/ a. +onedei
unice in ra,ort cu +onede terte'
Tratatu. de .a Maastricht a s,eci&icat cu c.aritate ca ,rinci,a.u. o/iecti( a. ;ancii Centra.e Euro,ene este
+entinerea sta/i.itatii ,returi.or .a ni(e.u. Uniunii Euro,ene' #entru a &aci.ita inde,.inirea acestui de0iderat)
Tratatu. -arantea0a autono+ia ;CE atat in ra,ort cu autoritati.e din tari.e +e+/re) cat si cu institutii.e
co+unitare' Atri/uindu5i ;ancii Centra.e Euro,ene un anu+it s,eci&ic in conducerea ,o.iticii euro,ene a
cursu.ui de schi+/) Tratatu.) ii o&era nu nu+ai un cadru consistent ,entru ,ro,riu. ,roces deci0iona.) ci reduce
si te+erea si riscu. ca e&orturi.e ;CE de a rea.i0a sta/i.itatea ,returi.or sa nu &ie e&ectuate de tendinte.e
con1uncturii e2terne Uniunii Euro,ene'
Inca de .a .ansarea sa) Tratatu. de .a Maastricht) a &ost ,ri(it cu neincredere in ce ,ri(este a,.icarea
de0iderate.or sa.e &oarte a+/itioase si ter+ene.e sa.e &oarte o,ti+iste' Aceste retineri ,ro(eneau din di&icu.tati.e
cu care se antici,a ca (or &i con&runtate tari.e +e+/re a.e -ru,arii in de+ersuri.e .or de a nu se a.inia .a
e2i-ente.e criterii.or de con(er-enta'
Se+na.e.e ,o.itice si socia.e din anii care au ur+at re.e(a ca te+eri.e initia.e erau inte+eiate) ,rocesu. de
rea.i0are a uniunii +onetare &iind deose/it de co+,.e2 si &oarte dureros in ,.an sectoria.' Se s,era o/tinerea
unor succese ,a.,a/i.e in &unctionarea SME ,e coordonate.e ri-uro0itatii si s,orirea con(er-entei econo+ice si
+onetare' 8urtuni.e care s5au a/atut) in ,.an +onetar) asu,ra UE anii 1662 si 166* au s,orit sce,ticis+u. cu
,ri(ire .a ,unerea in &unctiune a co+,.e2ei +asinarii +onetare euro,ene .a ter+ene.e con(enite si de catre cei
(i0ati'
La data de 02'0='166E .a Su++itu. de .a ;ru2e..es cei 1= se&i de stat si de -u(ern din Uniunea Euro,eana
au con&ir+at .ansarea +onedei unice EUO ince,and cu 01'01'1666' La acea data ,artici,au .a nou. siste+ 11
din ce.e 1= tari +e+/re a.e UE) si anu+e% Her+ania) 8ranta) Ita.ia) Austria) ;e.-ia) O.anda) Lu2e+/ur-)
Ir.anda) 8in.anda) S,ania) #ortu-a.ia' Dintre ce.e.a.te ,atru tari ne,artici,ante .a EUO) Marea ;ritanie)
Dane+arca si Suedia si5au a+anat deci0ia ,artici,arii .a EUO) iar Hrecia nu inde,.inea in ace. +o+ent
criterii.e de con(er-enta a.e Tratatu.ui de .a Maastricht' Aceeasi reuniune .5a dese+nat ,e J' Duisen/er- dre,t
,ri+u. ,resedinte a. ;ancii Centra.e Euro,ene cu un +andat de E ani'
Ince,and cu 01'01'1666 EUO a de(enit o&icia. +oneda ,entru tran0actii.e &ara nu+erar in ce.e 11 state)
+onede.e nationa.e ra+anand in circu.atie) in stadiu. de tran0itie) ,ana .a 01'07'2002) (a.oarea .or de schi+/
sau interre.ationa.a &iind &i2a'
#iete.e &inanciare si tran0actii.e a&erente &o.osesc nu+ai +oneda EUO din 01'01'1666) EUO &iind
cotat .a ;ursa ca toate ce.e.a.te (a.ute internationa.e cu care a intrat in co+,etitie'
;anci.e) cu aceeasi data) au e+is cecuri in EUO) c.ientii e&ectuand o,eratiuni cu cecuri.e sau carti.e de
credit e2,ri+ate in EUO' Ti,arirea /ancnote.or si /aterea +onede.or EUO a ince,ut ca ,roces ,re-atitor
inca din 166E) ,unerea .or e&ecti(a in circu.atie ince,and cu 01'01'2002 ,ana in 01'07'2002'
In ,erioada 01'01'1666501'01'2002 siste+e.e /ancare si &inanciare nationa.e sustin econo+ii.e tari.or
,artici,ante .a EUO) ,rin or-ani0are si +asuri s,eci&ice si adec(ate) ca acestea sa se ada,te0e -radua. .a noua
+oneda' In aceasta ,erioada (or &unctiona ca +oneda de cont atat EUO) cat si (a.ute.e nationa.e &iind
de&initi( in.ocuite de EUO5CAS:) cu +oneda di(i0ionara cent) a carei &ata5a(ers este uni&or+a) iar re(ersu.
se sta/i.este de &iecare tara in ,arte' Si+/o.u. +onetar EUO este .itera C du/.u /arata ori0onta. .a +i1.oc) in
&or+a TTT' ;ancnote.e) in nu+ar de sa,te ,entru di&erite su+e (a.orice) de .a = .a =00 EUO) sunt identice in
toate state.e ,artici,ante .a +oneda unica' In stadiu. de tran0itie de trei ani dintre 01'01'1666 si 01'01'2002
in.ocuirea +onede.or din ce.e 11 state care au introdus EUO se &ace con&or+ ,rinci,iu.ui !NO
COM#LUSION) NO #O:I;ITION $ NICI O O;LIHATIE) NICI O INTEDICTIE") ceea ce insea+na ca
o,eratorii) a-entii ne/ancari si ne&inanciari (co+,anii) &ir+e) co+ercianti) c.ienti) o,tea0a LI;E asu,ra
(a.utei de e&ectuare a tran0actii.or) dat &iind &a,tu. ca) in acest stadiu) +onede.e nationa.e si EUO coa/itea0a
ca +oneda de decontare'
#aritatea sta/i.ita de .a 01'01'1666 intre EUO si ECU care a iesit din uti.i0are in uniune a &ost sta/i.ita .a
1 EUO $ 1 ECU' #e /a0a acestei ,aritati s5a sta/i.it de .a aceeasi data ,aritatea .a care se schi+/a ce.e 11
(a.ute nationa.e din UEM in EUO) ,aritate sta/i.ita in /a0a cursu.ui o&icia. co+unicat de ce.e 11 /anci
nationa.e .a *1'12'166E' #aritati.e reci,roce a.e ce.or 11 (a.ute nationa.e a.e tari.or din siste+u. EUO au &ost
sta/i.ite ca &i2e) deci0ia &i2itatii ,aritati.or &iind .uata de ECO8IN $ Conci.iu. Ministri.or de 8inante ai Uniunii
Euro,ene) or-anis+ uniona. +acroecono+ic) ,e /a0a consu.tarii ;ancii Centra.e Euro,ene'
32
#aritati.e sau rate.e de schi+/ &i2e intre EUO si ce.e 11 +onede nationa.e in *1'12'166E si (a.a/i.e din
01'01'1666 au &ost%
1 EUO U 1)6==E* +arci -er+ane'
1 EUO U 30)**66 &ranci /e.-ieni'
1 EUO U 30)**66 &ranci .u2e+/ur-he0i'
1 EUO U 0)7E7=A3 .ire ir.ande0e'
1 EUO U 16*A)27 .ire ita.iene'
1 EUO U 1AA)*EA ,esete s,anio.e'
1 EUO U 2)20*71 &.orini o.ande0i'
1 EUO U 1*) 7A0* si.in-i austrieci'
1 EUO U 200)3E2 escudos ,ortu-he0i'
1 EUO U A)==6=7 &ranci &rance0i'
1 EUO U =)63=7* +arci &i.ande0e'
#ractic) ince,and cu 01'01'1666 Siste+u. Monetar Internationa. UNI#OLA de ,ana atunci) /a0at ,e
do.aru. SUA) a incetat sa +ai &unctione0e in sensu. ca de .a acea data SMI a de(eni ;I#OLA /a0at ,e do.aru.
SUA si EUO' 8ata de (echiu. Siste+ Monetar Euro,ean care a(ea .a /a0a rate de schi+/ sau ,aritati
(aria/i.e) in nou. SME ,aritati.e sunt &i2e) iar nu (aria/i.e intre anu+ite +ar1e'
Avanta.ele monedei unice : EURO
3e vor reduce costurile pentru agentii economici si pentru persoane pe pietele sc.imbului valutar.
In ,re0ent /anci.e ,erce, i+,ortante co+isioane in &unctie de +oneda schi+/ata) de instru+entu. de
schi+/ (s,ot &orCard) sCa,) o,tion)) de +ari+ea tran0actiei si de i+,ortanta a-entu.ui econo+ic'
Ce.e +ai +ari costuri de tran0itie se inre-istrea0a atunci cand au .oc tran0actii cu +oneda e&ecti(a (cash)'
Exemplu: ;irou. euro,ean a. Uniunii Consu+atori.or a esti+at ca un turist care rea.i0ea0a un circuit
euro,ean (&ara Lu2e+/ur- si Ir.anda) a(and asu,ra sa /ani e&ecti(i) o su+a de 30000 &ranci /e.-ieni) daca
schi+/a cash in toate tari.e (a ,ierde 37P din su+a' Ce.e +ai +ari ,ierderi sunt cand se schi+/a +onede s.a/e
(drah+a) escudo) in +onede +ai ,uternice'
#rin introducerea +onedei unice se (or econo+isi 1)2 $2 +i.iarde EUO'
Co+isionu. ,entru cecuri de ca.atorie este +ai +ic (1P)) iar in une.e tari acestea nu sunt ta2ate
,rocentua.) ci no+ina.'
In ca0u. carti.or de credit) co+isionu. este de 1)=52)=P' Econo+isirea data de EUO) doar in ca0u.
cecuri.or de ca.atorie) se esti+ea0a .a 1=0 +i.ioane EUOQan'
#rin introducerea +onedei unice se a,recia0a ca .a &iecare tran0actie de 10 +.d' EUO se (or econo+isi
200 +i.ioane EUO%
3e vor reduce costurile si durata platilor transfrontaliere. In ti+, ce in SUA ,.ata unui CEC de ,e o
coasta ,e a.ta costa 205=0 de centi si durea0a 2 0i.e .ucratoare) in UE costuri.e sunt +ai +ari% 12P din 1000 de
ECU si durea0a = 0i.e .ucratoare'
Casti-uri.e deri(ate din si+,.i&icarea +ana-e+entu.ui tre0oreriei /anci.or) conta/i.itatii si re.atii.or cu
autoritati.e +onetare se esti+ea0a in su+a de 1)* +i.iarde ECU'
Economii la costurile interne ale firmei' La un nu+ar +are de +onede) &ir+e.e au ne(oie de +ai +u.t
,ersona. si echi,a+ente ,entru a a(ea conta/i.itatii +u.ti(a.utare' Este +are ,erioada decontari.or si scu+,
+ecanis+u. de -estionare a riscuri.or (a.utare'
4educerea incertitudinii legate de cursurile de sc.imb' Casti-u. de /unastare ce ar re0u.ta este -reu
de cuanti&icat) dar este i+,ortant'
5ancile europene vor beneficia de cresterea oportunitatilor de a lucra in propria moneda (EU4O)
sporind implicit crearea de EU4O din partea agentilor terti.
Acti(e.e de re0er(a a.e /anci.or centra.e se (or reduce cu ,este 2*0 +.d 'do.ari'
Ana.istii &ac insa a/stractie de o serie de obstacole microeconomice:
- statutu. +onedei nu este c.ar sta/i.itI
- .e-is.atia nu este +odi&icata in &unctie de eta,a EUOI
- re-u.a+ente.e /ursiere (or tre/ui re(i0uiteI
- tre/uie ada,tate .a noi.e rea.itati ser(icii.e &inanciare si nor+e.e conta/i.eI
3*
- tre/uie re0o.(ate ,ro/.e+e.e i+,o0ite.or) ta2e.or si re.atii.or din siste+u. /ancar'
*ezavanta6ele monedei unice 9 E&(=
a) Costul foarte ridicat al conversiei.
8oarte ,utine &ir+e co+unitare isi creea0a ,ro(i0ioane ,entru aco,erirea costuri.or de ada,tare .a noi.e
rea.itatii'
/) 6ierderi de suveranitate
A (or/i de euro,enis+ in ,.an ,o.itic si istorie este di&ici.) iar a (or/i de o natiune euro,eana este o
a/surditate' Moneda s.a/a sau ,uternica a &ost un si+/o.) un a.iant a. unei natiuni' De aceea se s,une ironic
!daca tot se (rea o +oneda euro,eana) de ce nu si o .i+/a euro,eana"'
Sunt +u.ti care a,recia0a ca (or &i doar (a-oane atasate .a !.oco+oti(a -er+ana" a(and ca +ecanic
;undes/an95u. care nu stie decat re-u.a ci&re.or'
c) Costul adaptarii la soc.
La ince,ut) daca situatia nu (a &i -estionata ri-uros) se ,oate instaura un ade(arat haos care risca sa
co+,ro+ita ideea de +oneda unica' Va tre/ui e(itat +o+entu. in care ,ri+e.e dis&unctiona.itati a.e siste+u.ui
(or &i ,ri(ite ca &iind ca.ea tuturor di&icu.tati.or econo+ice si socia.e'
d) 7ncetinirea sistemului de crestere economica.
Se esti+ea0a ca .a ince,ut) cand sunt ,osi/i.e e2,ectati(e) cresterea econo+ica se (a incetini) ,ot a,are
e(eni+ente /ursiere) a-urindu5se so+a1u. si asa deose/it de ridicat'
De1a se ,oate de +entionat ca +oneda unica euro,eana a reusit sa5si constituie ,ro,riu. s,atiu econo+ic) in
care se (a /ucura de incredere' Nu tre/uie uitat ca +oneda unica si5a adus de1a o i+,ortanta contri/utie .a
de0(o.tarea unor ,iete &inanciare euro,ene co+,etiti(e'
S,ecia.istii &inanciari re.e(a ro.u. +onedei unice ca &actor de #europenizare$ a ,iete.or si institutii.or
&inanciare) re&.ectat si in cresterea i+,ortantei ,iete.or euro,ene de in(estitii si de actiuni) in ,.an internationa.)
,recu+ si in .o-ica &u0iuni.or /ancare'
Actua.a de0(o.tare a ,iete.or &inanciare euro,ene (a o&eri +onedei unice /a0a ,entru a de(eni un +i1.oc
internationa. de in(estitii' #e aceasta ca.e oco.ita) +oneda unica ar ,utea) in (iitor) sa contri/uie .a acce.erarea
cresterii econo+ice si a ocu,arii &ortei de +unca in s,atiu. euro,ean' Este citat) in acest sens) e2e+,.u SUA)
care se /ucura in ,re0ent de o ,erioada neintreru,ta de crestere a ,roducti(itatii +uncii) nu in u.ti+u. rand)
datorita &unctionarii ire,rosa/i.e a ,iete.or de ca,ita.' Daca a+ 1udeca nu+ai du,a (a.oarea sa &ata de do.ar)
a,arent +oneda unica euro,eana n5ar &i cores,uns aste,tari.or ce. ,utin in ,ri+u. sau an de e2istentaI de .a
.ansarea sa) in ianuarie 1666) .a (a.oarea de 1)17 do.ari) euro a a1uns acu+) cu +u.t su/ ,aritate cu +oneda
a+ericana' Dar acest dec.in) in ,aritate +aschea0a ade(aratu. sau i+,act% EUO) in ,ri+u. sau an de e2istenta
a re,ro&itat ,iete.e de ca,ita. si a schi+/at +odu. in care co+,anii.e isi &ac a&aceri.e'
Moneda unica EUO a creat o noua si o enor+a ,iata ,entru /ond5uri.e cor,oratiste care constituie ,ainea
si untu. &inante.or de cor,oratie' Ea a in0estrat co+,anii.e euro,ene cu o sursa ne.i+itata de &inantare ,entru
nu+aru. si +ari+ea &ara ,recedent a uni&icari.or) concentrari.or si ,re.uari.or osti.e .ansate .a &ine.e seco.u.ui a.
@@5.ea' Moneda unica a a1utat de0(o.tarea /urse.or euro,ene) dintre care une.e au crescut cu ,este =0 .a suta in
1666) .a cote ne+aiinta.nite' Ea incura1ea0a institutii.e euro,ene si ,ersoane.e &i0ice sa5si .ar-easca in(estitii.e'
Cu a.te cu(inte) EUO este asta0i tot ce !,arintii &ondatori" au dorit sa &ie) in a&ara de +oneda ,uternica in
rate.e de schi+/ &ata de do.ar'
E&(=) ca si INTENET5u.) este un a-ent de schi+/ari radica.e' O data .ansat) e. isi creea0a ,ro,ria
a-enda ca un i0(or tasnit din +unte) care isi creea0a (ad) .unca si isi aduna a&.uenti'
E&(= constituie una din cai.e ,rin care econo+ii.e a 1= natiuni euro,ene se intre,atrund ,entru a crea o
econo+ie unitara) +ai +are decat cea a State.or Unite' e-u.i.e Uniunii Euro,ene ,er+it cetateni.or state.or
+e+/re sa .ucre0e si sa .ocuiasca oriunde in interioru. uniunii' ;unuri.e se +isca .i/er ,este &rontiere) &ara
(a+aI ca,ita.uri.e cur- .i/ere de orice .i+itari sau controa.e' Si acu+) EUO a creat o ,iata de ca,ita. uni&icata)
in care -ranite.e nu +ai au nici un sens' Cea +ai c.ara i.ustrare a re(o.utiei dec.ansate si conduse de EUO
,oate &i (a0uta in ,iete.e de /ond5uri cor,oratiste a.e Euro,ei' #ana +ai anii trecuti) co+,anii.e euro,ene isi
o/tineau cea +ai +are ,arte a i+,ru+uturi.or ,rin /anci' Acu+ co+,anii.e au .a dis,o0itie un enor+ -ru, de
in(estitori euro,eni) si internationa.i de .a care se ,ot a,ro(i0iona cu ca,ita.'
33
Capitolul 7I. Politica Comunitara in domeniul concurentei
-.1. (atiunile unei politici in domeniul concurentei
Intrea-a constructie inte-rati(a s5a &ondat ,e increderea in &orte.e re-u.atorii a.e ,ietei) ,ostu.at ,us
,artia. in a,.icare in +a1oritatea se-+ente.or inte-rarii' Orientarea s,re ,iata a Co+unitati.or Euro,ene este ce.
+ai /ine re&.ectata de ana.i0a ,o.iticii concurentia.e co+unitare' De0(o.tarea si adancirea ,rocesu.ui de
inte-rare a ca,atat noi di+ensiuni si a dat roade nu+ai in +asura in care econo+ii.e se de0(o.tau si erau
e&iciente' #o.itica in do+eniu. concurentei si5a s,orit i+,ortanta ,e +asura ce c.i+atu. de a&aceri de,asea
cadru. in-ust nationa. si o,era ,e /a0e a+,.e euro,ene' Actiuni.e de co.a/orare intre co+,anii) achi0itii.e si
&u0iuni.e de &ir+e au re-resat sau au s,orit in i+,ortanta) ,ara.e. cu e(o.utii.e cic.u.ui econo+ic) tendinta ,e
ter+en .un- &iind cea de concentrare a ca,ita.uri.or .a un ni(e. care sa +a2i+i0e0e a(anta1e.e deri(and din ,iata
co+una si a,oi din ,iata unica' #e +asura ce se ,roceda .a &u0iuni intre co+,anii a,areau tot +ai e(ident
a(anta1e.e econo+iei de scara ,ara.e. cu casti-uri.e deri(ate din uti.i0area in co+un a rete.e.or de distri/utie si
a cana.e.or de co+ercia.i0are a ,roduse.or' Chiar daca aceste actiuni sunt /ene&ice ,entru actorii econo+ici) in
anu+ite circu+stante e.e ,ot de(eni ne&a(ora/i.e ,entru Co+unitate in ansa+/.u. sau'
#o.itica in do+eniu. concurentei a &ost o co+,onenta i+,ortanta a Tratatu.ui de .a o+a' Artico.u. * (&)
,re(ede crearea unui siste+ care sa o&ere -arantia ca ,rocese.e concurentei .oia.e ,e ,iata nu (or &i
distorsionate' e-u.i.e actua.e in do+eniu. concurentei &ac o/iectu. Art' E=563 a.e Tratatu.ui' Aceste
re-.e+entari sunt indre,tate in e-a.a +asura ins,re acti(itatea co+,anii.or) dar si a autoritati.or -u(erna+enta.e
nationa.e'
E(o.utia in ti+, a ,rocesu.ui de inte-rare a creat ,re+ise ,entru un tot +ai ,ronuntat +ediu concurentia.
in s,atiu. euro,ean' O data cu .ansarea #ietei Unice Interne +u.te din a(anta1e.e dina+ice ,ot &i ,ierdute ,rin
+entinerea arti&icia.a a unor o/staco.e .e-is.ati(e si institutiona.e in ca.ea acti(itatii co+,anii.or sau in ca0u. in
care se ,er+ite a/u0u. de ,o0itii.e do+inante ,e un se-+ent de ,iata care a&ectea0a +ecanis+u. .i/er a. ,ietei'
Daca se doreste identi&icarea re-u.i.or 1ocu.ui ,entru Co+unitati.e Euro,ene) indeose/i in &a0a de uniune
econo+ica si +onetara) atunci ras,unsu. tre/uie cautat in aceasta ,arte a tratate.or si a ,racticii co+une'
Econo+istii) in -enera.) asocia0a ,iata cu +ecanis+u. ce. +ai e&icace ,entru a.ocarea e&icienta a
resurse.or' Intr5o ,iata ,er&ecta) &ir+e.e (or concura una cu a.ta ,entru a satis&ace) in ce.e +ai /une conditii)
cererea' O ast&e. de ,iata concurentia.a (a &i caracteri0ata ,rin ,resiuni !a .a /aisse" asu,ra ,returi.or) ,ana .a
un ni(e. care sa aco,ere costuri.e si +ar1e.e de ,ro&it re0ona/i.e ,entru ,roducatori si o&ertanti' 8ir+e.e (or
&a.i+enta sau (or &i e.i+inate de ,e ,iata de a.ti concurenti +ai ada,tati .a rea.itati.e econo+iceI une.e (or
incerca sa ,ractice ,returi &oarte ridicate dar (or &i ne(oite sa re(ina .a ,returi re0ona/i.e daca e2ista
concurenta' In con&or+itate cu acest rationa+ent) ,iata este un siste+ care se autoechi.i/rea0a &a(ora/i.) atat
,entru cu+,aratori) cat si ,entru o&ertanti) -ra/ind di(ersi&icarea o/iceiuri.or de consu+ si a inc.inatiei s,re
ino(are si +entinand econo+ia .a un ni(e. re0ona/i. de e&icienta'
Un ast&e. de un-hi de (edere este) e(ident) unu. idea.) rea.itati.e econo+ice &iind de +u.te ori &oarte
di&erite' Inde,endent de i+,er&ectiuni.e ,ietei si in ,o&ida se+na.e.or acesteia) totusi) e2ista +oti(e ,entru ca
&ir+e.e din anu+ite sectoare sa coo,ere0e sau sa se asocie0e sau ca o &ir+a sa ai/a o ,o0itie do+inanta ,e un
se-+ent de ,iata' Sta/i.irea ,returi.or) ,arta1area ,iete.or sau a.te &or+e de co+,orta+ent anticoncurentia. ,ot
a,area din dorinta conser(arii unor ,ro&ituri ridicate sau a unei sta/i.itati ,roducti(e .inistitoare' #entru +area
+a1oritate a econo+isti.or) +etoda de cuanti&icare a acestui ,erico.) in ter+eni atat de ,re(enire) cat si de
sanctionare a acestui co+,arti+ent a &ost ,racticarea unor controa.e ad+inistrati(e care sa i+,.ice o tinere su/
contro. a a/ateri.or concurentia.e $ cu a.te cu(inte se credea ca ,ot &i corectate i+,er&ectiuni.e ,ietei ,rin
re-.e+entari .e-a.e' A.ti econo+isti au ,re&erat +oda.itati a.ternati(e de contro.) ,rin +entinerea unui anu+it
ni(e. a. ,ro,rietatii ,u/.ice) indeose/i in sectoare.e in care &actorii tehnici ,areau sa necesite o structura re.ati(
+ono,o.istica iar contro.u. autoritati.or ,u/.ice era ,ri(it ca un rau necesar) a.ternati(a +ai /una decat o ,o0itie
de +ono,o. necontro.a/i.a'
3=
#rin ur+are) ,o.itica in do+eniu. concurentei este i+,ortanta ca +ecanis+ de corectare a
i+,er&ectiuni.or ,ietei' #rocedand ,rin ,unerea in ,ractica a unei ast&e. de ,o.itici se s,era in ,.us ca se (a
+entine un ni(e. -enera. re0ona/i. de e&icienta econo+ica' #rin ,re.un-irea rationa+entu.ui) se ,oate a&ir+a ca
.i,sa unei ast&e. de ,o.itici articu.ate) sau) +ai rau) e2istenta uneia ne&unctiona.e (or crea ,re+ise ca &ir+e.e sa
o,ere0e neconcurentia. sau sa concure0e ne.oia.) -enerand e&ecte de ine&icienta in ,roductie si in a.ocarea
&actori.or de ,roductie'
#ro/.e+a cu ,ri(ire .a ce se inte.e-e ,rin si cu+ o,erea0a in ,ractica +ecanis+e.e anticoncurentia.e)
,recu+ si cea re&eritoare .a ce &e. de contro. se ,oate e2ercita asu,ra acestora este &oarte co+,.e2a in ,.an
internationa. si chiar re-iona.' Mu.te &eno+ene ,e care .e-is.atii.e si ,ractici.e nationa.e nu .e5au sur,rins
o,erea0a nu+ai trans&ronta.ier) cu+ ar &i &oarte &rec(enta ,ractica a carte.uri.or internationa.e in +u.te sectoare
industria.e' In ,.us) o sursa su,.i+entara de ,ractici neconcurentia.e o re,re0inta -u(erne.e inse.e) care) ,rin
a1utoare &inanciare directe) a.te &or+e de s,ri1in intern sau re-u.i si ,roceduri restricti(e) ,ot &a(ori0a a-entii
econo+ici interni sau descri+ina &ir+e.e din tari.e ,artenere'
Aceste din ur+a ,ractici sunt &rec(ent considerate a &i si /ariere netari&are) ana.i0ate ,e .ar- de s,ecia.istii
in do+eniu. ,o.itici.or co+ercia.e' In acest +od) se,aratia intre ,o.itica in do+eniu. concurentei si ,o.itici.e
co+ercia.e de(ine -reu de &acut' In conte2tu. unei -ru,ari inte-rationiste re-iona.e de ti,u. Co+unitatii
Euro,ene) aceste +asuri se inscriu +ai c.ar in cadru. ,o.iticii concurentia.e' Aco.o unde un -u(ern incearca sa
s,ri1ine ,ro,rii.e &ir+e in interioru. unei uniuni (a+a.e) e. (a ,roceda &ie .a su/(entionare directa sau indirecta)
&ie .a re.a2area ,roceduri.or de achi0itii si &u0iuni' Ca atare) o ,o.itica in do+eniu. concurentei .a ni(e.u. unei
re-iuni cu,rin0and +ai +u.te state (a &i o ecuatie cu +ai +u.ti ,ara+etri si se (a re&eri in e-a.a +asura .a &ir+e
dar si .a -u(erne'
De(enind ,osi/i.e surse de concurenta ne.oia.a) state.e co+,onente a.e unei -ru,ari re-iona.e) ,e .an-a
ana.i0a +odu.ui cu+ e.a/orea0a re-u.i de contro. a. ,ractici.or ne.oia.e) de(ine esentia.a ana.i0a +anierei in
care .e o,un in ,ractica ,entru toti a-entii econo+ici care o,erea0a ,e teritoriu. .or' In .iteratura de ,ro&i.)
autoritati.or ,u/.ice .i se acorda un ro. a,arte si s5au e.a/orat +ode.e co+,.e2e de cuanti&icare a ca,acitati.or si
resurse.or de care dis,un state.e ,entru a ,une in a,.icare strate-ii sanatoase si a trans+ite catre co+,anii
se+na.e &er+e in acest sens'
E&icacitatea contro.u.ui este o di+ensiune i+,ortanta a oricarui -en de ,o.itica in do+eniu. concurentei)
atat .a ni(e. nationa.) cat si co+unitar'
#entru a da su/stanta unei ,o.itici in do+eniu. concurentei este esentia. +ecanis+u. .e-is.ati( si
institutiona. in (i-oare) &actorii de&initorii cu+ ar &i resurse.e) res,onsa/i.itati.e si &orta de a trans,une in
,ractica) ,recu+ si credi/i.itatea +esa1u.ui trans+is si in&or+area a-enti.or econo+ici des,re continutu.
,o.iticii' Tre/uie su/.iniat din nou) ca in ti+, ce acesti &actori ,ot actiona &oarte e&icient .a ni(e. nationa.) ei
de(in &oarte co+,.ecsi ca reactie in conte2t re-iona. inte-rationist' Tre/uie distins intre ceea ce ,oate &i
,.au0i/i. intr5o .u+e idea.a) care sta) de re-u.a) .a /a0a +ode.e.or teoretice si ceea ce este ,osi/i. in .u+ea
econo+ica rea.a'
es,onsa/i.itati.e in do+eniu. ,o.iticii concurentia.e .a ni(e.u. Uniunii Euro,ene sunt ,arta1ate intre
or-ane.e co+unitare si autoritati.e din tari.e +e+/re) dar aceasta di(i0iune nu este &oarte c.ar conturata' #o.itica
in do+eniu. concurentei .a ni(e.u. UE i+,.ica o +onitori0are a +asuri.or si o inter(entie in ecuatia ,ietei
,entru asi-urarea unui ni(e. adec(at de co+,etitie' In ter+enii econo+ici) te.u. acestei inter(entii este
asi-urarea unei e&iciente a.ocari a resurse.or' Du,a cu+ su/.inia+) ideea ca +ecanis+u. ,ietei este &oarte /un
in ro.u. de a.ocare a resurse.or tre/uie insotita de conditia e2istentei unui nu+ar +are de o&ertanti si uti.i0atori)
,e &ondu. unei ,ro+,te si corecte rece,tari de catre acestia a +esa1e.or ,ietei'
In econo+ia +oderna e2ista nu+eroase situatii cand &ir+e de di+ensiuni &oarte +ari do+ina ,iata sau o
anu+ita ,iata' Acest .ucru nu este dis&unciona. daca ,o0itia do+inanta se /a0ea0a ,e ,osi/i.itatea si
co+,etiti(itatea su,erioara in ra,ort cu concurentii sai' #ornind de .a aceasta situatie) ce.e.a.te &ir+e) ,rin
intensi(i0are tehnio.o-ica) +ini+i0area costuri.or de ,roductie) strate-ii o&ensi(e de internationa.i0are) rete.e
+oderne de distri/utie si +ana-e+ent ,er&or+ant) ,ot casti-a si e.e ,o0itii do+inante' Asista+) in acest ca0) .a
o &unctionare corecta a re-u.i.or ,ietei' Concurenta nu este intotdeauna de ori-ine interna) in sectoare cu+ ar &i
industria a(iatica) ,roductia de co+,utere) concurenta este ,rioritar internationa.a' In acest ca0 ,enetrarea ,e
,iata i+,une coo,erarea) asocierea sau a.te &or+e con.ucrati(e' S,re e2e+,.u) Air/us a &ost creat ,rin actiunea
co+una a +ai +u.tor co+,anii euro,ene) cu un su/stantia. s,ri1in -u(erna+enta.) ,entru a re0ista s&idarii
.ansate de ;oein-'
In e.a/orarea si ,unerea in ,ractica a unei ,o.itici co+unitare in do+eniu. concurentei) UE s5a do(edit a
&i un actor ,o.itic e2tre+ de ca.i&icat' In ti+, ce acest do+eniu este articu.at de re-u.i destu. de /ine inche-ate
3A
si deta.iate) ,are ca sarcina or-ane.or co+unitare si in s,ecia. a Co+isiei este sa .e inter,rete0e intr5un
ase+enea sens incat ca cree0e ,re+ise.e ca .u+ea a&aceri.or sa ca,ete o di+ensiune euro,eana' #rin ur+are)
,o.itica in do+eniu. concurentei nu (a tre/ui sa i+,iedice sau sa re-u.ari0e0e o actiune in do+eniu. econo+ic
decat in ca0u. cand este ,erce,uta ca &iind ,re1udiciara'
-.2. (eguli si proceduri comunitare privind concurenta
Cu ,ri(ire .a ,ro/.e+atica in do+eniu. concurentei) ,rinci,a.e.e di+ensiuni e2,.orate de re-.e+entari.e
co+unitare se re&era .a%
sta/i.irea cadru.ui 1uridic nor+ati( aco,eritor ,entru inter(entia or-ane.or co+unitareI
criterii.e con(enite ,entru rea.i0area ,ractica a inter(entiei co+uneI
e.a/orarea unor ca.endare in interioru. carora se (or ado,ta deci0ii.e'
Du,a cu+ ,reci0a+) ,re(ederi.e din tratate cu ,ri(ire .a aceasta sensi/i.a ,o.itica co+unitara sunt
concentrate .a ince,utu. .or) in Art' E=563 a.e Tratatu.ui de .a o+a' O caracteristica distincti(a a siste+u.ui
co+unitar este core.atia ,uternica intre .e-is.atia ,ri(itoare .a concurenta si ,o.itica in do+eniu. concurentei'
Esenta acestei ,o.itici este cantonata in Art' E= care se re&era .a aran1a+ente.e intre &ir+e si a.te ,ractici
consortia.e care ,ot a&ecta co+ertu. sau distorsiona concurenta) Art' EA) re&eritor .a a/u0uri deri(ate din ,o0itia
do+inanta si Art' 62) cu ,ri(ire .a a1utoru. -u(erna+enta. acordat &ir+e.or'
Art' E= inter0ice ace.e acti(itati care sunt inco+,ati/i.e cu &unctionarea corecta a ,ietei) i+,ietea0a
asu,ra co+ertu.ui dintre tari.e +e+/re si au ca e&ect in-radirea) e.i+inarea sau distorsionarea concurentei'
#re(ederi.e acestei ,arti nu se a,.ica decat daca o anu+ita actiune are sau ar ,utea a(ea un i+,act ne&a(ora/i.
asu,ra &unda+ente.or rea.e a.e co+ertu.ui dintre state.e +e+/re'
Se inter0ic aran1a+ente care%
au ca o/iect sta/i.irea de ,returi sau conditii de co+ercia.i0areI
isi ,ro,un .i+itarea ,roductiei) a ,iete.or) de0(o.tarii tehno.o-ice sau a ,.asa+ente.or de ca,ita.I
au ca o/iect ,arta1area ,iete.or de des&acere sau a surse.or de a,ro(i0ionareI
isi ,ro,un conditionarea unor c.au0e contractua.e de acce,tarea de catre ,arteneri a unor o/.i-atii
co+,.e+entare care) con&or+ u0ante.or si ,ractici.or co+ercia.e) nu au .e-atura cu o/iectu. ace.ui
contract'
In Art' EA sunt cu,rinse ,re(ederi re&eritoare .a acti(itatea &ir+e.or care a/u0ea0a de ,o0itia .or
do+inanta ,e o anu+ita ,iata' Ceea ce este insa di&ici.) este do(edirea si e2,ri+area ,o0itiei do+inante si) +ai
a.es) se+na.area a/u0arii de aceasta ,o0itie' Ceea ce s5a reusit in ,ractica a &ost sta/i.irea ace.or ,ractici .a care
o &ir+a cu o ,o0itie i+,ortanta) ,e ,iata nu tre/uie sa a,e.e0e' Aceste ,ractici se re&era .a i+,unerea unor
,returi nere0ona/i.e sau a unor conditii co+ercia.e ne1usti&icate in ra,ort cu ,artenerii .or' Daca e.e (or &o.osi
,o0itia do+inanta ,e ,iata ,entru a (a.ori&ica ne.oia. aceasta stare de &a,t) sau ,entru a o +entine si accentua)
se (or intre,rinde i+,otri(a .or +asuri corecti(e din ,artea Co+isiei) care se ,oate autosesi0a sau din cau0a
unor ,.an-eri &or+u.ate de &ir+e.e sau -ru,uri.e de interese a&ectate'
E2ista .a ni(e.u. euro,ean o i+,resionanta ca0uistica in ceea ce ,ri(este atat ,ractici.e ne.oia.e a.e
co+,anii.or) cat si ras,unsuri.e or-ane.or co+unitare'
Un ast&e. de ca0 s5a re&erit .a &a/rica de /ere din ;e.-ia $ !Inter/reC"' Co+isia Euro,eana a &ost anuntata
in a,ri.ie 1663 ca ,roducatoru. res,ecti( de /ere tre/uie sa renunte .a dre,tu. e2c.usi( de a distri/ui /erea
dane0a de ti, Car.is/er- Tu/or- ,e ,iata /e.-iana' Co+isia a a,reciat ca aran1a+entu. era unu. de ,arta1are a
,ietei care i+,iedica +utatii in structura ,ietei' S5a s,erat ca (a &i con&erit un rea. i+,u.s concurentei in
di(ersi&icata ,iata a /erii' Anuntu. ,er+itea Inter/reC sa5si +entina ,o0itia do+inanta ,e ,iata nationa.a
conco+itent cu cresterea i+,ortantei ,roducatori.or +ici si autono+i'
Ca ur+are a inter(entiei Co+isiei E2ecuti(e) ,roducatorii dane0i de /ere au ,rocedat .a crearea unei noi
co+,anii de distri/utie su/ &or+a unei societati +i2te cu o a.ta co+,aniei /e.-iana N'V' :ac.ter+an S'A' ceea
ce a ,o.ari0at co+,etitia ,e ,iata /e.-iana'
De ase+enea) ce.e +ai s,ectacu.oase ca0uri de carte.i0are a ,roductiei si distri/utiei) desco,erite de
Co+isie in ur+a unor actiuni de ,ro&un0i+e) au &ost aran1a+ente.e din anu+ite sectoare a.e industriei chi+ice
euro,ene'
Totusi) atri/utii.e Co+isiei de a desco,eri ca0uri si a .e .ua in ana.i0a si e&icacitatea +asuri.or .uate de
aceasta au dus de ce.e +ai +u.te ori .a e&ecte /ene&ice ,entru co+,anii care si5au de&init +ai /ine strate-ii.e si
au inre-istrat e&ecte /ene&ice in ,.an &inanciar' Totusi) Co+isia nu a a(ut ace.asi succes si in co+/aterea
37
a/u0uri.or deri(ate din ,o0itia do+inanta ,e ,iata) in ,rinci,a. datorita sensi/i.itatii ,ro/.e+ei si a di&icu.tatii
do(edirii ,re1udicii.or'
Un ca0 care a detinut +ai +u.ta (re+e ca,u. de a&is a &ost actiunea dec.ansata i+,otri(a +u.tinationa.ei
e.(etiene :o&&+an5Laoche' Co+,ania era un ,roducator +a1or de (ita+ine' In ca0u. (ita+ine.or ;2 si :
detinea chiar E0P din ,iata' 8ir+a uti.i0a ,.ati.e de &ide.itate ca +asura de a +entine .oia.itatea consu+atori.or'
Aceasta inse+na ca) daca uti.i0atorii cu+,arau e2c.usi( de .a co+,anie) ei se ,uteau aste,ta .a ,returi +u.t +ai
a(anta1oase' Aceste ,returi de &ide.itate nu erau ,ro,ortiona.e cu cantitati.e achi0ionate) ci cu atasa+entu. &ata
de o&ertant' Aceasta ,ractica a(ea ca e&ect in.aturarea unor concurenti care ar &i &ost ca,a/i.i sa o&ere ace.easi
,roduse +u.t +ai ie&tin' Era o ,ractica +enita sa ,er+ita co+,aniei sa5si conser(e ,o0itia do+inanta ,e ,iata'
Au +ai &ost si a.te) dar ,utine) situatii ana.i0ate de Co+isie'
Co+isia actionea0a +ai a.es .a ,.an-eri.e inaintate de di(erse &ir+e sau -ru,uri de interese' Desi re-u.i.e
co+une ,ri(ind concurenta ,re(a.ea0a asu,ra ce.or nationa.e) a,ar di&erente ine(ita/i.e de inter,retare) intrucat
+u.te tari +e+/re au .e-is.atii e.a/orate in acest se-+ent a. ,o.iticii co+unitare' Sunt nu+eroase ca0uri in care
Co+isia a acordat dre,tu. .a dero-ari ,entru o serie de actiuni cu+ ar &i% aran1a+ente ,ri(ind distri/utia
,roduse.or) /re(ete.e de in(entieI actiuni.e de cercetare5de0(o.tareI acorduri.e in do+eniu. trans,orturi.or
+ariti+e sau a. industriei aeronautice'
Do+eniu. cercetarii5de0(o.tarii este unu. i+,ortant in care Co+isia a acordat dero-ari de .a re-u.i.e
,ri(ind concurenta' #ro/.e+atica ino(ati(a este e2tre+ de di&ici. de incadrat in re-u.i.e concurentei rea.eI in
,o&ida ,arerii .ui Schu+,eter ca +ono,o.uri.e sunt .ea-anu. in(enticii) ,reocu,ari +ai recente) con&or+ carora
concurenta uneori cu.ti(a un co+,orta+ent in-ust a. &ir+e.or si in(estitii.or sau ca coo,erarea este necesara
,entru i+,u.sionarea ,ro-resu.ui tehno.o-ic) concurenta si co+,etiti(itatea ,ot a,area ca o/iecti(e o,use'
De curand) au &ost de0/ateri a+,.e asu,ra +anierei in care coo,erarea in do+eniu. cercetarii ,oate &i +u.t
+ai a(anta1oasa decat stradania &ir+e.or de a5si atin-e sin-ure o/iecti(e.e stiinti&ice si creati(e'
In contrast cu a.te ti,uri de aran1a+ente) ce.e in do+eniu. cercetarii sunt ,erce,ute de Co+isie ca
,ro+o(and si nu a&ectand concurenta) contri/uind .a .ansarea unor noi ,roduse ,e ,iata si s,orind /unastarea
consu+atori.or' Totodata) Co+isia ia +asuri i+,otri(a riscuri.or ce ,ot a,area din aceste ti,uri de co.a/orare)
,astrandu5se un echi.i/ru intre a(anta1e.e aran1a+ente.or si ,otentia.e.e .or ,re1udicii in ,.an concurentia.'
Aceasta s5a rea.i0at deci0andu5se care &or+e de aran1a+ente intra si care nu su/ incidenta Art' E= si daca
une.e dintre e.e sunt ca.i&icate a &i dero-ari'
Cand s5a ,us ,ro/.e+a unor &ir+e cu ,o0itie do+inanta ,e ,iata) s5a do(edit di&ici.a de&inirea conce,tu.ui
de ,iata) intrucat o &ir+a ,oate a(ea o cota de ,iata i+,ortanta in interioru. Co+unitatii ,entru a /ene&icia de
a(anta1e.e econo+iei de scara ca o ,reconditie a co+,etiti(itatii internationa.e' De ase+enea) a suscitat .ar-i
discutii .a ni(e.u. co+unitar) indeose/i in cadru. Co+isiei) ,ro/.e+a di+ensiunii &ir+e.or co+unitare) a
o,ti+u.ui care sa ,er+ita sa nu &ie distorsionante .a scara co+unitara dar co+,etiti(e .a scara -.o/a.a'
Deter+inarea ,o0itiei do+inante a unei co+,anii nu tre/uie &acuta doar du,a ,onderea de ,iata a
acesteia) ci si du,a -radu. de inte-rare (ertica.a sau structura ,ietei' In ,.us) detinerea unei ,o0itii do+inante ,e
,iata nu este i+,uta/i.a in orice circu+nstante) tre/uind sa se &aca do(ada ca se a.u0ea0a de aceasta si a,ar
e&ecte ,re1udiciante'
Art' 60 din Tratatu. de .a o+a se re&era .a trata+entu. acordat ,ro,rietatii ,u/.ice si industrii.or
esentia.e' Un do+eniu in care Co+isia a &ost &oarte acti(a este ce. a. a1utoru.ui acordat &ir+e.or a&.ate in
,ro,rietatea ,u/.ica' Tratatu. nu a/ordea0a e2,res ,ro/.e+a ,ro,rietatii ,u/.ice) aceasta &iind atinsa doar
tan-entia. in sensu. ca !nu se (or ,re1udicia in nici un &e. re-.e+entari.e din tari.e +e+/re care -u(ernea0a
siste+u. ,ro,rietatii"' In ,rinci,iu) asa cu+ s5a consacrat si in di&erite deci0ii a.e Curtii de Fustitie) Co+unitati.e
Euro,ene nu ur+aresc in nici un &e. daca o &ir+a este ,ri(ata sau nationa.i0ata' Cu toate acestea) anu+ite
,re(ederi din tratat se re&era totusi .a &ir+e.e ,ro,rietate de stat) indeose/i .a +ono,o.u. statu.ui) ,unand
intre,rinderi.e si autoritati.e ,u/.ice su/ incidenta re-u.i.or co+unitare ,ri(ind concurenta' Totodata) in acest
do+eniu) Co+isia este i+,uternicita sa e+ita directi(e &ara a so.icita a,ro/area Consi.iu.ui'
Desi cu ,ri(ire .a s,ri1inu. acordat &ir+e.or de stat s5au ado,tat niste re-.e+entari) in ,.an ,ractic s5a &acut
&oarte ,utin) ca ur+are a ,o0itiei &er+e a autoritati.or din tari.e +e+/re'
In 1660) Co+isia a ado,tat o directi(a ,rin care se cerea trans,arenta cu ,ri(ire .a ra,orturi.e &inanciare
intre intre,rinderi.e ,u/.ice si autoritati.e -u(erna+enta.e) uti.i0and a/i.itatea sa de a i+,une .e-is.atia
co+unitara chiar daca un stat +e+/ru se o,une' Aceasta o/.i-a tari.e +e+/re sa &urni0e0e in&or+atii Co+isiei)
.a cererea acesteia) cu ,ri(ire .a natura) +ari+ea si e&ecte.e ra,orturi.or &inanciare) indeose/i in sectoru.
industria.' O serie de -u(erne au adus ,ro/.e+a in &ata Curtii Euro,ene de Fustitie care a con&ir+at dre,tu.
Co+isiei de a inter(eni' Autoritati.e -u(erna+enta.e au continuat sa &ie reticente in ,o0itia .or) &urni0and doar
3E
in&or+atii ,artia.e sau ras,un0and doar .a anu+ite so.icitari' S&era de cu,rindere a acestei directi(e a &ost .ar-ita
in 16E= ,entru a cu,rinde si industrii.e esentia.e) iar in 1661 Co+isia a ,ro,us inas,rirea re-.e+entari.or'
Acti(itatea Co+isiei in acest sector s5a intensi&icat in u.ti+ii ani) ,e +asura ce in&or+atii.e cu ,ri(ire .a
s,ri1inu. acordat de -u(erne unor sectoare econo+ice s5a a+,.i&icat) ,ara.e. cu acuti0area tensiuni.or intre
&ir+e.e ,ri(ate si ce.e ,u/.ice' In ,rinci,iu) Co+isia si5a ,ro,us sa de&ineasca +ai strict +odu. in care
autoritati.e ,ot s,ri1ini di(erse sectoare econo+ice' Un e.e+ent5cheie a. acestei atitudini a &ost principiul
investitorului rational) ,otri(it caruia orice &e. de s,ri1in (a tre/ui acordat ,e criterii co+,ara/i.e cu ce.e
a,.icate de un in(estitor ,ri(at cand ,.asea0a ca,ita.'
Co+isia si5a intensi&icat ,reocu,ari.e in do+eniu. sectoru.ui ,u/.ic in deose/i in ce ,ri(este acti(itatea
&ir+e.or de uti.itate ,u/.ica' Acestea sunt sectoare in +od natura. +ono,o.i0ate) intrucat constituie
in&rastructura econo+ii.or nationa.e aco,erind acti(itati cu+ ar &i &urni0area de -a0e si e.ectricitate) ser(icii
,osta.e si de te.eco+unicatii si anu+ite cate-orii de trans,orturi de ca.atori' Aceste sectoare au e(o.uat de .a
rete.e .oca.e .a ce. nationa.e deseori in ,ro,rietate e2c.usi( ,u/.ica) a(and o ,ronuntata di+ensiune
+ono,o.istica' O ast&e. de structura a &ost 1usti&icata cu +u.te ar-u+ente si ,ana de curand acce,tata
indiscuta/i. ca nor+a.a
Ca +ono,o.uri !.e-iti+e") o,erand ,rioritar sau e2c.usi( intre -ranite.e nationa.e aceste sectoare nu au
&ost o tinuta ,re&erata a ,o.iticii co+unitare' Totusi) in u.ti+ii ani) s5au ,us /a0e.e unei ,o.itici co+unitare si cu
,ri(ire .a aceste sectoare' #rin inter&erenta cu a.te acti(itati) ,rin ine2istenta concurentei rea.e) aceste sectoare
,ot sa aduca .a cu.ti(area non.oia.itatii in concurenta si ,ot duce .a distorsionarea ,ietei' De aceea) Co+isia si5a
intarit re-.e+entari.e ,entru a ur+ari daca acti(itatea din aceste sectoare este co+,ati/i.a cu noi.e e(o.utii a.e
,rocesu.ui inte-rationist si cu noua eta,a in care a intrat acesta'
#reocu,ari.e autoritati.or co+unitare sunt indre,tate in directia sti+u.arii unui +ai +are -rad de
.i/era.i0are in aceste sectoare si indeose/i in ce. a. te.eco+unicatii.or' La ni(e. co+unitar sunt tot +ai
nu+eroase (oci.e care cer inte-rarea co+,.eta a acestor ser(icii si uti.itatii ,u/.ice in conduita ,re(a0uta de
,o.itica co+unitara in do+eniu. concurentei'
Artico.u. 62 statuea0a +oda.itati.e de contro. a. a1utoare.or de orice &e. care ,ertur/a sau a+eninta sa
a&ecte0e concurenta' Totusi) aceasta cate-orica ,rohi/ire din tratate a &ost nuantata ,rintr5o serie de ,re(ederi
care ,er+it acordarea a1utoare.or ,u/.ice) dar &orta dero-atorie a,artine Co+isiei si nu state.or +e+/re'
ea.i0area ,ractica ur+ea0a o ,rocedura si anu+e% o so.icitare din ,artea statu.ui +e+/ru adresata Co+isiei)
anterior noti&icarii intentiei de a o&eri o &or+a de s,ri1in unui anu+it sector econo+ic ,e care Co+isia i.
considera e.i-i/i.I Co+isia are &unctiona. un siste+ de re(i0uire si ,rocedura ,rin care +odi&ica +ari+ea si
&or+a acestui a1utor sau i. ,oate sus,enda' In ,ractica) Co+isia nu e2a+inea0a ca0uri indi(idua.e) ci cadru.
-enera. ,entru di&erite sche+e de s,ri1in .asand .a .atitudinea tari.or +e+/re) su/(entionarea con&or+ cu aceste
sche+e cadru' In decursu. ti+,u.ui) Co+isia a a,ro/at cu usurinta sche+e de s,ri1in nationa.e) re&.ectand
uti.i0area re.ati( .i+itata a acestor +ecanis+e de catre tari.e +e+/re'
Cadru. .e1er cu ,ri(ire .a aceste ,ro/.e+e) ,e &ondu. +aturi0arii #ietei Unice Interne si +ai a.es a.
inde,.inirii criterii.or de con(er-enta) se (a trans&or+a initia. in ,otentia.e ra0/oaie a.e su/(entii.or si se (a
stin-e de .a sine u.terior su/ .o(ituri.e austeritatii /u-etare'
Co+isia are un ro. i+,ortant in i+,.e+entarea ,o.iticii co+unitare in do+eniu. concurentei' Ast&e.) ea (a
,utea so.icita toate in&or+atii.e necesare din ,artea tari.or +e+/re sau a co+,anii.or si ,oate ,roceda .a
deru.area unor in(esti-atii' Se ,ot studia docu+ente.e) &or+u.are.e sau se ,ot cere e2,.icatii directe din ,artea
+ana-eri.or &ir+e.or'
O&icia.i ai Co+isiei) ,ara.e.e cu cei din tari.e +e+/re) in(esti-hea0a acti(itatea unei anu+ite co+,anii
,resu,use a (io.a re-u.i.e ,ri(ind concurenta' Daca se do(edeste ca ,ractica ne.oia.a a a(ut .oc) Co+isia ,oate%
- a,.ica o a+enda de ,ana .a 10P din ci&ra de a&aceri din anu. anterior rea.i0ata de &ir+aI
- ado,ta +asuri interi+are ,entru a sto,a co+,orta+entu. ,re1udiciant'
Un e2e+,.u de co+,anie care a re&u0at sa se su,una cerinte.or Co+isiei este ce. a. concernu.ui -er+an
,roducator de in-hetata Schoe..er' In +ai 1663) co+,ania a &ost a+enintata cu o a+enda de 1000 ECU ,e 0i
daca (a continua sa a,.ice acordu. de e2c.usi(itate incheiat cu +a-a0ine.e -er+ane' Acest acord in-reuna
accesu. a.tor ,roducatori in ace.easi +a-a0ine) &iind o /ariera atat ,entru ,roducatorii -er+ani) cat si ,entru cei
din ce.e.a.te tari +e+/re' #ractica co+,aniei a ince,ut in 16E2 si i s5a cerut sa renunte .a ea a/ia in 1662' In
,o&ida reco+andarii Co+isiei) Schoe..er a se+nat ,este 13 000 de aran1a+ente de e2c.usi(itate si in 166*)
co+,ania ar-u+entea0a ca a i-norat reco+andarea Co+isiei /a0andu5se ,e &a,tu. ca aran1a+ente.e erau ,e o
,erioada .i+itata de nu +ai +u.t de cinci ani'
36
#e ,ri+ii ani de &unctionare a Co+unitati.or) esecuri.e Co+isiei au &ost &oarte nu+eroase indicand .i,sa
+i1.oace.or de a,.icare a .e-is.atiei' #ano,.ia de instru+ente ,uniti(e s5a di(ersi&icat) nu+aru. ca0uri.or
neso.utionate sca0and si+titor' S,re e2e+,.u) in 166*) din 72* de ca0uri e2a+inate de Co+isie) A0P au &ost
noti&icate de ,arti.e i+,.icate) 2=P au re,re0entat ,.an-eri a.e unor -ru,uri de interese) iar 1=P ca0uri initiate
direct de catre Co+isie'
Co+isia Euro,eana a &ost &rec(ent criticata ,entru &a,tu. ca inde,.ineste conco+itent ro.uri.e de
in(esti-ator) 1udicator si 1uriu in ca0uri.e re&eritoare .a concurenta' Acest .ucru este doar ,artia. 1ust) deoarece
e2ista si Curtea Euro,eana de Fustitie) care ,oate re(i0ui deci0ii.e ado,tate de Co+isie) ,utand con&ir+a) reduce
sau anu.a ,ena.itati.e a,.icate sau +odi&ica orice deci0ie &or+a.a' A,e.u. se (a &ace nu+ai cu ,ri(ire .a deci0ia
ado,tata de Co+isie si nu cu ,ri(ire .a in(esti-atii.e dec.ansate in ur+a unor sesi0ari' #rocesu. de re(i0uire a
deci0ii.or a &ost +u.t ,er&ectionat ,rin constituirea in 16EE a Curtii de #ri+a Instanta' #o0itia sa a &ost
&or+a.i0ata con&or+ Art'1AE (a) din Tratatu. de .a Maastricht care o ,une a.aturi de Curtea de Fustitie)
insarcinand5o) in ,rinci,a.) cu ca0uri.e deri(ate din a,.icarea ,o.iticii in do+eniu. concurentei' o.u. sau a
s,orit) intrucat ea su,une unei a+anuntite ana.i0e deci0ii.e Co+isiei si ,er+ite +entinerea corectitudinii in
,rocesu. de re-.e+entare a concurentei'
In ,o&ida i+/unatatiri.or in +aniera de a,.icare a ri-uro0itatii in &unctionarea ,ietei inte-rate sunt o serie
de as,ecte ce (or tre/uie re(i0uite' Ast&e. se reco+anda o e2,.icare +ai a+anuntita a actiuni.or Co+isiei si (a
tre/ui si+,.i&icata ,rocedura de a,e. .a deci0ii.e .uate'
-.!. .ecanismul acizitiilor si fuziunilor in &niunea Europeana
In&a,tuirea #ietei Unice a +odi&icat su/stantia. natura concurentei intraco+unitare' 8ir+e.e se con&ir+a
cu tot +ai +u.te ,ro(ocari ,e ,iete.e care .e erau re0er(ate ,ana acu+) intrucat -ranite.e de(in tot +ai deschise)
a,roa,e i+,erce,ti/i.e econo+ic si co+ercia.) iar /ariere.e netari&are au &ost in +a1oritatea .or in.aturate'
O reactie natura.a de a1ustare .a o ,iata inco+,ara/i. +ai a+,.a a &ost cresterea di+ensiunii +edii a
co+,anii.or in (ederea +a2i+i0arii a(anta1e.or econo+iei de scara in +aterie de ,roductie si cercetare5
de0(o.tare' Aceasta tendinta a &ost a+,.i&icata de dorinta de a ,rote1a totusi ,iata interna de ,resiuni.e
concurentia.e ,ro(enind din ce.e.a.te tari a.e Uniunii Euro,ene' In a.te ca0uri) s,orirea di+ensiuni.or &ir+e.or a
&ost o strate-ie o&ensi(a ,entru a o/tine a(anta1e.e o&erite de o ,iata +u.t +ai +are' In ti+, ce une.e &ir+e au
,utut sa5si s,oreasca di+ensiuni.e ,rin ,ro,rii.e resurse) a.te.e au a.es ca.ea achi0itiei a.tor co+,anii cu
acti(itati co+,.e+entare sau chiar concurente'
Conso.idandu5si ,o0itii.e ,e ,iata interna) o serie de +ari co+,anii si5au .ansat ,rocesu. de achi0itii
trans&ronta.iere' #entru a5si crea resurse.e necesare achi0itionarii a.tor &ir+e) +u.te co+,anii s5au dis,ensat de
o serie de acti(itati ,eri&erice concentrandu5se ,e acti(itati.e ,rinci,a.e) ceea ce .e5a ,er+is sa se e2tinda in ,.an
-eo-ra&ic'
O a.ta +etoda de a de(eni co+,anii cu ade(arat co+unitare a &ost &u0iunea cu a.te &ir+e din state
+e+/re'
Va.oarea actiuni.or de &u0iuni si achi0itii a s,orit su/stantia. du,a .ansarea ,rocesu.ui de &unda+entare a
#ietei Unice' Ast&e.) in 16E6) (a.oarea a atins un ni(e. record de 33 +i.iarde ECU) adica de *)= ori +ai +u.t
decat in 16EA' Du,a acea data ci&ra acestor acti(itati a re-resat ,utin si ca ur+are a ,rocese.or de recesiune cu
care s5a con&runtat -ru,area re-iona.a' Va.u. de &u0iuni s5a e2tins continuu si a cu,rins tre,tat noi tari +e+/re'
Daca in 16EA) 1u+atate din &u0iuni erau esentia.+ente de&ensi(e) &iind 1usti&icate de considerente siner-ice sau
de rationa.itate econo+ica si tehno.o-ica) ,este cinci ani nu+ai 1AP au a(ut aceste +oti(atii) ratiunea
,rinci,a.a de(enind intarirea ,o0itii.or de ,iata si e2,ansiunea (iitoare'
Conditii.e o&erite de c.i+atu. +acroeuro,ean au &ost sti+u.ati(e ,entru achi0itii si &u0iuni de &ir+e' Cei
+ai i+,ortanti &actori au &ost% i+/unatatirea ,ro&ita/i.itatii a&aceri.or) sta/i.irea cursuri.or de schi+/ si
o,ortunitati.e o&erite de #iata Unica'
Tre/uie re+arcat ca o tendinta si+i.ara s5a inre-istrat si in ca0u. SUA) ceea ce su-erea0a ca o ,arte din
dina+ica achi0itii.or si &u0iuni.or se inscrie intr5o tendinta -.o/a.a a i+,u.sionarii acti(itatii trans&ronta.iere'
I+,.icarea di&erite.or tari in acti(itati.e de &u0iuni si achi0itii nu a &ost o+o-ena' Une.e tari s5au inscris
+ai dina+ic in tendinte.e din do+eniu. achi0itii.or) chiar +ai +u.t decat .e ,er+itea +ari+ea econo+ii.or .or'
Aceasta a re&.ectat e2,erienta ,ro,rii.or co+,anii in aceste actiuni si deschiderea ,ietei de ca,ita.uri ,rin
cotarea tit.uri.or &inanciare e+ise de co+,anii' Este re.e(ant in acest sens e2e+,.u. Marii ;ritanii' #e de a.ta
,arte i+,.icarea -er+ana in actiuni.e de achi0itii si &u0iuni de &ir+e a &ost re.ati( +ai +odesta' S5a inre-istrat o
crestere a (o.u+u.ui achi0itii.or -er+ane in ,ri+a ,arte a ani.or?60) dar indeose/i ,e sea+a ,rocese.or de
=0
,ri(ati0are din .anduri.e estice' Traditii.e nationa.e in ce ,ri(este inc.inatii.e s,re in(estitii arata ca a.te tari
+e+/re a.e UE sunt ,utin antrenate in acest ,roces'
De ase+enea) conditii.e ,entru ,re.e(ari osti.e au (ariat se+ni&icati( de .a o tara .a a.ta' ;ariere.e tehnice
si structura.e ,entru a ,reinta+,ina ,re.uari.e ne.oia.e) cu+ ar &i &ost destu. de /ine re,re0entata ,ro,rietatea
,u/.ica) e2istenta si &unctionarea unor co+itete de su,er(i0are) ,recu+ si ,osi/i.itatea identi&icarii
do/anditori.or de actiuni ,este un anu+it ni(e.) sunt ,re+ise ,entru scaderea nu+aru.ui de ,re.uari osti.e in
anu+ite state'
Toate aceste rea.itati si e(o.utii au i+,us uni&or+i0area ,roceduri.or .a ni(e. co+unitar) ,rin introducerea
in 16E6 a unei .e-is.atii co+unitare cu ,ri(ire .a &u0iuni) ca o recunoastere a &a,tu.ui ca un contro. a. &u0iuni.or
a de(enit esentia.'
Aceasta noua directie a &ost necesitata si de e(o.utii.e s,re #iata Unica Interna si .i/era.i0area ,iete.or
&inanciare si de ca,ita.uri' S5a acce,tat ca ,rocesu. de reor-ani0are a co+,anii.or (a continua) dar s5a trans+is
+esa1u. ca acesta nu (a tre/ui sa se deru.e0e ,rin inca.carea re-u.i.or unei concurente .oia.e'
S5a constatat ca) ,e de o ,arte) .e-is.atii.e nationa.e nu (or +ai ,utea re-.e+enta acti(itatea unor &ir+e si
+ono,o.uri ,aneuro,ene) iar Art' E= si EA din Tratatu. de .a o+a nu erau adec(ate ,entru a re-.e+enta acest
,roces' Au &ost necesari ,este 17 ani de ne-ocieri ,entru a se e.a/ora un e-u.a+ent co+unitar cu ,ri(ire .a
&u0iuni si a decide ce a/i.itati in do+eniu (or &i acordate Co+isiei E2ecuti(e' O ,ro/.e+a de.icata s5a do(edit
cea cu ,ri(ire .a ti+,u. de &u0iuni ce ,uteau &i ,.asate su/ contro. co+unitar) ,ara.e. cu ,arta1area
res,onsa/i.itati.or intre autoritati.e nationa.e si ce.e co+unitare'
Une.e re-.e+entari tre/uiau sa ar/itre0e intre tran0actii.e care) du,a une.e re-.e+entari nationa.e) erau
,er+ise) dar du,a ce.e co+unitare) nu sau in(ers' #ro/.e+a se re0o.(a in sensu. ca .e-is.atia co+unitara se (a
.i+ita ,rioritar .a noi.e o,eratiuni de &u0iune' Aceasta so.utie a &ost o (ictorie a Her+aniei si a Marii ;ritanii)
doua tari cu .e-is.atii nationa.e in do+eniu &oarte e.a/orate'
e-u.a+entu. co+unitar cu ,ri(ire .a &u0iuni a intrat in (i-oare in se,te+/rie 1660 si se a,.ica asu,ra
tran0actii.or care ar ,utea a&ecta co+,etitia .oia.a'
Se sta/i.este ca o &u0iune (a tre/ui noti&icata Co+isiei Euro,ene in ur+atoare.e situatii%
ci&ra de a&aceri re0u.ta din co+/inarea &ir+e.or de,aseste = +i.iarde ECUI
ci&ra de a&aceri rea.i0ata ,e ,iata euro,eana de &iecare din ,arteneri a &ost de ,este 2=0 +i.ioane ECUI
ci&ra de 2=0 +i.ioane ECU ca ci&ra de a&aceri ,entru &iecare din se+natarii unui aran1a+ent de
&u0iune are +enirea de a e2c.ude de .a ana.i0a tran0actii.e +arunte in care o +are co+,anie se
asocia0a cu une.e &oarte +ici'
Daca doua trei+i sau +ai +u.t din ci&ra de a&aceri rea.i0ata .a ni(e. co+unitar este .oca.i0ata intr5o
sin-ura tara +e+/ra) &u0iunea este e2c.usa de .a a,.icarea re-.e+entari.or co+unitare) &iind ,.asata su/
incidenta ce.or nationa.e
Le-is.atia si structuri.e institutiona.e din tari.e +e+/re isi ,astrea0a (a.a/i.itatea) iar actiuni.e care nu cad
su/ incidenta inter(entiei UE (or &i de co+,etenta autoritati.or nationa.e de resort'
8u0iuni.e care se incadrea0a in criterii.e co+unitare (or tre/ui noti&icate Co+isiei si (or &i e2a+inate
e2c.usi( de aceasta' 8iecare ca0 in ,arte este e2a+inat indi(idua. din ,unctu. de (edere a. ,ro/a/i.itatii
distorsionarii concurentei' #rocedura are o di+ensiune te+,orara destu. de ri-uroasa' Ast&e.) du,a noti&icare)
Co+isia tre/uie sa ado,te o deci0ie in +a2i+u+ o .una' Inainte de intrarea in (i-oare a e-u.a+entu.ui)
Co+isia a(ea de e2a+inat ca+ =05A0 de &u0iuni ,e an'
atiuni.e unor ,ra-uri &oarte ina.te de .a care &u0iuni.e &ac o/iectu. (a.idarii de catre or-ane.e co+unitare
s5au cantonat in ideea ca nu ar &i re0ona/i. ca Uniunea Euro,eana sa se i+,.ice in +onitori0area unui +are
nu+ar de o,eratiuni de &u0iune de di+ensiuni reduse' In aceste ca0uri) cand a,ar ,ro/.e+e ce i+,ietea0a
asu,ra concurentei .oia.e) e.e (or ,utea &ace o/iectu. e2a+inarii de catre Co+isie in con&or+itate cu Art' E= si
EA din Tratat'
Esenta cercetarii a &ost sa se ia in considerare%
ne(oia de a +entine si de0(o.ta o concurenta rea.a) cu .uarea in consideratie a structurii ,iete.or
i+,.icate si e2istenta concurentei ,re0ente si (iitoareI
conditii.e de ,iata a.e ce.or a(uti in (edere) ,ara.e. cu &orta .or econo+ica si &inanciara) ,ers,ecti(e.e
de e(o.utie ca +ari o&ertanti si ce.e de acces .a ,iete'
Cerinta este ca or-ane.e co+unitare sa &ie in&or+ate nu +ai tar0iu de o sa,ta+ana de .a inaintarea
intentiei de incheiere a unui acord) de .a anuntarea unei o&erte sau de .a achi0itionarea ,achetu.ui de contro. .a o
=1
co+,anie' O data ce deci0ia de &u0iune este .uata) a&acerea este sus,endata te+,orar si se ur+ea0a ,rocedura
con&or+ sche+ei A'1'
O &u0iune ,oate &i inter0isa daca ea creea0a sau acuti0ea0a o ,o0itie do+inanta ,e ,iata) .ucru care (a
i+,iedica asu,ra concurentei .a ni(e. co+unitar sau intr5o 0ona i+,ortanta a acestei'
In ca0u. Nest.eQ#ierrier) ana.i0at in iu.ie 1662 si &ina.i0at cu deci0ia de nea,ro/are a &u0iunii) inter,retarea
,o0itiei do+inante con&or+ ,re(ederi.or re-u.a+entu.ui a &ost e2tinsa ,entru a cu,rinde structuri in care nu
nu+ai o sin-ura &ir+a do+ina ,iata) ci un -ru, de &ir+e care i+,reuna au o ,o0itie do+inanta si ace. o.i-o,o.
este ,ro/a/i. sa actione0e intr5o +aniera concertata'
Un a.t ca0 ana.i0at a &ost ce. a. ,reconi0atei &u0iuni in Marea ;ritanie 5 Tur+aeQSteet.e4' In acest ca0 s5a
a,reciat ca &u0iunea ,roduce e&ecte nu+ai in aceasta tara) ,entru ca costu. de trans,ort a. +ateria.e.or de
constructii &ace ca aceasta sa &ie o ,iata distincta'
Doar a,ro2i+ati( 10 P din ca0uri a1un- in ,o0itia in care sunt in(esti-ate de
+cema -.1
Procedura comunitara cu privire la fuziuni
Co+isie in deta.iu' Orice deci0ie ado,tata in con&or+itate cu criterii.e co+unitare are o +are do0a de
su/iecti(is+) iar ,unerea ei in a,.icare de,inde de ceea ce a a(ut in (edere Co+isia in ace. +o+ent'
Un ca0 nota/i. ,rin a+,.oarea si i+,.icatii.e sa.e a &ost ce. a. o&ertei &acute de Aeros,atia.e din 8ranta si
A.enia din Ita.ia ,roducatoru.ui canadian de aerona(e De :a(i..and' Deci0ia Co+isiei a &ost ne-ati(a) dar a
cau0at nu+eroase contro(erse chiar in interioru. Co+isiei) intrucat s5a considerat ca doctrina ,ietei .i/ere a
re,urtat o (ictorie ne&ireasca i+,otri(a re.atii.or co+ercia.e' Nu+aru. +ic de ca0uri &ace re.ati( usor de
-estionat ,rocesu.'
e-u.a+entu. co+unitar cu ,ri(ire .a &u0iuni este destu. de /ine ,ri+it de .u+ea de a&aceri euro,eana'
Centru. ,entru Cercetari de #o.itica Econo+ica) e2a+inand i+,actu. acestuia ,e coordonate.e &ir+e.or
i+,.icate in actiuni de &u0iune si a .e-is.atiei .a inde+ana co+,anii.or in ast&e. de ca0uri) a sta/i.it ca%
&ir+e.e erau i+,resionate de ra,iditatea si &.e2i/i.itatea cu care s5a a,.icat re-u.a+entu.I
nu s5au se+na.at ca0uri in care &u0iuni.e au &ost sto,ate doar din ratiuni ,rocedura.eI
au e2istat se+na.e ca &ir+e.e au .uat in considerare a,riori criterii.e .e-is.ati(e ,entru a se ada,ta .a
cerinte.e co+unitareI
Co+isia Euro,eana a actionat doar in directia i+/unatatirii c.i+atu.ui de a&aceri'
Se aud tot +ai +u.te (oci care cer co/orarea ,ra-u.ui e2i-ente.or criteria.e co+unitare ,entru a intra su/
incidenta .or +ai +u.te ca0uri) criterii.e &iind re(i0uite ,eriodic' Se esti+ea0a insa ca) s,re e2e+,.u) doar
co/orarea .i+itei (a.orice a ci&rei de a&aceri rea.i0ate in Co+unitate de .a 2=0 +i.ioane ECU .a100 +i.ioane
=2
Co+isia tre/uie sV decidV Wn decurs de o .unV dacV are sau nu
o/iecXiuni cu ,ri(ire .a &u0iune
Comisia descide o investiga>ie
cu consultarea statelor membre
+e poate finaliza oferta dar se pot
aplica prevederile art. ?0 @i ?-
DacV &u0iunea este co+,ati/i.V cu re-u.i.e co+unitare) ea (a &i
&ina.i0atV' Yn ca0 contrar se (a decide o,rirea acesteia
DacV DA DacV NU
ECU (a duce .a du/.area ca0uri.or ana.i0ate de Co+isiei si (a trans&era s,re ana.i0a co+unitara +u.te &u0iuni
care au inca doar un interes nationa.'
Si .a ni(e.u. Co+isiei a,ar di(er-ente de ,areri si se a1un-e -reu .a un co+,ro+is intrucat o,tica cu
,ri(ire .a &u0iuni este &oarte di&erita de .a o tara .a a.ta re&.ectand &i.o0o&ii di&erite cu ,ri(ire .a ro.u. concurentei
si .a ,o.itice industria.e' S,re e2e+,.u) ,o.itica &rance0a in do+eniu. concurentei ,er+ite &u0iuni.e si daca
une.e e&ecte anticoncurentia.e -enera.e sunt co+,ensate de e&ecte &a(ora/i.e) cu+ ar &i econo+ii .a costuri)
a+,.i&icarea ino(arii tehno.o-ice' #e de a.ta ,arte) -u(erne.e /ritanic si -er+an a,recia0a ca Co+isia ,oate sa
&ie tentata sa uti.i0e0e o strate-ie e&icace de a,arare ca +oda.itate de a crea !ca+,ioni euro,eni") a,ti ca
concure0e cu +ari.e co+,anii 1a,one0e si a+ericane'
Cursa s,re ,unerea in a,.icare a unei ,o.itici co+unitare &unctiona.e in do+eniu. concurentei a a(ut +ai
+u.te eta,e si tot atatea o/staco.e' #e +asura ce a &ost +ai /ine structurata .e-is.ati( si institutiona.) a &ost
intensi(i0ata in a,.icare si +ai c.ara in de0iderate) aceasta ,o.itica a creat tot +ai +u.te contro(erse'
Doua dintre as,ecte.e a&.ate in de0/atere care circu+scriu &unctionarea sa au de(enit ,re(a.ente in u.ti+a
(re+e'
#ri+u. ,ri(este o/iecti(e.e acestei ,o.itici) indeose/i ro.u. ,e care ,ro+o(area concurentei i. ,oate 1uca in
asi-urarea unei co+,eti(itati e2terne' A. doi.ea as,ect ,ri(este o,ti+a ,arta1are a res,onsa/i.itati.or in
do+eniu. ,o.iticii concurentia.e intre tari.e +e+/re) Uniunea Euro,eana si) +ai de,arte) eta,a ,ost $
Maastricht'
Este) in -enera.) acce,tat ca ,o.itica concurentia.a co+unitara este necesara ,entru asi-urarea +a2i+i0arii
casti-uri.or re0u.tate din inte-rarea euro,eana) dar este destu. de nec.ar inca daca sti+u.area concurentei
intraco+unitare este ce. +ai /un +i1.oc de a ,ro(oca s,orirea &ortei co+,etiti(e a Euro,ei .a scara econo+iei
-.o/a.e'
#e +asura ce ,o.itica in do+eniu. concurentei a ca,atat un tot +ai ,ronuntat caracter dec.arati() re.atii.e
intre or-ane.e co+unitare si tari.e +e+/re au de(enit tot +ai tensionate' #o.itici.e &er+e din u.ti+a (re+e de
co+/atere a a1utoru.ui ,u/.ic si a achi0itii.or ,u/.ice au inta+,inat o serioasa o,o0itie din ,artea state.or
+e+/re' Sunt tot +ai nu+eroase .uari.e de ,o0itie cu ,ri(ire .a cea +ai adec(ata di(i0iune a 1urisdictiei in
+aterii de ,o.itica concurentia.a'
#e +asura ce .u+ea a&aceri.or se -.o/a.i0ea0a si ,iete.e de(in rete.e ce se e2tind dinco.o de -ranite.e
Uniunii Euro,ene) co+,orta+entu. &ir+e.or si a. autoritati.or terte ,oate a&ecta directii.e de e(o.utie a
a&aceri.or .a ni(e. co+unitar de(enind o ,ro/.e+a de .uat in considerare'
=*
%ema A. Politica +ociala Comunitara
A.1. Esenta si cauzele politicii comunitare in crearea unei #dimensiuni sociale$
#rinci,a.a credinta a su,ranationa.i0arii UE ra+ane in continuare econo+ica) dar res,onsa/i.itatea
socia.a (a s,ori in i+,ortanta a(ansand s,re centru. de0/ateri.or si actiuni.or cu ,ri(ire .a (iitoru. UE' Sco,u.
acestei te+e este sa sur,rinda e&ecte.e econo+ice a.e +asuri.or din do+eniu. res,onsa/i.itatii socia.e si sa
incerce sa e2a+ine0e consecinte.e deci0ii.or continute in Tratatu. de .a Maastricht'
es,onsa/i.itatea socia.a tre/uie a/ordata ,rin desci&rarea ,o.iticii socia.e' Aceasta isi -aseste ,ri+u.
sediu institutiona. in Tratatu. de .a o+a desi in ,ractica a &ost un se-+ent +ai ,utin de0/atut a. constructiei
inte-rationiste' Tit.u. III) #artea a treia (Art' 117 5 12E) se re&ereau) su/ tit.u. !#o.itica socia.a" .a do+enii.e
.e-ate de ocu,area &ortei de +unca) .e-is.atia +uncii) ,re-atirea cadre.or) securitatea +uncii si ,re(enirea
/o.i.or si accidente.or de +unca' Era c.ar .a ace. +o+ent ca nici o tara +e+/ra nu a(ea nici cea +ai +ica
intentie sa5si +odi&ice ,re(ederi.e .e-a.e in do+eniu. socia. ,entru a .e ,une in con&or+itate cu nor+e.e
euro,ene) si nici ca tari.e +ai /o-ate nu dadeau se+ne ca (or &ace (reun e&ort sa s,ri1ine tari.e +ai ,utin
de0(o.tate ,entru o ,resu,usa e-a.i0are a rate.or so+a1u.ui' Mai de,arte in Tratatu. de .a o+a (.a Art' 1*0 a)
se ,reci0ea0a ca !Co+unitatea (a de0(o.ta si accentua actiuni.e care sa conduca .a s,orirea coe0iunii sa.e
econo+ice si socia.e"' Ter+enu. de !coe0iune socia.a" are o conotatie s,eci&ica in Tratat si ,resu,une%
- ar+oni0area unor +asuri in do+eniu. socia. ,entru a &ace ,osi/i.a circu.atia .ucratori.or in interioru.
-ru,ariiI
- un o/iecti( -enera. de a ,rote1a .ucratorii de ,otentia.e.e e&ecte ne-ati(e a.e rea.i0arii ,ietei euro,ene
inte-rate si .i/era.i0ateI
- accentuarea consensu.ui tari.or +e+/re cu ,ri(ire .a ,ro/.e+e.e s,eci&ice a.e -ru,uri.or socia.e +ai
,utin &a(ori0ate intr5o ,iata inte-rata' Aceasta ,re(edere se re&erea .a tineri in cautare de .oc de
+unca) &e+ei) ,ersoane.e in (arsta etc'
In esenta) coe0iunea socia.a tre/uia sa inse+ne ca a(anta1e.e ,rocesu.ui inte-rationist tre/uiau ,erce,ute
re.ati( .a &e. de catre toti cetatenii tuturor tari.or ,artici,ante'
Distri/utia s,oruri.or de /unastare in ,.an socia. re0u.tate de adancirea inte-rarii ra+anea in sarcina
-u(erne.or nationa.e) considerandu5se ca inter(entia or-ane.or co+unitare se do(edea necesara doar intr5un
nu+ar re.ati( .i+itat de do+enii' #o.itici.e nationa.e ,ri(ind ,rotectia socia.a au ur+at un ,roces tre,tat de
ar+oni0are ,e +asura a(ansarii ,rocesu.ui de inte-rare econo+ica' La ince,ut nu s5a cu.ti(at intentia ,otri(it
careia Co+unitati.e Euro,ene sa o&ere resurse ,entru +entinerea in .i+ite re0o.(a/i.e a /unastarii socia.e
,entru anu+ite cate-orii de ,ersoane' Tratatu. de .a o+a a con&erit or-ane.or co+unitare co+,etente) intr5un
nu+ar .i+itat de do+enii) in ,rinci,a. ,ri(itor .a% ,rotectia dre,turi.or .ucratori.or si ,rotectia dre,tu.ui de a
/ene&icia de sta/i.itate si continuitate socia.a ,entru .ucratorii care se de,.asau dintr5o tara in a.ta in cautarea
unui .oc de +unca'
Desi .i+itate inca de .a ince,ut) co+,etente.e or-ane.or co+unitare s5au cana.i0at ,entru a asi-ura
o,ortunitati si re+uneratii e-a.e) e.a/orarea unui ,achet .e-is.ati( unitar care sa asi-ure ,rotectia circu.atiei
&ortei de +unca' #re.uand ,utin din a/i.itati.e nationa.e in +aterie) desi) a(eau de rea.i0at o/iecti(u. coe0iunii
econo+ice si socia.e) or-ane.e co+unitare au acordat o i+,ortanta re0idua.a coe0iunii socia.e in ra,ort cu cea
econo+ica) desi ,arado2a.) nu ,ot &i conce,ute decat i+,reuna'
#iata co+una ce s5a ,reconi0at in ,ri+a &a0a a inte-rarii euro,ene) cu,rindea si .i/era circu.atie a &ortei
de +unca) de(enita u.terior .i/era circu.atie a ,ersoane.or' atiuni.e s,ri1inirii ,ersoane.or care doreau sa
.ucre0e in s,atiu. inte-rat) /ene&iciind de .i/ertatea de an-a1are) erau ,rioritar econo+ice' Li/era circu.atie a
=3
.ucratori.or tre/uia sa se &aca) intr5o ,iata inte-rata) &ara sa &ie a&ectata de dis&unctiona.itati.e ,ietei' In conditii.e
circu.atiei .i/ere a &ortei de +unca dintr5o 0ona in a.ta (dintr5o tara in a.ta) se -enerea0a) in +od &iresc) o serie
de de0ichi.i/re in rata si ni(e.u. a/so.ut a. so+a1u.ui' Anu+ite +asuri .uate in ,erioada 16=7 $ 167= au a(ut
+enirea sa asi-ure o cat de cat ,osi/i.a circu.atie a &ortei de +unca acti(e ,rin ,rote1area si conser(area
securitatii socia.e a .ucratori.or' Doar in u.ti+ii ani +asuri.e introduse au a(ut ca sco, in.aturarea si a ce.or.a.te
o/staco.e in ca.ea .i/erei circu.atii a ,ersoane.or'
#rin .i/era circu.atie a &ortei de +unca a,areau si distorsiuni a.e echi.i/re.or econo+ice sectoria.e ,e care
era necesar ca or-ane.e co+unitare sa .e -estione0e) dar si inte-rarea ,iete.or) a sectoare.or ,roducti(e) a
econo+ii.or nationa.e in -enera.) a(ea o ,uternica co+,onenta socia.a' Deci) ratiunea ,rinci,a.a a unei ,o.itici
socia.e co+unitare) coe2istenta cu ,o.itici socia.e .a ni(e. nationa. si co+,.e+entara acestora) era -estionarea
dis&unctiona.itati.or) in ,.an socia.) ,e care .e (a -enera a(ansarea ,rocesu.ui de inte-rare euro,eana'
A.te rede&iniri in ,.an strate-ic socia.) erau deter+inate de cresterea concurentei intraco+unitare ,rin
crearea uniunii (a+a.e) care ,rin e&ecte.e de creare si deturnare de co+ert) deter+ina ,uternice actiuni de
restructurare a sectoare.or ,roducti(e insotite) i+inent) de ,ierderi de .ocuri de +unca' #rotectia acestor
.ucratori) a&ectati direct de +ecanis+e.e inte-rationiste tre/uie &acuta) in +asura re0ona/i.a) si cu i+,.icare
co+unitara' A+,.i&icarea concurentei) ,utea -enera si sta/i.irea +asuri.or de ,rotectie a +uncii si de +entinere
a unui c.i+at sanatos a. acti(itatii ,roducti(e) ceea ce crea ne(oia ,rote1arii .ucratori.or ,rin crearea unui cadru
.e-a. co+un'
Necesitatea ado,tarii unor +asuri care sa ,rote1e0e .ucratorii si ,osi/i.itatea introducerii .or) ducea insa .a
o ,ierdere de &.e2i/i.itate si ada,ta/i.itate a co+,anii.or .a nou. c.i+at econo+ic co+unitar si internationa.)
ceea ce a -enerat serioase di(er-ente intre tari.e +e+/re' ate.e so+a1u.ui in tari.e +e+/re sunt +u.t +ai
ina.te in co+,aratie cu a.te tari industria.i0ate si &oarte (ariate de .a o tara .a a.ta) asa ca ,e ,arcursu. intre-u.ui
,roces inte-rationist de0/ateri.e s5au concentrat asu,ra naturii +asuri.or ce tre/uiesc introduse ,entru a de,asi
aceasta ,ro/.e+a' Une.e state au s,ri1init o co+,.eta in.aturare a unor re-.e+entari +enite sa ,rote1e0e
.ucratorii) a.te.e continua sa .e s,ri1ine si ,ro,un introducerea unor +asuri su,.i+entare' Si .a ni(e. co+unitar)
atat in Co+isie cat si in #ar.a+entu. Euro,ean e2ista s,ri1in rea. ,entru (iitoare re-.e+entari in do+eniu.
socia.'
#o.itici.e socia.e a.e tari.or +e+/re au di&erit su/stantia. inca de .a ince,utu. inte-rarii) in ti+, ce
di&erente.e cu.tura.e) ,o.itice) ideo.o-ice) econo+ice si institutiona.e au &ost tratate ca ,rioritati cu -rade (ariate
de acuitate .a ni(e. co+unitar' Di&erite.e deci0ii nationa.e se re&era .a% cine tre/uie sa &ie s,ri1init) ce (o.u+ de
asistenta socia.a indi(idua.a tre/uie ,ri+it si echi.i/ru. intre che.tuie.i.e ,u/.ice si ,ri(ate ,entru ,rotectia
socia.a'
Daca di&erite standarde socia.e continuau sa ,ersiste) .a un +o+ent dat se e2acer/au dis&unctiona.itati.e
,ietei .i/ere' Di&erite.e ni(e.uri si ti,uri de ,rotectie socia.a &acea di&ici.a .i/era circu.atie a .ucratori.or'
Du,a ,arerea unor ana.isti) ar+oni0area siste+e.or nationa.e de ,rotectie socia.a nu era necesara) intrucat
concurenta .i/era de ,e ,iete.e inte-rate (a contra/a.ansa si chiar (a e.i+ina dis,aritati.e' A.ti ana.isti a,reciau
ca daca se .asa &unctiona.e nu+ai re-u.i.e ,ietei) acestea (or -enera o s.a/ire sau anu.are a sche+e.or de
,rotectie socia.a' Aceasta a.ternati(a ar &i &ost inacce,ta/i.a din ,artea unor ,uternice -ru,uri de interese din
tari.e cu o ridicata ,rotectie socia.a' State.e in care e2ista un ni(e. +ai sca0ut a. ,rotectiei do/andeau a(anta1e
co+,arati(e ne.oia.e .a ni(e. co+unitar' Or-ane.e co+unitare tre/uiau sa se i+,.ice in acest ,roces)
-estionandu5. cu &.e2i/i.itate) &ara intentia de a uni&or+i0a siste+e.e nationa.e de securitate socia.a' U.terior)
aceasta atitudine de e2,ectati(a a &ost a/andonata odata cu .ansarea AUE'
Desi ,re(ederi.e Tratate.or initia.e) cu ,ri(ire .a ,o.itica socia.a au &ost .i+itate) totusi e.e creau ,re+ise.e
,entru .ansarea u.terioara a unor actiuni ,e ter+ene +ediu si .un- .a ni(e. euro,ean) ,ara.e.e cu ,re-atirea
state.or +e+/re ,entru a intari ar+onia si uni&or+itatea .e-is.ati(a'
#e ,arcursu. ani.or ?E0 aceasta accentuare de (ointa ,o.itica a ,arut ,usa in asociere cu .ansarea
#ro-ra+u.ui de creare a #ietei Unice' Se ,reci0a ca% !Consi.iu. Socia. rea.i0ea0a i+,ortanta di+ensiunii socia.e
a o/iecti(e.or ,entru 1662 <#iata Unica tre/uind sa &ie croita si rea.i0ata intr5o ast&e. de +aniera incat sa &ie
a(anta1u. ,o,oare.or noastre'"
Crearea unei di+ensiuni socia.e a ,iete.or inte-rate se /a0a .e-is.ati( ,e Carta Dre,turi.or Socia.e
8unda+enta.e (Carta Socia.a) ado,tata in 16E6' Ideea de di+ensiune socia.a i+,.ica o +ai +are di(ersitate de
actiuni in do+eniu decat ,rotectia dre,turi.or .ucratori.or si ,o.itici.e de an-a1are' In dec.aratia ,o.itica
cu,rin0and acordu. asu,ra Cartei Socia.e s5a ,re(a0ut .ansarea unor ,ro-ra+e care sa s,ri1ine ,ersoane.e in
(arsta si -ru,uri.e +ai ,utin &a(ori0ate a.e societatii euro,ene'
==
Tratatu. de .a Maastricht a reiterat i+,ortanta introducerii de +asuri care sa ,er+ita tuturor cetateni.or
din UE sa ,ercea,a ca sunt /ene&iciari directi ai adancirii inte-rarii) &acandu5se noi ,asi ,e ca.ea de0ideratu.ui
nu+it coe0iune socia.a'
Te2te.e de Tratat -.asuiau ca !Uniunea isi (a ,ro,une ca o/iecti(e (iitoare ,ro+o(area ,ro-resu.ui
econo+ic si socia. care sa &ie echita/i. si sustinut<,rin intarirea coe0iunii econo+ice si socia.e<" (Art' 1*
TEU) si res,ecti( !Uniunea (a a(ea ca de0iderate ,ro,rii<un ina.t ni(e. de ocu,are a &ortei de +unca si
,rotectie socia.a) cresterea standarde.or de (iata si a ca.itatii (ietii) coe0iunea econo+ica si socia.a si
so.idaritatea intre state.e +e+/re" (Art' 2 TEU)' O/iecti(e.e de Tratat sunt &oarte -eneroase) dar rea.itati.e s5au
do(edit si se (or +ai do(edi entro,ice' Uti.i0area unei ast&e. de ter+ino.o-ii si rea.i0area dorintei co+une de a
o/tine coe0iunea socia.a si ar+onia intre cetatenii UE (ine in ,re.un-irea s,erante.or din anii ?E0' Totusi)
acordu. -u(erne.or nationa.e) in ra,ort cu actiuni.e co+unitare a ra+as .i+itat) in ,ri+u. rand ca ur+are a
i+,.icatii.or ,o.itice a.e trans&eru.ui de res,onsa/i.itati si) in a. doi.ea rand) ca ur+are a ,osi/i.e.or consecinte
econo+ice) si chiar &isca.e'
Intrucat ,entru une.e tari a,area ca e&ect o reducere a ni(e.u.ui de ,rotectie socia.a) iar ,entru a.te.e se
i(eau costuri su,.i+entare -enerate de cresterea ,rotectiei socia.e) ro.u. #o.iticii socia.e a UE s5a cana.i0at in
ur+atoare.e do+enii%
- sa cu.ti(e con(er-enta ,o.itici.or socia.e in s&ere.e care ra+an) in continuare) de co+,etenta e2c.usi(a
a autoritati.or nationa.e cu+ ar &i re-.e+entari.e ,ri(ind ,rotectia socia.aI
- sa e.a/ore0e si sa ,una in a,.icare ,ro-ra+e Co+unitare ,ri(itoare .a incura1area de0(o.tarii ce.or +ai
adec(ate +etode de s,ri1inire a reca.i&icarii &ortei de +uncaI
- sa o&ere s,ri1in &inanciar ,rin inter+ediu. 8ondu.ui Socia. Euro,ean (8SE) si a ;EII
- sa e.a/ore0e si +oderni0e0e un cadru .e-is.ati( si institutiona. care sa cu.ti(e ar+onia intre ,artenerii
socia.i (.ucratori) sindicate) ,atronat' A.te -ru,uri socia.e) .a ni(e.u. UE si sa su,ra(e-he0e ,unerea
.ui in a,.icareI
- sa de0(o.te un ,achet de re-.e+entari ,ri(itoare .a ,rotectie .ucratori.or .a .ocuri.e de +unca'
Desi nu ,ute+ s,une ca aceste de0iderate ar re,re0enta o #o.itica socia.a in sens cu,rin0ator) e.e sunt un
,achet +ini+ de +asuri destinate sa .anse0e ,rocesu. +ai -eneros de rea.i0are a ceea ce este inca retoris+ si
anu+e !coe0iunea socia.a"'
A.2. Etape ale evolutiei Politii +ociale Comunitare
Intr5o ,erioada asa de +are) conco+itent cu e(o.utii e2tre+ de co+,.e2e in ,rocesu. de inte-rare
euro,eana) .a con&.uenta cu ce.e.a.te ,o.itici sectoria.e ,re0entate) este di&ici.a o eta,i0are e2hausi(a' Cu toate
acestea) ,rin ,ris+a ar+oniei de actiune a e&ecte.or ,e care .e5au deter+inat si a trans&or+ari.or dec.ansate) se
,ot distin-e une.e eta,e in ,rocesu. de .ansare si +aturi0are a ,o.iticii socia.e'
Prima etapa 1/0A" 1/A1
Du,a cu+ +ai ,reci0au) si din cau0a 0-arceniei te2tu.ui Tratatu.ui cu ,ri(ire .a aceasta di+ensiune a
inte-rarii) ,erioada +entionata s5a caracteri0at ,rin ,utine actiuni directe in do+eniu. socia.' Ori-ini.e unui
,roces de(enit a,oi o #o.itica socia.a) ,ot &i -asite chiar in Tratatu. de creare a CECO si ,ot &i co+,.etate cu
une.e ,re(ederi din EUATOM' A(and ca o/iecti( &unda+enta. inte-rarea in do+eniu. siderur-iei si
+ineritu.ui cu sco,u. re&acerii econo+ii.or 8rantei) Her+aniei si ce.or.a.te state) ,re(ederi.e CECO se
e2tindeau si .a cate(a din s&era socia.u.ui si indeose/i de0iderate.e de%
- a e(ita distorsiuni.e -enerate de concurenta in industrii.e car/une.ui si ote.u.ui ca re0u.tat a. dorintei)
dar si a ,osi/i.itatii de a ,ractica ,returi reduse ,rin sacri&icarea costuri.or socia.eI
- a &ace +ai e&icienta uti.i0area &ortei de +unca ,rintr5un ,ro-ra+ de asistenta indre,tat catre cei care
isi (or ,ierde .ocuri.e de +unca in aceste sectoare'
#reocu,ate sa cu.ti(e de0(o.tarea econo+ica in -enera.) dar si ,e cea din sectoare.e intensi(e in
tehno.o-ie) Tratatu. de .ansare a EUATOM) cu tot caracteru. .ui +ai tehnic are si une.e ,re(ederi re&eritoare
.a sanatatea si si-uranta +uncii'
#reocu,ata sa5si a2e0e e&orturi.e in do+eniu. econo+ic) noua -ru,are re-iona.a nu a -asit de cu(iinta sa
a.oce un intre- ca,ito. de Tratat ,entru a cu,rinde toate ,re(ederi.e in do+eniu. socia.) ,re&erandu5se (arianta
re&eririi tan-entia.e .a acest do+eniu in +ai +u.te ca,ito.e' Du,a cu+ (o+ (edea si +ai tar0iu) coe0iunea
socia.a a &ost conce,uta in su/sidiar cu cea econo+ica) &ara sa se c.ari&ice si cu+ se (a rea.i0a e&ecti(' Ideea
=A
initia.a a &ost ca i+/unatatirea conditii.or de +unca si (iata (a re0u.ta &iresc din e(o.utia ,rocesu.ui
inte-rationist' Se considera) de ase+enea) ca ar+oni0area tre,tata a ,o.itici.or socia.e nationa.e (a re0u.ta &ara
inter(entia s,ecia.a a or-ane.or co+unitare'
#o.itica socia.a euro,eana) in aceasta ,ri+a eta,a) s5a concentrat ,e ur+atoare.e doua a2e%
- ,re(ederi re&eritoare .a ,ro/.e+e.e tehnice) cu+ ar &i +asuri.e de sti+u.are a .i/erei circu.atii a &ortei
de +unca) re.atii.e inter5industria.e si as,ecte.e tehnice a.e securitatii socia.eI
- o idee si +ai a/stracta cu ,ri(ire .a ,er&ectionari.e in do+eniu. socia. in CEE care (or re0u.ta din
+ecanis+e.e ,ietei' In aceasta cate-orie se inscria ,reocu,area de a identi&ica si co+/ate actiuni.e
unor state +e+/re de i+,iedicare a .i/erei circu.atii a .ucratori.or' o.u. ,rinci,a. in rea.i0area
acestor o/iecti(e era acordat 8ondu.ui Socia. Euro,ean'
Con&or+ c.are.or ,re(ederi a.e Tratatu.ui de .a o+a) or-ane.or co+unitare .e re(enea un ro. i+,ortant
in &aci.itarea .i/erei circu.atii a &ortei de +unca din ratiuni ,rioritar econo+ice' Munca este un i+,ortant &actor
de ,roductie) iar su/uti.i0area acestui ,retios &actor) era o ca.e de su/+inare a ,rocesu.ui de crestere
econo+ica) -enerator de /unastare care s,era sa &ie inte-rarea' Masuri.e din aceasta ,erioada s5au concentrat in
directia rea.i0arii unor cat +ai &a(ora/i.e circu+stante ,entru .i/era circu.atie a .ucratori.or'
Ni(e.u. co+unitar de deci0ie s5a i+,.icat indeose/i in cu.e-erea si di&u0area in&or+atii.or ,ri(itoare .a
,iata +uncii) e.a/orarea /a0e.or recunoasterii reci,roce a ca.i&icari.or ,ro&esiona.e si ,e si-uranta socia.a a
&onduri.or de asi-urari socia.e intre state'
#ornind de .a rea.itati concrete si .a insistente.e 8rantei) in Tratat se ,re(a0use o/.i-ati(itatea ,.atii e-a.e
.a +unca e-a.a indi&erent de di&erente.e de se2) rasa) re.i-ie) ori-ine etnica etc' In une.e tari) standarde.e in acest
do+eniu erau +u.t +ai ri-uroase decat in a.te.e si se considera ca di&erente.e de ,.ata ,uteau) in conditii.e
.i/era.i0arii circu.atiei ,roduse.or) sa -enere0e deca.a1e de co+,etiti(itate a ,roduse.or' In ti+,) ,reocu,area de
e-a.i0are a sa.ari0arii ,entru ace.asi -en de acti(itati) ,entru a nu crea a(anta1e co+,etiti(e arti&icia.e) a
ca,acitat or-ane.e co+unitare si a -enerat o serie de rea.i0ari' Totusi) cu toate e&orturi.e de,use si de une.e
-ru,uri de interese) inca se +ai ,astrea0a di&erente intre ni(e.uri.e de sa.ari0are intre /ar/ati si &e+ei)
di&erentiate ,e tari) iar ,ro-rese.e inre-istrate in aceasta directie ,ar a &i +ai +odeste' La ni(e.u. co+unitar)
ni(e.u. sa.arii.or &e+ei.or re,re0inta ca+ E0P in +edie din ce.e a.e /ar/ati.or'
Ce. +ai i+,ortant instru+ent &inanciar a. #o.iticii socia.e a &ost 8ondu. Socia. Euro,ean) .ansat in 16A0'
E. a &ost unu. din +i1.oace.e ,rinci,a.e ,rin care s5a o/tinut acordu. Ita.iei) cea +ai ,utin de0(o.tata industria.
tara dintre !cei A" .a de0iderate.e inte-rarii) ce.a.a.t +i1.oc i+,ortant a &ost ;anca Euro,eana de In(estitii'
S,re deose/ire de ;EI) 8SE ,ri+ea &inantare de .a /u-etu. co+unitar si era a/i.itat sa acorde a.ocatii +ai
de-ra/a decat i+,ru+uturi' E. a &ost institutiona.i0at in conditii.e unei re.ati(e ,enurii de &orta de +unca .a
ni(e.u. !Euro,ei ce.or A" dar ,entru ,erioade de dec.in econo+ic si /u-ete de austeritate' La ince,ut) ro.u. sau
era de a usura di&icu.tati.e -enerate de so+a1 ,rin &aci.itarea +o/i.itatii sectoria.e si 0ona.e si) ca re0u.tat) sa
i+/unatateasca standarde.e de (iata'
#rin inter+ediu. 8SE) anu+ite -ru,uri s,eci&ice de cetateni erau co+,ensate ,entru di&icu.tati.e ce
re0u.tau din +utatii.e econo+ice deter+inate de &unctionarea ,ietei co+une'
La ince,uturi.e acti(itatii sa.e) 8SE ,utea sa5si dec.anse0e +ecanis+e.e &inantatoare nu+ai .a cererea
unor tari +e+/re) de a i se ra+/ursa =0P din che.tuie.i.e de1a e&ectuate ,entru o sche+a anu+e de asistenta
socia.a' Constituirea &ondu.ui se &acea ,rin contri/utii ,ro,ortiona.e a.e tari.or +e+/re' Doar o +ica ,arte din
&onduri) s5au &o.osit initia. ,entru incura1area +o/i.itatii re-iona.e a .ucratori.or) cea +ai +are ,arte .uand ca.ea
&inantarii unor ,ro-ra+e de ca.i&icare sau reca.i&icare a &ortei de +unca'
O critica &rec(enta a acestei ,ri+e eta,e de &o.osire a 8SE s5a re&erit .a &a,tu. ca ce.e +ai +u.te &onduri
.e5au ,ri+it state.e care s5au do(edit +ai a/i.e in .ansarea de so.icitari si nu ce.e care a(eau rea.+ente ne(oie de
e.e'
Intre 16A0 si 167= asistenta &inanciara acordata a contri/uit .a rea/i.itarea ,ro&esiona.a a ,este 1)E
+i.ioane de .ucratori .a scara co+unitara' #entru ca orientarea ,rinci,a.a a &ost catre industrii.e din ,ri+u. (a.
a. de0(o.tarii) +ai (echi) Her+ania a ,ri+it a,roa,e 3*)2P din tota.u. asistentei in aceasta eta,a si nu Ita.ia
cu+ era de aste,tat' Au de(enit necesare rede&iniri &unctiona.e a.e instru+entu.ui &inanciar) dar ,ana in 1671 nu
s5a inta+,.at ni+ic nota/i.' Acordarea auto+ata de a.ocatii &inanciare de .a 8ond a de(enit tot +ai &ireasca) iar
Co+isia a &ost autori0ata sa se.ectione0e ,roiecte.e ce tre/uiau &inantate ,e /a0a unui set de criterii con(enite .a
ni(e. co+unitar' 8inantarea &ondu.ui nu a +ai &ost &acuta din su+e a.ocate de tari.e +e+/re) ci din ,ro,rii.e
resurse a.e CEE' Asistenta &inanciara ,utea &i so.icitata nu nu+ai de catre institutii.e ,u/.ice a.e tari.or +e+/re)
ci si de catre institutii si asociatii ,ri(ate' e(i0uirea +ecanis+u.ui &unctiona. a. 8SE .a ince,utu. ani.or ?70
inse+na ca +ecanis+u. de inter(entie se ,utea &ace ,rin%
=7
a)Masuri te+,orare' Sche+e.e de ocu,are a &ortei de +unca ,uteau &i orientate direct s,re .ucratorii
dis,oni/i.i0ati din a-ricu.tura) te2ti.e) con&ectii si siderur-ie care ,uteau &i a1utati ,entru a se de,.asa
si an-a1a in a.te sectoare' O asistenta s,ecia.a a &ost acordata ca.i&icarii a.ternati(e a &e+ei.or si a
tineri.or su/ 2= de ani'
/)Actiuni ,er+anente care ,uteau &i dec.ansate ,entru a so.utiona situatii.e di&ici.e a,arute in industrii.e
s,eci&ice din anu+ite re-iuni a.e CEE' In 167A) a,roa,e 7*P din &onduri s5au &o.osit ,entru aceasta
destinatie'
Etapa a doua 41/A2 " 1/?05
Din a doua 1u+atate a ani.or ?70 di+ensiunea socia.a a ince,ut sa ca,ete un ro. tot +ai i+,ortant ,e
a-enda or-ane.or deci0iona.e co+unitare' De/utu. acestei reconsiderari &usese &acut in 1672 .a euniunea .a
ni(e. ina.t de .a #aris) dec.ansandu5se o ,erioada de consens acti( intraco+unitar' Ur+and +esa1u. ,o0iti( a.
Consi.iu.ui Ministeria.) in 1673 a &ost ado,tat #ri+u. #ro-ra+ de Actiune Socia.a) care in ,o&ida cresterii
nu+aru.ui de tari +e+/re si a. ,ro/.e+e.or socia.e a.e acestora) ca ur+are a cri0e.or structura.e si sectoria.e
dec.ansate in acea ,erioada) nu a a(ut re0u.tate.e scontate' #ro,uneri.e Co+isiei tinteau ,e ter+en +ai .un-) dar
nu au &ost (a.idate in intre-i+e de Consi.iu. Ministeria.' In acest ,ro-ra+ de actiune se ,reconi0au ur+atoare.e
o/iecti(e% ,rotectia dre,turi.or .ucratori.or intr5o Euro,a +arcata de recesiune) indeose/i a.e ce.or
dis,oni/i.i0ati sau a.e caror &ir+e dadeau &a.i+entI un trata+ent rea.+ente e-a. intre /ar/ati si &e+ei si intarirea
si i+/unatatirea dia.o-u.ui socia. intre .ucratori si ,atronat'
A.ti ,asi in aceasta ,erioada s5au &acut ,entru ,rote1area sanatatii si securitatii .ucratori.or) ce.e +ai
nota/i.e +asuri in acest sens .uandu5se s,re s&arsitu. acestei ,erioade' Un sa.t i+,ortant in de0(o.tarea unei
#o.itici socia.e e&ecti(e nu a &ost rea.i0at in aceasta eta,a' #resiuni.e econo+ice .a care au &ost su,use tari.e
+e+/re in aceasta ,erioada de adanca recesiune au deter+inat re(enirea .a ,reocu,area de a -asi ras,unsuri
nationa.e .a cri0a econo+ica) +ai de-ra/a decat sa con(ina actiuni de inter(entie Co+unitara'
8ondu. Socia. a &ost a1ustat de +ai +u.te ori in aceasta ,erioada ,entru a ras,unde .a cresterea so+a1u.ui
si a nu+aru.ui de tari +e+/re' S5a constatat insa ca) in co+,aratie cu ne(oi.e rea.e de ,ace socia.a euro,eana)
&onduri.e se do(edeau insu&iciente) iar in 16E* a de(enit o/.i-atorie o +a1ora re&or+are a ,oticii socia.e'
Etapa a III"a: *e la Piata &nica la Carta +ociala Europeana
#erioada care a ince,ut .a +i1.ocu. ani.or ?E0 a &ost +arcata de a,aritia unui nou dina+is+ in s&era
socia.u.ui' Lansarea unor ter+eni cu+ ar &i !Euro,a ,o,oare.or" sau !di+ensiunea socia.a" in .i+/a1u.
co+unitar) conco+itent cu de,.asarea dins,re teoria econo+ica ,ura a echi.i/re.or ,ietei in descrierea coe0iunii
socia.e s,re constructii teoretice adec(ate noi.or rea.itati inte-rationiste au dat un nou o,ti+is+ do+eniu.ui' Un
nou i+,u.s ,o.itic a &ost con&erit ,o.iticii socia.e du,a .ansarea a+/itiosu.ui #ro-ra+ de creare a #ietei Unice
Interne ,rin constienti0area &a,tu.ui ca inte-rarea ,oate -enera si e&ecte econo+ice si socia.e ne-ati(e' #rin
.i/era.i0ari.e cerute de AUE de(enea c.ar ca anu+ite -ru,uri socia.e (or &i de&a(ori0ate) ,rin acuti0area
,ro/.e+e.or cu care de1a se con&runtau sau ,rin adau-area unora noi' Aceste -ru,uri cu,rindeau so+erii ,e
ter+en .un-) -ru,u. in crestere a tineri.or in cautare de .ocuri de +unca) .ucratorii +ai ,utin ca.i&icati) .ucratorii
,e ,erioade deter+inate de ti+, si cei din ,iata su/terana a &ortei +unca'
S5au e(identiat te+eri .e-ate de ,osi/i.u. du+,in- socia. re0u.tat ,rin deschiderea -ranite.or (a+a.e si
nationa.e) ceea ce a(anta1ea0a tari.e cu un ni(e. +ai sca0ut de ,rotectie socia.a si deter+ina &ir+e.e sa ,ractice
,o.itici de re.oca.i0are a ca,acitati.or de ,roductie' Se a+,.i&icau ast&e. ,re+ise.e distorsionarii concurentei'
A(anta1u. initia. de co+,etiti(itate a. unor tari deter+ina ,resiuni a .a /aisse si in a.te tari asu,ra sa.arii.or)
ni(e.u.ui de ,rotectie socia.a) a+enintand sta/i.itatea socia.a .a ni(e.u. intre-ii co+unitati' #ana .a +i1.ocu.
ani.or ?60) +asuri.e de contracarare a du+,in-u.ui socia. nu se +ateria.i0asera' #rin ur+are) +u.te co+,anii s5
au .ansat in ,rocese de re.oca.i0are a ca,acitati.or de ,roductie) dar ,rocesu. nu are o a+,.oare deose/ita ca
ur+are a unor e.e+ente de ri-iditate in +ecanis+e.e de an-a1are din 0one.e co+unitare cu ni(e.uri +ai sca0ute
a.e sa.arii.or'
S,re e2e+,.u) in S,ania .e-is.atia +uncii a.e carei /a0e au &ost ,use inca din (re+ea re-i+u.ui 8ranco)
&ace &oarte di&ici.a dis,oni/i.i0area ,ersona.u.ui) ca atare 30P din .ucratori .ucrea0a ,e /a0a de contracte
te+,orare'
Deci0ia din 166* a co+,aniei Ma4ta- :oo(er de a5si inchide ca,acitati.e de .a Di1on si a .e +uta .a
H.as-oC &oarte +u.t +ediati0ata si ,re0entata ca un e2e+,.u de a &ace du+,in- socia.) ,entru ca s5au ,ierdut
A00 .ocuri de +unca in 8ranta) creandu5se 300 in Scotia' atiunea ,rinci,a.a a acestor de.oca.i0ari a &ost ni(e.u.
+ai sca0ut a. che.tuie.i.or sa.aria.e din Marea ;ritanie) ca ur+are a contri/utii.or +ai reduse .a asi-urari.e
socia.e'
=E
O serie de co+,anii -er+ane si5au re.oca.i0at o serie de ca,acitati ,roducti(e in a.te tari co+unitare
,entru a /ene&icia de a(anta1u. unor costuri sa.aria.e +ai +ici) dar in u.ti+a (re+e) co+,anii.e -er+ane isi
indrea,ta atentia s,re 0ona Oceanu.ui #aci&ic) iar a.te co+,anii euro,ene se orientea0a s,re state.e Euro,ei
Centra.e si de Est'
Aderarea S,aniei si #ortu-a.iei .a CEE in16EA a reiterat ur-enta conturarii unui ras,uns co+unitar .a
,ro/.e+atica socia.a' Indeose/i) se i+,une ras,unsu. cu ,ri(ire .a +aniera in care se ,ot conci.ia costuri.e de
rea.i0are a coe0iunii econo+ice si socia.e cu de0ideratu. i+/unatatirii conditii.or de +unca si de (iata din tari.e
+e+/re a.e Uniunii Euro,ene'
Si in aceasta eta,a) o/iecti(u. ,rioritar a ra+as incura1area .i/erei circu.atii a &ortei de +unca) de(enita a
,ersoane.or' Actu. Unic Euro,ean a .asat) in acest do+eniu) o serie de ,ro/.e+e ne.a+urite' O/iecti(u. sau
,rioritar a &ost sa cree0e ,re+ise.e ca +asuri.e necesare ,ro-ra+u.ui de rea.i0are a #UI sa &ie ,use in ,ractica'
Du,a cu+ a+ (a0ut in ca,ito.u. re&eritor .a +ecanis+u. deci0iona.) AUE a e2tins uti.i0area +a1oritatii
ca.i&icate si .a .e-is.atia +uncii si cea in do+eniu. sanatatii' Dar o serie de as,ecte sunt in continuare decise ,rin
unani+itate) cu+ ar &i ce. care i+,.ica /ene&icii din securitatea socia.a'
In 16E6 a &ost u+,.ut un i+,ortant -o. .e-is.ati( co+unitar ,rin ado,tarea Cartei Co+unitatii cu ,ri(ire
.a Dre,turi.e Socia.e 8unda+enta.e a.e Lucratori.or (Carta Socia.a)' Acest docu+ent i+,ortant a &ost ado,tat ca
ras,uns .a ,erico.u. de de0(o.tare a unei econo+ii inte-rate) in care anu+ite -ru,uri de interese sa &ie
de0a(anta1ate'
Carta Socia.a a &ost o !dec.aratie (ocationa.a de intentii ,o.itice"' Ea ur+a sa in.ature tea+a -u(erne.or
ca) ur+are a .e-aturii directe intre dre,turi.e socia.e si #ro-ra+u. de creare a #UI se (a trece .a (otarea cu
+a1oritate a unor +asuri destinate -ra/irii rea.i0arii de0ideratu.ui ,ietei Unice'
Carta socia.a este construita ,entru a a/orda ur+atoare.e do+enii de actiune%
- ,rotectia .ucratori.or care se de,.asea0a in interioru. Co+unitatiiI
- re+unerarea echita/i.a a .ucratori.orI
- i+/unatatirea si a,ro,ierea conditii.or de +unca a.e an-a1ati.orI
- securitatea socia.aI
- .i/ertatea de asociere si a ne-ocieri.or co.ecti(eI
- ca.i&icarea a.ternati(aI
- trata+ent e-a. ,entru /ar/ati si &e+eiI
- an-a1a+ente de in&or+are) consu.tare si ,artici,areI
- sanatate si si-uranta in +uncaI
- an-a1area ,ersoane.or tinereI
- ,ensionariiI
- ,ersoane.e handica,ate'
Nici unu. din aceste do+enii nu este nici nou si nici re-.e+entat structura. di&erit in ra,ort cu ,erioada
anterioara) iar Carta nu contine o .ista de .e-is.atii reco+anda/i.e' Ea &ace tri+itere sau se /a0ea0a ,e%
Dec.aratia Uni(ersa.a a Dre,turi.or O+u.uiI Con(entia Internationa.a asu,ra Dre,turi.or Ci(i.e si #o.itice si a
Dre,turi.or Socia.e si Econo+iceI Con(entia Euro,eana cu ,ri(ire .a Dre,turi.e O+u.ui etc' Din dorinta de a &i
acce,tata de catre toate tari.e +e+/re) Con(entia a &ost redactata in ter+eni (a-i) ,ier0and5se din &orta sa de a
crea o /resa in do+eniu. socia.' S,re e2e+,.u) in &or+a initia.a se ,reconi0a &er+a re-.e+entare .a 1A ani a
(arstei +ini+e de an-a1are ,entru ca &or+a ado,tata sa sune ast&e.% !< su/iect de dero-are < (arsta +ini+a
de an-a1are nu tre/uie sa &ie in&erioara (arstei de ter+inare a sco.aritatii si in anu+ite ca0uri nu +ai +ica de 1=
ani" (Art' 20 $ Carta socia.a)'
Aceasta &or+a a &ost un co+,ro+is +enit sa o/tina acordu. #ortu-a.iei) unde (arsta de ter+inare a sco.ii
este de 13 ani' O,o0itie .a Carta socia.a au +ani&estat si a.te tari) dar indeose/i -u(ernu. /ritanic) care ,rin
(ocea ,ri+u.ui +inistru acu0a ca aceasta Carta !strecoara socia.is+u. ,e usa din dos"' Autoritati.e /ritanice
a,reciau ca .e-is.atia socia.a i+,iedica ,rinci,ii.e ,ietei sa o,ere0e adec(at) iar ce.e /e.-iene a,reciau ca
aceasta Carta socia.a nu a +ers destu. de de,arte' Toate state.e +e+/re au a(ut -ri1a ca industrii.e ,ro,rii sa
ra+ana co+,etiti(e si sa nu &ie a&ectate de ,re(ederi.e docu+entu.ui'
State.e +e+/re ,uternic industria.i0ate se te+eau de concurenta ne.oia.a a ce.or din Sud cu costuri
sa.aria.e +ai +ici) iar ce.e +ai ,utin de0(o.tate erau ,reocu,ate de +i-rarea ce.ei +ai ca.i&icate ,arti a &ortei
.or de +unca s,re Nord' Au e2istat di(er-ente de o,inii si intre ,artici,antii .a dia.o-u. socia.' Or-anis+e.e
sindica.e erau in &a(oarea introducerii unor +asuri .e-is.ati(e o/.i-atorii care sa ,rote1e0e .ucratorii ,e ,erioade
scurte de ti+, sau an-a1atii te+,orari' 8ederatia Euro,eana a #atronatu.ui era &a(ora/i.a neado,tarii unei
=6
re-.e+entari co+unitare ar-u+entand ca (ariatii.e in ce ,ri(este costuri.e sa.aria.e sunt un +ecanis+ care
-enerea0a concurenta) nu o ,ertur/a'
In ,o&ida acestor di(er-ente) toate tari.e +e+/re au ado,tat a. doi.ea #ro-ra+ de Actiune Socia.a) care sa
duca .a a,.icarea Cartei' Initiati(e.e cu,rinse in acest #ro-ra+ a(eau .a /a0a ur+atoare.e ,rinci,ii%
su/sidiaritatea) ,rinci,iu. res,ectarii di(ersitatii in siste+e.e) cu.turi.e si ,ractici.e nationa.e si ,rinci,iu.
+entinerii co+,etiti(itatii &ara ca esenta actiuni.or sa a+eninte di+ensiuni.e econo+ice si socia.e'
S5au &acut in acest sens ,este 30 de ,ro,uneri din care doar 21 au ca,atat -iru. a,.ica/i.itatii) +u.te dintre
e.e &iind a+endate i+ediat du,a ado,tare' Mu.te directi(e s5au do(edit contro(ersate) indeose/i ce.e re&eritoare
.a% ti+,u. de .ucru) ,rote1area &e+ei.or -ra(ide .a .ocu. de +unca) ,rotectia socia.a a tineri.or .a .ocu. de +unca
si cea re&eritoare .a crearea Consi.iu.ui Euro,ean a. Muncii' In 166= a &ost .ansat a. trei.ea #ro-ra+ de Actiune
Socia.a) care sa reia ,ro/.e+e.e in care nu se o/tinuse consensu. sau nu se ado,tasera deci0ii'
Nu+aru. actua. a. re-.e+entari.or in (i-oare cu ,ri(ire .a .e-is.atia co+unitara a +uncii este +ic in ra,ort
cu ceea ce s5a e2,eri+entat din 16EA si ,ana in ,re0ent'
Tot in aceasta a treia eta,a s5a ,rocedat si .a redi+ensionari a.e &onduri.or a.ocate ,o.iticii Socia.e
Co+unitare' #rioritati.e in actiune au &ost concentrate catre ,ro-ra+e.e de asistenta destinate tineretu.ui si
,ro-ra+e.or ,entru ce.e +ai sarace re-iuni a.e CEE' De re+arcat) ca in 16E6 s5au re&or+at se+ni&icati( si
8onduri.e structura.e) iar .a 8ondu. socia. s5au adau-at noi o/iecti(e ,entru acordarea de asistenta
su,.i+entara' Carta socia.a a &ost conce,uta ca o /a0a ,entru a+endarea ,re(ederi.or Tratate.or de .a #aris si
o+a) .ucru ce s5a &acut .a Maastricht in 1661' Intentia era ca ,rinci,ii.e statuate in Carta sa o&ere un cadru
uni&or+ ,entru ,rotectia indi(i0i.or sau -ru,uri.or de ,ersoane ,entru a &i inscrise in co+,onenta socia.a a
Tratatu.ui de .a Maastricht'
e&u0u. -u(ernu.ui /ritanic de a se+na Carta socia.a a +arcat ince,utu. unei contro(erse intre M'
;ritanie si ce.e.a.te tari +e+/re si a dus .a se+narea unui #rotoco. de #o.itica Socia.a' Ar-u+entu. /ritanic era
ca ni(e.u. de ,rotectie socia.a &iind ,ro,us ,rin re-.e+entarea ,ietei +uncii) (a in.atura &.e2i/i.itatea acesteia
di+inuand concurenta' #unctu. de (edere a. Co+isiei acce,tat de ce.e.a.te tari +e+/re a &ost ca in ti+, ce
&.e2i/i.itatea in interioru. ,ietei +uncii este necesara ,entru crearea de noi .ocuri de +unca) e2ista inca o
,osi/i.itate de s,ri1inire a ,ersoane.or ,e aceeasi ,iata a +uncii ,rin re-.e+entarea sa' #rin ur+are) acce,tarea
cresterii -radu.ui de inter(entie ,entru a ,rote1a indi(i0ii si -ru,uri.e socia.e ,e ,iata +uncii este esentia.a
,entru con&erirea unei di+ensiuni socia.e arhitecturii inte-rationiste si ,entru o/tinerea o/iecti(u.ui coe0iunii
socia.e'
Aceasta situatie co+,.e2a) dua. .e-is.ati(a) a e2istat ,ana .a Con&erinta Inter-u(erna+enta.a dec.ansata in
166A' #e de o ,arte) anu+ite actiuni socia.e se (or &unda+enta in continuare ,e ,re(ederi.e Tratatu.ui de .a
o+a) AUE si Tratatu. de .a Maastricht' A.te do+enii (or &ace o/iecti(u. ter+eni.or Acordu.ui cu ,ri(ire .a
#o.itica socia.a) ne-ociat de M' ;ritanie) care dero-a de .a ,re(ederi.e Cartei'
Toate tari.e +e+/re) inc.usi( Marea ;ritanie au con(enit ca ,roceduri.e si institutii.e euro,ene (or &i
ur+ate atunci cand re-.e+entarea se a&.a su/ incidenta #rotoco.u.ui socia.'
Aria de ,ro/.e+e cu,rinsa de #rotoco.u. socia. cu,rinde%
- acti(itati +enite sa ,er&ectione0e c.i+atu. de +unca) inc.usi( +asuri ,ri(ind sanatatea si
securitatea +unciiI
- acti(itati ce tin de conditii.e de +unca inc.usi( ti+,u. de +unca si concedii.eI
- in&or+area si consu.tarea .ucratori.orI
- actiuni de ,ro+o(are a o,ortunitati.or e-a.e si de inte-rare a ,ersoane.or e2c.use de ,e ,iata
+uncii'
E2ista nu+eroase identitati intre #rotoco.u. socia. si tratatu. cu ,ri(ire .a Uniunea Euro,eana' Co+isia a .ansat
in 166= a. trei.ea #ro-ra+ de Actiune Socia.a) care se /a0ea0a ,e ,re0u+tia ca toate ce.e 1= tari +e+/re (or
a-rea +asuri.e cu,rinse de acesta) .uandu5si .i/ertatea de a .ucra in acest sens si a cauta sa cree0e ,re+ise.e ca
toate tari.e +e+/re sa ado,te .e-is.atia socia.a ,ro,usa'
A.!. Politica &E de dezvoltare si coeziune regionala
Una din (a.ori.e &unda+enta.e a.e UE a &ost si este di(ersitatea socia.a) istorica si cu.tura.a a re-iuni.or ce
o co+,un' Acestea con&era cetateni.or Uniunii un sens +ai ,ro&und a. identitatii $ senti+ent ce se +ani&esta
accentuat in Her+ania) 8ranta si S,ania'
A0
Din ne&ericire) e2ista insa si di(ersitatea econo+ica' Ce.e +ai ,ros,ere 10 re-iuni) in &runte cu Hronin-en
(O.anda) si :a+/ur- (Her+ania)) sunt de trei ori +ai /o-ate si in(estesc tot de atatea ori +ai +u.t in structura
econo+ica de /a0a decat ce.e +ai sarace re-iuni (a&.ate in Hrecia si #ortu-a.ia)'
;unastarea co+unitatii) in ansa+/.u. sau) este asi-urata ,rin ce.e ,atru .i/ertati de circu.atie in s,atiu.
econo+ic euro,ean si ,rin ,ro+o(area co+,etiti(itatii si ,rotectia interese.or consu+atori.or' Dar ,entru
,astrarea echi.i/ru.ui intern a. UE este i+,ortant ca toti cetatenii din toate re-iuni.e sa /ene&icie0e de /unastare'
8unctionarea ,ietei unice si cresterea co+,etiti(itatii ,ot a(ea e&ecte ne-ati(e) accentuand dec.inu. re-iuni.or
+ai ,utin de0(o.tate si a/andonu. .or de catre ,o,u.atie) care se indrea,ta catre 0one.e de0(o.tate'
Asi-urarea de0(o.tarii ar+onioase si reducerea discre,ante.or re-iona.e au &ost o/iecti(e a.e tratate.or
co+unitare) ince,and inca din 16=7'
In ,ers,ecti(a intaririi Uniunii Econo+ice si Monetare) intensi&icarea coe0iunii re-iona.e de(ine o
conditie &unda+enta.a' #entru atin-erea acestui o/iecti( a &ost conce,uta si ,ro+o(ata ,o.itica de de0(o.tare si
coe0iune re-iona.a) a carei i+,ortanta a s,orit o data cu nu+aru. tari.or +e+/re a.e UE
Setu. de re&or+e inscrise in !A-enda 2000") ,re0entata +ai inainte) si care are ca o/iect +oderni0area
,o.itici.or UE) se re&era ,e .ar- si .a ,o.itica de coe0iune si de0(o.tare re-iona.e'
#rinci,iu. director ,e care se s,ri1ina re&or+a in acest do+eniu) ,re(a0ut de !A-enda 2000") este
concentrarea a1utoare.or' #entru a uti.i0a &onduri.e structura.e ,re(a0ute in acest sco, cat +ai e&icient cu
,utinta) s5a decis concentrarea .or ,rin reducerea nu+aru.ui o/iecti(e.or ,rioritare de .a sa,te .a trei'
=biectivul 1 ,re(ede ca re-iuni.e +ai ,utin de0(o.tate) asu,ra carora se concentrea0a atentia) sunt ce.e
a.e caror #I; ,e .ocuitor re,re0inta +ai ,utin de 7= .a suta din +edia co+unitara' Noua tari +e+/re a.e UE au
ase+enea re-iuni' Este (or/a de re-iuni u.tra,eri&erice (de,arta+ente.e &rance0e A0ore) Madera si Insu.e.e
Canare)' Totodata) O/iecti(u. 1 cu,rinde re-iuni.e ce. +ai ,utin ,o,u.ate din 8in.anda si Suedia) care ,ot
/ene&icia de un a1utor s,ecia.) in (irtutea tratate.or de aderare din 166='
Un ,ro-ra+ s,ecia. de s,ri1in a &ost e.a/orat su/ incidenta acestui o/iecti( si ,entru a sustine ,rocesu. de
,ace in Ir.anda de Nord' Acest ,ro-ra+) intitu.at #EACE) a &ost ,re(a0ut ,e o ,erioada de cinci ani si cu o
su+a de =00 +i.ioane Euro) din care 100 de +i.ioane in contu. ,roiectu.ui rea.i0at in Ir.anda' A,roa,e 70 .a
suta din che.tuie.i.e tota.e sunt destinate re-iuni.or +ai ,utin de0(o.tate'
=biectivul 2 ur+areste scoaterea re-iuni.or +ai ,utin de0(o.tate din cri0a in care se a&.a si ,ro+o(area
cresteri.or econo+ice si a ocu,arii' e-iuni.e .a care se re&era acest o/iecti( /ene&icia0a de a1utor ,entru a
,utea re0o.(a ,ro/.e+e.e .e-ate de acti(itati.e in dec.in' Aceste re-iuni cunosc) in -enera.) o rata ina.ta de
so+a1 din cau0a ca industrii.e a caror situatie se deteriorea0a ,uternic &o.osesc o +are +asa de &orta de +unca'
Acest o/iecti( cu,rinde +a2i+u+ 1E .a suta din ,o,u.atia Uniunii) adica 10 .a suta in 0one.e industria.e
si sectoare.e de ser(icii) = .a suta in 0one.e rura.e) 2 .a suta in 0one.e ur/ane si 1 .a suta in 0one.e ,escuitu.ui'
=biectivul ! este destinat educatiei) &or+arii si ,ro+o(arii ocu,arii &ortei de +unca) adica s,ri1inirii
,o,u.atiei ,entru a se ada,ta si sa se ,re-ateasca in (ederea schi+/arii' Acest o/iecti( ser(este dre,t cadru de
re&erinta ,entru orice strate-ie co+unitara de de0(o.tare a resurse.or u+ane) adica ,entru orice ti, de actiune ce
(i0ea0a ridicarea co+,etentei ,ro&esiona.e a cetateni.or' E. contri/uie) intre a.te.e) .a e.a/orarea unei noi
strate-ii euro,ene de ocu,are si .a di&erite ,.anuri de actiune in +aterie) ,ro+o(ate de &iecare stat co+unitar in
cadru. actiuni.or unite de creare de noi .ocuri de +unca'
#entru i+,.e+entarea ,o.iticii sa.e de coe0iune si de0(o.tarea re-iona.a) UE &o.oseste ur+atoare.e ,atru
surse de &inantare) cunoscute su/ denu+irea de &onduri structura.e'
a)8ondu. Euro,ean de De0(o.tare e-iona.a (8EDE)) destinat ce.or +ai de&a(ori0atoare re-iuni) este
orientat catre in(estitii.e ,roducti(e) in&rastructura si de0(o.tarea intre,rinderi.or +ici si +i1.ocii
(IMM)I
/) 8ondu. Socia. Euro,ean (8SE) se a2ea0a ,e &or+area si inte-rarea ,ro&esiona.a) crearea de noi .ocuri
de +unca) ,ro+o(area e-a.itatii sanse.or intre /ar/ati si &e+ei) conso.idarea siste+e.or educationa.e
si de &or+are a resurse.or u+aneI
c) 8ondu. Euro,ean de Orientare si Harantare A-rico.a) Sectia Orientare (8EOHAQO)) ,ro+o(ea0a
ada,tarea structuri.or a-rico.e si a de0(o.tarii ase0ari.or rura.e) s,ri1inu. +ici.or -os,odarii a-rico.e)
,e tinerii &er+ieri care se .ansea0a in &or+a res,ecti(a de acti(itate) asocierea +ici.or ,roducatori si
,atrunderea .or ,e ,iata) reacti(area si conser(area ,atri+oniu.ui cu.tura. a. sate.orI
d) Instru+entu. 8inanciar ,entru Orientarea #escuitu.ui (I8O#) este &ondu. ce. +ai recent creat si
&inantea0a ada,tarea si +oderni0area acestui sector) a &.otei de ,escuit si a crescatorii.or de ,este)
,rotectia unor 0one +arine) ,re.ucrarea si co+ercia.i0area ,roduse.or din ,este'
A1
Aceste &onduri nu ,ot e.i+ina in tota.itate deca.a1e.e dintre re-iuni) dar e. ,ot contri/ui totusi .a reducerea
deca.a1e.or res,ecti(e' In anu. 1662) &onduri.e structura.e au contri/uit .a in(estitii.e tota.e cu 11 .a suta in
Hrecia) cu E .a suta in #ortu-a.ia si cu 7 .a suta in Ir.anda' De ase+enea) a1utoru. &inanciar din &onduri.e
structura.e -enerea0a direct sau indirect noi .ocuri de +unca' In ,erioada 166351666) i+,.e+entarea &onduri.or
structura.e a creat ,este un +i.ion de noi .ocuri de +unca) ceea ce re,re0inta +ai +u.t de 3 .a suta din ,o,u.atia
acti(a a re-iuni.or (i0ate si a,roa,e 2)= +i.ioane de .ocuri de +unca ,e ansa+/.u. re-iuni.or /ene&iciare de
a1utor' #entru sustinerea coe0iunii si de0(o.tarii re-iuni.or sunt necesare e&orturi &inanciare tot +ai consistente'
Daca in anu. 1677 &onduri.e structura.e re,re0entau 17 .a suta din /u-etu. de 3= +i.iarde ECU a. Uniunii) in
1662 e.e au a1uns .a 27 .a suta dintr5un /u-et de AA +i.iarde ECU' #entru ,erioada 1663 $ 1666) /u-etu.
&onduri.or structura.e a &ost de 131)371 +i.iarde ECU'
Su,.i+entar &ata de &onduri.e structura.e) in tari.e cu #I; +ai +ic de 60 .a suta &ata de +edia UE este
uti.i0at 8ondu. de coe0iune) initiat ,rin Tratatu. de .a Maastricht' Acest &ond este destinat &inantarii ,roiecte.or
din do+eniu. +ediu.ui a+/iant si a. rete.e.or transeuro,ene de trans,orturi si te.eco+unicatii'
;u-etu. initia. a. acestui &ond a &ost de 1)= +i.iarde ECU si se esti+ea0a ca in 1667 a atins ci&ra de 2)=
+i.iarde ECU' #entru ,erioada 2000 $ 200A) &onduri.e structura.e ,re(a0ute in A-enda 2000 sunt ,re0entate in
ta/e.u. ce ur+ea0a) ,e ,ro/.e+e si o/iecti(e'
,abelul 8.#.
,oile fonduri structurale in perioada 2111 9 211-

#ro/.e+e
=biectivul 1
e-iuni ra+ase
in ur+a
=biectivul 2
e-iuni in
di&icu.tati
structura.e
=biectivul !
e-iuni.e in care sunt
necesare a1utoare ,entru
educatie) &or+are si
ocu,are (toate re-iuni.e
cu e2ce,tia ce.or de .a
O/iecti(u. 1)
8onduri co+unitare
dis,oni/i.e in
,erioada 20005200A
(in +i.iarde EUO)
1*=)6 22)=0 23)0=
#onderea &onduri.or
structura.e
A6)7 P 11)= P 12)* P
8onduri.e (i0ate 8EDE) 8SE '' 8EDE) 8SE 8SE
8onduri.e euro,ene +entionate ,ro(in din ta2e.e de i+,ort ,entru ,roduse.e a-rico.e) ta2e (a+a.e) TVA
si din contri/utia ,rocentua.a a &iecarui stat +e+/ru) in &unctie de #N;5u. sau'
La acestea se adau-a i+,ru+uturi.e acordate de ;anca Euro,eana de In(estitii (;EI) sau de ;anca
Euro,eana de econstructie si De0(o.tare (;ED)'
In co+,.etarea &onduri.or euro,ene +entionate (in &onduri.e statu.ui) a.e re-iunii sau in(estitori.or
,articu.ari con&or+ ,rinci,iu.ui aditiona.itatii'
8ondu. de Coe0iune) +entionat +ai sus) (a continua sa (ina in s,ri1inu. S,aniei) Hreciei) Ir.andei si
#ortu-a.iei) asa cu+ s5a ,rocedat ince,and din 1663' Aceste tari au un ,rodus nationa. /rut (#N;) in&erior
ni(e.u.ui de 60 .a suta din +edia UE' #otri(it A-endei 2000) acestui &ond ii sunt re,arti0ate 1E +i.iarde EUO
,e ,erioada 2000 $ 200A ,entru a a1uta tari.e +entionate +ai sus sa recu,ere0e ra+anerea .or in ur+a in
+aterie de ni(e. de trai) rea.i0area de ,roiecte in ce ,ri(este ,rotectia +ediu.ui si in in&rastructuri de trans,ort'
A2
Initiati(e.e co+unitare re,re0inta un +ecanis+ de &inantare initiat de Co+isia Euro,eana ,entru a
accentua i+,actu. unor ,o.itici co+unitare asu,ra re-iuni.or si a contri/ui .a so.utionarea unor ,ro/.e+e
co+une ori si+i.are +ai +u.tor re-iuni' State.e +e+/re interesate sta/i.esc ,ro-ra+e de initiati(a co+unitara
,entru a de0(o.ta +ode.e si a rea.i0a un trans&er de so.utii in cadru. Uniunii' A-enda 2000 ,re(ede reducerea
nu+aru.ui initiati(e.or co+unitare de .a *0 .a ,atru' Aceste ,atru initiati(e ,rioritare sunt%
Coo,erarea transnationa.a) trans&ronta.iera si interre-iona.a (i0and ,ro+o(area unei de0(o.tari
echi.i/rate a ansa+/.u.ui teritoriu.ui euro,ean (INTEEH)I
econ(ersia econo+ica si socia.a a orase.or a&ectate de cri0a (U;AN)I
De0(o.tarea rura.a (LEADE)I
Coo,erarea transnationa.a in sco,u. identi&icarii de noi +i1.oace de .u,ta i+,otri(a discri+inari.or si
ine-a.itati.or de orice natura in ce ,ri(este accesu. /ar/ati.or si &e+ei.or ,e ,iata +uncii (EZUAL)'
Aceste ,atru initiati(e ar tre/ui sa re,re0inte =)*= .a suta din /u-etu. tota. a. &onduri.or structura.e in
cursu. ,erioadei 20005200A'
Noi.e ar-u+ente ,re(ad o distri/utie +ai c.ara a res,onsa/i.itati.or in +aterie de -estiune a &onduri.or
structura.e si o +ai /una a,.icare a ,rinci,iu.ui su/sidiaritatii'
In cadru. initiati(e.or co+unitare) INTEEH este cea +ai i+,ortanta) ea (i0and coo,erarea
trans&ronta.iera) crearea de rete.e ener-etice si ,.ani&icarea re-iona.a) indeose/i ,entru a.i+entarea cu a,a a
re-iuni.or .i+itro&e' #rin INTEEH au &ost &inantate di(erse ,roiecte) de .a crearea unui ,arc s,anio.o5
,ortu-he0 ,ana .a construirea unui cana. co+un intre Ir.anda de Nord si Ir.anda) ,unandu5se ast&e. /a0e.e ce.ei
+ai +ari artere de co+unicatii ,e a,a din Euro,a de Vest' Ast&e. de ,ro-ra+e si actiuni se e2tind si .a (ecinii
Uniunii Euro,ene' Un e2e+,.u in acest sens i. ,oate constitui Centru. de e2,o0itii si a&aceri din nordu. Hreciei
(Sa.onic) ce ur+ea0a a &i uti.i0at din ,.in si de ;u.-aria'
#rin crearea unice euro,ene circa A'000 9+ de -ranite din interioru. UE au &ost des&iintate) creandu5se
,osi/i.itatea in&iintarii eurore-iuni.or intre 0one (ecine) a,artinand unor tari di&erite' A,ro2i+ati( ,atru
+i.ioane de .ocuitori din /a0ine.e Mense si hin ce a,artin Her+aniei) ;e.-iei si O.andei &o.osesc i+,reuna) in
cadru. eurore-iuni.or in&iintate) ,ri+arii.e) sco.i.e si centre.e de con&erinte din 0ona) iar re-iuni.e de .a -ranita
&ranco5/e.-iana si5au e.a/orat un statut s,ecia. cu ,re(ederi &isca.e si ad+inistrati(e ce &a(ori0ea0a de0(o.tarea
intre,rinderi.or .oca.e' In aceeasi ordine de idei) re-iuni.e (ecine &rance0e si s,anio.e) situate de o ,arte si de
a.ta a #irinei.or) co.a/orea0a in di(erse &or+e ,entru &o.osirea a(anta1e.or ,ietei UE'
Anu. 2000) .a cunoscuta artera de circu.atie ce .ea-a 8ranta de An-.ia ,e su/ stra+toarea Ca.ais5Do(er) a
adau-at o noua .e-atura de ca.e &erata si autostrada ,e ,odu. Oresund construit intre Co,enha-a) ca,ita.a
Dane+arcei) si Ma.+o) ca,ita.a re-iunii de sud a Suediei' Aceasta noua si +areata in&rastructura asi-ura
.e-atura si +ai stransa intre Euro,a si Scandina(ia'
#odu. res,ecti( &ace ca re-iunea Oresund sa de(ina una din ce.e +ai i+,ortante a.e Euro,ei din ,unct de
(edere a. de0(o.tarii econo+ice co+/inata cu ,rotectia +ediu.ui a+/iant'
#e o ra0a de circa 100 9+ traiesc a,ro2i+ati( *)= +i.ioane de .ocuitori din ce.e doua tari si se ,roduce o
cinci+e din #I;5u. .or' Luand ca /a0a acest indicator) re-iunea se nu+ara ,rintre ce.e +ai i+,ortante o,t a.e
Euro,ei'
Cincis,re0ece uni(ersitati si co.e-ii uni(ersitare asi-ura .ocuri de studiu ,entru circa 12=000 de studenti
si co.a/orea0a strans cu co+ertu. si industria din 0ona'
Constructia .a care ne re&eri+ este a.catuita dintr5un ,od ,ro,riu50is si un tune. care +asoara i+,reuna
1A 9+' #odu. in sine are a,roa,e E 9+ si este ce. +ai +are si +ai so.id ha/anat din .u+e) +enit sa su,orte
-reutatea tota.a a unei autostra0i cu ,atru /en0i si a unei cai &erate cu doua sensuri de circu.atie' Tune.u.) .a
randu. sau) .un- de *)= 9+) este ce. +ai +are tune. su/ac(atic din .u+e) su/ as,ectu. (o.u+u.ui'
Costu. tota. a. acestei constructii co+,.e2e este de doua +i.iarde de do.ari) &iind su,ortat in ,ro,ortie de A
.a suta din /u-etu. #ro-ra+u.ui UE ,entru rete.e.e trans&ronta.iere) iar restu. din i+,ru+uturi internationa.e
ra+/ursa/i.e intr5o ,erioada de 27 de ani) din ta2e co.ectate de .a co+,anii.e nationa.e de cai &erate si de .a a.ti
uti.i0atori ai ,odu.ui'
Acti(itatea Uniunii Euro,ene de s,ri1inire a re-iuni.or co+unitare +ai ,utin de0(o.tate are .a /a0a
,rinci,ii.e ,arteneriatu.ui) aditiona.itatii si su/sidiaritatii'
#arteneriatu. insea+na i+,.icarea acti(a a tuturor &actori.or ce asi-ura reusita coe0iunii si de0(o.tarii
re-iuni.or' Acesti &actori sunt re-iona.i) nationa.i si co+unitari'
Continutu. aditiona.itatii re0ida in aceea ca &onduri.e co+unitare destinate s,ri1inirii de0(o.tarii si
coe0iunii re-iuni.or tre/uie uti.i0ate in co+,.etarea si nu in .ocu. ce.or nationa.e'
A*
#rinci,iu. su/sidiaritatii consta in de.e-area deci0ii.or catre ace. ni(e. .oca.) re-iona.) nationa. sau
co+unitar care asi-ura res,onsa/i.itate si e&icienta +a2i+e'
Capitolul 7III. )ocul si rolul &niunii Europene in economia mondiala
?.1. Privire generala asupra principalelor realizari
ale &niunii Europene
In ,re0ent Uniunea Euro,eana cu,rinde 1= tari (est5euro,ene' In ordine a.&a/etica acestea sunt% Austria)
;e.-ia) Dane+arca) 8in.anda) 8ranta) Her+ania) Hrecia) Ir.anda) Ita.ia) Lu2e+/ur-) Marea ;ritanie) #ortu-a.ia)
S,ania si Suedia'
8a,tu. ca nu+aru. tari.or care au aderat u.terior du,a ,ri+e.e sase (care se+nase Tratatu. de .a o+a) a
s,orit) do(edeste interesu. ,ro(ocat de ,er&or+ante.e rea.i0ate de aceasta &or+a inter-rationista' Toate aceste
tari si5au unit e&orturi.e s,re orientarea .or in directia o/tinerii ,ros,eritatii si /unastarii' Acest interes a
do/andit cu ti+,u. noi di+ensiuni ce isi -asesc e2,resia in a&.u2u. de tari ce so.icita sa adere .a Uniunea
Euro,eana'
#entru cunoasterea te+einica) stiinti&ica a econo+ii.or nationa.e ca ce.u.e de /a0a a.e di(erse.or &or+e
inter-rationiste si a.e econo+iei +ondia.e in ansa+/.u) ONU c.asi&ica aceste econo+ii si di&erite.e .or -ru,ari
in &unctie de nu+eroase criterii' Din +u.titudinea de criterii si &actori deter+inanti ai .ocu.ui si ro.u.ui
econo+iei tari.or .u+ii) cei +ai uti.i0ati in statistica internationa.a sunt potentialul economic si nivelul de
dezvoltare rea.i0ate'
Potentialul economic ca ansa+/.u a. resurse.or u+ane si +ateria.e) ,e di(erse.e .or structuri si ,arti
co+,onente) e2,ri+a &orta econo+ica a unei tari sau -ru,ari de tari'
In &unctie de +ari+ea ,o,u.atiei O'N'U'D'I' distin-e tari +ari (cu ,este =0 de +i.ioane de .ocuitori)) tari
+edii (de .a 1= ,ana .a =0 +i.ioane de .ocuitori)) tari +ici (cu ,ana .a 1= +i.ioane de .ocuitori)'
Este ,re&erat si deci ,rioritar in deter+inarea cate-oriei de +ari+e a tari.or sau -ru,e.or de tari
indicatoru. ,ri(ind di+ensiunea ,o,u.atiei) datorita du/.u.ui sau i+,act asu,ra econo+iei' #e de o ,arte)
,o,u.atia este consu+atoru. /unuri.or de consu+) iar) ,e de a.ta ,arte) &urni0oru. &actoru.ui +unca'
In &unctie de +ari+ea ,o,u.atiei ,atru din ce.e 1= tari a.e Uniunii Euro,ene sunt tari +ari% Her+ania $
E* de +i.ioane) 8ranta $ A0 de +i.ioane) Marea ;ritanie $ =6)= de +i.ioane) Ita.ia $ =E de +i.ioane .ocuitoriI
doua &ac ,arte din -ru,u. tari.or +i1.ocii% S,ania $ 30)= de +i.ioane si O.anda $ 1A)= +i.ioane de .ocuitoriI
restu. sunt considerate tari +ici' In tota. Uniunea Euro,eana are ,este *E0 de +i.ioane de .ocuitori'
Su/ ra,ortu. structurii ,e sectoare de acti(itate econo+ica (,ri+ar) secundar) tertiar)) econo+ii.e
nationa.e se c.asi&ica in econo+ii industria.e) econo+ii cu orientare industria.a si econo+ii cu orientare
,ri+ara'
Hradu. de (a.ori&icare a ,otentia.u.ui econo+ic se a&.a in ra,ort direct cu ,onderea sectoru.ui secundar)
considerat ce. +ai e&icient) deoarece (a.ori&ica resurse.e natura.e' Din acest ,unct de (edere) toate ce.e 1= tari
a.e Uniunii Euro,ene &ac ,arte din -ru,u. tari.or industria.e) inre-istrand ce.e +ai /une re0u.tate in acti(itatea
econo+ica' #re,onderenta sectoare.or industriei si ser(icii.or in cadru. econo+iei acestor tari isi -aseste
e2,resia in uti.i0area &ortei de +unca ocu,ate%
,abelul 0.#
Ponderea populatiei active ocupate in cele trei ramuri
ale economiei &niunii Europene
A3
,r.crt. %arile
Ponderea in
Industrie Agricultura +ervicii
1'
2'
*'
3'
='
A'
7'
E'
6'
10'
11'
12'
1*'
13'
1='
Her+ania
Austria
#ortu-a.ia
S,ania
Ita.ia
8in.anda
Suedia
Marea ;ritanie
8ranta
Ir.anda
Dane+arca
;e.-ia
Hrecia
Lu2e+/ur-
O.anda
*E)3
*7)A
*3)0
*2)7
*1)3
*0)A
26)7
26)1
2E)E
2E)A
2E)E
27)E
27)*
27)0
2=)A
3)0
7)E
17)E
11)6
E)A
E)3
3)3
2)2
=)=
13)*
=)A
2)A
2*)0
*)A
3)0
=7)A
=3)A
3E)2
==)3
A0)0
A1)0
A=)6
AE)7
A=)7
=7)1
A=)A
A6)A
36)7
A6)3
70)3
9ursa2 Ca.cu.at du,a Jor.d Statistics #oc9er /oo9) United Nations) NeC Dor9) 2000'
Ni(e.u. de de0(o.tare econo+ica rea.i0at ,rin (a.ori&icarea ,otentia.u.ui econo+ic se e2,ri+a si e. ,rin
+ai +u.ti indicatori) din care cei +ai i+,ortanti sunt #rodusu. Intern ;rut (#'I';')) #rodusu. Nationa. ;rut
(#'N';') ca ra,ortare .a nu+aru. de ,o,u.atie' La indicatoru. #N;Q .ocuitor in tari.e Uniunii Euro,ene in anu.
1666) asa cu+ re0u.ta din date.e statistice) e.e se situea0a ,e di&erite tre,te) intre ,ri+e.e 37 de tari a.e .u+ii)
din ce.e 200 de tari
,abelul 0.*.
Produsul national brut B locuitor in tarile membre ale &niunii Europene 4date pe 1///5
,r.
crt.
%arile
P,' loc
4in C +&A5
)ocul detinut
in &E in lume
1' Austria 2='670 * 12
2' ;e.-ia 23'=10 A 1A
*' Dane+arca *2'0*0 2 7
3' 8in.anda 2*'7E0 E 16
=' 8ranta 2*'3E0 6 21
A' Her+ania 2='*=0 3 1*
7' Hrecia 11'770 13 3=
E' Ir.anda 16'1A0 12 *0
6' Ita.ia 16'710 11 2E
10' Lu2e+/ur- 3*'000 1 2
11' e-atu. Unit 22'A30 10 22
12' O.anda 23'*20 7 1E
1*' #ortu-a.ia 10'A00 1= 37
13' S,ania 13'000 1* 30
1=' Suedia 2='030 = 1=
9ursa% Jor.d De(e.o,+ent e,ort 2000Q2001) Jor.d ;an9) 2000'
S,ecia.istii considera ca ni(e.u. de de0(o.tare econo+ica re.ie&ea0a +ai &ide. .atura ca.itati(a a
acti(itatii) a re0u.tate.or o/tinute de tari.e .u+ii) inc.usi( de Uniunea Euro,eana'
A=
Ince,and din anu. 166E) ONU &o.oseste c.asi&icarea tari.or) du,a ni(e.u. .or de de0(o.tare econo+ica) in
ur+atoare.e trei cate-orii%
A' Tari cu econo+ie de0(o.tataI
;' Tari cu econo+ie in tran0itieI
C' Tari cu econo+ie in de0(o.tare'
Su/ acest as,ect) toate tari.e Uniunii Euro,ene a,artin cate-oriei de tari cu econo+ie de0(o.tata'
#entru i.ustrarea ni(e.u.ui ridicat de de0(o.tare econo+ica rea.i0at) nu ,oate &i o+is &a,tu. ca ,atru din
tari.e Uniunii Euro,ene) si anu+e 8ranta) Her+ania) Marea ;ritanie si Ita.ia &ac ,arte din Hru,u. ce.or o,t tari
(H5E) industria.i0ate a.e .u+ii) care se reunesc anua. .a ce. +ai ina.t ni(e. de re,re0entare si deci0ie si de0/at
,ro/.e+e econo+ico5socia.e de interes ,.anetar'
In ace.asi ti+,) tre/uie a(ut in (edere ca Uniunea Euro,eana in ansa+/.u. sau &ace ,arte din triun-hiu.
+ondia. de ,utere econo+ica) a.aturi de SUA si Fa,onia'
e0u.tate.e din u.ti+ii ani de+onstrea0a c.ar su,erioritatea Uniunii Euro,ene &ata de ce.e.a.te doua
centre +ondia.e de ,utere econo+ica atat in ceea ce ,ri(este ,o,u.atia ca &actor deter+inant a. ,otentia.u.ui
econo+ic) cat si in ,ri(inta de0(o.tarii econo+ice e2,ri+ata in (a.ori a/so.ute si in #'N';'Q .ocuitor'
#rin aderarea in curs de ,re-atire a ce.or 12513 noi tari) su,ra&ata Uniunii Euro,ene si ,o,u.atia (or
ca,ata noi di+ensiuni) si +ai a+,.e'
Cu toate ca Uniunea Euro,eana deoca+data detine AP din ,o,u.atia -.o/u.ui ,a+antesc) ,onderea sa in
co+ertu. +ondia. este de ,este 20P) iar .a ser(icii de 2AP) de,asind SUA'
Vo.u+u. in(estitii.or e2terne directe a.e Uniunii Euro,ene in u.ti+ii 2= de ani au s,orit de .a 2*
+i.iarde EUO .a 27= +i.iarde ,e an'
Ince,and cu anu. 1660) #ro-ra+u. Natiuni.or Unite ,entru De0(o.tare (#NUD) ,u/.ica anua. [a,ortu.
asu,ra de0(o.tarii u+ane" in care tari.e sunt -ru,ate in &unctie de un criteriu nou denu+it Indice.e De0(o.tarii
U+ane (IDU)) a.catuit ,e /a0a ur+atori.or ,atru indicatori%
S,eranta +edie de (iata .a nastereI
ata de a.&a/eti0are a ,o,u.atieiI
Nu+aru. +ediu de ani de sco.ari0areI
#I;Q .ocuitor'
In ra,ortu. #NUD) ce.e 173 de tari .uate in ca.cu. sunt c.asi&icate du,a indicatoru. co+,.e2 +entionat)
considerandu5se ca tari.e sunt cu atat +ai de0(o.tate) cu cat indice.e res,ecti( se a,ro,ie de ci&ra 1'
#otri(it date.or cu,rinse in a,ortu. #NUD ,e 1666) tari.e +e+/re a.e Uniunii Euro,ene se situea0a
intre ,ri+e.e 2E de tari din ce.e 173 de tari .uate in ca.cu. ((e0i ta/e.u.)'
,abelul 0.9.
Indicele dezvoltarii umane in tarile &niunii Europene
,r. crt. %arile
7aloarea
I*&
)ocul tarilor &E
in &niune pe plan mondial
1'
2'
*'
3'
='
A'
7'
E'
6'
10'
11'
12'
1*'
13'
1='
;e.-ia
Suedia
O.anda
Marea ;ritanie
8ranta
8in.anda
Her+ania
Dane+arca
Austria
Lu2e+/ur-
Ita.ia
Ir.anda
S,ania
Hrecia
#ortu-a.ia
0)62*
0)62*
0)621
0)61E
0)61E
0)61*
0)60A
0)60=
0)603
0)602
0)600
0)600
0)E63
0)EA7
0)E=E
1
2
*
3
=
A
7
E
6
10
11
12
1*
13
1=
=
A
E
10
11
1*
13
1=
1A
17
16
20
21
27
2E
9ursa% a,,ort +ondia. sur .e de(e.o,,e+ent hu+ain) 1666'
AA
?.2. Caracterul modern al economiei tarilor membre
ale &niunii Europene
#ro/.e+a &unda+enta.a a oricarei econo+ii) indi&erent de conditii.e e2istentei si e(o.utiei sa.e) o
constituie +odu. in care se actionea0a ,entru a sta/i.i cat +ai /ine) ce ) cat si cu+) si ,entru cine sa se ,roduca
/unuri si ser(icii de consu+' Dintre siste+e.e econo+ice cunoscute si uti.i0ate ,ana in ,re0ent de societate) ce.
care a creat conditii.e ,entru a se actiona cat +ai adec(at in directii.e +entionate este siste+u. econo+iei de
,iata' E. nu creea0a) insa) auto+at si ,ros,eritatea) asa cu+ eronat s5a cre0ut in une.e tari si cu+ din ,acate se
considera de catre unii si .a noi in tara' #entru a se rea.i0a ,ros,eritatea si /unastarea) econo+ia de ,iata
re,re0inta doar conditia necesara) dar nu si su&icienta' Econo+ia de ,iata tre/uie sa &ie insotita de +unca
tenace) ,erse(erenta ,entru a5si +ani&esta (a.ente.e sa.e'
Ca o ,ri+a trasatura a caracteru.ui +odern a. econo+iei tari.or +e+/re a.e UE se inscrie toc+ai
existenta si functionarea economiei de piata, bine conceputa si perceputa in toate domeniile si la toate
nivelurile'
e0u.tate.e re+arca/i.e a.e UE cu econo+ii +oderne de ,iata se e2,.ica ,rin .i/ertatea de actiune a
a-enti.or econo+ici ,entru rea.i0area ,ro,rii.or interese concordate cu interese.e tari.or +e+/re) re-.e+entate
,rin acte 1uridice' Aceste interese sunt datorate e2istentei ,ro,rietatii ,ri(ate) dar si dorintei si o/.i-atiei ca e.e
sa se rea.i0e0e ,rin actiune) nu ,rin inactiune'
#ro,rietatea ,ri(ata si .i/ertatea de actiune -enerata si asi-urata de ea re,re0inta e2,.icatia +a1ora a
dina+icii econo+iei UE) a tari.or +e+/re' In cadru. acestor econo+ii au e2istat si continua sa e2iste si a.te
&or+e de ,ro,rietate si interese ,e .an-a ce.e ,ri(ate) care ,rin re-.e+entari 1uridice corecte se ar+oni0ea0a'
Ca e2,resie a caracteru.ui .or +odern) econo+ii.or tari.or +e+/re a.e UE .e este s,eci&ica) de
ase+enea, implicarea puterii publice nu numai indirect) ,rin crearea cadru.ui 1uridic necesar &unctionarii
econo+iei de ,iata) ci si direct) ,rin -estionarea sectoru.ui ,u/.ic si &inantarea in(ata+antu.ui) cu.turii) ocrotirii
socia.e si +edica.e) a cercetarii stiinti&ice tot +ai costisitoare etc' 8eno+ene.e ne-ati(e a.e &unctionarii ,ietei)
deter+inate de insesi .i+ite.e acesteia) ,ot &i so.utionate nu+ai de ,uterea ,u/.ica ,rin +asuri econo+ico5
&inanciare ,ro+o(ate de catre aceasta .a ni(e. centra. si .oca.'
Econo+ii.e tari.or +e+/re a.e UE) ca econo+ii +oderne de ,iata) se caracteri0ea0a si printr"o
eficienta ridicata atat pe ansamblu, cat si pe diverse compartimente' Tari.e Uniunii rea.i0ea0a ,roductii
+ai +ari cu consu+uri +ai +ici de resurse si &actori de ,roductie) o/tinand ast&e. ,er&or+ante net su,erioare
ce.or.a.te econo+ii'
La /a0a acestor rea.i0ari se a&.a) inainte de toate) ,ro+o(area .ar-a a conducerii stiinti&ice
(+ana-e+entu.ui)) a ,ro-resu.ui tehnic si a.ti &actori' Inca .a ince,utu. constituirii Uniunii Euro,ene) ce.e sase
tari &ondatoare) ur+ate de ce.e care .i s5au a.aturat ,e ,arcurs) au trecut .a cresterea si de0(o.tarea ,rioritar
intensi(a a econo+iei ,e /a0a cresterii ,roducti(itatii +uncii si a randa+ente.or ce.or.a.ti &actori ca.itati(i de
,roductie' Ca ur+are a ,reocu,ari.or de o/tinere a e&icientei econo+ice ridicate) ra+uri.e de (ar& a.e industriei
au &ost si sunt de0(o.tate cu ,rioritate &ata de ce.e c.asice) a-ricu.tura a &ost si continua sa &ie industria.i0ata)
0ootehnia s5a de0(o.tat si se de0(o.ta +ai accentuat decat ,roductia (e-eta.a'
Un ro. i+,ortant in ,ro+o(area acestor orientari in a-ricu.tura unor tari i. au) desi-ur) si conditii.e
,edoc.i+atice) dar deter+inanta este) ,e ansa+/.u) orientarea s,re o/tinerea unei e&iciente cat +ai ridicate'
In do+eniu. re.atii.or econo+ice e2terne) structura e2,ortu.ui tari.or UE se caracteri0ea0a ,rin
,redo+inanta ,roduse.or su,erior (a.ori&icate) care asi-ura s,oruri su/stantia.e .a incasari si) totodata) crearea
de noi .ocuri de +unca' Sunt de notorietate ,u/.ica dec.aratii.e conducatori.or unor tari +e+/re a.e UE) ,rin
care se arata ca e2,orturi.e in tari din a&ara Uniunii asi-ura in /una +asura .ocuri.e de +unca in tari.e
e2,ortatoare'
In a&ara de acestea) ,roductia ,entru e2,ort ,resu,une &orta de +unca +ai ca.i&icata) care este +ai /ine
re+unerata'
E&icienta econo+ica este ase0ata de tari.e +e+/re a.e UE .a /a0a acti(itatii nu nu+ai in econo+ie) ci in
-enera.) .a te+e.ia oricarei acti(itati' #entru i.ustrare) ,oate &i rea+intit &a,tu. ca acu+ cati(a ani Uniunea
Euro,eana a sus,endat Centru. de ,resa de .a ;ucuresti) centru care deser(ea .e-aturi.e UE si cu ce.e.a.te tari
din 0ona' Moti(u. in(ocat ,entru aceasta +asura a &ost .i,sa de e&icienta a centru.ui res,ecti(' Un ca0
ase+anator .5a constituit in anii 166E si 1666 hotararea Her+aniei de inchidere a unui nu+ar de circa 20 de
+isiuni sau o&icii di,.o+atice din di&erite tari'
A7
De +entionat ca e(a.uarea e&icientei acti(itatii di,.o+atice de catre tari.e +e+/re a.e UE se a&.a .a
ni(e.u. schi+/uri.or co+ercia.e si in -enera. a. re.atii.or econo+ice cu state.e ,artenere) din care sa se su,orte
che.tuie.i.e e&ectuate cu acti(itatea di,.o+atica res,ecti(a'
O/tinand re0u.tate econo+ice dintre ce.e +ai /une) e2,ri+ate in ,roductii +edii su,erioare) de o +are
di(ersitate si ca.itate ina.ta si in costuri sca0ute) si +ani&estand o +are -ri1a si ,reocu,are &ata de -estionarea
res,onsa/i.a a &onduri.or ad+inistrate) tari.e UE asigura popoarelor lor un nivel de trai decent'
In &e.u. acesta) in econo+ii.e tari.or res,ecti(e se re-aseste inca o trasatura esentia.a a econo+iei
+oderne) si anu+e aceea ca ea [&urni0ea0a +a2i+u+ din ce au ne(oie oa+enii") asa cu+ se e2,ri+a F' N'
Ha./raith'
Toate aceste trasaturi) .a care s5ar +ai ,utea adau-a si a.te.e) &ac din econo+ii.e +oderne a.e tari.or UE
un +ode. s,re care as,ira si ce.e.a.te ,o,oare euro,ene si nu nu+ai'
Trasaturi.e +entionate a.e state.or +e+/re a.e UE nu insea+na ca state.e res,ecti(e sunt oco.ite si .a
ada,ost de nei+,.iniri si de -ri1i' #ro/.e+e au si aceste tari si nu ,utine) e.e +ani&estandu5se indeose/i in
,ri(inta strati&icarii socia.e e2cesi(e) a asistentei socia.e si +edica.e) a de-radarii +ediu.ui natura. si creat si
chiar a unor as,ecte -ra(e a.e cri+ina.itatii'
I+,ortant este) insa) ca aceste ,ro/.e+e sunt a/ordate si so.utionate intr5un +od s,eci&ic' #e /a0a
e2,erientei si a unui sti. de (iata e(o.uat) ,o,u.atia tari.or +e+/re a.e UE ,orneste de .a aceea ca a/undenta ce
constituie su,ortu. ni(e.u.ui sau de trai ridicat tre/uie +ai intai creata si a,oi -estionata cu -ri1a si cu+,atare)
&ara risi,a si de-radare' #o,u.atia tari.or co+unitare nu su/esti+ea0a di&icu.tati.e) dar +ani&esta o,ti+is+ si
increderea in so.utionarea .or' Ea dis,une de o +are ca,acitate de a se +o/i.i0a cu toata ener-ia si +i1.oace.e ,e
care .e are ,entru de,asirea .or .a ti+,'
?.!. (elatiile economice externe ale &niunii Europene
Ca e2,onent a. interese.or tari.or ,e care .e ,re0inta si ,urtatoare a idei.or si na0uinte.or de ,ro-res si
,ros,eritate in .u+e) Uniunea Euro,eana se /ucura de o .ar-a recunoastere ,e ,.an internationa.' Dre,t ur+are)
ea a sta/i.it si intretine re.atii di,.o+atice cu ,este 1*0 de state de ,e di(erse +eridiane a.e -.o/u.ui si are statut
de o/ser(ator .a ONU) ,artici,a .a .ucrari.e Or-ani0atiei de Coo,erare si De0(o.tare Econo+ica (OCDE) si a.e
Or-ani0atiei ,entru Securitate si Coo,erare Euro,eana (OSCE)) in 1660 se+nand cu a.te state euro,ene si nord5
a+ericane [Carta de .a #aris ,entru o noua Euro,a") care a ur+arit s&arsitu. di(i0arii continentu.ui si a.
ra0/oiu.ui rece'
A(and in (edere ,utine.e sa.e resurse natura.e) econo+ia Uniunii Euro,ene este de,endenta in +are
+asura de co+ertu. +ondia.) &iind ne(oita sa i+,orte cantitati inse+nate de +aterii ,ri+e) surse de ener-ie)
une.e ,roduse a-rico.e si sa e2,orte +asi( ,roduse +anu&acturate si sa ,reste0e nu+eroase ser(icii' Uniunea
Euro,eana ,ro+o(ea0a o ,o.itica co+ercia.a .i/era.a) ta2e.e sa.e (a+a.e &iind ,rintre ce.e +ai a(anta1oase'
Uniunea Euro,eana &urni0ea0a cea +ai +are ,arte a a1utoru.ui destinat de0(o.tarii si asistentei
u+anitare atat noi.or de+ocratii din &ostu. /.oc socia.ist) cat si tari.or in curs de de0(o.tare'
O /una ,arte din tari.e Uniunii Euro,ene se a&.a ,rintre ,utine.e state de0(o.tate care s5au achitat de
o/.i-atia asu+ata de a ,artici,a cu 0)7P din #I;5u. .or .a constituirea &ondu.ui ONU ,entru de0(o.tare'
In continuare (a &i data o caracteristica a re.atii.or econo+ice e2terne a.e Uniunii Euro,ene ,e 0one
-eo-ra&ice si -ru,uri de tari'
%" Relatiile euro : americane
e.atii.e cu SUA &ac o/iectu. dis,o0itii.or institutiona.e ince,and cu noie+/rie 1660) du,a [dec.aratia
transat.antica"' Aceasta dec.aratie or-ani0a coo,erarea ,o.itica instaurand consu.tatii /ianua.e intre ,resedintia
SUAI consu.tatii /ianua.e intre +inistrii de e2terne) Co+isie si Secretaru. de Stat a+erican' Ea (i0a de0(o.tarea
coo,erarii econo+ice si a ce.ei in +aterie de co+/atere a teroris+u.ui) a tra&icu.ui de dro-uri si in +aterie de
,rotectie a +ediu.ui' O noua [a-enda transat.antica" a &ost se+nata de UE si SUA in 166=' Acest ,.an co+un
de actiune cu,rinde 1=0 de ,uncte) in s,ecia. re&eritoare .a coo,erarea in ,.an ,o.itic) ,entru ,ro+o(area ,acii)
a de+ocratiei si coo,erarii in .u+e% reconstructia in &osta Iu-os.a(ie) sustinerea re&or+e.or in tari.e centra. si
est5euro,ene) +entinerea ,acii in Orientu. A,ro,iat''' #e ,.an econo+ic) ideia crearii unei 0one de .i/er5schi+/
intre Uniunea Euro,eana si A+erica de Nord) .ansata de Canada in 1663 si re.uata de o serie de autoritati
AE
euro,ene) a ra+as doar o idee' 4aporturile comerciale euro-americane sunt guvernate deci in special de
regulile multilaterale din cadrul O-C'
e.atii.e econo+ice intre ce.e doua ,uteri au &ost +ereu destu. de di&ici.e' Vo+ ,re0enta in continuare
cate(a ast&e. de di&icu.tati'
:einlelegerile pe planul produselor agricole. Este ,unctu. de di(er-enta ce. +ai i+,ortant si ce. +ai
(echi) a,arand o data cu intrarea in &unctiune a ,o.itici a-rico.e co+unitare (#AC)' Siste+u. de sustinere a
,returi.or) care a constituit esenta #AC ,ana .a ,ri+e.e re&or+e din 16EA) a &ost considerat &oarte ,rotectionist)
din cau0a restituiri.or .a e2,ort si a ,re.e(ari.or (aria/i.e .a i+,ort' 8iind ,ri+u. stat e2,ortator de ,roduse
a-rico.e din .u+e) SUA au considerat intotdeauna ca acest siste+ daunea0a schi+/uri.or co+ercia.e
internationa.e si intarea in +od arti&icia. co+,etiti(itatea CEE) in de&a(oarea .or) +ai a.es ,e ,iete.e de cerea.e'
Critica a+ericana) chiar daca este &ondata) este oarecu+ ,artia.a' De &a,t ,o.itici de sustinere a
a-ricu.turii e2ista ,e a+/e.e +a.uri a.e At.anticu.ui si de aceea au si a,arut critici din ,artea unor tari in curs
de de0(o.tare sau a unor tari +ari si &oarte co+,etiti(e in ceea ce ,ri(este ,roduse.e a-rico.e) ,recu+ Austra.ia
si Noua Ge.anda 5 dar e.e sunt &unda+enta. di&erite% sustinerea ,returi.or in Euro,a) +ode.u. an-.o5sa2on de
,.ati co+,ensatorii in SUA' Acorduri.e de .a unda Uru-ua4 s5au se+nat ,e /a0a unor co+,ro+isuri si au &ost
aco+,aniate de re&or+a #AC' Acest .ucru nu a s.a/it insa tensiuni.e) +ai a.es ce.e in do+eniu.) nor+e.or
sanitare% e2,orturi.e de carne a+ericana tratata cu hor+oni continua sa &ie inter0ise) deoarece .e-is.atia
euro,eana conda+na aceasta ,racticaI nor+e.e a+ericane constituie) ,e de a.ta ,arte) ,iedici in ca.ea
e2,orturi.or euro,ene de /ran0eturi si de (inuri'
4ecunoasterea mutuala a normelor si a certificatelor. Aceasta ,ro/.e+a trece) desi-ur) dinco.o de s&era
,roduse.or a-rico.e) deoarece ,ro/.e+a o/staco.e.or .e-ate de di(erse.e nor+e tehnice constituie ,rinci,a.a
/ariera in ca.ea de0(o.tarii co+ertu.ui +ondia.' UE incearca sa -enera.i0e0e ,rinci,iu. recunoasterii +utua.e)
,e care 15a ,us in a,.icare ,entru a su,ri+a o/staco.e.e .a ,enetrarea ,e ,iata unica' Este un de+ers di&ici.)
deoarece e. ,resu,une un acord a. ,arteneri.or asu,ra cerinte.or &unda+enta.e ,ri(ind nor+e.e tehnice' Ce.e
doua ,arti au se+nat in 166= un docu+ent co+un ,ri(ind coo,erarea in acest do+eniu% UE certi&ica ,roduse.e
destinate ,ietei a+ericane) autoritati.e a+ericane acorda .icente ,entru ,roduse.e con&or+e cu nor+e.e UE'
;ivergentele in planul audiovizualului. #entru a &ace &ata concurentei a+ericane in do+eniu.
audio(i0ua.u.ui (cine+a) ,roductii ,entru te.e(i0iune)) +inistere.e cu.turii si co+unicatii.or din UE au ado,tat
,e * octo+/rie 16E6 directi(a TS8 ())Te.e(ision sans &rontieres\)' Aceasta institute ))cote de di&u0are\ care
o/.i-a te.e(i0iuni.e euro,ene sa consacre ))o ,ro,ortie +a1oritara\ din ti+,u. .or de trans+isie )),roductii.or
euro,ene\) atunci ))cand acest .ucru este ,osi/i.\' La unda Uru-ua4) euro,enii au o/tinut dre,tu. a,.icarii
,rinci,iu.ui ))e2ce,tarii cu.tura.e\) audio(i0ua.u. &iind e2c.us ,ro(i0oriu din ,.anu. de .i/era.i0are a
schi+/uri.or cu ser(icii'
;ivergente privind modalitatile de reglementare a diferendelor. UE re,rosea0a State.or Unite tendinta
de a incerca sa re0o.(e con&.icte.e co+ercia.e ,e o /a0a /i.atera.a si nu +u.ti.atera.a' State.e Unite se /a0ea0a
,e un cadru .e-is.ati( &oarte e&icient ,entru a .ua +asuri de retorsiune &ata de state.e considerate (ino(ate de
,rotectionis+' UE nu este in +od deose/it a&ectata de aceste +asuri (cu e2ce,tia do+enii.or sensi/i.e) cu+ ar &i
ce. a. uti.i0arii hor+oni.or de crestere)) nu+ai ca ea nu dis,une) du,a cu+ se stie) de ast&e. de +etode de
retorsiune' De aceea) UE doreste ca OMC) dotata cu un or-an de re-.e+entare a di&erende.or a. carui +ecanis+
este +ai e&icient decat in ca0u. (echiu.ui HATT) sa ,oata 1uca e&ecti( ro.u. de ar/itru in cadru. +u.ti.atera. a.
des&asurarii re.atii.or co+ercia.e dintre state' Mai a.es ca anu+ite dis,o0itii .e-is.ati(e a+ericane a&ectea0a si
re.atii.e UE cu a.te tari' Este) +ai intai) ca0u. legii <elms-5urton din +artie 166A (Cuban !ibert= and
;emocratic 3olidarit= 1ct) care dau dre,tu. a+ericani.or a.e caror /unuri au &ost nationa.i0ate de re-i+u.
cu/ane0 ince,and cu 16=6 sa ur+areasca in 1ustitie intre,rinderi.e straine care &ac schi+/uri co+ercia.e cu
societati.e nationa.i0ate din insu.a' Uniunea Euro,eana) cu care Cu/a rea.i0ea0a a,roa,e 1u+atate din co+ertu.
sau e2terior) a ince,ut o ,rocedura de conci.iere in cadru. OMC' Aceasta s5a so.dat) 1667 cu acce,tarea de catre
SUA a unor dero-ari ,entru UE de .a .e-ea res,ecti(a' La &e. este ca0u. !egii 1mato din au-ust 166A >7ran and
!ib=a 3anctions 1ct) care (i0ea0a i+,unerea de sanctiuni econo+ice 5 interdictia de a e2,orta catre SUA)
interdictii ,ri(ind trans&eruri.e de tehno.o-ie de ori-ine a+ericana etc' oricarei co+,anii straine care in(esteste
+ai +u.t de 30 de +i.ioane de do.ari in sectoare.e ,etro.iere si a. -a0e.or natura.e din Iran si Li/ia) state care
sunt acu0ate ca &a(ori0ea0a teroris+u. internationa.' Aceasta .e-e a&ectea0a in +od s,ecia. o serie de co+,anii
,etro.iere euro,ene'
4elatiile monetare. Statutu. de +oneda de re0er(a si de eta.on internationa. a. do.aru.ui a ,er+is +u.t
ti+, State.or Unite sa isi &inante0e de&icitu. /a.antei de ,.ati cu ,ro,ria +oneda' #e ,.an +onetar) acest statut
A6
,utea i+,une /anci.or centra.e din a.te tari cu+ sa -estione0e cursu. de schi+/ a. do.aru.ui (Siste+u. Monetar
Euro,ean a &ost +ereu &oarte sensi/i. .a &.uctuatii.e do.aru.ui)' Introducerea EUO constituie o so.utie a acestei
,ro/.e+e' Ea (a +odi&ica) in ti+,) statutu. +onetar internationa. a. SUA'
Tensiuni.e n5au i+,iedicat intensi&icarea schi+/uri.or co+ercia.e intre cei doi ,arteneri du,a in&iintarea
CEE' State.e Unite sunt atat ,rinci,a.u. &urni0or) cat si ,rinci,a.u. c.ient a. ))UE51=\' In anii ]70) /a.anta
co+unitara cu SUA a &ost de&icitara' Ea a de(enit e2cedentara ,ana in 16EE' A,oi de&icitu. a rea,arut) ,ana in
1661) cand a &ost din nou resor/it' E(o.utia aceasta contrastanta se e2,.ica atat ,rin (ariatii.e con1unctura.e) cat
si ,rin e(o.utia cursu.ui de schi+/ a. do.aru.ui'
#e ,.an sectoria.) UE inre-istrea0a ce.e +ai +ari de&icite in industrii.e de (ar& (+ateria. e.ectronic)
aeronautica) si .a ,roduse.e a-roa.i+entare' E2cedente.e a,ar in industria auto+o/i.e.or si in industrii.e
traditiona.e' Caracteru. inter+ediar a. s,ecia.i0arii euro,ene este deci c.ar (si a,are si +ai net in ceea ce
,ri(este re.atii.e co+ercia.e cu Fa,onia)' Este (or/a des,re o s.a/iciune +ai (eche a Euro,ei' Sa ne a+inti+)
oricu+) &a,tu. ca UE este un ansa+/.u nu &oarte o+o-en si ca s,ecia.i0area internationa.a a unor state +e+/re
este +ai /una decat +edia co+unitara'
8.u2uri.e de in(estitii straine directe (ISD) intre ce.e doua re-iuni sunt i+,ortante% UE constituie ,ri+a
0ona de destinatie ,entru in(estitii.e a+ericane si) ,ana in anii ]60) SUA au re,re0entat tara ,ri(i.e-iata in
orientarea ISD din Euro,a de Vest' Du,a 1660) econo+ii.e e+er-ente) in s,ecia. ce.e din centru. si estu.
Euro,ei) au ince,ut sa atra-a cea +ai +are ,arte a in(estitori.or euro,eni'
*" Relatiile cu Canada
e.atii.e UE cu Canada sunt re-.e+entate de Acordu.5cadru de coo,erare co+ercia.a si econo+ica
se+nat in 167A si de dec.aratia transat.antica din 1660' Du,a Consi.iu. de .a Madrid) Consi.iu. a deschis
ne-ocieri cu autoritati.e canadiene in (ederea sta/i.irii unui ,.an co+un de actiune) ase+anator cu ce. incheiat
cu SUA' Ne-ocieri.e au &ost directionate ,e doua ,ro/.e+e% contin-ente.e .a ,roduse din ,este si o ,ro/.e+a
a&.ata in .e-atura cu structura &edera.a a statu.ui canadian% autoritati.e ,ro(inciei Zue/ec au re0er(e in ,ri(inta
unui do+eniu care este de co+,etenta .or) si anu+e educatia si cercetarea stiinti&ica'
Coo,erarea cu Canada este i+,ortanta in s,ecia. in do+eniu. tehno.o-ii.or de (ar&' Ast&e.) Canada este
sin-uru. stat neeuro,ean care a,artine A-entiei S,atia.e Euro,ene) si coo,erarea in do+eniu. ener-iei ato+ice
este de traditie) ,ornind de .a acordu. Euroato+5Canada din anii ]A0' e.ati( recent (2= iu.ie 166=) a &ost
se+nat un acord intre UE si Canada ,ri(ind un ,roiect de coo,erare ,entru de+onstrarea &e0a/i.itatii stiinti&ice
a &u0iunii ter+onuc.eare contro.ate ca sursa de ener-ie uti.i0ata cu sco,uri ,asnice'
Sursa ,rinci,a.a de tensiune intre Canada si UE este constituita de co+ercia.i0area ,roduse.or din ,este'
Cea +ai +are ,arte a con&.icte.or a,arute si5au -asit so.utia &ie ,e ,.an /i.atera.) &ie in cadru. unor or-ani0atii
internationa.e) ca de e2e+,.u) Or-ani0atia #escuitu.ui din At.anticu. de Nord5Vest' In dece+/rie 166=) a &ost
se+nat un acord ,ri(ind +asuri.e de contro.) de -estiune adec(ata a resurse.or de ,escuit) dedra+ati0area
,ro/.e+e.or re&eritoare .a ,roduse.e din ,este si deci0ii.e ,ri(ind a1un-erea .a un consens in cadru.
di&erende.or'
UE este a. doi.ea ,artener co+ercia. a. Canadei) in ti+, ce ,entru UE Canada este ce. de5a. trei.ea
,artener ca i+,ortanta in ceea ce ,ri(este schi+/uri.e co+ercia.e' #e ansa+/.u) schi+/uri.e co+ercia.e sunt
echi.i/rate'
1" Relatiile Uniunii Europene cu Asia
a5 (elatiile cu 3aponia
e.atii.e euro51a,one0e s5au de0(o.tat +u.t ince,and cu anii ]60 (insta.area in 1663 .a To94o a unei
de.e-atii ,er+anente a CEE)' UE si Fa,onia au ado,tat o dec.aratie co+una ,ri(ind re.atii.e .or +utua.e inca
din 1E iu.ie 1661) .a :a-a' Aceasta institutiona.i0ea0a dia.o-u. ,o.itic) de&ineste o/iecti(e.e co+une in +aterie
de re.atii econo+ice si co+ercia.e si ,ro,une or-ani0area unui su++it anua. a. ,resedinte.ui Co+isiei cu
,ri+u. +inistru 1a,one0) a unei reuniuni inter+inisteria.e anua.e intre +e+/rii Co+isiei si cei ai ca/inetu.ui
ni,on'
#ro/.e+a &unda+enta.a este cea a de&icitu.ui co+ercia. a. UE in re.atii.e sa.e cu Fa,onia' Acesta ,ersista
de un +are nu+ar de ani' Du,a 1660 s5a ,utut constata o usoara a+e.iorare) ,ro/a/i. a&.ata in .e-atura cu
e&orturi.e de deschidere a ,ietei 1a,one0e' Acest de&icit re0u.ta in s,ecia. din di&erenta ,ri(ind ca.itatea
s,ecia.i0arii internationa.e a ce.or doi ,arteneri 5 Fa,onia este +ai /ine s,ecia.i0ata in acti(itati.e cu cerere
70
+are .a ni(e. +ondia. si in ce.e care uti.i0ea0a tehno.o-ii de (ar& decat UE' Aceasta di&erenta a,are inca din
anii ]70) cand Fa,onia isi /a0a e2cedente.e ,e ,roduse.e industriei auto+o/i.e.or si a.e unor industrii de (ar&'
#uncte.e &orte a.e Euro,ei ra+an industria &ar+aceutica si cea aeronautica) dar e2cedente.e inre-istrate in
aceste sectoare sunt de,arte de a aco,eri chiar si nu+ai de&icitu. rea.i0at in do+eniu. industriei echi,a+ente.or
si a,araturii e.ectrice' Ce.e.a.te e2cedente euro,ene se re-asesc .a acti(itati.e traditiona.e% i+/raca+inte)
,ie.arie) inca.ta+inte'
Di&icu.tati.e cu care se con&runta co+,anii.e euro,ene cand incearca sa e2,orte sau sa se i+,.ante0e ,e
,iata ni,ona sunt .e-ate de ,rotectionis+u. 1a,one0 care este adesea in(ocat de &ir+e.e euro,ene' E. are o
natura s,ecia.a) este +ai di&u0 decat ,rotectionis+u. euro,ean'
e.atii.e euro51a,one0e au &ost) din acest +oti() destu. de tensionate in anii ]E0' Ne-ocieri.e intre tari.e
Triadei 5 au adus o sensi/i.a a+e.iorare a acestor re.atii' #.anu. triena. de .i/era.i0are econo+ica .ansat in 16E=
in Fa,onia a si+,.i&icat ,roceduri.e de o+o.o-are a ,roduse.or i+,ortate si a su,ri+at o serie de /ariere
&isca.e' De aici a re0u.tat o crestere a e2,orturi.or co+unitare) +ai a.es in do+enii.e traditiona. cunoscute ca
,uncte &orte a.e Euro,ei% (inuri si /auturi s,irtoase) cos+etice si ,roduse &ar+aceutice) +ateria.e +edica.e'
In ceea ce ,ri(este i+,orturi.e co+unitare) ,unctu. sensi/i. este industria auto+o/i.e.or' #entru a .i+ita
concurenta 1a,one0a) cea +ai +are ,arte a state.or Co+unitatii au instituit in anii ]70) contin-ente sau au
ne-ociat acorduri de .i+itare (o.untara a e2,orturi.or' #iata unica a i+,us insa un de+ers co+un in +aterie de
,rotectie .a &rontiera' S5a se+nat) asadar) in 1661) un acord ,.ani&icand reducerea ,ro-resi(a a
,rotectionis+u.ui ,ana .a &ine.e anu.ui 1666) ,entru a se ,utea rea.i0a ada,tarea a,aratu.ui industria. euro,ean
.a cerinte.e ,ietei unice si a concurentei +ondia.e' Fa,onia si5a .i+itat e2,orturi.e anua.e .a ni(e.u. atins in
1661) adica 1)2* +i.ioane auto+o/i.e' Acest contin-ent -.o/a. a &ost re(i0uit anua.) tinand in s,ecia. cont de
e(o.utia cererii in +od ciudat) acordu. s5a do(edit a &i &oarte i+,recis in ceea ce ,ri(este acti(itatea &i.ia.e.or
ni,one in Euro,a de Vest +ai a.es in Marea ;ritanie' Co+unitatea a considerat ca aceasta ,roductie tre/uia sa
&ie inc.usa in contin-entu. -.o/a. 5 a.t&e. in(estitii.e straine ar &i su/stituit e2,orturi.e si ,e ,iata unica e&ectu.
concurentia. ar &i &ost ace.asi sau +ai +are) dar autoritati.e 1a,one0e nu au dorit sa se su,una acestei ,.a&onari'
#onderea ni,ona ,e ,iata euro,eana a auto+o/i.e.or se esti+a 1666 de circa 1A)1P) cu,rin0and 1)2* +i.ioane
de auto+o/i.e din i+,ort si circa 1)2 +i.ioane din ,roductia .oca.a) ,e o ,iata esti+ata .a circa 1=)1 +i.ioane de
auto+o/i.e' Aceasta ,ondere era de a,ro2i+ati( 12P in 166*' Sin-ura .i+ita ,recisa ,ri(ind casti-area cote.or
de ,iata ,are a &i ,arta1u. cresterii ,ietei) din care doar +a2i+u+ doua trei+i se ,ot datora constructori.or
1a,one0i'
b5 (elatiile cu A+EA,
e.atii.e intre CEE si ASEAN au ince,ut in 1672) ,rin in&iintarea unui co+itet s,ecia. a. ASEAN
insarcinat cu re.atii.e cu Co+unitatea' Aceste re.atii au

&ost o&icia.i0ate de acordu. de coo,erare se+nat .a 1
octo+/rie 16E0' #e ,.an co+ercia.) acordu. se re&era .a acordarea reci,roca a c.au0ei natiunii ce.ei +ai
&a(ori0ate' #e ,.anu. coo,erarii ,entru de0(o.tare au &ost se+nate acorduri /i.atera.e cu state.e +e+/re a.e
Co+unitatii) aceasta a(and +isiunea coordonarii di&erite.or actiuni' Din doi in doi ani are .oc o reuniune
+inisteria.a care tratea0a ,ro/.e+e.e ,o.itice) econo+ice si re.ati( ce.e de coo,erare' O co+isie +i2ta 5 The
Foint Coo,eration Co++ittee 5 are res,onsa/i.itatea de a ,une in a,.icare acordu. si se reuneste din 1E in 1E
.uni'
ASEAN si) in s,ecia.) Sin-a,ore se a&.a .a ori-inea or-ani0arii ,eriodice a unor inta.niri .a ni(e. ina.t
euro5asiatice' #ri+a dintre acestea 5 intitu.ata ))S,re un nou ,arteneriat intre Euro,a si Asia\ 5 a a(ut .oc ,e 2
+artie 166A .a ;an-9o9) iar cea de a doua s5a tinut in a,ri.ie 166E .a Londra' Se&ii de stat si de -u(ern ai ))ce.or
1=\ s5au reunit cu cei din tari.e ASEAN si din China) Fa,onia si Coreea de Sud' In ,ara.e. sunt or-ani0ate
inta.niri intre re,re0entantii sectoru.ui ,ri(at) ,entru e.a/orarea unor ,.anuri de in(estitii euro,ene in Asia ca
ur+are) a &ost in&iintat un &oru+ euro5asiatic de a&aceri'
Schi+/uri.e co+ercia.e /i.atera.e ASEAN 5 Co+unitate au crescut de cinci ori &ata de ni(e.u. din 16E0'
Du,a 16EE) UE a ince,ut sa inre-istre0e un de&icit co+ercia. in aceste re.atii' #onderea ASEAN in i+,orturi.e
UE a crescut de .a. 2P .a ,este AP' Tari.e ASEAN a,artin ce.ui de5a. doi.ea (a. de tari recent industria.i0ate'
E(o.utia schi+/uri.or .or co+ercia.e este caracteristica% e2,orturi.e erau initia. co+,use in ,ro,ortie de 2Q* din
+aterii ,ri+e (.e+n) +anioc) cauciuc natura.) u.ei de ,a.+ier)I acu+ e.e cu,rind +ai a.es co+,onente e.ectrice
si e.ectronice (ce. +ai +are de&icit a. UE cu aceasta 0ona) te2ti.e si i+/raca+inte' UE are ce. +ai +are
e2cedent in industria constructoare de +asini si +i1.oace de trans,ort) a unor /unuri de echi,a+ent si in
industrii.e inter+ediare'
c5 (elatiile cu Cina
71
Co+unitatea a se+nat un acord co+ercia. cu e,u/.ica #o,u.ara Chine0a in a,ri.ie 167E' Ince,and cu
16E0) China a de(enit ra,id ce. +ai i+,ortant /ene&iciar a. SH# co+unitar' Un nou ,as a &ost &acut in 16E=)
,rin se+narea unui nou acord de coo,erare econo+ica si co+ercia.a) ,ri(ind% deschiderea reci,roca a ,iete.or
si coo,erarea in sectoare.e industria. si +inier) a. ener-iei) a. trans,orturi.or si te.eco+unicatii.or si a.
tehno.o-iei' Acordu. este ad+inistrat de un co+itet +i2t care se reuneste anua. ,entru a e(a.ua e(o.utia
re.atii.or +utua.e' La ;ei1in- a &ost deschisa o de.e-atie a Co+isiei CEE'
I+,ortanta acordata de UE res,ectarii de+ocratiei si dre,turi.or o+u.ui a dus .a conda+narea (i-uroasa
a atitudinii autoritati.or chine0e din ti+,u. e(eni+ente.or din 16E6' Consi.iu. Euro,ean de .a Madrid (iunie
16E6) a decis sus,endarea contacte.or /i.atera.e .a ni(e. ina.t) a+anarea noi.or ,roiecte si incetinirea rit+u.ui de
deru.are a ,ro-ra+e.or e2istente' Du,a aceea) in octo+/rie 1660) CEE a decis sa reduca ,ro-resi( restrictii.e
i+,use in 16E6 in ceea ce ,ri(este contacte.e +inisteria.e si .a ni(e. ina.t) coo,erarea cu.tura.a) stiinti&ica si
tehnica si noi.e ,roiecte de coo,erare' e.atii.e /i.atera.e s5au a+e.iorat .ent) dar ra+ane deschisa ,ro/.e+a
res,ectarii in China a dre,turi.or o+u.ui'
esurse.e consacrate de UE coo,erarii cu China se re&.ecta in ,rinci,a. in a1utoru. &inanciar si
tehno.o-ic' S,ri1inu. a &ost acordat in s,ecia. ,entru +oderni0area 0one.or rura.e si ,entru de0(o.tarea
siste+u.ui educationa. (crearea de e2e+,.u) a institutiei ))China 5 Euro,e Internationa. ;usiness Schoo.\)'
Vo.u+u. tota. a. schi+/uri.or co+ercia.e intre UE si China a crescut de .a 2)= +i.iarde de ECU in 167E
.a ,este 30 +i.iarde ECU in anii ]60) deci cu o rata de crestere +u.t +ai +are decat cea re&eritoare .a
ansa+/.u. 0onei asiatice' ;a.anta co+ercia.a a UE a &ost initia. e2cedentara 5 con&or+ .o-icii schi+/uri.or
co+ercia.e intre state cu ni(e.uri di&erite de de0(o.tare 5 dar ea a de(enit ,arado2a.) continuu de&icitara du,a
16EE' UE e2,orta in s,ecia. /unuri de echi,a+ent industria. (reactoare) cu,toare)) +i1.oace de trans,ort)
,recu+ si ,roduse siderur-ice si chi+ice' China isi rea.i0ea0a e2cedente.e in s,ecia. din acti(itati.e din
industria 1ucarii.or si a artico.e.or s,orti(e) a ,roduse.or din ,ie.e) a te2ti.e.or si i+/raca+intei'
'" Relatiile Uniunii Europene cu tarile cu economia in tranitie
a5 (elatiile cu tarile Europei Centrale si de Est 4%.E.C.E.5
Un-aria) #o.onia) S.o(acia) e,u/.ica Ceha) o+ania) ;u.-aria) Estonia) Letonia) Lituania si S.o(enia
au se+nat) intre 1661 si 166*) acorduri de asociere cu Co+unitatea' S5a dorit) in ,ri+u. rand) e(itarea
trans&or+arii Euro,ei Centra.e si Orienta.e intr5o 0ona de insta/i.itate ,o.itica) ca ur+are a ,rocese.or de
tran0itie' Mi0a econo+ica este si ea i+,ortanta deoarece tari.e din Euro,a Centra.a si asariteana re,re0inta o
,iata de circa 100 +i.ioane de .ocuitori) a&.ata in e2,ansiune desi acu+ se con&runta cu un ni(e. de trai destu.
de sca0ut' La randu. .or) aceste tari si5au +ani&estat si e.e dorinta de a se inte-ra in Co+unitate' Acorduri.e au
.a /a0a trei e.e+ente esentia.e'
Mai intai este (or/a des,re crearea) intr5o ,erioada de 0ece ani) a unei 0one de .i/er5schi+/ ,entru
,roduse.e industria.e' Deschiderea ,iete.or (a &i reci,roca) dar asi+etrica' Anu+ite sectoare sensi/i.e 5 ,roduse
siderur-ice) te2ti.e) i+/raca+inte 5 au un re-i+ s,ecia.% deschiderea (a &i +ai .enta si (or ,utea &i in(ocate
c.au0e de sa.(-ardare' O/iecti(u. este in.ocuirea &ostei di(i0iuni socia.iste a +uncii cu di(i0iunea
intraeuro,eana' De0(o.tandu5si e2,orturi.e catre UE) tari.e centra. si est5euro,ene ,ot in.ocui ,ierderi.e
cau0ate de des&iintarea CAE' Aceasta reorientare a schi+/uri.or co+ercia.e nu ,oate) totusi) ascunde
i+,ortante.e di&icu.tati structura.e' #rocesu. de tran0itie a &a(ori0at +odi&icarea structura.a a e2,orturi.or
TECE) care nu a i+,u.sionat totusi dina+is+u. e2,orturi.or .or' E.e s5au s,ecia.i0at in ,roduse cu (a.oare
adau-ata redusa) necesitand &orta de +unca s.a/ ca.i&icata (/unuri traditiona.e de consu+)) +ari consu+atoare
de resurse natura.e (,roduse a-rico.e) sau ener-o&a-e (,roduse inter+ediare)' Acestea sunt) de ce.e +ai +u.te
ori) ,roduse considerate sensi/i.e de catre Co+unitate) ceea ce co+,.ica accesu. .a ,iete.e sa.e) +ai a.es ca
TECE s5au s,ecia.i0at toate in do+enii &oarte ase+anatoare) de(enind +ai de-ra/a econo+ii concurente decat
co+,.e+entare' De aceea) e&ectu. de antrenare a. co+ertu.ui .or e2terior este) deoca+data) .i+itat' Se i+,une)
de aceea) restructurarea a,aratu.ui ,roducti( a. acestor tari si di(ersi&icarea o&ertei .or de ,roduse industria.e si
a-rico.e) ,entru a &a(ori0a o +ai /una inte-rare a .or in di(i0iunea internationa.a a +uncii'
a5 #entru re(i0uirea tari.or din Euro,a Centra.a si de Est) Uniunea Euro,eana are un ,ro-ra+ s,ecia. de
asistenta denu+it #hare' Acesta este un ,ro-ra+ de a1utor econo+ic) ,rin care se &inantea0a asistenta
econo+ica si socia.a ,entru tari.e din 0ona' Nu+ai in ,erioada 16605166A) ,rin ,ro-ra+u. #hare au ,ri+it
asistenta 12 tari% #o.onia) Un-aria) Cehia) S.o(acia) A./ania) ;u.-aria) Estonia) Letonia) S.o(enia) o+ania)
Lituania si &osta e,u/.ica Iu-os.a(a Macedona (84ro+)'
72
Asistenta #hare este conditionata de sta/i.itatea ,o.itica din tari.e res,ecti(e si de un an-a1a+ent
,er+anent &ata de idea.uri.e de+ocratiei si ,rinci,ii.e econo+iei de ,iata' O/iecti(u. sau ,ri+ordia. este ace.a
de a contri/ui .a ,rocesu. de re&or+a econo+ica) a1ustare structura.a si de0(o.tare dura/i.a'
8onduri.e acordate de #hare sunt +ai +u.t nera+/ursa/i.e decat i+,ru+uturi si in ,erioada 16605166A
e.e au insu+at circa E000 +i.ioane do.ari a+ericani'
A.ocarea &onduri.or #hare se e&ectuea0a ,e trei ca,ito.e ,rinci,a.e%
a) 7= .a suta din /u-et ,entru ,ro-ra+e.e nationa.e a.e state.or /ene&iciare) in inte.e-ere cu &iecare din e.eI
/) 1= .a suta din /u-et ,entru ,ro-ra+e.e re-iona.e) res,ecti( acti(itati ce ,ri(esc +ai +u.te tari) cu+ sunt%
,o.uarea) 0ona &ronta.iera) .u,ta i+,otri(a tra&icu.ui i.e-a. de dro-uri) re&or+a ser(icii.or (a+a.e)
co.ectarea date.or statistice corecteI
c) 10 .a suta din /u-et sunt &o.osite ,entru su,ortarea che.tuie.i.or ad+inistratiei #hare'
b5 4elatiile cu tarile C37' #e .an-a #hare) Uniunea Euro,eana ad+inistrea0a un ,ro-ra+ ,ara.e. nu+it
TACIS) in sco,u. &urni0arii asistentei tehnice Noi.or State Inde,endente (NSI)) a,arute in ur+a de0+e+/rarii
&ostei Uniuni So(ietice' TACIS) care insea+na [Asistenta Tehnica ,entru Co+unitatea State.or Inde,endente")
a &ost in&iintata .a s&arsitu. anu.ui 1660' De a1utoru. TACIS /ene&icia0a toate ce.e 12 state noi inde,endente)
,ro(enite din &osta USS) care inde,.inesc conditii.e cerute' #entru Tad-ichistan asistenta a &ost sus,endata in
1662) din cau0a ra0/oiu.ui ci(i.'
TACIS este unicu. si ce. +ai +are ,ro-ra+ de a1utor ,entru state.e succesoare a.e &ostei USS' Nu+ai
in ,erioada 166151663) &onduri.e a.ocate ,rin acest ,ro-ra+ s5au ridicat .a a,roa,e 2000 de +i.ioane de ECU)
ceea ce .a cursu. de atunci insea+na 2=A0 de +i.ioane de do.ari SUA'
8ederatia usa este ce. +ai +are /ene&iciar) cu a,ro2i+ati( o trei+e din tota.u. &onduri.or'
Ca si #hare) TACIS este destinat s,ri1inirii tari.or /ene&iciare ,entru a &ace &ata ,ro/.e+e.or econo+ice
si socia.e i+,.icate de tran0itia .a econo+ia de ,iata si intarirea de+ocratiei' Asistenta este) de ase+enea)
nera+/ursa/i.a'
8onduri.e destinate asistentei tehnice) trans&eru.ui de [9noC5hoC" si ,er&ectionarii sunt distri/uite
/ene&iciari.or in &unctie de di+ensiuni.e ,o,u.atiei) a.e #N;) de stadiu. re&or+ei si ca,acitatea de a/sor/tie a
asistentei'
;" Relatiile UE cu tarile in devoltare
Uniunea Euro,eana este) de ase+enea) ce. +ai +are ,artener econo+ic a. tari.or in de0(o.tare' #o.itica
UE ,re(ede a1utor ,entru de0(o.tarea si reconstructia acestor tari) iar ,rin acorduri s,ecia.e se asi-ura accesu.
,roduse.or tari.or res,ecti(e ,e ,iata UE' #entru co+/aterea &oa+etei) Uniunea acorda acestor tari si a1utor
a.i+entar de ur-enta' In ace.asi ti+,) ea &inantea0a ,ro-ra+e.e strate-ice a.i+entare in sco,u. reducerii
de,endentei acestei cate-orii de tari de resurse.e a.i+entare din state.e de0(o.tate neco+unitare'
O/iectu. a1utoru.ui ,e ter+en .un- acordat de UE tari.or in de0(o.tare este ace.a de a s,ri1ini de0(o.tarea
rura.a) de a5i deter+ina ,e .ocuitorii sate.or sa nu ,araseasca +e.ea-uri.e nata.e si sa -estione0e +ai e&icient
resurse.e natura.e .oca.e'
Le-aturi istorice) une.e chiar &oste co.onia.e) constituie /a0a re.atii.or UE $ cu ce.e circa 70 de state din
A&rica) 0ona Carai/e.or si #aci&ic (AC#)) se+natare a.e Con(entiei de .a Lo+e (To-o)) care cu,rinde cea +ai
+are ,arte a ce.or +ai sarace tari din .u+e' Cea de5a IV5a Con(entie de .a Lo+e (1661) ur+areste ,ro+o(area
de0(o.tarii econo+ice si socia.e a tari.or AC# si sta/i.irea unei coo,erari stranse) in s,iritu. e-a.itatii in
dre,turi) cu e.e'
In cadru. unei ,o.itici +etideraneene -.o/a.e) Uniunea Euro,eana a incheiat acorduri de coo,erare sau
asociere cu 12 tari' Sco,u. acestor acorduri este ace.a de a s,ri1ini de0(o.tarea state.or res,ecti(e si a ,ro+o(a
s,orirea schi+/uri.or co+ercia.e cu e.e'
O,t tari din sudu. Mediteranei si din Orientu. Mi1.ociu (E-i,tu.) Marocu.) Tunisia) Israe.u.) Iordania)
Li/anu. si Siria) au se+nat acorduri cu Uniunea ,entru accesu. .or cu ,roduse industria.e si a-rico.e ,e ,iata
co+unitara' Con(or/iri ,entru acorduri si+i.are s5au ,urtat) in 1666) de catre o de.e-atie a UE) condusa de
o+ano #rodi) ,resedinte.e Co+isiei Euro,ene) si o&icia.itati.e .i/iene) .a Tri,o.i'
Uniunea Euro,eana a incheiat) de ase+enea) un acord cu Consi.iu. de coo,erare din Ho.&u. #ersic)
or-anis+ ce -ru,ea0a Ara/ia Saudita) NuCait5u.) ;ahrein5u.) O+anu.) Zuatar5u. si E+irate.e Ara/e Unite'
Co+unitatea Euro,eana este ce. +ai +are &urni0or de asistenta &inanciara si s,ri1in tehnic si ,entru
,a.estinieni) in conte2tu. acorduri.or de autono+ie cu Israe.u.' Ea acorda) in ace.asi ti+,) asistenta
,a.estinieni.or din teritorii.e ocu,ate'
7*
Toate tari.e A+ericii Latine /ene&icia0a din ,artea UE de siste+u. -enera.i0at de ,re&erinta (SH#) si de
a.te a(anta1e ce ,ot &aci.ita a+,.i&icarea e2,orturi.or .or catre Uniune' De ase+enea) UE s,ri1ina ,rocesu. de
inte-rare re-iona.a ,e acest continent) conco+itent cu s,orirea a1utoru.ui tehnic si +ateria. co+unitar'
Cu &iecare dintre tari.e A+ericii Latine) UE a se+nat acorduri co+ercia.e si de co.a/orare econo+ica)
iar cu sase dintre e.e si cu cinci +e+/re a.e #actu.ui Andin $ acorduri de coo,erare co.ecti(a'
Capitolul ID. Perspectivele &niunii Europene
/.1. %ratatul de la .aastrict: geneza, obiective
Edi&iciu. construit de Tratatu. de .a o+a si co+,.etat de Actu. Unic Euro,ean au an-a1at Co+unitatea
catre o ,o.itica econo+ica si +onetara &oarte a+/itioasa ce si5a ,ro,us ca sco, &ina. +oneda unica' Aceasta
e(o.utie in tre,te a &ost /rusc 0druncinata de ,ra/usirea siste+u.ui co+unist si de ra0/oiu. din Ho.&' In &ata
acestor e(eni+ente) Uniunea Euro,eana a reactionat cu o e&icacitate recunoscuta chiar si de cei +ai critici
o/ser(atori ai &eno+enu.ui inte-rationist (est5euro,ean' 8ata de /.ocu. est5euro,ean) Co+unitatea a ado,tat
ra,id ,ro-ra+e de a1utorare si de coo,erare ,e ter+en .un- (#:AE) TEM#US etc)) a in&iintat un or-anis+ de
&inantare (;ED) si) cea +ai i+,ortanta rea.i0are) a o&erit acestor tari un ,o. de atractie si de s,eranta
neaste,tat) ,rin se+narea Acorduri.or de asociere care .asa deschisa o,tiunea inte-rarii de,.ine in UE du,a
anu. 2000' In schi+/) ine&icacitatea Co+unitatii in &ata e(eni+ente.or din &osta Iu-os.a(ie si ,re0enta +ai +u.t
decorati(a in ra0/oiu. din Ho.& contra Ira9u.ui au aratat .ideri.or co+unitari i+ensu. deca.a1 e2istent intre
,uterea econo+ica si co+ercia.a a !ce.or 12" si inca,acitatea +i.itara si di,.o+atica de !a (or/i cu o sin-ura
(oce") de a se +ani&esta ca o (erita/i.a ,utere' Aceste rea.itati au -ra/it "coa-u.area" unui ,uternic curent
,entru unitate) Consi.ii.e Euro,ene .a (ar& deci0and or-ani0area .a 1= dece+/rie 1660 a doua Con&erinte
inter-u(erna+enta.e) una consacrata e.a/orarii !Tratatu.ui de Uniune ,o.itica") iar a.ta e.a/orarii !Tratatu.ui de
uniune econo+ica si +onetara"' Aceste doua tratate au &ost reunite su/ unu. sin-ur) tratat cunoscut su/ nu+e.e
de ,ratatul Uniunii Europene' Mo+entu. 7 &e/ruarie 1662 re,re0inta data de .a care #iata co+una a de(enit
Uniunea Europeana denu+irea o&icia.a a ce.ui +ai ,uternic -ru, inte-rationist euro,ean'
Constienti de deca.a1u. care s5a creat intre Fa,onia si SUA ,e de o ,arte) si tari.e Uniunii Euro,ene) ,e de
a.ta ,arte) .iderii ce.or 12 tari +e+/re a.e UE .a acea (re+e au reusit sa treaca ,este di(er-ente.e care5i se,arau
si sa se+ne0e .a Maastricht (O.anda) in 0i.e.e de 6511 dece+/rie 1661) ce. +ai i+,ortant docu+ent de .a
constituirea #ietei co+une (in 16=7) si ,ana in ,re0ent' #e scurt) este (or/a de Tratatu. care instituie !Uniunea
Econo+ica si Monetara" (UEM) ,ana .a s&arsitu. anu.ui 1666) cand se (a ,utea (or/i &ara echi(oc de !State.e
Unite a.e Euro,ei") /.oc inte-rationist cu o ,arte ,o.itica) econo+ica si) ,ro/a/i.) +i.itara ce ar ,utea ri(a.i0a
cu State.e Unite a.e A+ericii' #rocesu. de a,ro,iere a ,uncte.or de (edere di(er-ente s5a incheiat cu re0er(area
unui statut s,ecia. ,entru Marea ;ritanie) &oarte reticenta .a ideea ca UE sa de(ina !su,erstat cu o sin-ura
+oneda co+una"'
De +entionat ca Tratatu. de .a Maastricht a adus) in ,ri+u. rand) ideea de Uniune ,o.itica Vest5
Euro,eana (art'12E)) iar in a. doi.ea rand) o +oneda euro,eana co+una' Aceste o/iecti(e ,ar a a(ea cea +ai
+are i+,ortanta) inde,.inirea .or -enerand o serie de consecinte de +a2i+a i+,ortanta ,entru destinu. tari.or
+e+/re si a. re.atii.or internationa.e' De aceea) cate(a ,reci0ari sunt necesare'
Euro,a unita nu (a &i un stat centra.i0at cu structuri ri-ide' Di(ersitatea re-iuni.or tari.or (a &i +entinuta'
Se ur+areste unitatea in di(ersitate% ,rinci,iu. su/sidiaritatii (a casti-a in i+,ortanta' Co+unitatea isi (a asu+a
nu+ai sarcini.e ,e care .e ,oate rea.i0a +ai e&icient decat autoritati.e nationa.e (,ro/.e+e -.o/a.e ca) de ,i.da)
,rotectia +ediu.ui a+/iant)I ace.asi ,rinci,iu) a,.icat in interioru. tari.or +e+/re) (a conduce .a s,orirea
ro.u.ui autoritati.or .oca.e) co+una.e etc' in ra,orturi.e .or cu or-ane.e centra.e' De a.t&e.) in Tratat se su/.inia0a
ca !O/iecti(e.e Uniunii (or &i atinse in con&or+itate cu dis,o0itii.e re&eritoare .a res,ectarea ,rinci,iu.ui
su/sidiaritatii' In do+enii.e care nu sunt e2c.usi( de co+,etenta sa) Co+unitatea nu (a inter(eni<" ,ornind de
.a ace.asi ,rinci,iu a. su/sidiaritatii) in Tratat se acorda un +are ro. re-iuni.or' S5a decis crearea unui Co+itet
a. e-iuni.or cu caracter consu.tati() e. ur+and sa con.ucre0e cu Co+itetu. Econo+ic si Socia.'
73
De .a 1 ianuarie 166*) in +od o&icia.) intre ce.e 12 state +e+/re nu +ai e2ista &rontiere' #ersoane.e care
trec &rontiera in interioru. UE nu +ai sunt contro.ate' Acest contro. se e2ecuta nu+ai .a &rontiera e2terioara a
Uniunii in consecinta) tratatu. a trans&erat UE co+,etenta acordarii de (i0e de intrare' Ast&e.) Consi.iu. a decis)
cu unani+itate) in ,ri+a eta,a si cu +a1oritate ca.i&icata de (oturi du,a 1 ianuarie 166A) daca resortisantii
tari.or terte tre/uie su,usi unor cereri de (i0a' Toti cetatenii state.or +e+/re sunt cetateni ai Uniunii Euro,ene'
Ei au dre,turi de,.ine in ce ,ri(este circu.atia) sta/i.irea) (otu.) ,rotectia di,.o+atica si consu.ara etc'
Co+,etente.e #ar.a+entu.ui Euro,ean sunt .ar-ite' In nu+eroase do+enii aceasta institutie ca,ata dre,t de
deci0ie% .i/era circu.atie a .ucratori.or) ,ro-ra+u. de cercetare stiinti&ica) ,rotectia +ediu.ui) rete.e.e de
trans,ort euro,ene) ,rotectia consu+atori.or) sanatatea ,u/.ica) (iata cu.tura.a' #ar.a+entu. ,oate inter(eni cu
oca0ia nu+irii +e+/ri.or si ,resedinte.ui Co+isiei' E. (a tre/ui sa a,ro/e acorduri.e de aderare) de asociere si
orice tratate internationa.e cu consecinte &inanciare ,entru Uniune' Cu +a1oritate de (oturi) #ar.a+entu. ,oate
cere Co+isiei sa &aca ,ro,uneri' E. ,oate ,ri+i cereri de .a orice cetatean si ,oate nu+i un +ediator) du,a ca0'
Tratatu. de .a Maastricht insea+na un +are ,as inainte catre o stransa coordonare ,e ,.anu. ,o.iticii
e2terne' Desi-ur ca) in ,re0ent) e2ista une.e ,ro/.e+e de ordin institutiona. care isi astea,ta re0o.(area si care)
,e ,arcurs au in&.uentat) intr5un &e. sau a.tu.) aceasta coordonare' Ast&e.) nu toate state.e +e+/re &ac ,arte din
NATO si din Uniunea Euro,ei Occidenta.e (UEO)' A.ianta Nord5At.antica inc.ude si tari neeuro,ene (SUA)
Canada) sau nea,artinand inca UE (Turcia) Nor(e-ia) Is.anda)' La randu. ei) UEO nu inc.ude tari co+unitare)
,recu+ Dane+arca) Hrecia si Ir.anda'
Con&or+ Tratatu.ui de .a Maastricht) orientarea -enera.a a ,o.iticii e2terne si de securitate co+una este
de co+,etenta Consi.iu.ui Euro,ean) unde state.e sunt re,re0entate .a ce. +ai ina.t ni(e.' Intr5o ,ri+a &a0a)
deci0ii.e in ase+enea ,ro/.e+e (or &i .uate cu unani+itate) iar u.terior) in do+enii .i+itate) si cu +a1oritatea
ca.i&icata'
#rintre do+enii.e in care sunt a(ute in (edere actiuni co+une ,ot &i +entionate % ,rocese.e CSCE) ,o.itica
de de0ar+are si contro.u. ar+a+ente.or in Euro,a) ne,ro.i&erarea ar+e.or nuc.eare) contro.u. trans&eru.ui de
ar+a+ent si tehno.o-ie +i.itara +oderna catre tari terte'
Tratatu. de .a Maastricht acorda un ro. s,ecia. coo,erarii cu UEO) or-ani0atie care este considerata ca
&acand ,arte inte-ranta din ideea de Uniune ,o.itica si +i.itara% in ,ers,ecti(a UEO este ,ri(ita dre,t
co+,onenta de&ensi(a a Uniunii Euro,ene) +enite sa intareasca !&.ancu. euro,ean" in NATO' S5a ,re(a0ut o
+ai stransa con.ucrare intre #ar.a+entu. UEO si ce. Euro,ean'
Ideea de uniune econo+ica si +onetara a ,ri+it) .a randu. ei) ,rin Tratatu. de .a Maastricht) un i+,u.s
,uternic' Era ,re(a0ut ca !a doua sa eta,a" sa &ie dec.ansata inca din ,ri+a 1u+atate a anu.ui 1663' Marea
;ritanie si Dane+arca au dec.arat ca nu se ,ot an-a1a) .a ora actua.a) in ce ,ri(este o/iecti(e.e eta,ei &ina.e) dar
ca (or inde,.ini) in ti+,u. ,re(a0ut) conditii.e ,artici,arii de,.ine si in intre-i+e .a aceasta eta,a &ina.a a UEM)
(or &ace o/iectu. unor dero-ari' Ca o consecinta) in ,ri+a eta,a) aceste state nu ,ot ,artici,a .a .uarea
,rinci,a.e.or deci0ii de ,o.itica econo+ica si de ,o.itica e2terna'
O/iecti(e.e Uniunii Euro,ene asa cu+ sunt e.e de&inite in Tratatu. de .a Maastricht sunt%
a) #ro+o(area ,ro-resu.ui socia. si econo+ic ,rin%
- crearea unui s,atiu &ara &rontiere interne (,iata unica)%
- intarirea coe0iunii socia.e si econo+ice (,o.itica structura.a a CEE cu a1utoru. &onduri.or socia.e si a
nou.ui &ond de coe0iune) inse+nand trans&eru. de resurse &inanciare considera/i.e de .a tari.e /o-ate
a.e Co+unitatii Uniunii s,re ce.e +ai sarace)I
- rea.i0area uniunii econo+ice si +onetare (o/tinerea unei coordonari a ,o.itici.or econo+ice si
&isca.e a.e state.or +e+/re) si introducerea unui siste+ +onetar euro,ean cu o ;anca Centra.a
Euro,eana si o +oneda co+una)'
/) #ro+o(area unei identitati ,e scena internationa.a) in s,ecia. ,rin ,unerea in ,ractica a unei ,o.itici
e2terne si de securitate co+une) inc.usi( &or+u.area unei ,osi/i.e ,o.itici de a,arare co+une'
c) De0(o.tarea unei stranse coo,erari in do+eniu. 1ustitiei si a. a&aceri.or interne in ,ro/.e+e cu+ ar &i
,o.itica ,ri(ind acordarea a0i.u.ui) accesu. ,e teritoriu. state.or +e+/re a. ,ersoane.or din tari terte) .u,ta
i+,otri(a consu+u.ui de dro-uri si co+/aterea cri+ina.itatii transnationa.e in Euro,a'
Nuc.eu. Uniunii Euro,ene i. re,re0inta Co+unitatea Euro,eana) a.e carei co+,etente au &ost .ar-ite ,rin
Tratat) in ti+, ce distri/utia ,uterii intre ,rinci,a.e.e institutii a &ost) in +are +asura) +entinuta) cu usoare
cresteri de ,utere in ca0u. #ar.a+entu.ui Euro,ean' Mai e2ista) insa) in cadru. constructiei !te+,.iere" a
Tratatu.ui de .a Maastricht a.ti doi ,i.oni ,e care se s,ri1ina Uniunea% unu. este ,o.itica e2terna si de securitate
si ce.a.a.t coo,erarea in do+eniu. 1ustitiei si a&aceri.or interne' #rocesu. de .uare a deci0ii.or in ca0u. acestor
doua do+enii ur+ea0a o sche+a de coo,erare inter-u(erna+enta.a si nu ,e cea consacrata su/ denu+irea de
7=
!+etoda co+unitara"' Coo,erarea inter-u(erna+enta.a i+,.ica) a,roa,e) e2c.usi() .uarea deci0ii.or ,rin
unani+itate' #ar.a+entu.ui Euro,ean nere(enindu5i nici un ro.'
Metoda co+unitara ,resu,une ur+atoare.e%
- +ono,o.u. initiati(ei detinut de Co+isie) din care decur-e dre,tu. de a5si +odi&ica in ,er+anenta
,ro,unerea) acordandu5i5se ast&e. o (erita/i.a ,utere de ne-ociereI
- introducerea ,ro-resi(a in cadru. Consi.iu.ui a (otu.ui +a1oritar) &actor +enit sa descura1e0e
o,tiunea de a+endare ,er+anenta ,rin (eto a deci0ii.or co+une si care sa &a(ori0e0e co+,ro+isu.I
- dre,tu. de a introduce a+enda+ente) acordare #ar.a+entu.ui Euro,ean) inca din 16E7 (Actu. Unic
Euro,ean) in do+enii i+,ortanteI
- ansa+/.u. con&era credit deci0ii.or .uate in cadru. !triun-hiu.ui institutiona."' es,ectarea dre,tu.ui
co+unitar in a,.icarea sa directa si i+ediata ,e ,.an nationa.) su,erioritatea in ra,ort cu .e-is.atii.e
nationa.e si uni&or+itatea inter,retarii) asi-urate de Curtea de Fustitie'
Co+,etente.e Co+unitatii Euro,ene nu au &ost e2tinse doar in do+eniu. ,o.iticii econo+ice si +onetare)
ci si .a a.te cate(a s&ere de interes care &ac ,arte din ,iata interna si anu+e%
a) In(ata+ant si ,re-atire ,ro&esiona.a) cu.tura) sanatate) ,rotectia consu+atoru.uiI rete.e.e transeuro,ene
de in&rastructura'
In toate aceste ca0uri) Co+unitatea ,oate intre,rinde nu+ai o actiune co+,.e+entara ,o.itici.or
nationa.e si dis,une ,entru aceasta de instru+ente .i+itate'
/) Introducerea !cetateniei euro,ene" care acorda cetateni.or din state.e +e+/re dre,tu. de resedinta in
toate ce.e.a.te state +e+/re a.e Co+unitatii si dre,tu. de a (ota .a a.e-eri.e .oca.e si euro,ene'
c) S,orirea co+,etente.or #ar.a+entu.ui Euro,ean ,rin ,rocedura de co5deci0ie) in s,ecia. in chestiuni ce
tin de do+eniu. ,ietei interne) dar si in do+enii nou introduse ca in(ata+antu.) sanatatea si rete.e.e
transeuro,ene' In ,.us) #ar.a+entu. a ca,atat dre,tu. de se ,ronunta (in a&ara de a,ro/area ad+iterii de noi
state) incheierea de acorduri de asociere si a /u-etu.ui) si asu,ra &onduri.or structura.e) asu,ra !cetateniei
euro,ene" si a acorduri.or internationa.e) daca acestea din ur+a au i+,.icatii /u-etare' #ar.a+entu. Euro,ean
are de ase+enea dre,tu. de a &i consu.tat sau de a coo,era in .uarea deci0iei intr5un nu+ar s,orit de situatii'
Contro.u. asu,ra Co+isiei a &ost si e. intarit) Tratatu. continand ,re(ederi con&or+ carora #resedinte.e si cei.a.ti
+e+/ri ai Co+isiei &ac o/iectu. unui (ot de a,ro/are din ,artea #ar.a+entu.ui'
d) In ceea ce ,ri(este Consi.iu.) acesta si5a .ar-it s&era de do+enii in care ,oate ado,ta deci0ii ,rin
+a1oritate de (oturi'
e) Introducerea Co+itetu.ui -iuni.or) or-anis+ constituit din re,re0entatii or-ane.or .oca.e si re-iona.e
si care este consu.tat de catre Consi.iu. in ,rocesu. de .uare a deci0ii.or in chestiuni in care .e sunt i+,.icate
interese.e'
&) Introducerea ,rinci,iu.ui su/sidiaritatii) inte.es de catre +a1oritatea state.or +e+/re ca o &or+a de
contro. asu,ra Co+isiei) e2ercitat in &a(oarea state.or +e+/re si a re-iuni.or' Co+unitatea (a actiona nu+ai
daca un anu+it o/iecti( nu ,oate &i inde,.init intr5o +aniera satis&acatoare de state.e +e+/re si ,oate sa &ie) din
considerente de scara si de e&ecte) +ai /ine aco,erit de catre Co+unitate'
Este (or/a) deci) de &unctionare a ,rinci,iu.ui su/sidiaritatii) in a+/e.e sensuri% ,astrarea .a ni(e.u.
nationa. ori re-iona. a co+,etente.or ce .e re(in si chiar trans&erarea .or ina,oi dins,re Co+unitate s,re state.e
+e+/re) unde aceasta +asura se i+,une si) ,e de a.ta ,arte) acordarea de co+,etente noi Uniunii) cand se
do(edeste ca o anu+ita actiune ,oate &i +ai /ine introdusa .a acest din ur+a ni(e.'
Toate aceste innoiri aduse de Tratatu. asu,ra Uniunii Euro,ene sunt co+,onente a.e Uniunii ,o.itice'
Daca se introduce in ecuatia su/ care se ana.i0ea0a Tratatu. si considerente.e .e-ate de conte2tu. ,o.itico5
strate-ic din i+ediata (ecinatate a Uniunii) res,ecti() trans&or+ari.e de+ocratice din Euro,a de Est) ce au
condus .a dis,aritia siste+u.ui co+unist in Euro,a) incheierea ra0/oiu.ui rece) de0+e+/rarea Uniunii
So(ietice) reuni&icarea Her+aniei si) nu in u.ti+u. rand) ra0/oiu. din &osta Iu-os.a(ie) atunci ca,ito.u. dedicat
,o.iticii e2terne si de securitate de(ine deose/it de i+,ortant'
In aceasta ,ri(inta) ,ro-rese.e sunt) +ai de-ra/a) ti+ide' Tratatu. ,re(ede ca Uniunea si state.e +e+/re
de&inesc si i+,.e+entea0a o ,o.itica e2terna si de securitate co+una) a(and ca o/iecti( intarirea identitatii si
ro.u. Uniunii ca actor ,e scena internationa.a' State.e +e+/re ,ot intre,rinde actiuni co+une in toate
chestiuni.e ,e care .e considera ca &iind de interes co+un i+ediat' Consi.iu. si Co+isia tre/uie sa asi-ure
coe0iunea intre ,o.itica e2terna si de securitate si actiuni.e Co+unitatii in cadru. re.atii.or sa.e e2terne)
res,ecti() in do+enii.e co+ertu.ui e2terior a. coo,erarii econo+ice si tehno.o-ice) a. a1utoru.ui u+anitar) a.
asistentei tehnice si &inanciare' #rinci,ii.e si orientari.e -enera.e de ,o.itica e2terna si de securitate sunt sta/i.ite
de catre Consi.iu. Euro,ean) in ti+, ce Consi.iu. A&aceri.or Henera.e (&or+at din +inistrii de e2terne ai state.or
7A
+e+/re) are res,onsa/i.itatea ur+aririi si i+,.e+entarii acestei ,o.itici' Deci0ii.e se iau) in acest ca0) ,rin
unani+itate) cu e2ce,tia ca0u.ui actiuni.or co+une) in care i+,.e+entarea ,oate &i decisa ,rin +a1oritate
ca.i&icata' #e de a.ta ,arte) deci0ii.e care ,ri(esc ,o.itica de securitate cu i+,.icatii in s&era a,ararii ,ot &i in
,ractica in cadru. institutiona. a. Uniunii Euro,ei Occidenta.e (UEO)'
/.2. Politica externa si de securitate comuna
#ana .a se+narea Tratatu.ui Uniunii Euro,ene) coordonarea ,o.itici.or e2terne intre state.e +e+/re a a(ut
.oc in cadru. Coo,erarii #o.itice Ero,ene (C#E) instituita in 1670 si e2tinsa de catre Actu. Unic Euro,ean) in
16E7' Acesta a i+,.icat consu.tari re-u.ate intre +inistrii de e2terne si contacte ,er+anente intre re,re0entantii
.or' Sco,u. ur+arit a &ost i+/unatatirea co+unicarii intre state.e +e+/re in toate chestiuni.e +a1ore de ,o.itica
e2terna) a.inierea ,uncte.or .or de (edere si) in +asura ,osi/i.u.ui) o a/ordare co+una' Toate deci0ii.e se .uau
unani+) iar discutarea chestiuni.or de securitate se .i+ita .a as,ecte.e ,o.itice sau econo+ice a.e acestora'
S5a do(edit) insa) ca aceasta &or+a de or-ani0are a coo,erarii ,o.itice nu a asi-urat un ras,uns adec(at si
ra,id din ,artea CEE.a cri0e.e ,o.itice a.e decenii.or ?70 si ?E0 a.e seco.u.ui trecut' Du,a co.a,su. Uniunii
So(ietice coordonarea ,o.itica n5a +ers +ai de,arte de ,unerea de acord asu,ra criterii.or ,entru recunoasterea
&or+a.a a noi.or state inde,endente'
In Tratatu. asu,ra Uniunii Euro,ene se&ii de state si de -u(erne au hotarat sa continue de0(o.tarea
-radua.a a unei ,o.itici e2terne si de securitate co+une) a2ata ,e ur+atoare.e o/iecti(e%
- sa.(-ardarea (a.ori.or co+une) a interese.or &unda+enta.e si a inde,endentei Uniunii Euro,eneI
- intarirea securitatii Uniunii si a +e+/ri.or saiI
- ,re0er(area ,acii +ondia.e si intarirea securitatii internationa.e) in con&or+itate cu ,rinci,ii.e Cartei
Natiuni.or Unite) ,recu+ si cu ,rinci,ii.e si sco,uri.e Con&erintei ,entru Securitate si Coo,erare in
Euro,a) sta/i.ite ,rin Actu. &ina. de .a :e.sen9i din 167= si de Carta de .a #aris din 1660I
- ,ro+o(area coo,erarii internationa.eI
- de0(o.tarea si conso.idarea de+ocratiei) a statu.ui de dre,t si asi-urarea res,ectu.ui ,entru dre,turi.e
si .i/ertati.e &unda+enta.e a.e o+u.ui'
#o.itica e2terna si de securitate este ,rin de&initie un do+eniu ,.asat traditiona. in 0ona in care State.e
insista asu,ra ,astrarii su(eranitatii' Interese.e co+une sunt) de ase+enea) di&ici. de &or+u.at datorita
di(ersitatii state.or co+unitare si statute.or de ,utere di&erite' Marea ;ritanie si 8ranta sunt) de e2e+,.u) state
care detin ar+a+ent nuc.ear si care) ,e de a.ta ,arte) sunt re,re0entante ,er+anente in Consi.iu. de Securitate a.
ONU' O ,ro/.e+a su,.i+entara o re,re0inta &a,tu. ca doar une.e state a,artin unei a.iante +i.itare) in s,eta
NATO sau UEO) in ti+, ce a.te.e sunt state neutre) dornice sa5si conser(e acest statut'
#rinci,a.e.e orientari de ,o.itica e2terna co+una sunt de&inite unani+ de catre Consi.iu. Euro,ean' #e
aceasta /a0a) un do+eniu) c.ar de&init) de ,o.itica e2terna ,oate &i dec.arat su/iect a. unei actiuni co+une'
Aceasta o,tiune este conce,uta sa se e2ercite in ca0u. in care e2ista o ne(oie ur-enta) ,articu.ara) de a asi-ura
anu+ite interese co+une'
E2ista de1a de&inite dre,t do+enii de actiune co+una ur+atoare.e% OSCEI de0ar+area si contro.u.
ar+a+ente.orI ne,ro.i&erarea ar+e.or nuc.eareI as,ecte.e econo+ice a.e securitatii) in s,ecia. contro.u.
trans&eru.ui de tehno.o-ie +i.itara catre terte tari si contro.u. e2,ortu.ui de ar+e'
Indata ce o chestiune a &ost dese+nata ca su/iect a. actiunii co+une) Consi.iu. ,oate decide daca in
continuare hotarari.e s,eci&ice care decur- (or &i sau nu ado,tate cu +a1oritate ca.i&icata' #o0itia ado,tata de
Uniune intr5o chestiune care constituie su/iect a. actiunii co+une este o/.i-atorie ,entru -u(erne.e state.or
+e+/re'
In a&ara do+enii.or dese+nate) Tratatu. de .a Maastricht i+,une in +od e2,.icit o/.i-atia ,entru state.e
+e+/re de a se consu.ta) in&or+a si coordona intre e.e' 8oru+u. unde toate acestea au .oc este Consi.iu. UE'
#o.itica de securitate co+una se s,ri1ina ,e structuri.e Uniunii Euro,ene Occidenta.e (UEO)' UEO este
,ri(ita ca ,arte inte-ranta a de0(o.tarii UE' Sarcina sa este de a e.a/ora si i+,.e+enta deci0ii si actiunii a.e
Uniunii care au i+,.icatii de securitate' Intr5o dec.aratie s,ecia.a asu,ra ro.u.ui UEO) si re.atii.or dintre aceasta
si UE) res,ecti( NATO) state.e +e+/re UE care sunt in ace.asi ti+, si +e+/re UEO au sta/i.it un ,ro-ra+ a.
(iitoarei coo,erari' O/iecti(u. este de a construi UEO in eta,e) ca ,e co+,onenta de a,arare a UE si de a intari
&.ancu. euro,ean a. A.iantei At.antice'
8iind (or/a de un do+eniu) in continuare) &oarte sensi/i. ,entru toate state.e +e+/re) deci0ii.e (iitoare se
(or .ua e2c.usi( ,rin unani+itate' #o.itica de a,arare co+una nu &ace) ce. ,utin ,entru +o+ent) ,arte din
77
,o.itica de securitate co+una% sco,u. a&ir+at este de a de0(o.ta un cadru ,entru &or+u.area unei ,o.itici de
a,arare'
In ra,ort cu tratate.e anterioare Mastricht5u. aduce un su,.i+ent de natura ,o.itica unei constructii ,ana
atunci esentia.+ente econo+ice si co+ercia.e'
Din ce.e e2,use se ,oate de tras conc.u0ia ca constituirea Uniunii Euro,ene nu a &ost conce,uta nu+ai ca
un ,roces de inte-rare econo+ica' #e .an-a acestea) Tratatu. de .a Maastricht ,re(ede &or+area unei uniuni
,o.itice a.e carei co+,onente sunt%
a) #o.itica E2terna si de Securitate Co+una (#ESC)) care are ca o/iecti( &or+u.area unei ,o.itici de
a,arare ,e ter+en .un-) ,artici,area .a acti(itati.e din cadru. OSCE) coordonarea ,o0itii.or in
or-ani0atii.e internationa.e) de0ar+area si contro.u. ar+a+ente.or in Euro,a) ne,ro.i&erarea ar+e.or
nuc.eare si as,ecte.e econo+ice a.e securitatiiI
/) Cresterea ro.u.ui #ar.a+entu.ui Euro,ean ,rin atri/uirea de catre Tratatu. de .a Maastricht a unor
,uteri s,orite &ata de ro.u. consu.tati( initia.I
c) A+,.i&icarea co+,etente.or econo+ice si ,o.itice a.e UE &ata de ce.e a.e CEEI
d) ea.i0area unei ,o.itici unitare in do+eniu. 1uridic si a. a&aceri.or interne ,rin ,ro+o(area de toate
state.e +e+/re a ace.eiasi ,o.itici in ,ro/.e+e.e de (i0e) a0i.) i+i-ratie etc'
La ni(e.u. ce.or 1= state +e+/re a.e UE a &ost creat un /irou euro,ean de ,o.itie (Euro,o.) ,entru schi+/
de in&or+atii asu,ra tra&icu.ui i.icit de dro-uri s'a'
e) Or-anis+u. euro,ean cu atri/utii in do+eniu. +i.itar (UEO)) creat in anu. 166=) este in curs de
reconsiderare si reor-ani0are in concordanta cu orientari.e date de Consi.iu. Euro,ean a. Uniunii
Euro,ene din dece+/rie 1666) de .a :e.sin9i'
/.!. ,oi directii de dezvoltare a &niunii Europene
In con&or+itate cu ,re(ederi.e Tratatu.ui de .a Maastricht) a &ost initiata Con&erinta Inter-u(erna+enta.a a
Uniunii Euro,ene) ca &oru+ in care ,ot &i deter+inate a+enda+ente.e .a Tratate.e e2istente sau ,ot &i e.a/orate
noi Tratate'
Con&erinta des&asurata in trei eta,e $ Torino (+artie 166A)) Du/.in (dece+/rie 166A) si A+sterda+ (iu.ie
1667) $ a de0/atut o serie de ,ro/.e+e ,ri(ind adancirea ,rocesu.ui de inte-rare in Uniunea Euro,eana si
,ro/.e+e ,ri(ind e2tinderea Uniunii Euro,ene s,re Est si Sud) a1un-and in &ina. .a un nou Tratat asu,ra
Uniunii Euro,ene) se+nat .a 2 octo+/rie 1667) .a A+sterda+) care in.ocuieste Tratatu. de .a Maastricht'
%ratatul de la Amsterdam are ,atru o/iecti(e ,rinci,a.e'
De a ,.asa ,ro/.e+a .ocuri.or de +unca si dre,turi.e cetateni.or in centru. ,reocu,ari.or Uniunii
Euro,eneI
De a inde,arta u.ti+e.e o/staco.e ra+ase in ca.ea .i/ertatii de +iscare si de a intari securitatea
cetateni.orI
De a con&eri Euro,ei o (oce +ai ,uternica in a&aceri.e +ondia.eI
De a &ace +ai e&icienta structura institutiona.a a Uniunii) in ,ers,ecti(a de .ar-ire a Uniunii'
Problema locurilor de munca constituie o/iectu. unui nou ca,ito. in tratat) ,rin care se instaurea0a o
+ai /una coordonare intre ,o.itici.e nationa.e de .u,ta i+,otri(a so+a1u.ui si se ,re(ede ,osi/i.itatea &inantarii
,roiecte.or5,i.ot de creare a .ocuri.or de +unca) ,rin &onduri co+unitare' #rotoco.u. socia.) .a care state.e
Uniunii Euro,ene (cu e2ce,tia Marii ;ritanii) au su/scris in 1662) a &ost inc.us in nou. tratat) de data aceasta cu
de,.ina ,artici,are /ritanica'
)ibertate, securitate, 6ustitie' Uniunea Euro,eana se an-a1ea0a sa cree0e un s,atiu de .i/ertate) de
securitate si 1ustitie ,entru cetatenii euro,eni) cu su,ri+area controa.e.or .a &rontiere.e interne din cadru.
Uniunii'
E2,erienta Con(entiei Chen-en ,ri(ind circu.atia ,ersoane.or intre ce.e sa,te tari care o a,.ica din 166=
este inc.usa in nou. tratat'
#o.itici.e ,ri(ind acordarea de a0i.) i+i-rarea) (i0e.e ,entru cetatenii din di&erite tari) coo,erarea 1udiciara
ci(i.a si ar+oni0area .e-i.or re&eritoare .a di(ort (or intra ,ro-resi( in s&era ,o.itici.or co+unitare'
Marea ;ritanie si Ir.anda (or ,utea sa se a.ature in orice +o+ent .a initiati(e.e ,arteneri.or .or in acest
do+eniu'
7E
Li/era circu.atie a ,ersoane.or (a duce si .a o coo,erare 1uridica si ,o.itieneasca s,orita) cu+ se ,ractica
de1a in !state.e Schen-en"' Aceasta coo,erare (a ra+ane de do+eniu. ,o.iticii inter-u(erna+enta.e) acordandu5
se o i+,ortanta +ai +are Euro,o.u.ui $ !e+/rionu." ,o.itiei euro,ene $ ,entru a &aci.ita .u,ta i+,otri(a cri+ei
or-ani0ate'
Politica externa si de securitate comuna' Se&ii de stat si de -u(erne ai Uniunii sta/i.esc) in unani+itate)
+ari.e strate-ii co+une) cu+ ar &i re.atii.e cu usia) in /a0a ra,oarte.or unui centru de ana.i0a a situatiei
internationa.e' State.e care nu (or dori sa se i+,.ice (or ,utea &o.osi !a/tinerea constructi(a"' #unerea in
a,.icare a acestor strate-ii (a &i decisa ,rin +a1oritatea ca.i&icata) insa) daca (re5un stat (a considera ca ii sunt
a+enintate interese.e nationa.e (ita.e) (a ,utea /.oca deci0ia'
Euro,a (a ,utea &ace a,e. .a Uniunea Euro,ei Occidenta.e (UEO) $ sin-uru. or-anis+ euro,ean
co+,etent in +aterie de a,arare ,entru a e&ectua o,eratiuni u+anitare sau de +entinere a ,acii' Inte-rarea UEO
in Uniunea Euro,eana nu este ,re(a0uta in +od auto+at' Ea ar ,utea a(ea .oc daca .iderii Uniunii (or decide
unani+ acest .ucru' In ,ri(inta structurii institutionale s5a sta/i.it ca) .a data ,ri+ei e2tinderi a Uniunii (ce.
+ai de(re+e 2002)) ,entru &iecare stat +e+/ru (a e2ista nu+ai un re,re0entant in Co+isia Euro,eana) cu
conditia ca ,ana atunci sa &ie +odi&icata ,onderea (oturi.or in cadru. Consi.iu.ui si sa se &i acordat co+,ensari
ce.or cinci state (8ranta) Her+ania) Marea ;ritanie) S,ania) Ita.ia)) care (or renunta .a ce. de5a. doi.ea co+isar'
S5a decis instituirea unui secretariat -enera. si a &unctiei de secretariat -enera. a. Consi.iu.ui'
Daca nu+aru. state.or Uniunii (a de,asi 20) (a &i con(ocata o noua con&erinta inter-u(erna+enta.a ,entru
inca o re(i0uire a institutii.or euro,ene'
Un ,as i+,ortant ,e ca.ea &auririi Uniunii Euro,ene si Monetare .5a constituit reuniunea Consiliului
european de la )uxemburg (1251* dece+/rie 1667)) care a ado,tat) intre a.te.e) o re0o.utie cu ,ri(ire .a
coordonarea ,o.itici.or econo+ice care sa asi-ure ,er&ectionarea ,re-atiri.or ,entru cea de5a treia &a0a a UEM'
Cu acest ,ri.e1) Consi.iu. a a,ro/at !#actu. de sta/i.itate si de crestere") ca si te2te.e .e-is.ati(e cu ,ri(ire
.a statutu. 1uridic a. EUO' In acest conte2t) s5a decis ca se+ne.e +onetare in EUO (or &i introduse ince,and
cu 1 ianuarie 2002'
S5a con(enit un ca.endar si +oda.itati.e ,ractice ,entru ,re-atirea deci0ii.or ,ri(ind state.e +e+/re care
(or inde,.ini conditii.e necesare trecerii .a +oneda unica si ,entru no+ina.i0area ,resedinte.ui si +e+/ri.or
Directoratu.ui ;ancii Centra.e Euro,ene'
Co+isia si Institutu. Monetar Euro,ean tre/uiau sa co+unice ra,oarte.e .or asu,ra inde,.inirii criterii.or
de con(er-enta ,ana .a &ine.e .unii +artie 166E) iar state.e +e+/re sa ,u/.ice statistici.e .or &inanciare ,ana .a
&ine.e .unii &e/ruarie 166E'
Cursuri.e de schi+/ /i.atera. care (or &i uti.i0ate ,entru deter+inarea cursuri.or de con(ersie a.e EUO
ur+au sa &ie anuntate ,ana .a * +ai 166E ,entru state.e care (or ,artici,a de .a ince,ut .a EUO'
S5a +ai con(enit ca) in ,articu.ar) Consi.iu. Econo+ic si 8inanciar5ECO8IN $ sa &ie sin-ura institutie
a/i.itata sa &or+e0e si sa ado,te +ari.e orientari a.e ,o.itici.or econo+ice care constituie ,rinci,a.u. instru+ent
de coordonare econo+ica'
euniunea a +ai ado,tat ,ro/.e+e.e ocu,arii &ortei de +unca) ,ietei interne) ser(icii.or &inanciare)
+ediu.ui) 1ustitiei si a&aceri.or interne) coo,erarii re-iona.e in Euro,a si /ineinte.es) a.e e2tinderii Uniunii
Euro,ene' Un ro. deose/it in directii.e de de0(o.tare a Uniunii Euro,ene ii re(ine si su++itu.ui de .a Nisa din
dece+/rie 2000 des,re care s5a +entionat anterior'
8o.osind i+,ortante.e rea.i0ari de ,ana acu+) UE si5a e.a/orat un a+/itios ,ro-ra+ de ridicare a
acti(itatii sa.e .a noi cote' Acest ,ro-ra+ si5a -asit e2,resia in Strate-ia de de0(o.tare in deceniu. 200152010)
de&initi(at recent'
O/iecti(u. &unda+enta. a. acestei strate-ii i. constituie trans&or+area Uniunii Euro,ene in ,ri+a ,utere
econo+ica +ondia.a) cu econo+ia cea +ai dina+ica din .u+e'
#achetu. de +asuri concrete sta/i.it ,entru rea.i0area acestui o/iecti( ,re(ede) in ,ri+u. rand)
in&or+ati0area intre-ii societati si crearea de &aci.itati ,entru accesu. cat +ai .ar- .a INTENET) a,reciindu5se
ca acesti doi &actori sunt cei care ,un in +iscare si ,ro,u.sea0a +otoru. cresterii dina+ice a econo+iei SUA'
a+anerea in ur+a su/ acest as,ect a Uniunii Euro,ene &ata de SUA se +ani&esta) intre a.te.e) in &a,tu.
ca ,e cand +ai /ine de 1u+atate din ,o,u.atia a+ericana se a&.a conectata de1a .a INTENET) in UE ,rocentu.
ce.or conectati este de a/ia 2* .a suta' De ase+enea) ci&ra de a&aceri a co+ertu.ui e.ectronic nord5 a+erican
ur+ea0a a se ridica in anu. 200* .a A=3 +i.iarde de do.ari) in ti+, ce Uniunea Euro,eana scontea0a nu+ai ,e
*=E +i.iarde de do.ari'
#entru de,asirea acestui du/.u deca.a1) UE ,reconi0ea0a constituirea unui s,atiu co+un in do+eniu.
cercetarii si reducerea su/stantia.a a costuri.or de acces .a INTENET'
76
#ana in anu. 2001) ur+ea0a ca toate sco.i.e din tari.e +e+/re a.e UE sa &ie conectate .a INTENET)
intre-u. cor, a. cadre.or didactice sa se instruiasca ast&e. incat sa se &a+i.iari0e0e cu uti.i0area rete.ei +ondia.e)
iar ,ana in anu. 200* toti a/so.(entii sco.i.or de toate -rade.e sa5si insuseasca notiuni.e de /a0a in do+eniu' In
a&ara de acestea) ,e toata ,erioada (ietii acti(e) ur+ea0a a se or-ani0a si a &i &rec(ente o/.i-atoriu cursuri de
recic.are'
In &ine) se ,reconi0ea0a e2tinderea e2,erientei actua.ei rete.e de in&or+atii) cu ,artici,area) deoca+data) a
ur+atoare.or trei tari +e+/re a.e Uniunii Euro,ene% ;e.-ia) Ita.ia si Marea ;ritanie) in ce ,ri(este ,o.itica
&o.osirii +ainii de .ucru) do+eniu in care une.e state +e+/re a.e UE au inca di&icu.tati'
O a.ta +asura concreta a ,achetu.ui a+intit este asi-urarea unei cresteri econo+ice cu o rata +edie
anua.a de * .a suta ,e tot ,arcursu. deceniu.ui ce ur+ea0a) crestere care i+,reuna cu in&or+ati0area si cu
INTENETUL (a tre/ui sa contri/uie .a crearea a circa 20 +i.ioane de noi .ocuri de +unca si so.utionarea in
acest +od a unei -ra(e ,ro/.e+e socia.e) cu+ este ocu,area'
Sunt a(ute in (edere) desi-ur) si a.te ase+enea ,ro/.e+e socia.e) din aceeasi cate-orie cu cea toc+ai
+entionata) cu+ este &o.osirea +ainii de .ucru &e+inine) reducerea nu+aru.ui ,ersoane.or ce traiesc su/ ,ra-u.
saraciei) a+e.iorarea ,rotectiei +edica.e si +u.te a.te.e) care isi astea,ta so.utionarea ,rin strate-ie'
ea.i0area Strate-iei de de0(o.tare econo+ico5socia.a a Uniunii Euro,ene in ur+atoru. deceniu este) &ara
indoia.a) o sansa si ,entru tari.e candidate .a aderare) care nu se a&.a intr5o situatie ,rea /una su/ as,ecte.e
a(ute in (edere de aceasta strate-ie'
Capitolul D. Extinderea &niunii Europene spre Est
11.1 Pozitii si optiuni potentiale privind largirea &niunii Europene
Inca din ,ri+ii ani ai tran0itiei) discutii.e dintre re,re0entantii -u(erne.or tari.or est5euro,ene (TECE) si
cei ai Uniunii Euro,ene (UE)) cu ,ri(ire .a o ,osi/i.a aderare a ,ri+e.or) s5au ,urtat ,e terenu. con&runtarii unor
o,inii &oarte di&erite .a ni(e. co+unitar'
a) Un curent de o,inie din Euro,a de Vest era sustinatoru. ,o0itiei ca TECE tre/uie sa atin-a un ni(e.
de de0(o.tare co+,ara/i. cu ce. a. tari.or din UE inainte de aderare' O ase+enea a/ordare nu a e2istat
.a nici o a.ta .ar-ire anterioara a UE' Ma1oritatea tari.or care au aderat anterior au dorit sa de(ina
+e+/re cu dre,turi de,.ine toc+ai ,entru ca au (a0ut in aceasta noua ,o0itie ca.ea de a atin-e un
ni(e. +ai ridicat de de0(o.tare econo+ica'
/) O a.ta a/ordare era aceea in care ,ro/.e+e.e de securitate erau se,arate de ce.e econo+ice (era
s,eci&ica +ai cu sea+a o,inii.or &rance0e)' Este e(ident ca o ase+enea a/ordare este ne,otri(ita)
deoarece sta/i.itatea ,o.itica si +i.itara a Euro,ei (a de,inde in +od &unda+enta. de a1ustari.e
econo+ice +ai cu sea+a de ce.e din Euro,a Centra.a si de Est (,recu+ si din usia si CSI)'
E0
c) O a.ta idee era aceea de a o&eri TECE o aderare in tre,te% dre,turi de,.ine in anu+ite do+enii (ce.e
i+,ortante ,entru UE) ca de ,i.da coo,erarea ,o.itica si in do+eniu. securitatii)) dar e2c.uderea
,artici,arii acestora de .a a.te.e (ca ,o.itica a-rico.a co+unitara $ #AC)'
E(ident ca si aceasta a/ordarea este inacce,ta/i.a ,entru tari.e in tran0itie'
d) A.te cercuri au ,ro+o(at ideea unei inte-rari +ai .a2e intre TECE si tari.e de0(o.tate) a.te.e decat
aderarea .a UE% ,artici,area .a OCDE) a,artenenta .a SEE etc'
+ovaielile primilor pasi.
Du,a cu+ se e2,ri+a ichard ;a.dCin) ,ro&esor de !Econo+ie internationa.a" si director de ,ro-ra+ .a
Center &or Econo+ic #o.ic4 easearch) Londra) !daca tari.e est5euro,ene si5au e2,ri+at in +od re,etat si c.ar
(ointa ,o.itica de a rea.i0a inte-rarea) Uniunea Euro,eana a tratat aceasta ,ro/.e+a ca ,e o ,ro/.e+a +ai ,utin
ur-enta) doar din 166= ,arand ca a/ordea0a +ai &er+ aceasta ,ro/.e+a"'
Desi ince,and cu anu. 166* con&erinte.e .a ni(e. ina.t a.e UE (Co,enha-a) iunie 166*) Essen) dece+/rie
1663) au a/ordat in +od siste+atic ,ro/.e+a (iitoarei aderari a TECE +odu. de a/ordare nu a trans+is
acestora se+na.e c.are cu ,ri(ire .a (i0iunea UE asu,ra acestei ,ro/.e+e'
Ast&e.) cu oca0ia si++it5u.ui din (ara .ui 166*) UE a e.a/orat o serie de criterii ,entru (iitoare.e tari
+e+/re est5euro,ene) re&eritoare .a% conso.idarea de+ocratiei si a statu.ui de dre,t) ado,tarea unui +ini+u+ de
!acBuis co++unautaire") crearea unei econo+ii de ,iata e&ecti(e si inde,.inirea criterii.or de con(er-enta
sta/i.ite ,rin Tratatu. de .a Maastricht'
Su/ +ai +u.te as,ecte) &or+u.area unui ase+enea set de criterii in ra,ort cu o noua .ar-ire a UE a
re,re0entat o a/ordare &ara ,recedent' #entru ,ri+a data erau i+,use conditii s,eci&ice ,entru tari.e care doresc
sa adere) desi in Tratatu. de .a o+a este s,eci&icata o sin-ura conditie% ca tara so.icitatoare sa &ie euro,eana'
Se ,oate inte.e-e ast&e. de ce a&ir+a unii ca :otararea de .a Co,enha-a a re,re0entat un act de discri+inare a
tari.or in tran0itie) indicand so(aia.a UE in .uarea unei deci0ii re&eritoare .a .ar-irea catre Est' Desi-ur ca si
tari.e care au aderat anterior .a UE (S,ania) #ortu-a.ia) Hrecia sau Ir.anda) .i s5a cerut sa inde,.ineasca anu+ite
cerinte) dar acestea re,re0entau conditii de aderare) nu conditii ,entru .ansarea ne-ocieri.or ,ri(ind aderarea
(iitoare'
Este &iresc atunci sa re0u.te intre/area daca aceste criterii au &ost e.a/orate de UE ,entru a &aci.ita tari.or
in tran0itie aderarea sau din contra) ,entru a .e sta/i.i e.anu. si dorinta de a adera'
Criterii.e sta/i.ite .a Co,enha-a indicau &a,tu. ca UE este interesata sa a/orde0e interese.e e2tinderii sa.e
in Est .asand oarecu+ .a o ,arte considerente.e ,o.itice care ,re(a.au anterior si e(a.uandu5.e ,re,onderent ,e
ce.e econo+ice'
In ,.us) tari.e est 5 euro,ene asociate .a UE se a&.a intr5o situatie +ai di&ici.a decat tari.e ce au aderat
anterior) deoarece e.e tre/uie sa se ada,te0e .a o UE a&.ata ea insasi in trans&or+are si a(and o e(o.utie re.ati(
i+,re(i0i/i.a'
Atitudinea UE &ata de TECE este de a.t&e. de inte.es' Con&runtate e.e inse.e cu a1ustari econo+ice de
,ro,ortii) cerute de trecerea .a o noua eta,a de inte-rare) uniunea econo+ica si +onetara) tari.e +e+/re a.e UE
se te+ (+ai cu sea+a ce.e +ai ,utin de0(o.tate) de concurenta TECE ,e anu+ite do+enii (a-ricu.tura)
siderur-ie) te2ti.e) trans&eruri &inanciare etc')'
Se de0/at nu+eroase scenarii de .ar-ire atat de catre TECE) cat si de catre UE) ne,utand &i inca ,osi/i. sa
esti+a+ care dintre acestea (or intruni +a2i+u+ de s,ri1in in ce.e doua -ru,uri de tari' Strate-ii.e a.ternati(e
de .ar-ire discutate si ,otentia. &e0a/i.e ,ot &i -ru,ate in +ai +u.te modele'
a) Di&erente.e de de0(o.tare intre TECE si ,osi/i.itatea atenuarii deca.a1e.or econo+ice) ,ara.e.e cu
ca,acitatea de a o/tine un ni(e. adec(at de or-ani0are .e-is.ati(a si institutiona.a su-erea0a ca in (iitor se ,oate
a,.ica modelul de aderare treptata a unor grupuri de tari. Ast&e.) in &unctie de ,otentia.u. econo+ic si
criterii.e de ar+oni0are) tari.e candidate ,ot &i i+,artite in doua -ru,uri% ,ri+u.) ce. a(ansat ,oate adera cat +ai
re,ede ,osi/i.) iar ce.e.a.te du,a o ,erioada +ai .un-a de ,re-atire' #entru a,.icarea corecta a acestei a.ternati(e
ar tre/ui ca criterii.e de accesiune sa &ie identice ,entru toti candidatii) iar UE sa o&ere -arantii cu ,ri(ire .a
&er+itatea .ar-irii ,entru a. doi.ea (a.'
Un ast&e. de +ode. are a(anta1u. ca criterii.e de aderare sunt c.ar ,reci0ate si sunt acordate -arantii &er+e
ca nici o tara candidata nu (a &i e2c.usa de .a ,roces' Un ast&e. de +ode. nu este .i,sit de ,ro/.e+e si di&icu.tati'
In ,ri+u. rand) oricat de o+o-en ar &i -ru,u. ce.or a.esi) tari.e ,artici,ante nu inde,.inesc in e-a.a +asura
cerinte.e aderarii' #entru a &ace acce,ta/i. +ode.u.) de(ine necesara de&inirea cerinte.or aderarii de asa +aniera
incat sa e(ite insu&icienta ,re-atire a unor tari) ceea ce ar intar0ia aderarea intre-u.ui -ru,' De ase+enea)
concurenta intre TECE de a inde,.ini criterii.e) ,oate conduce .a o scadere considera/i.a a inc.inatiei s,re
de0(o.tarea coo,erarii econo+ice si ,o.itice intrare-iona.e' #e de a.ta ,arte) accentuarea concurentei ,oate
E1
-enera re0u.tate +ai /une in de0(o.tarea si ar+oni0area sectoria.a' Aceasta esa.onare ,e (a.uri de inte-rare
,oate accentua reactia ne&a(ora/i.a in -ru,u. a. doi.ea de tari) in s,ecia. in ace.e do+enii .e-ate de a,.icarea
a1ustari.or de aderare ce se anunta re.ati( inde,artata' Aderarea ,e (a.uri ,oate incetini e&orturi.e de a1ustare
structura.a in tari.e ca.i&icate ,entru ,ri+u. (a.) ca ur+are a senti+entu.ui ca e.e au &ost de1a acce,tate ca
+e+/rii ai UE' De ase+enea) conce,tu. de aderare -radua.a in doua eta,e ,oate &i di&ici. ,o.itic de acce,tat
chiar in tari.e +e+/re a.e UE'
O ast&e. de acce,tiune se co+/ina deseori cu ideea ca .ar-irea s,re Est a UE ,oate +er-e ,e ca.ea est5
-er+ana) ca0 in care a1ustarea econo+ica ,oate &i &acuta du,a o/tinerea ca.itatii de +e+/ru' O ast&e. de
atitudine +ini+a.i0ea0a costuri.e .ar-irii care au &ost aco,erite in cea +ai +are ,arte de un sin-ur +e+/ru 5
Her+ania'
/) Al doilea model de .ar-ire ,are a &i ce. a. aderarii partiale) ceea ce ar inse+na ca TECE (or tre/ui sa
&ie acce,tate ca ,artici,anti doar .a anu+iti ,i.oni ai ,rocesu.ui de inte-rare (econo+ic) ,o.itic) de securitate)'
E(entua.a uti.i0are a unui ast&e. de +ode. (a i+,une redi&inirea inte-ra.a a ,rocesu.ui de .ar-ire a UE'
Un ast&e. de ,roces se do(edeste +u.t +ai co+,.icat) necesitand re-andirea unor ,ro-ra+e co+unitare si
re.atii a.e UE in ca0u. redi&inirii ,roceduri.or de aderare' Eta,e.e aderarii tre,tate ar ,utea &i% aderarea .a ,o.itica
e2terna si de securitateI aderarea .a ,iata unica internaI de,.ina aderare cu ,artici,area .a o uniune a +onede.or
,ara.e.e' Mode.u. ,are inde0ira/i. atat din ,unctu. de (edere a. ,o.iticieni.or din TECE cat si a. tari.or +e+/re
a.e UE' Intr5un ast&e. de +ode. de .ar-ire actua.e.e criterii de aderare se ,ot trans&or+a din sti+u.ente a.e
,rocesu.ui in +oda.itati de e2c.udere a unor tari de .a ,rocesu. de aderare ,e o anu+ita ,erioada de ti+,'
c) Al treilea model de largire poate fi o combinatie intre cele doua modele anterioare. E. ,oate &i
nu+it +ode.u. aderarii ,artia.e ,e (a.uri'
d) Al patrulea model poate fi fundamentat pe inde,.inirea inte-ra.a a ,re(ederi.or din Acorduri.e de
Asociere, aderarea facandu"se numai dupa rea.i0area inte-ra.a a cerinte.or din Acorduri.e Euro,ene' Aceasta
nu ,are de.oc acce,ta/i.a ,entru TECE) e.e considerand ca crearea 0onei de .i/er schi+/ este doar un ,as
necesar) dar neo/.i-atoriu inainte de aderarea de,.ina' Acest +ode. se ,oate do(edi &e0a/i. doar ,entru o scurta
,erioada) in s,ecia. in conditii.e in care actua.ii +e+/rii ai UE isi .i+,e0esc o,tiuni.e in ce ,ri(este adancirea
inte-rarii' Se considera ca nu+ai du,a .ansarea cu succes a Uniunii Monetare si du,a o/tinerea unor
,er&or+ante dura/i.e a.e acestui stadiu ,oate de/uta dia.o-u. ,ri(ind acce,tarea de noi +e+/ri' Intr5un ast&e.
de scenariu) insea+na ca discutii serioase ,ri(ind acce,tarea de noi +e+/ri se ,ot dec.ansa adia du,a anu.
2000' Intr5un ast&e. de +ode. de0a+a-irea ,o.itica in tari.e est5euro,ene (a &i &oarte +are) iar reactii.e actua.e
sunt -reu de antici,at' Este &oarte ,ro/a/i. ca nici une.e tari +e+/re a.e UE sa nu a-ree0e aceasta a.ternati(a'
Sanse.e ca aceasta strate-ie sa &ie a,.icata de,ind se+ni&icati( de +odi&icari.e in ,rocesu. deci0iona. co+unitar)
ca ur+are a Con&erintei Inter-u(erna+enta.e si de (otu. tari.or a.e UE' Un ast&e. de +ode. &ace ca ,re-atirea
e&ecti(a ,entru aderare sa se ,re.un-easca su/stantia. si ,oate atenua e&orturi.e de a1ustare din tari.e est5
euro,ene' Un ast&e. de +ode. (a duce .a o 0ona de .i/er schi+/ intre doua -ru,uri de tari'
#re-atirea ,entru o i.u0orie si inde,artata ca.itate de +e+/ru a. UE (a -enera un ni(e. de con(er-enta
econo+ica si 1uridico5institutiona.a +ai redus decat a.te +ode.e'
e) &n al cincilea model se ,oate &unda+enta ,e ace.asi criterii &o.osite de ,re-atirea tari.or +e+/re a.e
UE ,entru a ,artici,a .a eta,a a treia a Uniunii Monetare' Un ast&e. de +ode. de .ar-ire /a0at ,e criterii de
con(er-enta ,oate &i /a0at ,e un ,ane. deter+inat de cerinte ce tre/uie inde,.inite nainte de aderare si ,e un
ca.endar c.ar de ti+, de inde,.inire a criterii.or'
Lista criterii.or ,oate &i +ai deta.iata decat cea uti.i0ata ,entru ,artici,area .a Uniunea Monetara' #e de
a.ta ,arte) ea ar tre/ui sa nu &ie ,rea ana.itica si sa contina doar criterii cuanti&ica/i.e' Inainte de .ansarea .istei
de criterii) ca instru+ent de +asurare a ni(e.u.ui de ,re-atire a unei tari ,entru aderare) tre/uie ,rocedat .a
in&or+i0area ni(e.u.ui de co+,ati/i.itate si re.e(anta a in&or+atii.or' Criterii.e se.ecti(e ,ot continua ,e ce.e
sta/i.ite in Acorduri.e de Asociere si in Cartea A./a) dar tre/uie +ai usor de inte.es si de inter,retat' Ni(e.u.
indicatori.or de &unda+entare (a tre/ui sa &ie e2,ri+at in ter+eni re.ati( /o-ati ,e co+,aratii adec(ate cu
indicatorii +edii co+unitari'
Mode.u. ,oate ,roduce re0u.tate.e scontate daca conco+itent (or &i si create institutii co+une UE5TECE
,entru a su,ra(e-hea ,rocesu. de ,re-atire ,entru aderare'
Un ,ane. de criterii de aderare .a UE ,oate contine ur+atorii indicatori% #N; si #N; ,e .ocuitorI rata
in&.atieiI de&icitu. si ,onderea .ui in #N;I rata do/an0ii ,e ter+en .un-I rata so+a1u.uiI indice.e de
co+,etiti(itate a. anu+itor sectoare econo+iceI de&icitu. contu.ui curent si a. /a.antei de ,.ati I ,ro2i+itatea
.e-is.atiei etc'
E2
Mode.u. continua s,iritu. Acorduri.or de Asociere si Cartei A./e) di&erenta ,rinci,a.a consta in &a,tu. ca
se sta/i.este o .ista de criterii si ni(e.uri +ini+e) ,recu+ si ter+en de aderare'
Un ast&e. de +ode. ,oate a1uta .a c.asi&icarea unor neinte.e-eri ,ri(ind interntii.e rea.e a.e tari.or +e+/re
a.e UE ,ri(ind inde,.inirea ce.or inscrise in Acordu. de Asociere si in Cartea A./a' De ase+enea) e. ,oate a1uta
-u(erne.e tari.or candidate de a e.a/ora si a,.ica ,o.itici econo+ice +ai ,re(i0i/i.e conco+itent cu intarirea
,o0itiei autoritati.or cand o&era so.utii care nu ar sustine de anu+ite -ru,uri de interese interne' Un ast&e. de
+ode. se ,oate e2,eri+enta daca nu ,are &e0a/i.a o a.ta a.ternati(a +ai atracti(a ,entru tari.e est5euro,ene'
#ro/.e+e.e (or a,area cu ,ri(ire .a ,erioada de inde,.inire a criterii.or) .a re.e(anta acestor criterii si .a dorinta
&er+a a UE de a ,ri+i noi +e+/ri'
11.2. +trategia &niunii Europene privind largirea spre Est: consideratii generale
Consi.iu. Euro,ean reunit .a Co,enha-a in iunie 166* a .ansat ideea ca tari.e asociate din centru. si estu.
Euro,ei care doresc) (or ,utea de(eni +e+/ri cu dre,turi de,.ine ai UE) din +o+entu. in care tara asociata (a
&i in +asura sa5si asu+e o/.i-atii.e ce decur- din aceasta ca.itate) inde,.inind conditii.e econo+ice si ,o.itice
asa cu+ sunt enuntate in conc.u0ii.e reuniunii +entionate' S5a reiterat atunci ca,acitatea Uniunii de a inte-ra
noi +e+/ri) +entinand dina+ica inte-rarii euro,ene si res,ectand coe0iunea sa interna si ,rinci,ii.e
&unda+enta.e' Conse+nand ca tari.e asociate au ince,ut sa rea.i0e0e une.e ,ro-rese ,e ca.ea re&or+e.or ,o.itice
si econo+ice s5a atentionat ca aceste ,ro-rese tre/uie sa &ie coerente si ire(ersi/i.e ca o ,reconditie a inte-rarii
euro,ene' Consi.iu. Euro,ean reunit .a Cor&u a cerut Co+isiei sa5i ,re0inte un ra,ort cu oca0ia (iitoarei
reuniuni cu ,ri(ire .a e(o.utia ,rocesu.ui de a,ro,iere in ,.an econo+ic si institutiona. si asu,ra strate-iei
,entru ,re-atirea aderarii' Atunci ,rinci,a.e.e instru+ente a.e strate-iei erau% re.atii.e structura.e cu institutii.e
co+unitare care &acusera o/iectu. unei hotarari .a Co,enha-a si Acorduri.e Euro,ene care o&erea un cadru
&.e2i/i. si dina+ic &a(ora/i. di(erse.or &or+e de coo,erare'
Cu oca0ia reuniunii Consi.iu.ui Euro,ean din dece+/rie 1663 de .a Essen s5a reiterat ideea unei a/ordari
concertata ca o sinte0a a strate-iei de ,readerare) a(and ca sco, s,ri1inirea tari.or din centru. si estu. Euro,ei sa5
si ,re-ateasca econo+ii.e ,entru a &unctiona in con&or+itate cu re-u.i.e si ,rinci,ii.e ,ietei unice interne
euro,ene' Se &ace distinctia intre a.inierea .a ,iata unica interna si aderarea .a Uniune) identi&icand +asuri.e
esentia.e din &iecare sector a. ,ietei interne si ,ro,unand o ordine in a/ordarea a,ro,ierii .e-is.ati(e'
Cartea A./a ado,tata .a reuniunea de .a Cannes nu este decat un e.e+ent a. strate-iei de ,readerare'
Aceasta strate-ie) du,a cu+ s5a s,us) +ai cu,rinde Acorduri.e Euro,ene si e.atii.e Structura.e intre tari.e
asociate si institutii.e UE'
Sta/i.irea de !re.atii structura.e" intre tari.e candidate si or-anis+e.e co+unitare ca,ata o i+,ortanta
deose/ita' Crearea unui cadru +u.ti.atera. ,entru intarirea dia.o-u.ui si consu.tari.or a &ost hotarata de Consi.iu.
Euro,ean de .a Co,enha-a' Dia.o-u. structura. se re&era .a do+enii co+unitare cu di+ensiune transeuro,eana
(ener-ia) +ediu. incun1urator) trans,orturi.e) stiinta si tehno.o-ie) concurenta)) ,o.itica e2terna si de securitate
co+una) ,recu+ si a&aceri.e interne si 1ustitia' Se reco+anda .ansarea unor actiuni ,ractice de con.ucrare intre
autoritati.e deci0iona.e din tari.e +e+/re a.e UE si din tari.e asociate si dec.ansarea unui +ecanis+ de
con.ucrare intre ,ar.a+ente.e tari.or ,artici,ante si #ar.a+entu. Euro,ean' O conditie a succesu.ui in ,re-atirea
aderarii este trans&or+area coo,erarii transeuro,ene intr5un as,ect co+un a. acti(itatii e2ecuti(e.or si
.e-is.ati(e.or din aceste tari'
Ince,and cu anu. 166=) ,e .an-a acti(itatea ce se cere dina+ica a consi.ii.or de asociere) se (or or-ani0a
reuniuni cu ,artici,area tari.or asociate ,entru e2a+inarea ,ro/.e+e.or de interes co+un .a ni(e.u. de se&i de
stat si de -u(ern sau de +inistri res,onsa/i.i cu di(erse do+enii) anua.e) se+estria.e sau .a a.te inter(a.e
te+,orare' In -enera.) reuniuni.e ar tre/ui sa ai/a .oc in core.atie cu .ucrari.e or-anis+u.ui institutiona.
euro,ean de resort' In ca.itatea sa de e.e+ent a. strate-iei de ,readerare Cartea A./a nu &ace ,arte din
ne-ocieri.e de aderare ,ro,riu50is si nu +odi&ica re.atii.e contractua.e dintre Uniune si tari.e din Euro,a
Centra.a si de Est care se /a0ea0a ,e Acorduri.e Euro,ene'
Consi.iu. Euro,ean a su/.iniat ca ado,tarea unor ,o.itici +acroecono+ice /ine conce,ute este esentia.a
,entru succesu. re&or+e.or si a. strate-iei de ,readerare' O a.iniere tre,tata .a ,o.itici.e co+unitare conce,ute
,entru &ina.i0area ,ietei interne unice (a s,ori co+,etiti(itatea econo+ii.or est5euro,ene) (a a+,.i&ica
casti-uri.e ,erioadei de tran0itie) contri/uind .a instituirea si conso.idarea sta/i.itatii +acro si +icroecono+ice'
De +are i+,ortanta de(ine in acest conte2t sta/i.irea ca.endaru.ui si rit+u.ui +asuri.or de a,ro,iere .e-is.ati(a
din &iecare tara asociata ,entru a &i in ton cu stadii.e re&or+e.or econo+ice si a .e o,ti+i0a +ersu.'
E*
#ara.e. cu a(ansarea ,rocese.or de re&or+a) (or tre/ui create si institutii.e econo+ice de ,iata' Acestea
(or tre/ui sa cu,rinda) in s,ecia.) un siste+ ar+onios de re-u.i 1uridice si co+ercia.e (coduri co+ercia.e)
.e-is.atia re&eritore .a &a.i+ent) un co+,.e2 dre,t a. contracte.or) ,rotectia consu+atori.or) care sa -arante0e
,entru a-entii ,ietei securitatea si trans,arenta'
A.inierea .a .e-is.atia Uniunii cu ,ri(ire .a ,iata interna este un ,roces +ai co+,.e2 si +ai cu,rin0ator
decat re&or+e.e necesare rea.i0arii unor econo+ii de ,iata' Este (or/a si de e&orturi care sa ,er+ita &aci.itarea
inte-rarii econo+ii.or tari.or din Euro,a Centra.a si de Est) care au stadii re.ati( di&erite de de0(o.tare
econo+ica) intr5un siste+ a. econo+ii.or de ,iata industria.i0ate' De aceea) inter(a.u. de ti+, necesar ado,tarii
.e-is.atiei si crearii institutii.or necesare a,.icarii concrete a noi.or .e-i si contro.u. ,ro-rese.or rea.i0ate) (a &i
ce(a +ai .un-' 8ara acce,tarea acestei o,tici) si &ara schi+/ari.e institutiona.e necesare) ado,tarea .e-is.atiei
re&eritoare .a ,iata unica interna are toate sanse.e sa ra+ana un e2ercitiu ,ur &or+a. de trans,unere +i+etica a
unei e2,eriente ,e unde(a inadec(ate'
Ordinea si rit+u. de a,.icare a strate-iei ado,tate de catre &iecare tara din Euro,a Centra.a si de Est)
,entru a.inierea sa tre,tata .a re-.e+entari.e ,rinci,a.e a.e Uniunii Euro,ene tre/uie sa &ie su,use unor noi
ree2a+inari ,eriodic ,entru a cuanti&ica concordanta acestor ,asi .e-is.ati(i si institutiona.i cu e&orturi
intre,rinse in directia re&or+ei econo+ice rea.e'
In acest conte2t de re+arcat) ca) ,iata unica interna nu re,re0inta un o/iecti( in sine) ci unu. dintre
,rinci,a.e.e instru+ente de care Uniunea dis,une ,entru a rea.i0a o serie de o/iecti(e% o crestere dura/i.a)
echi.i/rata si care sa res,ecte +ediu. incon1uratorI un -rad ina.t de ocu,are a &ortei de +unca si a. ,rotectiei
socia.eI un ni(e. si o ca.itate su,erioara a (ietiiI o +are coe0iune econo+ica si socia.a' In &ond) ,rin rea.i0area
,ietei unice se doreste o +ai e&icace a.ocare a &actori.or de ,roductie) o&erind co+,anii.or ,osi/i.itatea de a
reduce .a o scara +ai +are si de a (a.ori&ica econo+ii.e re0u.tate ,er+itandu5.e sa5si i+/unatateasca
,er&or+ante.e in con&runtarea cu o concurenta +ai ridicata si deter+inandu5.e sa5si s,oreasca ,.asa+ente.e
in(estitiona.e'
O ,iata unica &ara &rontiere interne necesita un ina.t ni(e. de incredere reci,roca si conce,tii .e-is.ati(e
unitare' Orice discordanta se+ni&icati(a &ata de re-u.i.e co+une) intr5un se-+ent a. ,ietei interne) -enerea0a
e&ecte.e ne-ati(e in intre-u. siste+ si a&ectea0a ar+onia acestuia' Totusi) o/iecti(u. a.inierii .a re-u.i.e si
,ractici.e in (i-oare in cadru. #ietei Interne nu e2c.ude o a/ordare se.ecti(a in eta,a) care sa tina sea+a de
,articu.aritati.e s,eci&ice din &iecare tara asociata si sa ,er+ita o +ini+i0are a e&orturi.or ,e care acestea .e &ac
,entru a rea.i0a conco+itent tran0itii dureroase) re&or+e structura.e +u.ti(a.ente si ar+oni0ari institutiona.e de
+are an(er-ura'
I+ediat du,a aderare noi.e tari (or &ace ,arte din ,iata unica interna' #re-atirea ,ietei interne tre/uie sa se
a&.e in centru. strate-iei de ,readerare' Aceasta strate-ie (a a1uta tari.e asociate sa5si asu+e o/.i-atii care
decur- din ca.itati.e de +e+/ru a. Uniunii si sa5si s,oreasca ca,acitatea de a &ace &ata concurentei si &orte.or
,ietei din cadru. -ru,arii' Strate-ia de ,readerare este conce,uta ,e ter+en +ediu) &iind insa co+,.etata cu
+asuri ,e ter+en scurt sau cu a,.ica/i.itate i+ediata' In ca,ito.e.e anterioare a &ost ,e .ar- ,re0entata #iata
Unica Interna) incidente.e acesteia) .ocu. sau in arhitectura inte-rationista' In acest conte2t ne (o+ re&eri .a
#iata Unica ca de0iderat ,entru tari.e ce candidea0a .a aderare'
Le-is.atia cu ,ri(ire .a #iata Unica) .a care tre/uie sa se a.inie0e tari.e asociate in ,ri+a eta,a con&or+
Cartei A./e tre/uie se.ectata ,e ur+atoare.e criterii%
Cartea A./a tre/uie sa se concentre0e asu,ra #ietei Interne si sa nu incerce sa aco,ere tot !acBuis5u.
co+unitar"I
In cadru. do+enii.or se.ectate) .e-is.atia nu tre/uie ,re0entata in /.oc sau su/ &or+a de .ista)
di+,otri(a) (or tre/ui ,use in e(identa +asuri.e ce.e +ai i+,ortante si ce.e care ar tre/ui a,.icate
,rioritarI
Cartea A./a tre/uie sa ser(easca dre,t docu+ent de re&erinta ,entru tari.e asociate si ,entru ce.e ce se
(or asocia u.terior) reco+andari.e &or+u.ate sunt doar cadru si nu tin sea+a de interese.e unei tari in
+asura +ai +are decat a.e ce.or.a.teI
Cerinte.e de rede&inire .e-is.ati(a tre/uie sa &ie ,re0entate tari.or din centru. si estu. Euro,ei intr5o
+aniera din care sa reiasa c.ar +asuri.e si structuri.e necesare ,entru ca aceste dis,o0itii sa &ie
a,.icate in +od e&ecti('
8unctionarea cu succes a !#ietei Interne" nu se /a0ea0a nu+ai ,e e2istenta unui cadru .e-is.ati( deta.iat si
cu,rin0ator care sa ,er+ita e.i+inarea /ariere.or &or+a.e) si ,resu,une si inde,.inirea unei -a+e de conditii
econo+ice &unda+enta.e) ,rintre care si e2istenta concurentei .i/ere si .oia.e intre a-entii econo+ic' Aceasta
E3
,resu,une introducerea unor re-u.i &or+a.e si trans,arente cu ,ri(ire .a concurenta si ado,tarea unui cadru.
.e-is.ati( co+un care sa -arante0e a,.icarea ,e intre-u. teritoriu a. Uniunii a unor standarde socia.e +ini+a.e si
a unei ,rotectii adec(ate a +ediu.ui a+/iant'
I+,artirea in +asuri a.e ,ri+ei eta,e si +asuri ,entru eta,a a doua) scoate in e(identa ,rioritati.e) asa
cu+ a,ar e.e din insasi .o-ica interna a .e-is.atiei si &urni0ea0a tari.or asociate un -hid ce sta/i.este ordinea in
care ar tre/ui sa se deru.e0e ,ro-ra+e.e .or de a,ro,iere) i+,.e+entare si a,.icare a .e-is.atiei'
In -enera.) +asuri.e ,entru eta,a I au &ost se.ectate ,e /a0a ur+atoare.or criterii%
Masuri care sa ser(easca dre,t cadru -enera. ,entru a.te dis,o0itii +ai deta.iateI
Masuri care sa se re&ere .a ,rinci,ii.e &unda+enta.e sau care sa de&ineasca ,roceduri.e de /a0a care
-u(ernea0a sectoru. res,ecti(I
Masuri re,re0entand conditii ,rea.a/i.e ,entru &unctionarea e&icienta a #ietei Interne in acest sector'
Si-ur ca +asuri.e cerute in +od i+,erios se re&era si .a sectoare in care Co+unitatea nu a ado,tat inca
+asuri) dar a initiat ,rocesu.) sectoare in care +asuri.e au &ost ado,tate de curand) dar nu sunt inca ,use in
a,.icatie' 8a,tu. ca aceste +asuri sunt inca inci,iente sau doar ,ro/a/i.e) nu .e scade i+,ortanta ,entru tari.e
candidate intrucat (or &ace) cu si-uranta) ,arte din !acBuis5u. co+unitar" .a +o+entu. aderarii .or'
In ce ,ri(este sensi/i.u. se-+ent a. co+ertu.ui cu ,roduse te2ti.e Uniunea Euro,eana (a continua sa
re.a2e0e accesu. tari.or ,e ,iata co+unitara a te2ti.e.or) ,er+itand accesu. .i/era.i0at a. ,roduse.or .a care se
re&era re-i+u. de ,rotectie ,asi(a) e2tins si +odi&icat in acest sens'
e&eritor .a cu+u.u. re-u.i.or de ori-ine) strate-ia (a &i concentrata in directia intaririi e&icacitatii
Acorduri.or Euro,ene) &acand ,osi/i. ca a-entii econo+ici sa (a.ori&ice +ai /ine dis,o0itii.e e2istente in
+aterie de cu+u.' S5a ,re(a0ut initia. ca cu+u.i. dia-ona. e2istent intre ce.e cinci ,ri+e tari sa &ie e2tins .a
o+ania si ;u.-aria' #entru ca ,unerea in a,.icare a acestui siste+ sa &ie ,ro&ita/i.a) tre/uie ca toate tari.e
asociate sa con(ina un sin-ur siste+ si sa a1un-a .a consens reci,roc' Structura (a tre/ui sa &ie &.e2i/i.a si sa
,er+ita a.inierea ra,ida u.terioara a noi.or asociati) state.e /a.tice si S.o(acia'
Totodata) cu+u.u. dia-ona. ar tre/ui sa &ie introdus conco+itent intre tari.e +e+/re a.e UE si ce.e din
AELS) considerate ca un teritoriu unic din ,unct de (edere a. re-u.i.or de ori-ine si tari.e asociate ,e de a.ta
,arte' S5ar crea ast&e. un cu+u. euro,ean in ce ,ri(este re-u.i.e de ori-ine care sa cu,rinda) totusi) ,re(ederi
s,eci&ice in toate acorduri.e ,entru a se e(ita e.udarea siste+u.ui'
Concentrandu5se asu,ra ar+oni0arii re-u.i.or de ori-ine si asu,ra e2tinderii ,osi/i.itati.or de cu+u.) s5ar
intari e&icacitatea acorduri.or euro,ene) ar s,ori accesu. .a ,iete ,entru ,roduse.e ori-inare si s5ar sti+u.a
coo,erarea econo+ica euro,eana'
In ce ,ri(este o serie de restrictii cantitati(e sau &aci.itati sectoria.e de -enu. contin-ente.or tari&are .a
,roduse.e industria.e) te2ti.e si siderur-ice) ,recu+ si .a ,roduse.e a-rico.e ,re.ucrate sau ne,re.ucrate) s5a
sta/i.it a.inierea ca.endare.or ,entru toate tari.e asociate' Toate acorduri.e de asociere (or &i ,er+anent
ada,tate) ,rin .uarea in considerare a e&ecte.or .ar-irii Uniunii Euro,ene) ast&e. incat &.u2uri.e co+ercia.e
traditiona.e sa nu &ie ,ertur/ate' Totodata) se (or rede&ini ,re(ederi.e din acorduri a&.ate .a contin-enta cu
re0u.tate.e undei Uru-ua4'
Criterii.e &o.osite ,entru sta/i.irea succesiunii reco+andate ,entru ar+oni0area .e-is.ati(a) in &iecare
do+eniu a. acesteia) se /a0ea0a ,e o a/ordare coerenta a .e-is.atiei insasi) &ara a se tine cont de costuri.e sau
casti-uri.e in ,.an econo+ic -enerate de acestea' Di+ensiunea econo+ica este un e.e+ent ,e care si5. sta/i.este
&iecare stat asociat cand e.a/orea0a strate-ii nationa.e de ,re-atire a aderarii'
#rioritatea ,e care &iecare tara candidata o (a acorda unor sectoare sau a.tora (a de,inde de situatia
,o.itica si econo+ica a &iecareia dintre e.e) ,osi/i.itati.e de a.e-ere re(enindu5.e acestor tari si +ai ,utin
Uniunii' Intr5un nu+ar .i+itat de do+enii nu este ,osi/i. sa se ,re(ada eta,e distincte) ,entru ca .e-is.atia
res,ecti(a &or+ea0a un tot) iar ado,tarea doar a unei ,arti a acesteia nu ar -enera e&ecte.e scontate'
#rinci,a.a di&icu.tate ,e care o ridica ado,tarea de catre tari.e asociate a .e-is.atiei re&eritoare .a #iata
Unica nu consta in a,ro,rierea te2te.or .or .e-is.ati(e) ci in ada,tarea societatii si a a,arate.or ad+inistrati(e .a
conditii.e necesare /unei &unctionari a acestei .e-is.atii' Este (or/a de un ,roces co+,.e2) care i+,une crearea
sau ado,tarea structuri.or si institutii.or necesare si i+,.ica o +odi&icare uneori radica.a a res,onsa/i.itati.or
atat .a ni(e.u. structuri.or ad+inistrati(e si 1uridice nationa.e) cat si .a ni(e.u. a-enti.or ,ietei' #entru a se
do(edi c.ar ca .e-is.atia este a,.icata corect) (a tre/ui creat un +ecanis+ si o su,rastructura adec(ate ,entru
contro.' ;una &unctionare a acestor structuri ad+inistrati(e) 1uridice) ,u/.ice sau ,ri(ate de,inde se+ni&icati(
de e2istenta unor ,ro-ra+e educationa.e) de &or+are ,entru ,ersona.u. i+,.icat'
E=
Uniunea Euro,eana s5a an-a1at sa a1ute tari.e asociate ,entru a ,une in a,.icare siste+u. .e-is.ati( si
nor+e co+,ati/i.e cu ce.e co+unitare' Aceste e&orturi (or necesita resurse &inanciare si o asistenta tehnica si
1uridica &urni0ata in ,rinci,a. ,rin inter+ediu. ,ro-ra+u.ui #:AE'
Cartea A./a a &ost un -hid i+,ortant in ,re-atirea strate-ii.or nationa.e de ,readerare) ,re(ederi.e sa.e
&iind e2a+inate si re(i0uite ,artia. .a reuniunea Consi.iu.ui Euro,ean din iunie 166= de .a Cannes'
In ,ers,ecti(a (iitoarei aderari) e.a/orarea si ,unerea in a,.icare a unor ,o.itici adec(ate re&eritoare .a
concurenta si .a s,ri1inu. acordat de stat di&erite.or sectoare econo+ice) ca,ata o i+,ortanta deose/ita' In
+a1oritatea acestor tari ,rocesu. de ado,tare a .e-is.atiei care sa -u(erne0e ,o.itica re&eritoare .a concurenta
este destu. de a(ansat' Mai tre/uie &acuti ,asi i+,ortanti ,e ca.ea in(entarierii tuturor &or+e.or de s,ri1in
acordat de stat sectoare.or econo+ice' Totodata se reco+anda insarcinarea unei sin-ure autoritati care sa
ur+areasca si sa contro.e0e toate a1utoare.e acordate de catre stat) autoritatea ast&e. insarcinata sa actione0e in
+od autono+) intr5o +aniera trans,arenta si uni&or+a'
Atunci cand ,ractici.e si ,o.itici.e in do+eniu. concurentei si contro.u.ui s,ri1inu.ui acordat de stat (or &i
a,.icate intr5o +aniera co+,ati/i.a cu dre,tu. co+unitar) o&erind o -arantie su&icienta i+,otri(a ,ractici.or
nere0ona/i.e sau ne.oia.e) Uniunea Euro,eana ar tre/ui sa &ie ,re-atita sa se a/tina de .a uti.i0area
instru+ente.or de ,rotectie co+ercia.a de ace.asi ti, .a ,roduse.e industria.e'
11.!. Principalele masuri ale strategiei de pregatire a aderarii
A) +timularea investitiilor de capital
O crestere econo+ica dina+ica si sustinuta si continuarea re&or+e.or structura.e in tari.e asociate sunt
,reconditii de &ond ,entru reusita ,rocese.or de trans&or+are +acroecono+ica' #e .an-a destu. de reduse.e
acu+u.ari nationa.e de ca,ita.uri este necesar un (o.u+ su/stantia. de in(estitii straine atat in &or+a directa) cat
si a ce.or de ,orto&o.iu' Desi Uniunea Euro,eana a .ansat un ,ro-ra+ de sti+u.are a in(estitori.or euro,eni sa5si
,.ase0e ca,ita.uri.e in Euro,a Centra.a si de Est) totusi se recunoaste tot +ai +u.t ca ,rinci,a.u. e&ort sti+u.ati(
tre/uie sa re(ina tot tari.or asociate'
In con&or+itate cu +oda.itati.e sta/i.ite de catre Consi.iu. !A&aceri -enera.e" din octo+/rie 166=) acest
,ro-ra+ (a i+,.ica o sustinere continua a a-enti.or de ,ro+o(are a in(estitii.or) crearea unui Consi.iu
consu.tati( ,entru a&aceri si o asistenta continua) ,rin inter+ediu. ,ro-ra+u.ui #:AE) in &a(oarea unor
initiati(e cu+ ar &i restructurarea si +oderni0area ca,acitati.or de ,roductie si de0(o.tarea &ir+e.or +ici si
+i1.ocii ca si in directia &inantarii in(estitii.or in do+eniu. in&rastructurii'
e0u.tate.e o/tinute in .i/era.i0area circu.atiei ca,ita.uri.or in interioru. -ru,arii) concreti0ate in
,atrunderea neta de ca,ita.uri si s,orirea nu+aru.ui de an-a1a+ente &inanciare ,e aceste ,iete) au s,orit
increderea necesara ,entru o .i/era.i0are co+,arati(a a ca,ita.uri.or &ata de tari.e terte'
E2,erienta Uniunii tre/uie (a0uta in .u+ina schi+/ari.or care a,ar ,e scena &inanciara internationa.a' In
u.ti+ii ani) circu.atia ca,ita.uri.or s5a dina+i0at) costuri.e tran0actiona.e s5au redus) iar atra-erea in(estitori.or
straini &ace o/iectu. unei concurente internationa.e tot +ai intense'
Tari.e candidate .a aderare (or tre/ui sa5si indre,te atentia s,re crearea conditii.or necesare ,entru
a,.icarea .e-is.atiei ast&e.%
Este esentia.a ,unerea .a ,unct a unui cadru .e-is.ati( c.ar si (ia/i. cu ,ri(ire .a in(estitii.e straine) a2at
in ,rinci,a. ,e -arantarea c.ara a ,rotectiei in(estitiei si ,e de&inirea a.tor ,ara+etrii i+,ortanti ,entru
in(estitoru. strain) cu+ ar &i .e-is.atia &isca.aI
Tre/uie creata o ,iata &inanciara su&icient de e&icace si &unctiona.a) un siste+ /ancar articu.at si
anu+ite ti,uri de ,iete +o/i.iare) ,entru ca &.u2uri.e de ca,ita. sa &ie diri1ate s,re in(estitii ,roducti(eI
Tre/uie sa se de&ineasca un ansa+/.u de instru+ente

de ,o.itica +onetara) care sa ,er+ita contro.area a,aratu.ui +onetar in conditii.e deschiderii ,iete.or de
ca,ita.'
EA
Tinand cont de re.ati(a o+o-enitate a ca,ita.uri.or) de ,uternica .or +o/i.itate si de ,osi/i.itati.e de
su/stituire intre di&erite ti,uri de +iscari de ca,ita.) strate-ia de .i/era.i0are tre/uie sa &ie su&icient de coerenta
si co+,.eta si sa se re&ere nu nu+ai .a re-.e+entarea schi+/u.ui) ci si .a ansa+/.u. re-.e+entari.or care
-u(ernea0a econo+ia +iscari.or de ca,ita.'
#entru tari.e din Centru. si Estu. Euro,ei) un ,ri+ ,as ar &i .i/era.i0area neconditionata a ,.ati.or curente
si a +iscari.or de ca,ita. ,e ter+en +ediu si .un-) adica a ce.or scadente ,este un an' Aceste o,eratiuni ca,ata
o i+,ortanta &unda+enta.a ,entru a.te ti,uri de o,eratiuni si anu+e co+ertu. cu /unuri si ser(icii' Ne,unand
+ari ,ro/.e+e in ce ,ri(este diri1area ,o.itici.or +onetare si a cursuri.or de schi+/) aceste +asuri ,er+it
inte-rarea acestor tari in ,iete.e internationa.e de ca,ita. si atra-erea intrari.or de ca,ita.'
;) Agricultura.
In toate tari.e asociate) in +asura di&erita) sectoru. a-rico. si industrii.e cone2e) au un ro. i+,ortant de
de0(o.tare econo+ica -enera.a' La ni(e. co+unitar) res,onsa/i.itatea ,entru ,unerea in a,.icare a .e-is.atiei
este ,arta1ata intre autoritati.e nationa.e si Co+isia Euro,eana'
Co+isia Euro,eana este res,onsa/i.a ,entru coordonarea -enera.a) contro.) ins,ectie si actiuni.e
.e-is.ati(e necesare ,entru asi-urarea a,.icarii uni&or+e a standarde.or co+unitare' Ea sta/i.este .ista tari.or
care ,ot e2,orta in UE) iar in ca0u. ,roduse.or de ori-ine ani+a.a) .ista unitati.or autori0ate'
State.e +e+/re sunt res,onsa/i.e de (eri&icarea acce,ti/i.itatii i+,orturi.or .a &rontiere) de ins,ectia si
testari.e necesare' Totodata) e.e ras,und de +asura in care sunt res,ectate standarde.e ,re(a0ute de .e-is.atia
euro,eana ,entru co+ertu. intraco+unitar'
In ca0u. tari.or asociate) aceasta dua.itate de res,onsa/i.itati (a intra in &unctiune nu+ai du,a aderare' Ca
atare) ,rinci,a.a conditie ,entru e2tinderea #ietei Unice si asu,ra tari.or asociate) este ca) in co+,.etarea
a,ro,ierii .e-is.atiei sa se cree0e structuri ad+inistrati(e cu or-ani0are si e2,eriente adec(ate) care sa &ie
ca,a/i.e sa ,una in a,.icare) in +od uni&or+ res,onsa/i.itati.e statu.ui'
Chiar daca in anu+ite do+enii) tari.e est5euro,ene si5au ar+oni0at siste+e.e de autori0are .a ce.e
co+unitare si in anu+ite sectoare e2ista acorduri de echi(a.enta de1a o,erationa.e) re0u.ta ca +ai sunt +u.te de
&acut in acest sens si ca este necesara asistenta &inanciara si tehnica din ,artea Uniunii Euro,ene'
Tot ,achetu. de re-.e+entari co+unitare) cu,rinse in ceea ce se nu+este #o.itica A-rico.a Co+unitara are
sa sco, ,rinci,a. ,ro+o(area ,roductiei de a.i+ente de ca.itate' Cu ,ri(ire .a TECE) este &oarte ,osi/i. ca
a,.icarea acestor sche+e sa &ie ,recedata de o .un-a ,erioada ,re-atitoare si de ada,tare .a ,rinci,ii.e de /a0a
a.e #AC' Le-at de in&a,tuirea acestei a1ustari) Co+unitatea (a ,utea ,ro,une un ,ro-ra+ cu o/iecti(e -enera.e
si cu o serie de ,uncte de inde,.init' Aceste o/iecti(e (or inc.ude in ,ri+u. rand) i+/unatatirea ,roductiei) a
conditii.or de ,re.ucrare si a ce.or de co+ercia.i0are' #e .an-a in(estitii.e ,entru +oderni0are) acest ,ro-ra+ (a
+arca e&orturi.e +a1ore in do+eniu. ,re-atirii ,ro&esiona.e si ada,tarii or-ani0ationa.e co+ercia.e e2istente si a
structuri.or ad+inistrati(e sa sarcini.e +ana-e+entu.ui ,ietei) contro.u.ui de ca.itate) +onitori0arii ,ietei si a
distri/utiei'
O/iecti(e.e (or tre/ui sa inc.uda%
+asuri necesare ,entru a se recur-e .a &or+are .i/era a ,returi.or si o e(identa ri-uroasa a acestoraI
de0(o.tarea or-ani0atii.or ,roducatori.orI
introducerea tre,tata) conco+itent cu ,ro-rese.e in ce.e.a.te do+enii) a standarde.or de ca.itate si a re-u.i.or
cu ,ri(ire .a +arcare si etichetare) si+i.are cu ce.e din Co+unitateI
acordarea de asistenta tari.or interesate) in sco,u. i+/unatatirii ,er&or+ante.or tehnice a-rico.e) ,rin ser(icii
de consu.tanta ,entru &er+ieri) i+,.icarea institute.or de cercetari si ,ro-ra+e.or ,entru a1ustare structura.a'
#ro/.e+atica a.inierii .a cerinte.e ,iete.or a-rico.e este co+,.e2ata de +area (arietate de ,roduse
i+,.icate) nu+aru. i+,resionant de nor+e tehnice) sanitare si &ito5sanitare ce tre/uiesc ar+oni0ate' Totodata) .a
e&ectuarea ana.i0e.or tre/uie sa se ,orneasca de .a ni(e.u. ,returi.or in Uniunea Euro,ean si in tari.e asociate)
di&erente.e constatate ser(ind ,entru a e(a.ua corect a1ustari.e .a &rontiera ,ana .a aderare si restituiri.e si
co+,.etari.e de ri-oare du,a aceasta'
C) )ibera circulatie si securitatea produselor industriale
Instru+ente.e care -arantea0a .i/era circu.atie a ,roduse.or ,e teritoriu. UE sunt% ,rinci,iu. recunoasterii
reci,roce a ,roduse.or .e-a. co+ercia.i0ate) ar+oni0area tehnica a .e-is.atiei si a +ecanis+e.or de ,re(enire a
crearii unor noi /ariere ,entru co+ert'
Ar+oni0area tehnica (a a(ea +enirea sa e.i+ine /ariere.e .e-is.ati(e deri(ate din co+ert ,rin
con(er-enta .e-is.atii.or tehnice nationa.e) +enite sa asi-ure rea.i0area unor de0iderate din do+eniu. sanatatii
,u/.ice) securitatii tehnice si ,rotectiei +ediu.ui'
E7
E.a/orarea .e-is.atiei co+unitare ,ri(ind ar+oni0area tehnica a ur+at doua teorii ,rinci,a.e% !Noua
a/ordare" si !a/ordarea sectoria.a" si a ur+arit ,re(enirea esca.adarii /ariere.or tehnice in sco,u. -arantarii ca
#iata Interna (a o,era in +od corect) ,er+itand ,arti.or interesate sa concure0e si sa so.utione0e o,erati(
di&unctiona.itati.e ce a,ar' Mecanis+u. ,re(ede o noti&icare o,erati(a si ,rea.a/i.a a +asuri.or ,reconi0ate) o
or-ani0are ad+inistrati(a unitara) o interde,endenta si un ,roces de su,ra(e-here a ,rocedurii'
In ce ,ri(este tari.e candidate .a aderare) a.inierea .a directi(e.e co+unitare nu (a ,resu,une a,.icarea
stricta a acestora) ci crearea in aceste tari a unui siste+ ase+anator cu ce. co+unitar ,entru schi+/u. reci,roc
de in&or+atii' Se (a ,utea se+na un acord intre aceste tari si or-ane.e co+unitare) ,rin care &iecare ,arte sa ai/a
acces .a in&or+atii cu ,ri(ire .a re-.e+entari.e tehnice re&eritoare .a ,roduse' De0ideratu. este rea.i0area
trans,arentei si ,re(enirea a,aritiei de noi o/staco.e in ca.ea co+ertu.ui dintre ,arti'
De +entionat ca standardi0area constituie o .e-atura intre autoritatea care re-.e+entea0a in +aterie)
,roducator si ,iata euro,eana si este caracteristica +ediu.ui econo+ic si tehnic a. Uniunii Euro,ene' In ,ri+a
eta,a a inte-rarii) succesu. (a de,inde de e&orturi.e TECE de a5si a.inia siste+u. de standardi0are .a ce. a. UE si
de -arantare a ,unerii in ,ractica a acestora'
ea.i0area co+,.eta a o/iecti(u.ui acestei a/ordari ,oate &i di&ici.a in ca0u. in care or-ane.e de
standardi0are ra+an in continuare in aceste tari un instru+ent -u(erna+enta.' O ase+enea situatie nu5i
co+,ati/i.a cu ideea rea.i0arii consensu.ui intre toate tari.e (or-anu. de re-.e+entare) ,roducator si uti.i0ator) si
nici cu caracteru. (o.untar a. res,ectarii standarde.or' Schi+/area atitudinii nu se ,oate rea.i0a ra,id si acte.e
.e-is.ati(e sau a.te acte -u(erna+enta.e nu sunt sin-ure.e e.e+ente care contri/uie .a acest ,roces' Ca o ,ri+a
+asura) (a &i necesara asi-urarea ca) or-ane.e de standardi0are dis,un de o +ini+a autono+ie) de inde,endenta
&ata de -u(ern si ca e.e ,ot cu,rinde re,re0entanti ai sectoare.or industria.e si a a.tor -ru,uri de interese'
O a doua &a0a (a a(ea o/iecti( ,re.uarea co+,.eta a tuturor standarde.or euro,ene ca standarde nationa.e
a caror res,ectare este &acu.tati(a ((o.untara)' In aceasta eta,a) (a &i necesara ca) or-ane.e nationa.e de
standardi0are sa ,artici,e ,.enar .a .ucrari.e or-ane.or euro,ene de standarde si sa ,reia toate o/.i-atii.e ,e care
.e au +e+/rii acestor or-ane'
Un ,as i+,ortant in aceasta directie re(ine ,rocesu.ui de su,ra(e-here a ,ietei'
Directi(e.e UE ,ri(ind ar+oni0area tehnica iau .ocu. re-.e+entari.or nationa.e si ,ro+o(ea0a un ni(e.
ina.t de ,rote1are a interese.or ,u/.ice' Aceste directi(e ,rescriu caracteristici.e care tre/uie res,ectate de catre
,roduse ,entru a &i ad+ise ,e ,iata si a ,utea circu.a .i/er' E.e se &unda+entea0a ,e +asuri.e intre,rinse de
state.e +e+/re ,entru a a(ea -arantia ca au acces ,e ,iata nu+ai ace.e ,roduse care sunt con&or+e cerinte.or
de ca.itate'
Di&icu.tati.e ce (or tre/ui de,asite de catre TECE in cursu. ,rocesu.ui de ado,tare a re-.e+entari.or si
siste+e.or .or de e(a.uare a con&or+itatii se re&era .a%
necesitatea ca autoritati.e sa renunte .a ,ractici.e de a se i+,.ica in contro.u. ace.or caracteristici a.e
ca.itatii ,roduse.or care tin de do+eniu. co+ertu.ui .i/erI
centra.i0area e2cesi(a a acti(itati.or e2istente in do+eniu. e(a.uari.or de con&or+itateI
insu&icienta si caracteru. ,eri+at a. +i1.oace.or de testare si de +etro.o-ieI
.i,sa i+,.icarii in acti(itati.e internationa.e de e(a.uare a con&or+itatiiI
necesitatea de0(o.tarii unei conce,tii in care or-ane.e de e(a.uare a con&or+itatii sa se identi&ice ca
&iind in s.u1/a industriei ,entru so.utionarea ,ro/.e+e.or acesteia'
Toate aceste cerinte tehnice) ad+inistrati(e si institutiona.e di&era in &unctie de sectoare.e (i0ate)
di(ersitatea ,roduse.or si se (or ,une in ,ractica o ,arte in ,erioade.e de asociere) iar cea +ai +are ,arte du,a
aderare'
D) Concurenta.
#o.itica ,ri(ind concurenta este unu. dintre e.e+ente.e de &ond) ,i(ot ,rinci,a. a. crearii #ietei Unice
Interne' 8ara instituirea unui siste+ care sa -arante0e o co+,etitie ,e ,iata nedistorsionata) ,iata interna nu (a
,utea &i &unctiona.a' De aceea) e.a/orarea unei ,o.itici ar+onioase ,ri(ind concurenta si a,.icarea e&ecti(a a
acesteia (a &i o ,reconditie de &ond ,entru .ar-irea ,ietei unice si in &ina. ,entru aderarea .a Uniune'
In do+eniu. co+ercia. ) cresterea .i/ertatii de actiune ,rin des&iintarea /ariere.or &or+a.e sau in&or+a.e)
nu i+,.ica doar dere-.e+entari' Concurenta .oia.a) care duce .a o a.ocare o,ti+a a resurse.or) nu este starea de
echi.i/ru a unei ,iete nere-.e+entate' Ca atare) de aici decur-e i+,ortanta unei re-.e+entari adec(ate in
do+eniu. co+,orta+entu.ui societati.or co+ercia.e si a statutu.ui ca a-ent econo+ic' Core.atia intre
.i/era.i0area co+ercia.a si conso.idarea concurentei este .a &e. de i+,ortanta ca si e&orturi.e intre,rinse in
(ederea coo,erarii .a ni(e. interstata. a. autoritati.or in do+eniu. concurentei'
EE
8iecare tara candidata in +od indi(idua. se (a ,utea ,re-ati cu succes ,entru a,.icarea ,o.iticii ,ri(ind
concurenta) ,rin ar+oni0area .e-is.atiei) a structurii institutiona.e si ,unerea in a,.icare intr5un rit+ acce.erat a
o/.i-atii.or cu,rinse in Acorduri.or Euro,ene'
Cand /ariere.e co+ercia.e isi atenuea0a e&ectu. sau sunt in.aturate) creste tentatia societati.or co+ercia.e
de a se asocia ,entru a do+ina ,iata sau ,entru a contro.a concurenta ,rin +i1.oace ,ri(ate sau ,entru a a/u0a
de ,o0itia .or do+inanta' Si-ur ca in ca0u. tari.or est5euro,ene este o a.ta situatie) si anu+e cea a +ono,o.u.ui
,ietei inca detinut de +ari.e ca,acitati ,roducatoare ce (a tre/ui re.a2at'
Si-ur ca) +area ,iata unica interna +odi&ica +ediu. concurentia. si deter+ina une.e co+,anii) ca ,rin
a.iante strate-ice su/ &or+a de achi0itii sau &u0iuni sa incerce sa5si +a2i+i0e0e casti-uri.e' Desi un ase+enea
co+,orta+ent este o strate-ie de a&acere acce,tata) tre/uie creat c.i+atu. care sa ,er+ita un contro. a. acestor
strate-ii co+ercia.e de internationa.i0are ,entru a nu -enera a/u0 de ,o0itie) insusire de casti-uri necu(enite si
scaderea /unastarii -enera.e'
O a.ta +asura ce ,oate a&ecta .i/era concurenta) este ,racticarea su/(entii.or de .a /u-etu. statu.ui ,entru
di&erite sectoare econo+ice' Atunci cand su/(entii.e) directe sau indirecte sunt acordate in sco,u. ,ro+o(arii
unor interese -enera.e (cercetarea) de0(o.tarea) ,rotectia +ediu.ui sau asi-urarea coe0iunii re-iona.e) e.e sunt
,er+ise' Ce.e.a.te &or+e de su/(entionare care distorsionea0a concurenta tre/uie contro.ate de state'
In ace.asi conte2t se inscrie si e2istenta +ono,o.uri.or de stat cu caracter co+ercia.) a intre,rinderi.or
,u/.ice si a ce.or cu dre,turi s,ecia.e si e2c.usi(e care constituie a+enintari ,entru .i/era concurenta in +asura
in care se inter&erea0a cu acti(itati.e s,eci&ice o,eratori.or econo+ic indi(idua.i'
Este i+,ortant ca econo+ii.e TECE sa incea,a sa &unctione0e intr5un cadru .e-a. ,er+isi( ,entru a e(ita
e(o.utia ,ietei in directii contrare interese.or ,ro,rii a.e acestor tari ,rin -enerarea +ono,o.uri.or si a
structuri.or de ,iata ine&iciente' O concurenta acti(a (a sti+u.a ,rocesu. de tran0itie ,rin crearea unor structuri
econo+ice sanatoase si ,rin ,re(enirea ,ro&ituri.or anor+a.e' De ase+enea) e2ista rationa+ente &inanciare
,entru tinerea su/ contro. strict a su/(entii.or de stat'
Din aceste considerente) este esentia. ca ,rocesu. de a,ro,riere .e-is.ati(a) .ansat ,rin Acorduri.e de
Asociere sa &ie continuat in toate se-+ente.e ,o.iticii ,ri(ind concurenta' In conte2tu. Acorduri.or Euro,ene nu
este o/.i-atorie ado,tarea tuturor deta.ii.or !acBuis5u.ui co+unitar" in do+eniu) tari.e candidate .i+itandu5se .a
a ,re.ua ,rinci,ii.e intr5un cadru structura. ,ro,riu' 8iecare tara (a ,utea decide ca anu+ite &or+e de acte
.e-is.ati(e sau .inii directoare sunt ce.e +ai adec(ate situatiei .or ,articu.are si ca o anu+ita structura de contro.
si de a,.icare ras,unde ce. +ai /ine sco,u.ui ur+arit'
#ractica insa nu tre/uie sa se .i+ite0e .a ado,tarea .e-i.or si re-.e+entari.or sau a cadru.ui institutiona.'
E&orturi.e (or tre/ui continuate in directia -arantarii a,.icarii ,o.iticii !,u/.icarii continutu.ui acesteia si
o/tinerii acce,tu.ui a-enti.or econo+ici (i0ati" (autoritati) societati co+ercia.e) consu+atori)'
Le-is.atia nu este necesar doar sa e2iste) ci tre/uie in ,ri+u. rand a,.icata si res,ectata' Acest rationa+ent
tre/uie sa &ie trans,us ,entru o ,iata de +ari di+ensiuni) ce se (a crea intre Uniunea Euro,eana si TECE'
Deoarece toate ,re(ederi.e de contro. si de a,.icare a concurentei sunt ,re(a0ute in Acorduri.e de Asociere) (a
&i necesara +odi&icarea unor ,roceduri) iar anu+ite sarcini ce re(in tari.or asociate (or &i ,re.uate de catre
Co+isia E2ecuti(a in ,ers,ecti(a aderarii'
#entru acti(itati.e ce (or &i de co+,etenta Co+isiei) TECE ,ot o,ta ,entru crearea unor structuri ad5hoc
+ai ,utin ri-ide si asocierea (o.untara a Co+isiei .a ado,tarea deci0ii.or in cursu. tran0itiei catre o ,iata .ar-ita'
Crearea #ietei Interne (a s,ori necesitatea e2,.icarii re-u.i.or concurentei tuturor ,artici,anti.or .a actu.
co+ercia. ,entru a inte.e-e conce,tu. de .i/ertate econo+ica re-.e+entata'
#rinci,iu. &unda+enta. a. siste+u.ui co+unitar este inter0icerea su/(entii.or de stat care distorsionea0a
sau sunt de natura sa distorsione0e concurenta) &a(ori0and anu+iti a-enti econo+ici sau ,roductia anu+itor
/unuri' #entru &a0a a,ro,ierii .e-is.ati(e) e2,erienta UE are doar o re.e(anta indirecta' Tinand cont de
o/.i-atii.e asu+ate ,rin Acorduri.e Euro,ene) TECE (or tre/ui sa ado,te un siste+ si+i.ar cu ce. co+unitar si
sa cree0e autoritati nationa.e in0estrate cu &orta de contro.' Acest .ucru (a &i de &o.os ,entru crearea unui siste+
institutiona. care (a &aci.ita inde,.inirea o/.i-atii.or ce decur- din ca.itatea (iitoare de +e+/ru a. UE' Ace.asi
,roces de ar+oni0are .e-is.ati(a cu a1utor &inanciar si tehnic co+unitar (a &i ur+at si in ce ,ri(este
re-.e+entarea &urni0ori.or) a acorduri.or restricti(e si a/u0uri.or de ,o0itie do+inanta) +ono,o.uri.or de stat si
&ir+e.or ,u/.ice'
E) Acizitiile publice
Unu. dintre ,rinci,ii.e &unda+enta.e a.e #ietei Unice este crearea de sanse ,ro,ice ,entru toate &ir+e.e de
a casti-a contracte ,u/.ice' In ceea ce ,ri(este contracte.e ,u/.ice &ie ca este (or/a de .ucrari) ser(icii sau
,roduse) sunt in 1oc interese econo+ice considera/i.e'
E6
Institutii.e co+unitare au o,tat ,entru o rea.a concurenta in acest do+eniu) in sco,u. asi-urarii cresterii
econo+ice co+unitare' Este in interesu. tuturor &actori.or i+,.icati in econo+ie sa e2iste o concurenta deschisa
si .oia.a in ce ,ri(este achi0itii.e ,u/.ice' Ast&e. achi0itionarea ,e /a0a concurentia.a de autoritati.e
-u(erna+enta.e ,osi/i.itatea sa &o.oseasca +ai e&icient &onduri.e ,u/.ice o&era industriei o,ortunitati
co+ercia.e si con&era consu+atori.or certitudinea ca &onduri.e trans&erate catre or-ane.e ,u/.ice sunt &o.osite
e&icient in ser(icii.e ,restate) sunt de ni(e. ca.itati( si ridicat'
Deschiderea achi0itii.or ,u/.ice in do+eniu. concurentei .a scara co+unitara i+,une e2istenta unor
-arantii de trans,arenta si nediscri+inare' #entru ca aceste -arantii sa de(ina e&ecti(e) &ir+e.e tre/uie sa o/tina
,roceduri de re(i0uire sau co+,ensare in ca0u. inca.carii dre,tu.ui co+unitar'
In sco,u. deter+inarii conditii.or ce tre/uie inde,.inite inainte de a.inierea tari.or centra. si est5euro,ene
.a Uniunea Euro,eana in ,ri(inta achi0itii.or ,u/.ice tre/uie +entionate une.e as,ecte de&initorii ,entru
rea.itati.e co+unitare'
Conte2tu. UE este a. unei econo+ii de ,iata in care se ,ot de0(o.ta initiati(a ,ri(ata si +ecanis+e.e de
&or+are a ,returi.or' In interioru. acestui +ecanis+ econo+ic &unctionea0a instru+ente .e-a.e) +enite sa
asi-ure .i/era +iscare a /unuri.or si ser(icii.or) ,ara.e. cu trans,arenta si concurenta ,e ,iete.e ,u/.ice'
In consecinta) ado,tarea in tari.e est5euro,ene a unei .e-is.atii destinate sa ,una achi0itii.e ,u/.ice ,e /a0e
concurentia.e ,resu,une e2istenta unui cadru .e-is.ati( ce creea0a conditii.e necesare ,entru .i/era +iscare a
+ar&uri.or intre o,eratorii econo+ici'
Totodata) ,ara.e. cu ado,tarea .e-is.atii.or cu ,ri(ire .a achi0itii.e ,u/.ice tre/uie acordata atentie
structuri.or ce au res,onsa/i.itatea in do+enii.e res,ecti(e' De aceea) entitati.e ce ad1udeca contracte ,e /a0a de
.icitatie ,u/.ica tre/uie de&inite in +od ,recis'
Ca si in ca0u. a.tor tari care au aderat .a UE) si tari.e din centru. si estu. Euro,ei .e tre/uie o ,erioada de
tran0itie ,entru a se ada,ta .a noi.e re-u.i euro,ene) ,entru a se ada,ta tre,tat .a e2i-ente.e co+unitare' 8actorii
de deci0ie cu res,onsa/i.itati in do+eniu. achi0itii.or (or tre/ui sa se &a+i.iari0e0e cu re-u.i.e noi de ad1udecare
de contracte) iar &ir+e.e (or tre/uie constienti0ate asu,ra sanse.or de a casti-a contracte de (a.ori +ari'
#e .an-a caracteru. sau -radua.) a/ordarea (a tre/ui sa &ie si di&erentia.a) chiar daca toate tari.e candidate
.a aderare au ,us in a,.icare) sau sunt ,e ca.e sa o &aca) .e-i re&eritoare .a achi0itii.e ,u/.ice) anu+ite di&erente
(or tre/ui .uate in considerare' Aceste di&erente se a&.a in insusi continutu. .e-is.atii.or ado,tate) dar si in
situatia econo+ica -enera.a si 1uridica institutiona.a din &iecare din tari.e in cau0a'
#ana in ,re0ent) tari.e centra. si est5euro,ene au ado,tat .e-is.atia cu ,ri(ire .a achi0itii.e ,u/.ice in -rade
di&erite de deta.iere) /a0ata in ,rinci,a. ,e +ode.u. codu.ui de achi0itii e.a/orat de UNCITAL) ,recu+ si ,e
une.e directi(e a.e Co+unitatii re&eritoare .a acest do+eniu'
De aceea) intr5o ,ri+a eta,a (a tre/ui ,urces .a ana.i0area ,roiecte.or de .e-i si a .e-i.or e2istente in
(ederea identi&icarii% ,re0entei trasaturi.or esentia.e ,e care se /a0ea0a !acBuis co++unautarie") a trasaturi.or
esentia.e ce nu au &ost inc.use si a inco+,ati/i.itatii cu e2,erienta co+unitara'
A doua eta,a se (a orienta s,re i+,.e+entarea in aceste tari a intre-u.ui !acBuis" co+unitar in do+eniu)
intr5o a/ordare ,ro-resi(a'
8) +erviciile financiare
Crearea unui e.e+ent &inanciar de0(o.tat si &unctiona. constituie o conditie esentia.a a trecerii reusite de .a
econo+ia centra.i0ata .a o econo+ie de ,iata' Sectoru. &inanciar este un e.e+ent esentia. a. ,er&or+antei
econo+ice) deoarece 1oaca ro.u. de re-u.ator econo+ic) de redistri/uitor a. &actori.or de ,roductie) ,rin
inter+ediu. sau econo+ii.e ,ri(ate si ca,ita.uri.e dis,oni/i.e sunt orientate s,re in(estire' De aceea) o econo+ie
de ,iata nu ,oate &unctiona &ara un siste+ &inanciar de0(o.tat si co+,etiti('
Intrucat un siste+ &inanciar articu.at ce creea0a in ti+,) ordinea in care di&erite.e e.e+ente (or &i s.e&uite)
de,inde de ti,u. de siste+ &inanciar a.es) si de credi/i.itatea acestuia in randu. uti.i0atori.or' Coordonarea
euro,eana in sectoru. &inanciar a a(ut ca te. crearea unei #iete Unice a ser(icii.or &inanciare de1a e2istente)
o/iecti(u. centra. &iind conso.idarea acestor si +ai a.es coordonarea e2i-enti.or +ini+e) a,.ica/i.e di&erite.or
ti,uri de institutii ,entru a crea un cadru uni&or+ si conditii +ai echita/i.e ,entru instaurarea contro.u.ui de
catre tari.e de ori-ine'
Ce.e trei e.e+ente necesare ,entru a crea un sector &inanciar &unctiona. sunt%
a) un ,ersona. cu o ,re-atire adec(ataI
/) o .e-is.atie ,otri(itaI
c) or-anis+e de su,ra(e-here e&icace care sa su,er(i0e0e res,ectarea de catre institutii.e &inanciare a
.e-i.or si re-u.a+ente.or care -u(ernea0a acti(itatea'
60
Este i+,ortant ca atunci cand se redactea0a .e-is.atia a,.ica/i.a in sectoru. &inanciar sa se tina cont de
ade(aratu. ni(e. de cunostinte din do+eniu) e.i+inandu5se ,osi/i.itatea de,asirii co+,etente.or) TECE tre/uie
sa se &a+i.iari0e0e cu toate directi(e.e dintr5un sector si sa ,una in a,.icare in ,ri+a eta,a) anu+ite e.e+ente
care ar ,utea &i +entionate ,rintre +asuri.e eta,e.or u.terioare' Crearea unui sector /ancar e&icient) in care
econo+ii.e sunt trans&or+ate in credite ,entru industrie) in conditii.e ,ietei ca,ata o i+,ortanta esentia.a' Este
necesar sa se cree0e un siste+ &.e2i/i. de ,.ati) si o ,iata de ca,ita. care sa contri/uie .a atri/uirea de ca,ita.uri
catre econo+ia rea.a ,rin inter+ediu. /urse.or de (a.ori) &onduri.or +utua.e sau a.tor institutii'
#rintre conditii.e care tre/uie inde,.inite ,entru ca sectoru. &inanciar sa ,oata &unctiona) &i-urea0a crearea
unui siste+ de co+,ensare e&icace in (ederea re-.arii tran0actii.or intre di(erse.e institutii &inanciare'
Co+unitatea reco+anda TECE sa cree0e standarde.e cores,un0atoare i+,otri(a s,a.arii /ani.or) cat +ai
curand ,osi/i.) ,entru a se e(ita ca sectoare.e .or &inanciare sa &ie &o.osite ca de/usee ,entru /anii ,rodusi in
acti(itati i.e-a.e' In a/senta unor ast&e. de +asuri) increderea o,eratori.or in siste+u. &inanciar a. acestor tari ar
,utea &i ,usa su/ se+nu. intre/arii'
In Acorduri.e Euro,ene) s5a con(enit ca societati.e &inanciare co+unitare (or ,utea sa se sta/i.easca in
TECE ce. tar0iu ,ana .a &ine.e ,erioadei de tran0itie' Co+unitatea reco+anda acestor tari sa ,er+ita ca
sta/i.irea acestor institutii sa ai/a .oc cat +ai curand ,osi/i.) ,entru ca e.e ar a(ea de casti-at din e2,erienta
acestor institutii'
In eta,a ,re-atirii aderarii (or tre/ui intre,rinse +asuri ,entru re-.e+entarea ,ietei (a.ori.or +o/i.iare)
,ietei asi-urari.or) a institutii.or de credit etc'
H) Proprietatea intelectuala industriala si comerciala.
#rotectia adec(ata si e&ecti(a a ,ro,rietatii inte.ectua.e este esentia.a ,entru ,unerea in (a.oare a idei.or si
creati(itatii u+ane' #ro,rietatea inte.ectua.a ,er+ite rea.i0area unui echi.i/ru satis&acator intre e&ortu. de
&a(ori0are a creati(itatii si ace.a de a &ace ca societatea sa ,oata /ene&icia cat +ai +u.t de acesta'
In ra,ort cu a.te do+enii) in +o+entu. in care Co+unitatea se an-a1a sa cree0e #iata Interna) ea a tre/uit
sa tina sea+a de ar+oni0area .e-is.ati(a ,ree2istenta .a ni(e.u. OM#I (Or-ani0atia Mondia.a a #ro,rietatii
Inte.ectua.e)'
Acordu. cu ,ri(ire .a as,ecte.e co+ercia.e a.e dre,tu.ui de ,ro,rietate inte.ectua.a ne-ociat .a unda
Uru-ua4) isi (a ,une a+,renta asu,ra ni(e.u.ui de ar+oni0are a .e-is.atii.or state.or +e+/re a.e OMC si (a
&aci.ita aderarea tari.or est5euro,ene .a UE' Do+eniu. ,ro,rietatii inte.ectua.e ,re0inta ,articu.aritatea ca
aco,era di&erite dre,turi care &ac o/iectu. unei ar+oni0ari ,ro-resi(e a. carei o/iecti( &ina. este asi-urarea atat a
unui ina.t ni(e. de ,rotectie) cat si a unui -rad de ar+oni0are care sa asi-ure .i/era circu.atiei a +ar&uri.or si
ser(icii.or'
#entru tari.e din Euro,a Centra.a si de Est) ,ri+a eta,a in a,ro,ierea .e-is.atii.or consta in a.inierea
.e-is.atiei .or .a anu+ite nor+e co+unitare in (i-oare +ai a.es in do+eniu. +asuri.or co+ercia.e si in ce. a.
dre,turi.or de autor si a. dre,turi.or cone2e'
e-.e+entari.e ,ri(ind +arci.e co+ercia.e sunt i+,ortante ,rin aceea ca au un tri,.u o/iecti(% ,rotectia
+arci.or co+ercia.e) .i/era circu.atie a ,roduse.or de +arca si ,rotectia consu+atori.or care achi0itionea0a
,roduse de +arca'
Co+isia esti+ea0a ca) tinand cont de conte2tu. 1uridic -enera. a. ,ro,rietatii inte.ectua.e si de ,ro-resu.
de1a rea.i0at de catre TECE in directia +oderni0arii .e-is.atii.or .or) se ,oate ,re(edea o a,ro,iere a .e-is.atii.or
in ra,ort cu ansa+/.u. acestor +asuri co+unitare'
Cea +ai i+,ortanta +asura de(ine .u,ta i+,otri(a contra&acerii si ,irateriei' In ,.us) o serie de ,ro,uneri
de acte care tin de ,ro,rietatea inte.ectua.a sunt ,re0entate .a institutii.e co+unitare' Aceste ,ro,uneri au &acut)
de o/icei) o/iecti(u. unei in&or+ari a re,re0entati.or TECE) ,rin inter+ediu. #ro-ra+e.or I## (e-iona.
Industria. #ro,ert4 #ro-ra++e)) si au a(ut discutii in&or+ati(e asu,ra unor as,ecte sensi/i.e a.e acestor
,ro,uneri'
:) %axe vamale si alte impozite indirecte
Actiuni.e de a,ro,iere a .e-is.atii.or (a+a.e a.e tari.or din Euro,a Centra.a si de Est sunt ur+arite cu
atentie .a reuniuni.e su/co+itete.or de coo,erare (a+a.e create con&or+ Acorduri.or Interi+are si Euro,ene)
ast&e. incat sa se ,una in e(identa do+enii.e care necesita o asistenta tehnica ,rioritara ,rin inter+ediu.
,ro-ra+u.ui #:AE'
#rinci,a.a ,rioritate in ,unerea in a,.icare a unei strate-ii de uni&or+i0are a re-u.i.or de ori-ine
,re&erentia.e in Euro,a decur-e din nu+aru. +are de acorduri /i.atera.e si ,.uri.atera.e .a care sunt se+natari
tari.e euro,ene' Mai +u.t) e2ista deose/ire de ,areri cu ,ri(ire .a conce,tia de inte-rare co+ercia.a euro,eana'
61
#osi/i.itatea de a o/tine +a2i+u+ de a(anta1e din siste+u. de tran0it co+un (a de,inde de crearea unor
or-ani0atii (a+a.e ,er&or+ante) ca,a/i.e sa -estione0e e&icient ,roceduri.e ad+inistrati(e cores,un0atoare'
Aderarea .a Con(entia ,ri(ind Tran0itu. co+un necesita ado,tarea No+enc.atoru.ui Co+/inat a. Co+unitatii si
a Docu+entu.ui Ad+inistrati( Unic (DAC) si crearea unui siste+ credi/i. de -arantii in do+eniu' In aceasta
,ri(inta) incetinirea cu care se o&era ser(icii de catre sectoru. &inanciar si /ancar cu ,ri(ire .a -arantii.e de
e2,ort si i+,ort) /.ochea0a ,ractic orice e(o.utie in do+eniu' Une.e ,ro-rese au &ost intar0iate ca ur+are a
a/sentei unei .e-is.atii su&iciente in TECE cu ,ri(ire .a ,rotectia date.or'
#entru a se asi-ura a,.icarea corecta a .e-is.atiei si o &unctionare ,er&or+anta a ser(icii.or (a+a.e) ar
tre/ui sa se acorde o atentie s,ecia.a i+/unatatirii ca.itatii ,ersona.u.ui ad+inistratii.or (a+a.e) ,rin ,ro-ra+e
de &or+are si reconsiderare a statutu.ui &unctionari.or (a+a.i in ad+inistratii.e ,u/.ice'
In aceasta ,ri(inta si in cadru. initiati(e.or .uate ,entru deschiderea ,ro-ra+e.or co+unitare catre tari.e
Euro,ei Centra.e si de Est) Co+unitatea (a sustine un ,ro-ra+ de &or+are ,re.i+inar aderarii) adresat
&unctionari.or (a+a.i) conce,ut du,a +ode.u. Matthaeus a. Co+unitatii si care ,re(ede schi+/u. de &unctionari
intre ad+inistratii.e (a+a.e din tari.e est5euro,ene si din state.e +e+/re sau or-ani0area de se+inarii co+une'
A,ro,ierea .e-is.atii.or in acest do+eniu ,resu,une e2istenta unor .e-is.atii nationa.e co+,ati/i.e cu cea
a Uniunii) adica siste+ de re-.e+entari ar+oni0at cu Codu. Va+a. Co+unitar si cu re-.e+entari.e sa.e
co+,.e+entare' Aceasta este o conditie esentia.a ,entru &aci.itarea co+ertu.ui .i/er si ,entru ,re-atirea aderarii'
Ado,tarea inte-ra.a a Codu.ui Va+a. Co+unitar si a re-.e+entari.or co+,.e+entare este ,re(a0uta du,a
aderare'
O inte-rare econo+ica ,ro-resi(a intre Uniune si tari.e asociate) ,re+er-atoare aderarii ,oate a1uta aceste
tari sa5si asu+e o/.i-atii econo+ice si sa5si uni&or+i0e0e re-u.i.e de ori-ine ,entru a se e2,.oata ,e de,.in
,osi/i.itati.e o&erite de Acorduri.e Euro,ene si a se o,ti+i0a inte-rarea industria.a si co+ercia.a intre ,arteneri'
#entru a se &aci.ita circu.atia +ar&uri.or) tari.e din Euro,a Centra.a si de Est au &ost in(itate sa adere .a
Con(entii.e CE $ AELS ,ri(ind tran0itu. co+un si Docu+entu. Ad+inistrati( Unic' Ince,and cu 166*) un -ru,
de e2,erti asista Un-aria) #o.onia) e,u/.ica Ceha si e,u/.ica S.o(aca) ,entru a .e a1uta ca cree0e conditii.e
tehnice necesare aderarii) iar din 166= aceeasi ,rocedura s5a a,.icat ,entru o+ania) ;u.-aria si ce.e.a.te tari
asociate'
Masuri.e din ,ri+a eta,a (or (i0a asi-urarea conso.idarii ) rationa.i0arii si &aci.itarii +ai accentuate a
.i/eru.ui schi+/) instituit ,rin Acorduri.e Euro,ene' Acest ,roces ,resu,une%
ado,tarea de catre tari.e din Euro,a asariteana a unui ,achet .e-is.ati( (a+a.) co+,ati/i. cu Codu.
Va+a. Co+unitar) a ,re(ederi.or ,ri(ind &unctionarea cores,un0atoare a #ietei Unice InterneI
aderarea .a Con(entii.e ,ri(ind re-i+u. de tran0it co+un si si+,.i&icarea &or+a.itati.or in schi+/uri.e
de +ar&uriI
ado,tarea No+enc.atoru.ui Co+/inat a. Co+unitatiiI
a,.icarea conc.u0ii.or Consi.ii.or Euro,ene de .a Co,enha-a si Essen) re&eritoare .a cu+u.u. re-u.i.or
de ori-ineI
conso.idarea ,re(ederi.or Acorduri.or Euro,ene ,ri(ind asistenta ad+inistrati(a reci,roca'
Intr5o a doua eta,a ) a,ro,ierea se (a re&eri .a +asuri.e .e-is.ati(e ,e care TECE sunt che+ate sa .e
ado,te si sa .e a,.ice ca ur+are a inte-rarii .or co+,.ete in #iata Unica Interna' Aceasta inte-rare) ,ostaderare)
i+,.ica +ai intai a,.icarea inte-ra.a a Codu.ui Va+a. Co+unitar si ado,tarea No+enc.atoru.ui Tari&ar si
statistic si a Tari&u.ui Va+a. Co+un a. Uniunii Euro,ene'
Autoritati.e (a+a.e din TECE (or tre/ui sa5si asu+e toate res,onsa/i.itati.e .e-ate de ,rotectia si
contro.u. .a &rontiere.e e2terne a.e Uniunii' E.e (or tre/ui sa a,.ice si sa res,ecte .a &rontiere.e e2terne a.e UE
cu teritorii.e .or nu nu+ai ,re(ederi.e ,ri(ind i+,o0ite.e indirecte ci si ,o.itici.e co+une ,racticate in do+eniu.
co+ertu.ui) a-ricu.turii) ,recu+ si in a.te ,o.itici care intra in contin-enta cu do+eniu. (a+a.'
#entru a se -aranta /una &unctionare a #ietei Interne) TECE (or tre/ui nu doar sa ado,te !acBuis5u."
co+unitar in do+eniu. (a+a.) ci si sa a,.ice re-u.i.e co+unitare intr5un +od e&ecti() e&icient si o+o-en'
Odata cu aderarea .a UE) autoritati.e (a+a.e a.e TECE (or tre/ui sa adere .a toate initiati(e.e Co+isiei in
directia o/tinerii unui ni(e. ridicat a. ca.itatii controa.e.or si a. re0u.tate.or co+,ati/i.e' De ase+enea) (or
tre/ui ,ro+o(ate ana.i0e.e de risc si tehnice de audit &inanciar) de0(o.tata in&or+ati0area ser(icii.or (a+a.e si
uti.i0ate cat +ai concret ,roceduri.e si+,.i&icate'
Intrucat Uniunea Euro,eana ,artici,a si .a ar+oni0area re-u.i.or si ,roceduri.or (a+a.e .a ni(e.
internationa.) cu+ ar &i re(i0uirea !Con(entiei Internationa.e ,entru Si+,.i&icarea si Ar+oni0area #roceduri.or
62
Va+a.e" (Con(entia de .a N4oto) si ar+oni0area re-u.i.or de ori-ine in cadru. OMC) tari.e din Euro,a Centra.a
si de est tre/uie sa5si a.inie0e contri/utii.e .a aceste acti(itati internationa.e si .a ce.e a.e Uniunii Euro,ene'
In conc.u0ie) rea.i0area .i/erei circu.atii a +ar&uri.or intre Co+unitate si tari.e asociate in eta,a
,re-atitoare (a necesita doar a,.icarea +asuri.or din ,ri+a eta,a' Eta,a a doua (a i+,.ica in &a,t ado,tarea
inte-ra.a a .e-is.atiei co+unitare in (i-oare .a +o+entu. aderarii'
#roceduri de co+,.e2itate co+,ara/i.a sunt ,reca0ute si ,entru ce.e.a.te i+,o0ite indirecte' A.inierea .a
oricare siste+ &isca. care o,erea0a in Uniunea Euro,eana (a tre/ui sa ,resu,una e2istenta in TECE a
,rinci,a.e.or notiuni .e-a.e si ad+inistrati(e) s,eci&ice econo+ii.or de ,iata'
11.8 Criteriile generale de aderare la &niunea Europeana si directiile principale de actiune
La Consi.iu. Euro,ean din dece+/rie 1663 de .a Essen s5a discutat ,roiectu. de strate-ie a. Uniunii
Euro,ene de ,re5aderare a tari.or din Euro,a Centra.a si de Est (TECE)'
In strate-ie au &ost conturate%
a) criterii.e -enera.e de aderare a TECE .a Uniunea Euro,eana'
/) Directii.e ,rinci,a.e de actiune ,entru ,re-atirea acestora ,entru aderare'
Criterii.e -enera.e de aderare sunt%
sta/i.itatea de+ocratiei) e2istenta unui stat de dre,t) res,ectarea dre,turi.or o+u.ui si ,rotectia
+inoritati.orI
e2istenta si &unctionarea econo+iei de ,iataI
ca,acitatea de a &ace &ata ,resiuni.or concurentia.e si &orte.or ,iete.or din Uniunea Euro,eanaI
ca,acitatea de a5si asu+a o/.i-atii.e ce re(in unui +e+/ru a. Uniunii Euro,ene) inc.usi( aderarea .a
o/iecti(e.e uniunii ,o.itice) econo+ice si +onetare) .a un +o+ent dat'
A ,ri(i aceste criterii nu+ai ca &or+a sau nu+ai ca e.e+ent ,o0iti( este in e-a.a +asura eronat' Criterii.e
c.are de aderare sunt e.e+ente strin-ente de ar+oni0are care ,ot s,ori ,e ter+en .un- te+einicia .ar-irii
inte-rarii'
Teoria econo+ica a inte-rarii si e2,eriente.e esuate a.e unor -ru,uri) s,ri1ina ideea ca un ni(e. de0ira/i.
de con(er-enta intre tari.e i+,.icate este o necesitate' Cu cat ni(e.u. de inte-rare este +ai ridicat cu atat tre/uie
sa &ie +ai +are con(er-enta intre econo+ii.e +e+/ri.or ,entru a se +a2i+i0a e&ecte.e ,e ter+en .un-'
Lar-irea UE ,rin cu,rinderea candidati.or din Est so.icita cu si +ai +are acuitate un ni(e. ridicat de
con(er-enta intre noii si (echii +e+/ri) intrucat stadiu. .a care a a1uns ,rocesu. de inte-rare euro,eana este &ara
,recedent'
Uniunea Euro,eana) in dru+u. s,re uniunea econo+ica si +onetara so.icita noi.or +e+/ri sa se
,re-ateasca ,entru acest ,roces nu nu+ai in do+eniu. econo+ic) ci si in cei.a.ti ,i.oni ai inte-rarii) ceea ce
s,oreste ni(e.u. de0ira/i. de con(er-enta'
De0/ateri.e cu ,ri(ire .a ade(aratu. ro. a. criterii.or de aderare (ca /ariere sau ca sti+u.ente) au in centru
,aradi-+a cu o ,ri(ire .a +aniera de inde,.inire a acestora'
Se des,rind ce. ,utin trei o,tiuni te+,ora.e ,entru inde,.inirea acestor criterii'
Criterii.e de aderare ar tre/ui inde,.inite de tari.e candidate inainte de rati&icarea Acorduri.or de aderare'
A doua a.ternati(a) sa se adere +ai re,ede) ur+and ca aceste criterii sa se rea.i0e0e u.terior intr5o ,erioada de
tran0itie con(enita' A treia a.ternati(a este o so.utie de co+,ro+is) ce.e +ai i+,ortante criterii sa &ie inde,.inite
inainte de aderare si restu. in ce. +ai scurt ti+, ,osi/i.' Care dintre aceste a.ternati(e este +ai &e0a/i.a ,entru
TECE de,inde de +u.te necunoscute' Aceasta di.e+a ,oate &i e2,ri+ata +eta&oric ,rin situatia in care niste
,asa-eri incearca sa ,rinda un tren care trece ,rintr5o statie incetinind doar) dar neo,rind' Totusi ,asa-erii ,ot
urca din +ers) doar cati(a dintre ei au aceasta sansa) sau incercand sa urce &iecare ,e cont ,ro,riu i. ,ierd toti'
Sanse.e ,asa-eri.or de,ind &oarte +u.t de (ite0a cu care trece trenu. si de strate-ia co+una ,e care o ur+ea0a'
A,recie+ ca daca tari.e est5euro,ene (or incerca sa adere &iecare in de&a(oarea ce.or.a.te se ,ot di+inua
sanse.e de ,rindere a trenu.ui inte-rarii' Sanse.e se di+inuea0a si daca decidentii co+unitari nu incetinesc
(ite0a i+,usa candidati.or ,entru a.inierea .a cerinte.e aderarii' Sanse.e de a ,rinde trenu. inte-rarii de,ind de
ni(e.u. de con(er-enta a econo+ii.or candidati.or cu cea inte-rata) care deri(a din ni(e.u. ,er&or+ante.or
econo+ice'
TECE tre/uie sa se s,ri1ine reci,roc ,entru a o/tine ce.e +ai /une ,er&or+ante econo+ice si co+ercia.e)
si ,rin inter+ediu. CE8TA) a(and -ri1a sa nu se intar0ie atin-erea ni(e.u.ui necesar de con(er-enta' Datorita
6*
inca nota/i.e.or deca.a1e de de0(o.tare si re0u.tate.or in ,rocesu. de tran0itie) sanse.e &iecarei tari candidate de a
adera sunt di&erite'
S,ri1inu. acordat de or-ane.e co+unitare este insu&icient ,entru a atenua deca.a1e.e econo+ice intr5un
ter+en scurt si este doar o ,arte di e&ortu. de ,re-atire) restu. &iind e2c.usi( de sor-inte interna'
A,.icarea Acorduri.or de Asociere -enerea0a un ,roces de +odi&icare a ,otentia.u.ui de crestere
econo+ica in tari.e asociate' Acuti0area co+,etitiei ,e ,iete.e .or deter+ina o dureroasa restructurare a
sectoare.or ,roducti(e'
Accentuarea ni(e.u.ui de deschidere s,re e2terior a econo+ii.or in tran0itie -enerea0a si o di+inuare a
(enituri.or /u-etare atat din ta2e (a+a.e cat si din i+,o0ite ,e ,ro&ituri' O di.e+a i+,ortanta ,entru
,artici,antii .a cursa inte-rarii este daca este ,osi/i.a atin-erea si +entinerea unui rit+ ina.t de crestere
econo+ica ,e o .un-a ,erioada de ti+,'
Desi ana.istii ,ro-no0ea0a ca de0ira/i.a o rata de crestere econo+ica de 3P ,e an) este i.u0oriu sa se
creada ca aceasta ,oate &i atinsa si +entinuta 1051= ani cat ar &i necesar' E2e+,.u. tari.or asiatice) &oarte des
+entionat in .iteratura de s,ecia.itate nu este de&initoriu) iar in noi.e conditii nu +ai este nici de ur+at) datorita
esecu.ui sau'
#reconditia o/tinerii unui ase+enea rit+ de crestere econo+ica ,oate &i o co+/inatie intre .i/era.i0area
tre,tata a i+,orturi.or conco+itent cu a,.icarea unor ,o.itici industria.e de ,ro+o(are a e2,orturi.or' Hreu de
cre0ut ca acest trata+ent este ce. adec(at si ,osi/i. ,entru TECE' Este ade(arat ca inte-rarea cu UE ,oate &i
inter,retata si &o.osita ca o ca.e &aci.a de s,ri1inire a acce.erarii cresterii econo+ice' Un ro. esentia. in acest
,roces re(ine dia.o-u.ui structurat care ,oate &aci.ita a1ustari.e structura.e cerute' o.u. esentia. re(ine insesi
tari.or candidate care tre/uie sa5si e.a/ore0e strate-ii (ia/i.e si sa insiste sa .e ,una in a,.icare'
#er&or+ante.e econo+ice a.e tari.or asociate in u.ti+ii ani au &ost +odeste) e0itante si nondura/i.e) cu
+ici e2ce,tii' Di&erente.e in ce ,ri(este rit+uri.e de crestere econo+ica si ni(e.u. initia. dis,ers de ,er&or+ante
arata ca ,erioada necesara atin-erii ni(e.u.ui (est5euro,ean (a &i &oarte (ariata' Actua.i0area ,er&or+ante.or
econo+ice ,oate +odi&ica intrucat(a a,recierea ni(e.u.ui initia. a. #N; din tari.e candidate) dar nu schi+/a
date.e re&eritoare .a sanse.e aderarii' #ro/.e+a aderarii nu se .i+itea0a doar .a sta/i.irea +o+entu.ui cand (a
de/uta ,rocesu. ci tre/uie e2tinsa si .a sta/i.irea rit+uri.or adec(ate de de0(o.tare' Se ridica intre/area daca noii
+e+/ri (or tre/ui sa adere nu+ai du,a ce au atins ni(e.u. adec(at de de0(o.tare econo+ica) sta/i.a si dura/i.a>
#entru a ras,unde .a aceasta intre/are tre/uie e2,.orate re0u.tate.e e&orturi.or de de0(o.tare intre,rinse de tari.e
in tran0itie'
In&.atia a ra+as o ,ro/.e+a +a1ora in toate tari.e candidate ,e tot ,arcursu. ,rocesu.ui de tran0itie' In
a&ara de ,otentia.u. econo+ic) e2,ri+at ,rin rit+u. de crestere econo+ica) in&.atia este un i+,ortant indicator
cu care se +asoara a/i.itatea unei tari de a adera .a UE) conditie i+,ortanta a rea.i0arii uniunii +onetare'
In u.ti+ii ani) .u,ta i+,otri(a in&.atiei a dat re0u.tate &oarte di&erite in TECE' Din 166=) un +ic -ru, de
tari au reusit sa inre-istre0e rate anua.e a.e in&.atiei su/ 10P'
#rintre acestea ,ute+ +entiona S.o(enia si S.o(acia' Ce.e.a.te tari asociate nu au inre-istrat +ari succese
in contro.u. in&.atiei) rata in&.atiei anua.e a &ost ,este 20P in #o.onia) Letonia) o+ania) Un-aria si Estonia) iar
in ;u.-aria si Lituania ,este *0P'
estructurarea econo+ii.or acestor tari a inse+nat o s,orire constanta a ratei so+a1u.ui) acesta &iind o
,ro/.e+a se+ni&icati(a ,entru toate tari.e in tran0itie'
In toate tari.e asociate .a UE e&ectu. .i/era.i0arii co+ertu.ui e2terior a &ost asi+etric) dar nu in &a(oarea
.or) du,a o crestere initia.a a e2,orturi.or ca ur+are a unor &actori atat interni cat si e2terni) i+,orturi.e .or din
UE au s,orit +ai re,ede decat e2,orturi.e'
Se ,oate a&ir+a ca !asi+etrii.e de de0(o.tare" se do(edesc +ai ,uternice decat !asi+etria co+ercia.a")
ceea ce a -enerat cronici0area de&icite.or co+ercia.e a.e acestor tari cu UE' Viitoarea sta/i.i0are a schi+/uri.or
co+ercia.e) ca un re,er a. rea.i0arii Acorduri.or de Asociere) de,inde su/stantia. de ca,acitatea TECE de a5si
&inanta de&icitu. co+ercia. in crestere' Li/era.i0area schi+/uri.or co+ercia.e deri(ata din Acorduri.e de
Asociere este su/+inata de &a,tu. ca +a1oritatea TECE inre-istrea0a un i+,ortant de&icit a. contu.ui curent in
u.ti+ii ani' Doar S.o(enia) S.o(acia si ;u.-aria au inre-istrat un e2cedent a. contu.ui curent in 1663 si 166='
A(and de&icite co+ercia.e cu ,rinci,a.ii .or ,arteneri euro,eni si un ni(e. neadec(at a. contu.ui curent) tari.e in
tran0itie sunt &oarte sensi/i.e in ce ,ri(este ca,acitatea .or (iitoare de a ,roceda .a .i/era.i0area schi+/uri.or cu
UE asa cu+ re0u.ta din Acorduri.e de Asociere'
In&or+atii.e cu ,ri(ire .a e2,orturi.e TECE s,re UE sunt si e.e ar-u+ente cu ,ri(ire .a di&erente.e de
,otentia. econo+ic intre candidate' Letonia) Lituania si ,artia. Estonia au o ,ondere +ai +are a e2,orturi.or
s,re UE indeose/i de ,roduse de /a0a' A.te tari) cu+ ar &i S.o(enia e2,orta si a.te ,roduse +anu&acturate' Doar
63
S.o(enia) Un-aria si Cehia e2,orta +ai a.es +asini) uti.a1e si +i1.oace de trans,ort' Se i+,un cu ,ri(ire .a
aceste in&or+atii) cate(a consideratii' Se.ectia adec(ata a +o+entu.ui si strate-iei de .ar-ire (a &i in&.uentata
su/stantia. de deca.a1e.e de de0(o.tare intre TECE'
#ara.e. cu ,er&or+ante.e de de0(o.tare o/tinute de aceste tari si cu ,osi/i.itati.e de crestere econo+ica
tre/uie re(enit .a e2,eriente.e in ,.anu. aderarii de noi +e+/ri ai UE%
- Si in trecut UE a incor,orat tari cu #N; +ai +ic decat +edia co+unitara' Ast&e.) S,ania si
#ortu-a.ia au aderat .a 10 ani de .a in.aturarea dictaturii ) aderarea ,er+itandu5.e sa inre-istre0e
rit+uri dina+ice de crestere econo+ica'
- Aderarea TECE se (a /a0a) in une.e ca0uri) ,e di&erente +u.t +ai +ari intre #N;5u. UE si a.
candidati.or' E2,ri+at ,rin ,artici,area ,uterii de cu+,arare) ni(e.u. actua. a. #N; in tari ca
#o.onia) Un-aria si Cehia este doar o trei+e din +edia co+unitara) in ti+, ce ce. a. o+aniei si
;u.-ariei este doar o cinci+e din +edia UE' #erioada necesara ,entru atin-erea ni(e.u.ui re.ati( a.
#N; co+unitar) ,entru S,ania si #ortu-a.ia a de,ins de di&erentia.u. de crestere econo+ica intre UE
si tari.e aderente'
estructurarea ,rocese.or ,roducti(e si ,reconi0ata de0(o.tare econo+ica in TECE s,ri1ina
re,re0entati(itatea ,re0u+tiei ca in ce.e din ur+a une.e tari asociate) (or &i ca,a/i.e sa reduca deca.a1e.e de
de0(o.tare de asa +aniera incat sa se inde,.ineasca cerinte.e aderarii' #reci0a+ ca &iecare din tari.e candidate
are sanse.e rea.e de a urca in trenu. inte-rarii' Ceea ce se i+,une este ca or-ane.e co+unitare sa o&ere aceasta
sansa tuturor candidati.or si sa nu sto,e0e e.anu. nici unuia' Este a/so.ut ca deci0ia de dec.ansare a ,rocese.or
de .ar-ire sa nu se /a0e0e nu+ai ,e re0u.tate.e econo+ice) ci sa ai/a in (edere si o serie de a.te criterii) cu+ ar
&i ce.e ,o.itice) in&rastructura.e sau institutiona.e'
Directii.e ,rinci,a.e de actiune ,entru ,re-atirea de aderare sunt%
1) crearea cadru.ui institutiona. ,entru o re.atie ,o.itica +ai stransaI
2) crearea cadru.ui 1uridic si institutiona. ,entru de0(o.tarea si inte-rarea econo+icaI
*) e2tinderea re.atii.or co+ercia.e reci,roceI
3) rea.i0area trans&or+ari.or +acroecono+ice si structura.e) coo,erare in acest do+eniuI
=) acordarea de asistenta co+unitara ,entru inte-rare si re&or+a'
Aceste directii de actiune ,reci0ate .a Essen au &ost deta.iate u.terior) &iind indicate +asuri.e ur+atoare ce
tre/uie in&a,tuite'
e&eritor .a cadru. -enera. a. re.atii.or reci,roce se ,re(ede%
5 conso.idarea dia.o-u.ui ,o.itic structurat cu institutii.e UEI
- coo,erarea in do+eniu. 1ustitiei si a. a&aceri.or interneI
- sti+u.area tari.or ,entru a e2tinde coo,erare intrare-iona.a (constituirea unui &ond ,entru sti+u.area
schi+/uri.or)'
In ceea ce ,ri(este ,re-atirea cadru.ui .e-is.ati( se ,reconi0ea0a%
- ar+oni0area .e-is.atiei (inc.usi( ado,tarea nor+e.or si standarde.or tehnice si a ,roceduri.or de
certi&icare a.e UE)I
- ar+oni0area ,o.iticii in do+eniu. concurenti si a ,o.iticii cu ,ri(ire .a a1utoru. de stat (su/(entii)
(aceasta re,re0inta o ,reconditie a ,artici,arii TECE .a #iata unica a UE)'
#entru .ar-irea schi+/uri.or co+ercia.e reci,roce se ,re(ede%
- acce.erarea .i/era.i0arii co+ertu.ui cu ,roduse industria.e si a.inierea ca.endaru.ui .i/era.i0ariiI
#entru crearea unui +ediu +acroecono+ic sta/i.it se ,re(ede%
- a,.icarea unor ,o.itici +acroecono+ice a,te sa s,ri1ine +o/i.i0area resurse.or interne) reducerea
de&icitu.ui /u-etar) atra-erea in(estitii.or straine de ca,ita.) sti+u.area e2,orturi.or) +entinerea unui
curs de schi+/ care sa ,re(ina erodarea co+,etiti(itatii e2terne si cresterea in&.atiei s'a'I
- ,ro+o(area in(estitii.or interneI
- de0(o.tarea trans,orturi.orI
- core.area ,o.iticii ener-etice cu ,o.itica UE in do+eniuI
- asi-urarea ,rotectiei +ediu.ui si securitatea nuc.earaI
- e.a/orarea unei ,o.itici interne de de0(o.tare re-iona.aI ar+oni0area ,o.iticii socia.e cu cea a UEI
- coo,erarea cu.tura.a si tehnico5stiinti&ica'
In .e-atura cu asistenta co+unitara se ,re(ede%
- s,ri1inirea in(estitii.or directeI
6=
- sustinerea de0(o.tarii sectoru.ui ,articu.arI
- uti.i0area criteriu.ui ,er&or+antei ,entru a.ocarea de resurse tari.or'
11.0. Efecte ale integrarii tarilor Europei Centrale si de Est in &niunea Europeana
Toate tari.e est5euro,ene in situatia .or actua.a (or &i /ene&iciare nete a.e +ecanis+u.ui de trans&er
&inanciar a. Uniunii Euro,ene) trans&eruri de .a &onduri.e structura.e (socia.e de coe0iune si re-iona.e))
a,recia0a e2,ertii co+unitari' Se inte.e-e de .a sine ca /ene&iciarii actua.i ai acestor trans&eruri (S,ania)
#ortu-a.ia) Hrecia) sunt reticenti &ata de o (iitoare aderare a TECE) ,entru ca se te+ ca (or ,ierde une.e
/ene&icii actua.e'
In e(a.uari.e Co+isiei Euro,ene inc.use in !A-enda 2000" se +entionea0a) ca .ar-irea Uniunii Euro,ene
cu ce.e 0ece tari din Euro,a Centra.a si de Est (a conduce .a o +a1orare considera/i.a a ,ietei interne (de .a
*E0 +.n' consu+atori .a =00+.n')' dar) ,otri(it esti+ari.or e2,erti.or Co+isiei) #I; Q.ocuitor) ca +edie ,e
ansa+/.u. Co+unitatii) (a scadea cu +u.t +ai +u.t decat .a .ar-iri.e anterioare) deoarece +edia #I;Q.ocuitor
,entru ce.e 0ece tari candidate .a aderare re,re0inta doar *2P din ni(e.u. co+unitar'
Co+isia a ,ro,us in !A-enda 2000" ca in ,erioada 20005200A su+a trans&eruri.or &inanciare ce.or 0ece
tari sa se ci&re0e .a circa 60+.d'R) re,re0entand a,ro2i+ati( 10P din /u-etu. co+unitar ,e intrea-a ,erioada '
I+,ortant este ca TECE au ne(oie de trans&eruri &inanciare inainte ca e.e sa de(ina +e+/re a.e Uniunii
Euro,ene'
8inantarea acestora intr5o ,erioada ,re+er-atoarea aderarii este crucia.a din +ai +u.te ,uncte de (edere%
1' #e aceasta ca.e s5ar ,utea &inanta ,artia. costuri.e +oderni0arii econo+ii.or in tran0itie si s5ar +entine
su,ortu. socia.5,o.itic ,entru e&ectuarea trans&or+ari.or siste+iceI
2' Acest &a,t ar &i rece,tat ca un se+na. a. unei hotarari c.are a Uniunii Euro,ene in &a(oarea aderarii
TECEI
*' #e aceasta ca.e s5ar &inanta ,artia. de0(o.tarea in&rastructurii si restructurarea industriei) a+/e.e de
natura sa &a(ori0e0e ridicarea ni(e.u.ui de de0(o.tare a TECEI
3' 8inantarea cu succes a ,re-atirii in (ederea aderarii ce (a +icsora e&ortu. de &inantare de du,a aderare'
O ,ro/.e+a +a1ora ,entru Uniunea Euro,eana o constituie consecinte.e aderarii a a-ricu.turii TECE .a
#o.itica A-rico.a Co+unitara (#AC)'
E2tinderea UE cu ce. 10 tari +entionate se considera e2tre+ de costisitoare in do+eniu. a-rico. in
(ederea a,.icarii #AC in conce,tia actua.a'
E(a.uari.e Co+isiei Euro,ene re&eritoare .a ,ro/.e+e.e .e-ate) su/ as,ectu. inte-rarii) de e2tinderea #AC
.a tari.e candidate .a aderare con&ir+a di&icu.tati.e antici,ate de e2,erti'
Ast&e.) in tari.e candidate) in +edie 22P din &orta de +unca este ocu,ata in a-ricu.tura co+,arati( cu
doar circa =P in Uniunea Euro,eana'
A-ricu.tura contri/uie in aceste tari (considerate in ansa+/.u) cu circa 10P .a crearea #I;) &ata de doar
2)=P in Uniunea Euro,eana' De ase+enea su,ra&ata a-rico.a ,e ,ersoana ocu,ata re,re0inta 6ha in tari.e
candidate) co+,arati( cu 21ha in Uniunea Euro,eana'
Che.tuie.i.e Uniunii Euro,ene ,entru e2tinderea #AC .a tari.e candidate (or consta in%
1' A1utoru. de ,readerare) e(a.uat .a circa 0)A $ 0)E+.d' EUOQan) (a &i asi-urat din anu. 2000 ,entru
sco,uri ,rioritare) ca de ,i.da% +oderni0area &er+e.or si a cana.e.or de distri/utie a ,roduse.or a-rico.eI
2' De .a data aderarii (or &i a.ocate intre 1)=5*)=+.d EUOQan ,entru a.te ,ro-ra+e de +oderni0are a
a-ricu.turii) rei+,adurire) +oderni0area ,iete.or a-rico.e'
Docu+entu. e.a/orat de Co+isia Euro,eana indica) de ase+enea) deci0ia c.ara de +oderni0are a unor
,re(ederi a.e #AC) ca de e2e+,.u) reduceri se(ere a.e ,returi.or -arantate in Uniunea Euro,eana ,entru .a,te si
cerea.e'
A-ricu.tura ra+ane un do+eniu a. ne-ocieri.or di&ici.e in ,ers,ecti(a aderarii TECE .a Uniunea
Euro,eana' Cate(a as,ecte ,ot &i +entionate si in .u+ina actua.e.or e(o.utii' Ast&e.) in une.e tari) ,o,u.atia
ocu,ata in a-ricu.tura) in .oc sa scada) creste) ca ur+are a +asi(e.or dis,oni/i.i0ari din une.e ra+uri industria.e'
In ace.asi ti+, nici ,roducti(itatea +uncii in a-ricu.tura nu are tendinta de a se i+/unatati (un &er+ier ,o.one0
are o ,roducti(itate de trei ori +ai +ica in co+,aratie cu unu. co+unitar)' S,erante.e de crestere a
,roducti(itatii sunt +ai +ici in tari.e care inre-istrea0a o +ai +are &ara+itare a ,ro,rietati.or a-rico.e'
6A
Uniunea Euro,eana a de+arat ne-ocieri.e .a ca,ito.u. a-ricu.tura cu ,ri+i candidati din Euro,a Centra.a'
Dar) oricu+ ar decur-e con(or/iri.e) &er+ierii si intre,rin0atorii din industria a.i+entara tre/uie sa e&ectue0e
schi+/ari radica.e in ur+atorii cinci ani) ,entru ca tari.e sa se ca.i&ice ,entru inte-rare'
Du,a ani intre-i de (or/e -oa.e) cehii) estonienii) un-urii) ,o.one0ii si s.o(enii (or reusi) in s&arsit) sa
discute cu UE +ari.e ,ro/.e+e a.e su/(entii.or) cote.or de ,roductie si ,erioade.or de tran0itie' Se conturea0a o
,ro/.e+a +u.t +ai i+,ortanta% cat de co+,etiti( (a &i sectoru. a-roa.i+entar a. Euro,ei Centra.e) du,a
aderarea .a ,iata unica> Chiar daca ne-ociatorii din re-iune o/tin +u.t din ceea ce cer) (a &i ca,a/i. acest sector
sa ,ro&ite de ,e ur+a aderarii .a ,iata UE) sau actua.ii +e+/ri ai Uniunii (or in(ada ,iete.e din Euro,a
Centra.a>
At+os&era se (a incin-e ca ur+are a con&runtarii directe dintre aste,tari si a+/itii' Candidatii doresc
su/(entii co+,.ete din ,artea UE ,entru &er+ierii .or si -arantarea o/tinerii unor ,arti +ari din ,iata a-rico.a a
UE' Dar) in ace.asi ti+,) ei +ai doresc ca Uniunea Euro,eana sa5i ,asuiasca in ,ri(inta res,ectarii standarde.or
stricte) ,rote1andu5si ast&e. ,ro,rii ,roducatori ,ana cand se ada,tea0a'
Un-aria si Estonia doresc sa5si re0er(e ,.anuri.e de a1utoare a-rico.a) iar atat #o.onia cat si e,u/.ica
Ceha doresc sa /ene&icie0e de ,osi/i.itatea de a5si inchide -ranite.e) daca sunt asa.tate de e2,orturi.e ce.or.a.te
state +e+/re' Si) deoarece -arantea0a &er+ieri.or sai chiar ,returi +ai +ari decat UE) S.o(enia considera ca si
acestia ar tre/ui sa ,ri+easca co+,ensatii'
UE doreste sa se &o.oseasca de ,o.itici.e de de0(o.tare (i0ate ,entru a i+/unatati econo+ii.e rura.e a.e
candidati.or' Cu a.te cu(inte) tari.or .i se (or acorda /ani ,entru a de0(o.ta or-ani0atii.e de +ar9etin- si
,rotectia +ediu.ui) dar nu .i se (a da ni+ic &er+ieri.or indi(idua.i'
E(a.uarea consecinte.or inte-rarii de,.ine a TECE in Uniunea Euro,eana ra+ane di&ici.a'
E(a.uarea re0u.tate.or ,ractice a.e inte-rarii si a e2tinderii s,re Est aduce anu+ite se+ne de intre/are
,oate chiar in-ri1oratoare%
/ene&icii.e inte-rarii nu au &ost resi+tite in +od e-a. de toate tari.e din Uniunea Euro,eana $ e2e+,.u.
Hreciei ,une +ai cu sea+a nu+eroase intre/ariI
con&runtarea tari.or (est5euro,ene cu ,ro/.e+a unui so+a1 ridicat) de(enit de acu+ cronic) iar aderarea
noi.or tari (a acuti0a aceasta ,ro/.e+a' In ur+a unui studiu intre,rins de institutu. Her+an de In(esti-are a
Econo+iei) in co.a/orare cu oa+eni de stiinta din a.te tari) se esti+ea0a ca du,a deschiderea co+,.eta a
-ranite.or) anua. ar e+i-ra in s,atiu. Uniunii Euro,ene) (enind din Est) in 1ur de 120'000 de ,ersoane) in
cautarea unui .oc de +unca in Uniunea Euro,eanaI
cresterea concurentei interne (a e2ercita ,resiuni asu,ra ,roducatori.or interni) asu,ra /anci.or si
institutii.or &inanciareI
cresterea e2i-ente.or de &unctionare a /anci.or) atat din ,unctu. de (edere a. ca.itatii ser(icii.or) cat si a.
indicatori.or de e(a.uare a e&icientei .orI
,osi/i.e rease0ari de ,returi) cu i+,act asu,ra ni(e.u.ui in&.atieiI
inte-rarea in ,iata unica ,resu,une si ar+oni0area .e-is.atiei intre ce.e doua 0one) ,ro-res de ase+enea
di&ici.' De ,i.da) ar+oni0area .e-is.atiei TECE .a Uniunea Euro,eana) ,ri(ita ca ,roces co+,.et) de .a
ado,tarea .e-i.or si ,ana .a tota.a .or a,.icare) (a dura ce. ,utin un deceniu) a&ir+a e2,ertiiI
trecerea de .a 0ona de .i/er schi+/ .a uniune (a+a.a ar ,resu,une a.inierea TECE .a tari&u. (a+a. unic
,racticat de Uniunea Euro,eana' Chiar .a o a,reciere su+ara este (i0i/i. &a,tu. ca TECE nu sunt inca
,re-atite ,entru aceasta trecereI
e2tinderea #AC .a TECE (a a(ea asa e&ecte ne-ati(e ca% neo/tinerea unor (enituri -arantate de catre
,roducatorii a-rico.i) cresterea ,returi.or .a une.e ,roduse a-roa.i+entare) reducerea &ortei de +unca in
a-ricu.tura) reducerea e2,orturi.or de ,roduse a-roa.i+entareI
,artici,area) intr5o eta,a u.terioara .a Uniunea Euro,eana si Monetara) ar aduce cu sine o/.i-ati(itatea
re(enirii .a ,o.itici.e +acroecono+ice restricti(e) care ,e .an-a e&ectu. de insanatosire a econo+iei) ar ,utea
a-ra(a so.utionarea ,ro/.e+e.or socia.e'
Deci) e2tinderea s,re Est nu (a decur-e &ara &rictiuni' Costuri.e si riscuri.e ,ot &i insa in(inse' Sto,area
e2tinderii nu ar &i nu+ai ,ericu.oasa) ci ar re,re0enta si o sansa ratata ,entru si-uranta si de0(o.tarea Euro,ei'
67
Capitolul DI. (elatiile economice ale (epublicii .oldova cu &niunea Europeana
11.1. (ealizari si perspective ale relatiilor economice ale (epublicii .oldova cu &niunea
Europeana
Dre,t ince,ut a. co.a/orarii e,u/.icii Mo.do(a (M) cu UE este considerata 0iua de 1E dece+/rie 16E6)
cand s5a se+nat Acordu. ,ri(ind Co+ertu. si Coo,erarea Econo+ico 5 Co+ercia.a intre USS si Co+unitati.e
Euro,ene' M a de(enit si ea ,arte .a acest acord in /a0a dre,tu.ui de succesiune .a tratate' Acest acord a
constituit /a0a 1uridica a re.atii.or dintre M si UE ,ana .a intrarea in (i-oare a Acordu.ui Interi+ar ,ri(ind
co+ertu. si chestiuni.e .e-ate de co+ert) .a 1 +ai 166A' Acest acord cu,rinde doar ,re(ederi co+ercia.e) ce nu
de,asesc .i+ite.e co+,etente.or de.e-ate Co+isiei Euro,ene de catre State.e Me+/re' E. este su,us unei
,roceduri si+,.i&icate de a,ro/are) ne&iind ,re(a0uta rati&icarea .ui de catre #ar.a+entu. Euro,ean sau
,ar.a+ente.e nationa.e a.e state.or +e+/re'
Ast&e.) se asi-ura trecerea .a un cadru institutiona. nou) ,ro,riu re.atii.or /i.atera.e intre M si UE $
Acordul de Parteneriat si Cooperare 4APC5 $ care re,re0inta un +ecanis+ 1uridic +ai ,er&ect si +ai
cu,rin0ator de re-.e+entare a re.atii.or intre ,arti' Acest acord a &ost se+nat .a 2E noie+/rie 1663 si a intrat in
(i-oare .a 1 iu.ie 166E' Dar ,ana .a intrarea in (i-oare a A#C) a &ost se+nat un acord interi+ar cu ,ri(ire .a
co+ert si chestiuni.e .e-ate de co+ert' Acest acord nu aco,era co+ertu. cu te2ti.e si ,roduse.e din e.e) acest
do+eniu este re-.e+entat de ,re(ederi.e unui aran1a+ent a,arte' Acordu. ,ri(ind co+ertu. cu te2ti.e si
,roduse.e din e.e incheiat intre USS si UE) a de(enit a,.ica/i. si ,entru M de .a 1 ianuarie 166* in /a0a unei
deci0ii s,ecia.e a UE'
La 13 +ai 166* a &ost se+nat un a.t Acord ,ri(ind co+ertu. cu te2ti.e) care a intrat in (i-oare chiar .a
data se+narii) (a.a/i. ,entru * ani) acest ter+en &iind a,oi ,re.un-it ,entru toata durata anu.ui 166A ,rintr5o
deci0ie s,ecia.a a UE' Acest &a,t a &ost co+unicat M ,rintr5o nota (er/a.a a Co+isiei Euro,ene' Con&or+
Acordu.ui ,ri(ind co+ertu. cu te2ti.e) .a e2,ortu. in UE a ,roduse.or te2ti.e de ori-ine +o.da(a nu se a,.ica
restrictii cantitati(e'
UE a o&erit de ase+enea) M un sistem de preferinte generale (SH#)) +enite sa &aci.ite0e accesu.
+ar&uri.or +o.do(enesti ,e ,iata UE si sa +a1ore0e in asa +od intrari.e in re,u/.ica' SH# are sco,u. de a a,.ica
un tari& (a+a. ,re&erentia. in ra,ort cu tari.e de0(o.tate .a e2,ortu. +ar&uri.or industria.e din M' De .a 1 iu.ie
166A SH# se a,.ica si ,entru ,roduse.e a-rico.e'
#entru industrie) SH# ,re(ede un re-i+ -enera. si unu. sti+u.ator' Ce. -enera. inc.ude +ecanis+u.
+odu.arii) adica ta2a i+,o0itu.ui ,re&erentia. se sta/i.este in &unctie de sensi/i.itatea ,roductiei) si +ecanis+u.
-radarii) adica du,a ni(e.u. ca,acitatii industria.e in sectoru. dat de ,roductie'
Sche+a ,re&erentia.a ,entru ,roductia a-rico.a are o ra0a de actiune +u.t +ai .i+itata in co+,aratie cu
che+a industria.a' Aceasta se e2,.ica) in ,ri+u. rand) ,rin sco,u. siste+u.ui de ,re&erinte -enera.e) ,entru care
orientarea ,rioritara a &ost intotdeauna industria.i0area tari.or in curs de de0(o.tare) si nu sti+u.area +ateriei
a-rico.e si a ,roductii a.i+entare'
In con&or+itate cu SH#) +ar&uri.e !non5sen0iti(e" au acces .i/er .a ,iata co+unitara) ce.e !se+i5
sen0iti(e" au o reducere de *=P a ta2e.or (a+a.e .a tari&e.e co+une) +ar&uri.e !sen0iti(e" $ *0P si !&oarte
sen0iti(e" $ 1=P' E2,ortu. (inu.ui din M nu /ene&icia0a de aceste &aci.itati) deoarece ,iata este saturata cu
(inuri.e &rance0e) ita.iene si s,anio.e' Sucuri.e concentrate sunt c.asi&icate ca !sen0iti(e" si reducerea tari&u.ui
este de 11517P' Nici o concesie n5a &ost acordata e2,ortu.ui de &ructe si .e-u+e ,roas,ete' A &ost o/tinuta o
reducere a tari&u.ui de i+,ort in +edie cu *0P .a ,roduse.e a-rare ,re.ucrate' E2,ortu. de te2ti.e a /ene&iciat de
o reducere a ta2e.or (a+a.e cu 1=Psi) du,a cu+ a+ +ai +entionat) este re-.e+ent de un acord s,ecia.'
Inca din 1662) cand M a intre,rins ,ri+ii ,asi ,e ca.ea tran0itiei s,re econo+ia de ,iata) UE a acordat o
asistenta &inanciara considera/i.a si di(erse a1utoare care au &ost &oarte i+,ortante ,entru asi-urarea sta/i.itatii
&inanciare si econo+ice a re,u/.icii'
6E
In 16625166* a &ost acordat un credit de 27 +i.ioane ECU care a &ost uti.i0at ,entru ,rocurarea
+edica+ente.or) hranei ,entru co,ii si a cerea.e.or' Mai tar0iu) in 16635166=) UE a acordat M un credit de 3=
+i.ioane ECU destinat s,ri1inu.ui /a.antei de ,.ati a M' In sco,u. de,asirii consecinte.or ca.a+itati.or
natura.e) ;irou. Co+unitati.or Euro,ene ,entru A1utor U+anitar a acordat a1utoare sinistrati.or in (a.oare de
=00 +ii ECU' In (ara anu.ui 1663) Consi.iu. Euro,ean a ado,tat deci0ia de a acorda tarii noastre un a1utor
a.i+entar -ratuit (100 000 t secara si 7= 000 t -rau) in (a.oare de 2E 000 000 do.ari SUA' Sco,u. acestui a1utor
u+anitar era de a sustine ,aturi.e (u.nera/i.e a.e societatii' De ase+enea) in acest conte2t) ,ute+ +entiona
se+narea .a 2= iu.ie 166A a Me+orandu+u.ui de Inte.e-ere si a Acordu.ui de I+,ru+ut ,ri(ind o&erirea M a
unui credit in (a.oare de 1= +i.oane ECU) destinat aco,eririi de&icitu.ui /a.antei de ,.ati) care a &ost dis,oni/i.
in ianuarie 1667'
La &e.) M a /ene&iciat de un a1utor u+anitar in (a.oare de 20 +i.ioane ECU) acordat de UE in sco,u.
atenuarii ur+ari.or cri0ei &inanciare din usia' In cadru. reuniunii Consi.iu.ui Ministri.or econo+iei si
&inante.or a. UE) a &ost discutata si a,ro/ata deci0ia ,ri(ind acordarea Mo.do(ei asistentei +acro&inanciare in
(a.oare de 1= +i.oane ECU' UE este dis,usa sa acorde ,ri+a transa de 10 +.n EUO) ,entru acest ,roiect de
s,ri1inire a +acroecono+iei'
Cu s,ri1inu. &inanciar a. UE) in M ur+ea0a a ince,e rea.i0area unui ,roiect intitu.at 9ecuritatea
alimentara) esti+at .a =)= +.n EUO' O a.ta ,rioritate o constituie co+/aterea cri+ei) a tra&icu.ui de dro-uri)
de &iinte u+ane si co+/aterea s,a.arii de /ani' De ase+enea) UE (a acorda s,ri1in in securi0area &rontiere.or
M' UE a dec.arat dre,t un +o+ent &oarte i+,ortant in re.atii.e sa.e cu M securi0area -ranitei de est a
re,u/.icii) co+/aterea coru,tiei si a +i-ratiei i.e-a.e) ,recu+ si continuarea re&or+e.or in a-ricu.tura si
a+e.iorarea situatiei +acroecono+ice' UE este interesata de sta/i.itatea M) deoarece in ur+a e2tinderii UE)
aceasta (a &i unu. din cei +ai a,ro,iati (ecini'
M este cointeresata sa ,artici,e .a ,ro-ra+e.e re-iona.e si de coo,erare trans&ronta.iera) &inantate de
UE' Ast&e.) e&orturi.e ,rinci,a.e sunt orientate s,re sustinerea re&or+e.or institutiona.e) .e-is.ati(e si
ad+inistrati(e) sectoru. ,ri(at) asistentei ,entru de0(o.tare econo+ica) di+inuarea consecinte.or socia.e a.e
,erioadei de tran0itie' #entru i+,.e+entarea acestui ,ro-ra+ se ,re(ede o a.ocare de /ani in (a.oare de circa =0
+.n EUO ,entru anii 20005200*' In cadru. ,ro-ra+u.ui ,entru coo,erare re-iona.a) care intruneste CSI si
Mon-o.ia) cu /u-etu. tota. de 31 +.n' EUO) (a &i inc.usa acti(itatea in asa do+enii cu+ este $ de0(o.tarea
in&rastructurii) +ai a.es in s&era trans,orturi.or si ener-eticii) ,rotectiei +ediu.ui) acti(itatii in do+eniu. 1ustitiei
si or-ane.or interne'
#ro-ra+u. coo,erarii trans&ronta.iere inc.ude M) usia) ;e.orus si Ucraina' ;u-etu. acestui ,ro-ra+
constituie 22)= +.n EUO ,entru 3 tari' #roiectu. ,re(ede sustinerea de0(o.tarii in&rastructurii) econo+iei si
sectoru.ui ,ri(at) sti+u.area de0(o.tarii socia.5econo+ice a re-iuni.or &ronta.iere) ,rotectia +ediu.ui' La
+o+ent) ce.e +ai i+,ortante ,roiecte ,entru M sunt &inantarea .ucrari.or ,entru +oderni0area ,unctu.ui
(a+a. Hiur-iu.esti si sustinerea de0(o.tarii econo+ice a 1udetu.ui Un-heni' Toate aceste ,ro-ra+e (or &i
rea.i0ate in cadru. sustinerii i+,.e+entarii +asuri.or ,re(a0ute de A#C'
In curand) ur+ea0a a &i i+,.e+entat un ,roiect care (a &aci.ita +oderni0area (a+i.or) nu+it Customs ?
@) ,roiect s,ri1init de UE' Acest ,roiect ,re(ede a,.icarea in ,ractica a nou.ui Cod Va+a. a. M si crearea in
Chisinau a unui .a/orator care (a e&ectua contro.u. ca.itatii si (a.orii +ar&uri.or trecute ,rin (a+a'
Or-ani0atia +ondia.a a (a+i.or) Eurocustio+s) (a acorda M ==0 +ii EUO ,entru rea.i0area
,roiectu.ui !Custo+s5A"' #roiectu. ,re(ede) in ,ri+u. rand) reconstruirea (a+ii Hiur-iu.esti) ,er&ectionarea
tehno.o-iei contro.u.ui (a+a. a. &.u2u.ui de +ar&uri si ,asa-eri) deter+inarea (a.orii rea.e a +ar&uri.or in
conditii.e unui .a/orator (a+a. s,ecia.i0at'
O trasatura caracteristica a econo+iei M este aceea ca nuc.eu. sau i. constituie complexul
agroindustrial' ;a0a stiinti&ica a acestui sector este considera/i.a) dar re0u.tate.e acti(itatii de ,roducere si
co+ercia.i0are a.e ,roduse.or a-ro5a.i+entare de,ind de di(ersi &actori' #rintre acestea ar ,utea &i +entionati%
conditii.e c.i+aterice ne&a(ora/i.e (secete) inundatii) &urtuni)I
.i,sa in(estitii.or ,entru +oderni0area ,roducerii) innoirea ,.antatii.or de cu.turi +u.tianua.a)
,rocurarea resurse.or ener-etice si a in-rasa+inte.or) ,ro+o(area e2,orturi.orI
e2istenta unor /ariere &isca.e si ad+inistrati(e) introduse de catre ,artenerii traditiona.i din &osta
USS) ce conditionea0a +icsorarea -radu.ui de co+,etiti(itate a ,roduse.or +o.do(enesti ,e aceste
,ieteI
di&icu.tati.e inta+,inate de ,roduse.e a-roa.i+entare in accesu. .or .a a.te ,iete de des&acere) care sunt
&oarte ,rote1ate) inc.usi( ,iata co+unitara'
66
Sectoru. a-ro5industria. este &oarte i+,ortant ,entru econo+ia M) ,onderea .ui in co+ertu. e2terior este
considera/i.a' Tinand cont de toate acestea) ,recu+ si de ca.itatea ,roductiei) recente.e e(o.utii ,e ,iata interna
si e2terna din Est) ,ute+ +entiona ur+atoare.e aspecte ale colaborarii UE cu M in acest do+eniu%
e.a/orarea si rea.i0area unor +asuri care ar ,utea &aci.ita accesu. ,roduse.or a-roa.i+entare
+o.do(enesti .a ,iata co+unitaraI
s,orirea &.u2u.ui de ca,ita.) ce ur+ea0a a &i in(estit in ra+ura de ,re.ucrare a &ructe.or) .e-u+e.or)
carniiI
atra-erea in(estitii.or in industria de ,roducere a a+/a.a1u.ui +odern) ceea ce ar ,utea s,ori
co+,etiti(itatea ,roduse.or si ar ,er+ite e2,ortu. unei ,arti considera/i.e a .e-u+e.or si &ructe.or
econo+ic ,ure in stare ,roas,ataI
des&asurarea ne-ocieri.or ,entru se+narea unui acord ,ri(ind ,rotectia reci,roca si contro.u.
denu+iri.or (inuri.or si a acordu.ui ,ri(ind acordarea reci,roca a reduceri.or tari&are contin-entare
,entru anu+ite (inuri' Aceasta) reiesind din .ocu. deose/it ,e care i. ocu,a cu.tura (itei de (ie si arta
(ini&icatiei in econo+ie M) &iind si o i+,ortanta sursa de (enituri ,entru re,u/.icaI
e.a/orarea ,roiecte.or ce ar ,er+ite s,ecia.i0area unor intre,rinderi in ,roducerea hranei ,entru co,ii)
destinate rea.i0arii ,e ,iete.e a+/e.or ,arti) cat si ,e ,iete.e terte.or tariI
initierea unui ,roces de &ondare a intre,rinderi.or +i2te) care ar constitui si o sursa de 9noC5hoC in
,roducere si co+ercia.i0are'
Un a.t sector care este .a &e. de i+,ortant ,entru econo+ia Mo.do(ei si detine un .oc de &runte in industria
si co+ertu. M) este productia industriei textile si a artico.e.or din e.e' In aceasta ra+ura s5au &acut in(estitii
i+,ortante de catre ,artenerii din Ita.ia) Her+ania) E.(etia' Datorita unei /une &unctionari a acordu.ui ,ri(ind
co+ertu. cu te2ti.e) s5au atins re0u.tate considera/i.e in co+ertu. cu +ar&uri te2ti.e) ce.e +ai /une re0u.tate
&iind inre-istrate cu Marea ;ritanie) 8ranta) Ita.ia) Austria) Her+ania) O.anda) Hrecia) Dane+arca' Totusi) M
nu e2,.oatea0a din ,.in toate a(anta1e.e o&erite de Acordu. Interi+ar) si de SH#' In acest do+eniu este necesar
de a e&ectua%
di(ersi&icarea -a+ei artico.e.or te2ti.e) destinate e2,ortu.uiI
s,orirea -radu.ui de &.e2i/i.itate a +ode.e.or .a +o+entu. +oderni0arii disi-nu.uiI
+a1orarea cotei ,arti in aceste e2,orturi a artico.e.or de arti0anatI
sti+u.area crearii intre,rinderi.or +i2te) +ici si +i1.ocii) in s,ecia. in .oca.itati.e rura.eI
rea.i0area unor studii de +ar9etin-I
A.ta ra+ura) .a &e. de i+,ortanta si ,rote1ata ,e ,iata co+unitara este siderurgia' In M sunt 2
intre,rinderi care re,re0inta aceasta ra+ura $ U0ina e2,eri+enta.a de turnatorii din Chisinau si Co+/inatu.
+eta.ur-ic din a/nita' U0ina din Chisinau &o.oseste nu+ai +aterie ,ri+a din i+,ort' Co+/inatu. din a/nita
uti.i0ea0a doar o ,arte de +aterie ,ri+a co.ectata ,e teritoriu. M'
Tinand cont de ca.itatea ina.ta a ,roductiei) doar co+/inatu. din an/nita ar ,utea co.a/ora cu ,artenerii
euro,eni) aceasta ar ,utea tre0i interes ,e ,iata euro,eana' Des&asurarea unei co.a/orari rea.e ar ,er+ite
di(ersi&icarea surse.or de a,ro(i0ionare a intre,rinderi.or cu +aterie ,ri+a si +ateria.e'
eiesind din aceea ca siderur-ia se /ucura de o ,rote1are considera/i.a din ,artea UE) este necesar de a
se+na un acord ce ar a(ea dre,t o/iecti( crearea cadru.ui 1uridic ,entru de0(o.tarea acestei ra+uri si
,ro+o(area co+ertu.ui intre ,arti) ceea ce ar ,er+ite &aci.itatea accesu.ui ,roduse.or siderur-ice .a ,iata
co+unitara'
Un a.t sector e2tre+ de i+,ortant de co.a/orare a M cu UE este sectorul energetic) care deter+ina
directionarea +u.tor acti(itati a.e Hu(ernu.ui Mo.do(ei' De +entionat ca in econo+ia M $ 6EP din resurse.e
ener-etice uti.i0ate sunt i+,ortate' eiesind din aceea ca sectoru. ener-etic a. M este a&ectat de o cri0a acuta)
,ro(ocata de +a1orarea ,returi.or .a resurse.e ener-etice si de inso.(a/i.itatea consu+atori.or interni) ce nu
,er+ite achitarea .a ti+,) este necesar un s,ri1in nu nu+ai din ,artea Hu(ernu.ui) ci si din ,artea or-anis+e.or
internationa.e' In ,ri+u. rand) se contea0a ,e s,ri1inu. Co+unitati.or Euro,ene si a. in(estitori.or straini'
In acest conte2t) a+ ,utea +entiona ur+atoare.e as,ecte a.e asistentei straine in sectoru. ener-etic%
instruirea si recic.area cadre.or de +ana-eriI
uti.i0area rationa.a a ener-ieI
rea.i0area studii.or si ,roiecte.or (i0and racordarea siste+u.ui ener-etic nationa. .a siste+u. unic
euro,eanI
.i(rarea echi,a+ente.or +oderne ,entru centra.e.e e.ectrice in sco,u. reducerii e+iterii su/stante.or
to2ice in at+os&era'
100
eiesind din toate acestea) ,ute+ +entiona ca UE e&ectuea0a i+,ortante in(estitii in cadru. econo+iei
M' La ince,utu. anu.ui 2001 ,e teritoriu. M erau inre-istrate 2130 intre,rinderi cu in(estitii straine' Din
toate acestea) =30 sau 2=)2P a,artin tari.or +e+/re a.e UE' In(estitii.e straine a.ocate in econo+ia M in
intre,rinderi.e care a,artin tari.or +e+/re a.e UE de .a +o+entu. inre-istrarii constituie 1=A)6 +.n do.ari
inc.usi( de,uneri in ca,ita.u. statutar 102)3 +.n do.ari' Vo.u+u. ,roductiei &a/ricate de intre,rinderi.e cu
in(estitii straine a constituit 10=*1=0)E +ii .ei in ,returi curente) din care 22=A0*)* +ii .ei sau 21)3P din
(o.u+u. tota. de ,roductie este atri/uit intre,rinderi.or &ondate ,e /a0a /i.atera.a cu ,artici,are ca,ita.u.ui
state.or +e+/re a.e UE' Nu+aru. de an-a1ati .a intre,rinderi.e cu in(estitii straine din UE in anu. 2000 a
constituit 7200 ,ersoane'
Ta/e.u. 11'1
*epunerile alocate in capitalul statutar de catre investitorii tarilor &niunii Europene
*e la momentul
inregistrarii
intreprinderilor 4mii
&+*5
In 2 fata
de total
*e la
inceputul
anului 2111
In 2
fata de
total
,otal UE si A #+*/**9 #+++ 9*%@*8 #+++
Austria 1133)3 1)1 0)* 0
;e.-ia 1=00)6 1)= 1E)7 0
Dane+arca *72*)2 *)A 106)3 0)*
8in.anda 10)1 0 5 5
8ranta 1=2A1)2 13)6 2E2=)* 7)1
Her+ania 12623)1 12)A 171E)A 3)*
Hrecia 61*2)1 E)6 E=0)0 2)1
Ir.anda 1003*)1 6)E 1*3*)0 *)3
Ita.ia **16)2 *)2 13A)0 0)3
Lu2e+/ur- 3*7E)E 3)* 5 5
O.anda 1*A6)6 1)* 1=A)2 0)3
#ortu-a.ia 1=)7 0 5 5
S,ania 26A03)7 2E)6 2=27E)0 A*)7
Suedia A)A 0 5 5
Marea ;ritanie 66EE)* 6)E 117)2 0)*
3ursa% A-entia Nationa.a ,entru Atra-erea In(estitii.or
101
In ceea ce ,ri(este in -enera. co+ertu. e2terior a. M cu tari.e UE) ,ute+ s,une ca tendinta de s,orire a
(o.u+u.ui co+ertu.ui e2terior cu UE este do+inanta' De1a in anu. 166= (o.u+u. co+ertu.ui cu tari.e UE a atins
ci&ra de 201)3 +.n do.ari (EA)2 +.n e2,ort si 11=)2 +.n i+,ort) si a crescut &ata de anu. 1663 de 1)6 ori' In
ur+atorii ani s5a o/ser(at in s,ecia. o crestere a i+,orturi.or din aceste tari) e2,ortu. ra+anand .a ace.asi ni(e.'
Catre UE s5au e2,ortat in s,ecia. ,roduse a.i+entare) tutun) /auturi' Ce.e +ai ,o,u.are au &ost sucu. de
+ere concentrat) (inu.) +ie0u. de nuca) ,oru+/u.' De ase+enea) destu. de ,o,u.are sunt te2ti.e.e si con&ectii.e)
+ai a.es i+/raca+intea &a/ricata din +aterie ,ri+a de i+,ort' In anu. 1666 e2,ortu. catre tari.e UE a crescut
cu 1E)7P datorita +a1orarii e2,ortu.ui de +ar&uri catre Her+ania) Ita.ia) Hrecia) Austria' Acesta a constituit
6E)3 +.n' do.ari' In anu. 2000 s5a inre-istrat o crestere a e2,ortu.ui catre UE 7)EP) acesta constituind 10A)07
+.n do.ari' Au crescut e2,orturi.e in s,ecia. s,re ;e.-ia) 8ranta) Ita.ia) Suedia) O.anda) 8in.anda'
In ceea ce ,ri(este i+,ortu. din UE) acesta e constituit in ,rinci,a. din ,roduse.e industriei constructoare
de +asini' La &e.) se i+,orta ,roduse a.e industriei chi+ice (+edica+ente) ,roduse cos+etice)) con&ectii si
te2ti.e' Se +ai i+,orta in +ari cantitati si cerea.e) se+inte) &.ori) carne con-e.ata) ,aste &ainoase) etichete' In
anu. 1666 i+,ortu. din tari.e UE s5a redus cu 33)3P &ata de anu. 166E si a constituit 1=A)3 +.n do.ari' Ce. +ai
+u.t s5au +icsorat i+,orturi.e din Austria) 8ranta) Ita.ia) Her+ania' Insa in anu. 2000 s5a re+arcat o crestere a
i+,orturi.or din UE cu 33)=P' In s,ecia.) au crescut i+,orturi.e din Austria) 8ranta) Hrecia) Her+ania'
11.2. Implementarea Acordului de Parteneriat si Cooperare: prevederi economice si comerciale
UE $ una din &orte.e +a1ore ,o.itice si econo+ice ,e arena internationa.a a incheiat acorduri de coo,erare
cu +a1oritatea tari.or sau -ru,uri.or de tari din .u+e'
Acordu. de #arteneriat si Coo,erare (A#C)) ,recu+ s5a +entionat a &ost se+nat .a 2E noie+/rie 1663' E.
sta/i.este atat ,rinci,ii.e -enera.e) cat si ,re(ederi.e deta.iate care (or -u(erna ,e (iitor re.atii.e intre
Co+unitati.e Euro,ene si state.e .or +e+/re si M' M este ,rintre ,ri+e.e tari din CSI care a se+nat acest
acord' #ar.a+entu. a rati&icat acest acord .a * noie+/rie 166=) dar ,entru intrarea .ui in (i-oare este necesar sa
&ie rati&icat de toate tari.e +e+/re a.e UE' U.ti+a ,rocedura de rati&icare &iind destu. de .un-a) si de aceea ,ana
.a intrarea in (i-oare a A#C) ,arti.e au se+nat un Acord Interi+ar cu ,ri(ire .a co+ert si +asuri.e de insotire)
care a intrat in (i-oare .a 1 +ai 166A' Acordu. Interi+ar nu necesita rati&icarea .ui de catre toti +e+/rii UE' E.
se /a0a ,e acordu. e2istent inca din 16E6 si a(ea dre,t sco, asi-urarea &unctionarii i+ediate a ,re(ederi.or
A#C) care tin de ,rinci,ii -enera.e si dis,o0itii institutiona.e) -enera.e su &ina.e) de schi+/uri de +ar&uri) ,.ati
curente) concurenta) ,ro,rietate inte.ectua.a si coo,erare (a+a.a'
La 1 iu.ie 166E A#C a intrat in (i-oare ,e o ,erioada de 10 ani' An-a1a+entu. M de a continua ,rocesu.
de re&or+are a &ost recunoscut si a,reciat de catre UE' A#C este o intruchi,are a an-a1a+entu.ui ,re.uat intre
UE si M de a coo,era) ceea ce (a duce .a cresterea ,ro-rese.or M in de0(o.tarea unei econo+ii de ,iata'
Acest acord este re&.ectarea i+,ortantei .e-aturi.or e2istente intre UE si M' E. recunoaste a1utoru. reci,roc in
,ro+o(area ,acii si securitatii si sustinerea unei societati de+ocratice in care .i/ertatea ,o.itica si econo+ica
sunt indis,ensa/i.e'
A#C ,re(ede%
asi-urarea unui cadru cores,un0ator dia.o-u.ui ,o.itic intre ,arti ,entru a ,er+ite de0(o.tarea re.atii.or
,o.iticeI
,ro+o(area schi+/uri.or) in(estitii.or) re.atii.or co+ercia.e ar+onioase intre ,arti ,entru a &a(ori0a
de0(o.tarea .or econo+ica dura/i.aI
asi-urarea unei /a0e ,entru co.a/orare in do+eniu. 1uridic) socia.) &inanciar si cu.tura.I
sustinerea e&orturi.or M in conso.idarea de+ocratiei sa.e) de0(o.tarea econo+iei si &ina.i0area ,rocesu.ui
sau de tran0itie s,re o econo+ie de ,iata'
Deci) o/iecti(u. de /a0a a. A#C consta in de0(o.tarea re.atii.or econo+ice si ,o.itice intre UE si M%
Relatiile politice se (or de0(o.ta ,rin de+arcarea unui dia.o- ,e as,ecte ,o.itice' Dia.o-u. ,o.itic (a
a(ea .oc ,rin cana.e.e di,.o+atice o/isnuite' De ase+enea) A#C a creat * !institutii"%
Consi.iu. de coo,erare care este co+,us din +e+/ri ai Hu(ernu.ui M) din +e+/ri ai Consi.iu.ui UE si ai
Co+isiei UE' #resedintia sa este asi-urata ,e rand) de M si Co+unitatea Euro,eana' E. se intruneste in
102
&iecare an' Consi.iu. e2a+inea0a toate ,ro/.e+e.e i+,ortante care a,ar in cadru. A#C si toate ,ro/.e+e.e
/i.atera.e sau internationa.e de interes co+un in sco,u. rea.i0arii o/iecti(e.or A#C'
Co+itetu. de coo,erare care este co+,us din re,re0entanti ai -u(ernu.ui M) ai Consi.iu.ui UE si ai
Co+isiei' Me+/rii co+itetu.ui tre/uie sa &ie ina.ti &unctionari'
Co+isia ,ar.a+entara de coo,erare este co+,usa din +e+/ri ai #ar.a+ente.or euro,ean si +o.do(enesc'
Dia.o-u. ,o.itic are sco,u. de a%
asi-ura ca .e-aturi.e econo+ice stranse se de0(o.ta in stransa concordanta cu .e-aturi.e ,o.itice
,uterniceI
sustine schi+/ari.e econo+ice si ,o.itice ,o0iti(e care se ,etrec in MI
asi-ura ca ,rinci,ii.e de+ocratice si a dre,turi.or u+ane se res,ectaI
in&iinta noi &or+e de coo,erare econo+ica si ,o.itica care ar contri/ui .a acest dia.o-'
La 13 iu.ie 166E) .a ;ru2e..es) a a(ut .oc ,ri+a reuniune a Consi.iu.ui de Coo,erare) in cadru. careia s5a
a,ro/at #ro-ra+u. Co+un de .ucru) .a /a0a caruia sunt 11 directii de co.a/orare) sta/i.ite ca ,rioritate ,entru
,erioada +entionata' La &e.) au &ost ,use in discutie as,ecte.e ,o.itic si co+ercia. 5 econo+ic a.e re.atii.or M5
UE'
La 27 noie+/rie 166E .a ;ru2e..es) a a(ut .oc ,ri+a reuniune a Co+itetu.ui de coo,erare' #artea +o.da(a
a ,re0entat ra,oarte (i0and%
- ,er&or+ante.e econo+ice si a.e re&or+e.or structura.e) inc.usi( i+,actu. cri0ei din usiaI
- ,ro/.e+e.e accesu.ui .a ,iata co+unitara a ,roduse.or +o.do(enesti si eta,a ne-ocieri.or aderarii
M .a OMCI
- starea din do+enii.e $ ,rotectia ,ro,rietatii industria.e) in(estitii.e straine) trans,orturi.e si
te.eco+unicatii.e'
Relatiile economice se (or intari ,rin ,ro+o(area co+ertu.ui si in(estitii.or reci,roce' #entru
ran&orsarea re.atii.or econo+ice este necesar de a a+e.iora conditii.e ,entru co+ert si in(estitii ,rin
sustinerea M in toate as,ecte.e ,rocesu.ui de re&or+e econo+ice'
#rin se+narea A#C) Mo.do(a si UE si5au acordat reci,roc statutu. natiunii ce.ei +ai &a(ori0ate (NCME)
cu ,ri(ire .a tari&e.e ,entru /unuri) ceea ce ar &aci.ita si +a1ora &.u2uri.e co+ercia.e reci,roce' La &e.) s5a
con(enit asu,ra .i/era.i0arii ,ro-resi(e a ,restarii ser(icii.or trans&ronta.iere) ce au sco,u. de a de0(o.ta un
sector de ser(icii orientat s,re ,iata'
e&eritor .a in(estitii) A#C contine ,re(ederi i+,ortante in sco,u. a+e.iorarii +ediu.ui ,entru sta/i.irea
si &unctionarea societati.or din M) a sucursa.e.or si &i.ia.e.or acestora ,e teritoriu. UE si in(ers'
A#C ,re(ede res,ectarea de catre ,arti a unor ,rinci,ii%
Principiul democratic si a dre,turi.or o+u.ui) asa cu+ sunt de&inite in Actu. 8ina. de .a :e.sin9i si
Carta de .a #aris ,entru o noua Euro,a' Aceste ,rinci,ii au sco,u. de a s,ri1ini ,o.itica interna si
e2terna a M si UE) si constituie un e.e+ent esentia. a. A#C''
Principiile economiei de piata, asa cu+ sunt enuntate in docu+ente.e Con&erintei Co+itetu.ui de
Securitate si Coo,erare Econo+ica de .a ;onn'
In acord se +entionea0a ca de0(o.tarea econo+ica este ce. +ai /ine asi-urata ,rin ,ro+o(area ce.or 3
.i/ertati% .i/ertatea circu.atiei /unuri.or) ser(icii.or) ,ersoane.or) ca,ita.uri.or'
A#C cu,rinde ,re(ederi re&eritor .a toate aceste .i/ertati%
)ibertatea circulatiei bunurilor $ UE si M au con(enit sa5si acorde reci,roc ce. +ai /un
trata+ent circu.atiei trans&ronta.iere a /unuri.or adica) .a &e. de /un ca ce. acordat ce.or +ai /uni ,arteneri sau
trata+ent NCM8' La &e.) UE si M s5au an-a1at sa studie0e ,osi/i.itatea a/o.irii reci,roce a ta2e.or (a+a.e'
C.au0a NCM8 se a,.ica in toate do+enii.e) ,rintre a.te.e in a-ricu.tura' Do+eniu. de a,.icare a c.au0ei NCM8
e de&init in &unctie de ti,u. +asuri.or susce,ti/i.e de a i+,iedica schi+/u. de +ar&uri) si nu in &unctie de ti,u.
+ar&uri.or in cau0a'
#rinci,a.e.e +asuri (i0ate in A#C sunt%
- ta2e.e (a+a.e si ta2e.e ce se re&era .a i+,ort si e2,ort) inc.usi( +etoda de ,erce,ere a acestor ta2eI
- dis,o0itii cu ,ri(ire .a scoaterea din (a+a) tran0it) de,o0ite (a+a.e) trans/ordareI
- ta2e.e si a.te i+,o0itari interioare de orice natura) a,.icate direct sau indirect +ar&uri.or i+,ortate'
M si UE se o/.i-a sa nu su,una +ar&uri.e i+,ortate de una din e.e i+,o0itari.or interioare) +ai
,utin &a(ora/i.e decat ce.e a,.icate +ar&uri.or i+,ortate din tari.e terteI
- +etode.e de ,.ataI
10*
- re-u.i.e ce deter+ina (an0area) achi0itionarea) trans&or+area) distri/uirea si uti.i0area +ar&uri.or ,e
,iata interna'
Aceste ,re(ederi se a,.ica .a toate /unuri.e) in a&ara de te2ti.e) ,entru care este se+nat un acord /i.atera.
s,ecia.) ,ara&at .a 13 +ai 166*'
In ca0u. e2,ortu.ui de ,roduse te2ti.e) autoritati.e din M e.i/erea0a o .icenta de e2,ort' Aceste ,roduse
se ad+it in Co+unitate doar .a ,re0entarea unei autori0atii de i+,ort'
Artico.u. 1* a. A#C) cu ,ri(ire .a su,ri+area restrictii.or cantitati(e .a i+,orturi) nu se a,.ica
schi+/uri.or de car/une si ote.' Se ,re(ede instituirea unui -ru, de contact care tre/uie sa &ie co+,us din
re,re0entantii M si Co+unitatii) ro.u. sau constand in schi+/u. de in&or+atii cu ,ri(ire .a ,ro/.e+e.e ce tin de
car/une si ote.'
e&eritor .a co+ertu. cu +ateria.e nuc.eare) acesta e deter+inat de dis,o0itii.e tratatu.ui de constituire a
EUATOM5u.ui' (art' 22 a. A#C)' Daca (a &i necesar) un acord s,ecia. intre EUATOM si M ur+ea0a a &i
incheiat'
#e .an-a aceasta) in A#C se +ai ,re(ede ca atat UE) cat si M) tre/uie sa -arante0e tran0itu. &ara restrictii
,e teritoriu. sau a +ar&uri.or' A#C ,re(ede ,osi/i.itatea de a recur-e .a +asuri de ur-enta de ,rotectie contra
i+,orturi.or) ce cau0ea0a sau a+eninta sa cau0e0e un ,re1udiciu -ra( ,roducatori.or nationa.i de ,roduse
si+i.are sau direct concurentia.e' In sco,u. de ,rote1are a ,ietei interne) una din ,arti ,oate sa ado,te +asuri de
anti5du+,in- sau de co+,ensare' Totusi) a+/e.e ,arti au dec.arat an-a1a+entu. de a -asi so.utii +ai
constructi(e inainte de a i+,une di(erse ta2e de ,rotectie' Con&or+ acordu.ui) se inter0ic su/(entii.e .a
e2,ortu. de ,roduse +anu&acturate si se ,er+ite su/(entionarea in anu+ite .i+ite a e2,ortu.ui ,roduse.or
a-rico.e' Aceasta se ,re(ede in art' 6 si 10 a. A#C'
)ibertatea circulatiei persoanelor $ re&eritor .a ,ersoane.e 1uridice) au &ost &acuti de1a ,asi s,re
&aci.itarea sta/i.irii si &unctionarii societati.or' In ceea ce ,ri(este ,ersoane.e &i0ice) sa5u .uat an-a1a+ente
.i+itate'
Cu toate ca accesu. .a ,iata +uncii (a &i re-.e+entat si in continuare de state.e +e+/re a.e UE) e e(ident
ca conditii.e i+/unatatite ,entru an-a1ati si oa+eni de a&aceri (or a(ea un e&ort ,o0iti( asu,ra +ediu.ui de
a&aceri -.o/a.' Acordu. nu da nici un dre,t cetateni.or M de a intra sau a ra+ane ,e teritoriu. (re5o unui stat
din UE si reci,roc' #ersoane.e tre/uie sa inde,.ineasca toate conditii.e .e-ate cerute' La &e.) daca o societate
+o.do(eneasca e2ercita ,e teritoriu. UE acti(itatea unei a-entii interi+are de +unca) aceasta nu are nici un
dre,t sa che+e cetateni ai M ,entru a &urni0a +uncitori c.ienti.or sai' #ersoane.e ce .ucrea0a ca an-a1ati in
unu. din state.e +e+/re a.e UE nu (or &i descri+inate si (or .ucra in ace.easi conditii de +unca si re+unerare'
In (iitor) se ,re(ede de a se+na acorduri se,arate ce se (or re&eri .a a.ocatii.e socia.e acordate an-a1ati.or
+o.do(eni re0identi in UE si in(ers'
#e .an-a ,re(ederi.e re&eritor .a circu.atia ,ersoane.or &i0ice) A#C contine i+,ortante ,re(ederi ce au
sco,u. de a i+/unatati +ediu. de o,erare a co+,anii.or din M in UE si in(ers' Aceste ,re(ederi re&.ecta
(ointa de a crea un antura1 +ai /un ,entru in(estitii.e directe) circu.atia .i/era a ca,ita.uri.or) ,.ati.or)
co+ertu.ui cu ser(icii si conditii.e ,entru an-a1ati' Atat M) cat si UE tre/uie sa &a(ori0e0e sta/i.irea si
e2ercitarea acti(itati.or econo+ice a.e societati.or uneia din ce.e 2 ,arti ,e teritoriu. ce.ei.a.te' Societati.e din
M si din UE au dre,tu. de a a(ea o &i.ia.a ,e teritoriu. co+unitar sau ,e teritoriu. +o.do(enesc) ,entru a
des&asura acti(itati.e econo+ice' #rin acti(itati econo+ice se are in (edere acti(itatea cu caracter industria.)
co+ercia. si e2ercitarea ,ro&esii.or .i/ere' La &e.) tre/uie sa +entiona+ ca UE si state.e +e+/re se an-a1ea0a sa
acorde societati.or +o.do(enesti un trata+ent nu +ai ,utin &a(ora/i. decat ace.asi acordat societati.or tari.or
terte' La randu. sau) M (a acorda societati.or co+unitare sta/i.ite ,e teritoriu. sau un trata+ent nu +ai ,utin
&a(ora/i.) decat ce. acordat societati.or sa.e' Insa) din cau0a continutu.ui unor .e-i sau re-.e+entari a.e M) se
,oate i+,iedica trata+entu. nationa. a. societati.or ce doresc sa se sta/i.easca ,e teritoriu. M'
)ibertatea circulatiei serviciilor $ sectoru. ser(icii.or este &oarte i+,ortant si dina+ic' La &e.) e
&oarte co+,.e2 si di&ici. ,entru re-.e+entare) deoarece ser(icii.e ,ot &i !in(i0i/i.e") s,re deose/ire de /unuri'
In trata+entu. de constituire a UE ser(icii.or .i se da o ast&e. de notiune% !,restari &urni0ate contra
re+unerare) in +asura in care e.e nu5s deter+inate de dis,o0itii.e re&eritoare .a circu.atia .i/era a +ar&uri.or si a
,ersoane.or"'
#entru ca in M sa ai/a .oc o .i/era ,restare a ser(icii.or trans&ronta.iere) e necesar ca sa e2iste) in ,ri+u.
rand) un sector concurentia. de ser(icii' UE acorda a1utor M ,entru de0(o.tarea unui sector de ser(icii su,us
.e-i.or ,ietei' Con&or+ ,rinci,ii.or ,re(a0ute in HATS) dis,o0itii.e A#C re&eritoare .a ,restarea ser(icii.or
trans&ronta.iere nu i+,iedica M sau UE sa acorde un re-i+ +ai &a(ora/i. state.or terte in cadru. acorduri.or de
inte-rare econo+ica'
103
In ceea ce ,ri(este asa ti, de ser(icii) ,recu+ trans,ortu.) in A#C se contin ,re(ederi re&eritor .a &iecare
ti, de trans,ort' A#C +entionea0a ca ,re(ederi.e sa.e ,ri(ind sta/i.irea si acti(itatea societati.or nu se a,.ica
trans,ortu.ui aerian) &.u(ia. si +ariti+' Totusi) cunoscand i+,ortanta de0(o.tarii acestor ti,uri de trans,ort) in
A#C se +entionea0a ,osi/i.itatea se+narii acorduri.or s,eci&ice'
Odata cu se+narea A#C) toate o/staco.e.e ce ,ot sa restran-a .i/era ,restare a ser(icii.or de trans,ort au
&ost .ichidate'
)ibertatea circulatiei capitalurilor $ circu.atia +i1.oace.or /anesti) in ca.itate de ,.ati in cadru.
co+ertu.ui internationa. sau a in(estitii.or) a &ost ,e .ar- .i/era.i0ata ,rin A#C' Au &ost &acuti ,asi i+,ortanti in
(ederea .i/era.i0arii circu.atiei ca,ita.uri.or intre M si UE' In A#C se ,re(ede .i/era.i0area circu.atiei a asa
ti,uri de ca,ita.%
ca,ita. cu ,ri(ire .a in(estitii.e directe e&ectuate in societati constituite con&or+ .e-is.atiei tarii -a0daI
ca,ita.uri re&eritoare .a in(estitii su/ &or+a de sta/i.ire si e2,.oatare a societati.or de catre cetatenii UE sau
M ,e teritoriu. uneia din acesteaI
ca,ita.uri re&eritoare .a .ichidarea si re,atrierea ,roduse.or acestor in(estitii si a oricarui /ene&iciu ce
re0u.ta'
Li/era.i0area circu.atiei a.tor ti,uri de ca,ita. nu se +entionea0a e2,.icit'
M si UE isi (or acorda una a.teia trata+entu. NCM8 ,entru ,.ati) +i1.oace de ,.ata si +iscarea
ca,ita.uri.or' Se (a .ucra) de ase+enea) in do+eniu. crearii unui siste+ re-.e+entar ,entru circu.atia
ca,ita.uri.or si ,.ati.or in M'
In ceea ce ,ri(este in(estitii.e) e necesar de a incheia intre M si UE acorduri re&eritor .a ,ro+o(area si
,rotectia in(estitii.or) si e(itarea du/.ei i+,uneri' Se de,un e&orturi considera/i.e ,entru crearea conditii.or
&a(ora/i.e in (ederea atra-erii in(estitii.or straine in econo+ia nationa.a' Atat UE) cat si M (or &ace intre e.e
schi+/ de in&or+atie re&eritor .a .e-i) re-.e+entari.e si ,ractici.e ad+inistrati(e in do+eniu. in(estitii.or' La
&e.) ,rin inter+ediu. e2,o0itii.or) sa,ta+ani.or co+ercia.e) iar+aroace.or co+ercia.e) se e&ectuea0a schi+/ de
in&or+atie re&eritor .a ,osi/i.itati.e de in(estitii'
Con&or+ ,re(ederi.or A#C toate ,.ati.e ,entru co+ercia.i0area /unuri.or ,ot &i e&ectuate in (a.uta .i/er
con(erti/i.a'
In A#C se +entionea0a ca co+ertu. dintre M si UE tre/uie sa &ie .i/er de concurenta ne.oia.a' #arti.e
contractante nu (or acorda asistenta intre,rinderi.or .a ,roducerea de /unuri si .a ,restari.e de ser(icii ce
a+eninta sa distorsione0e concurenta in +asura in care e.e e&ectuea0a schi+/uri.e intre UE si M' UE (a
&urni0a M in&or+atie des,re concurenta si o (a a1uta sa i+,.e+ente0e re-u.i.e concurentia.e'
E /ine cunoscut ca .e-aturi.e econo+ice dintre M si UE se (or ran&orsa daca .e-is.atia M (a &i
co+,ati/i.a cu cea a UE' Mo.do(a intre,rinde +asuri ,entru a a,ro,ia .e-is.atia sa de cea a UE'
E &oarte i+,ortant de a ,rote1a dre,turi.e asu,ra ,ro,rietatii inte.ectua.e) industria.e' In ceea ce ,ri(este
,ro,rietatea inte.ectua.a) M tre/uie sa se+ne0e toate instru+ente.e internationa.e +u.ti.atera.e .a care tari.e
UE sunt +e+/re si sa ar+oni0e0e dre,tu. sau cu ,ri(ire .a ,ro,rietatea inte.ectua.a) industria.a si co+ercia.a cu
dre,tu. co+unitar'
Deci) e2a+inand toate ce.e e2,use ,ana acu+) ,ute+ a1un-e .a conc.u0ia ca a,.icarea A#C are o
i+,ortanta &oarte +are ,entru M in as,ect ,o.itic si co+ercia. 5 econo+ic'
E. ,er+ite%
acordarea reci,roca a c.au0ei NCM8 care ,resu,une tratarea a-enti.or econo+ici din M .a ni(e.u. ce.or
din UEI
de0(o.tarea co.a/orarii in cadru. unui Acord de Li/er Schi+/ ce ,oate &i ne-ociat su,.i+entarI
crearea cadru.ui .e-a. ,entru de0(o.tarea re.atii.or de co.a/orare si ,arteneriat in toate do+enii.e) inc.usi(
siderur-ic) care e ce. +ai ,rote1at ,e ,iata UE'
#entru M e &oarte i+,ortant sa &o.oseasca ,e de,.in ,re(ederi.e A#C' Insa din cau0a .i,sei de in&or+atie
si e2,erienta necesara) +u.te tari din Euro,a Centra.a si de Est nu &o.osesc co+,.et in.esniri.e acordate de UE'
A#C creea0a conditii &a(ora/i.e ,entru de0(o.tarea re.atii.or co+ercia.e intre UE si M' Dar) ,entru a &o.osi
toate ,osi/i.itati.e acordate) e necesar de e&ectuat +u.te schi+/ari in ,roducerea si co+ercia.i0area +ar&uri.or
+o.do(enesti) ,entru ca acestea sa ,oata concura si ada,ta cerinte.or consu+atori.or din UE' Deci) reiesind din
toate acestea) se ,oate s,une ca a,.icarea in ,ractica a A#C nu este atat de usoara'
11.!. %ACI+ " program de asistenta tenica si financiara acordat de &niunea Europeana pentru
(epublica .oldova
10=
M coo,erea0a cu +ai +u.te tari si institutii care o&era asistenta tehnica' Aceste re.atii de coo,erare au
ince,ut in 1662) dar au ca,atat a+,.oare si au ince,ut sa e2ercite un i+,act su/stantia. asu,ra ,rocesu.ui de
re&or+e ince,and din 166=' Din acest an) co.a/orarea tehnica se de0(o.ta ,er+anent si inre-istrea0a o +a1orare
neta a (o.u+u.ui de asistenta cu 70P in 166A) constituind circa 32 +.n R) &ata de 2= +.n R in 166=' Mo.do(a
co.a/orea0a cu 1= institutii si tari donatoare) ce.e de /a0a &iind A-entia State.or Unite ,entru De0(o.tare
Internationa.a (USAID)) #ro-ra+u. Natiuni.or Unite ,entru De0(o.tare (#NUD)) A-entia Asistenta Tehnica a
Her+aniei (HTG)) ;anca Mondia.a) ;ED etc' De ase+enea) un as,ect de o deose/ita i+,ortanta a.
co.a/orarii M cu UE este con.ucrarea in cadru. ,ro-ra+u.ui TACIS' TACIS este ce. +ai +are ,ro-ra+ de
asistenta tehnica din .u+e' E. re,re0inta initiati(a UE ,entru state.e CSI si Mon-o.ia) care s,ri1ina de0(o.tarea
unei .e-aturi econo+ice si ,o.itice ar+onioase intre UE si aceste tari' Sco,u. sau de /a0a este sa a1ute aceste
tari in tran0itiea .or econo+ica si in de0(o.tarea de+ocratiei' TACIS are sco,u. ,ri+ordia. de a contri/ui .a
constructia unei econo+ii de ,iata' E. &unctionea0a in cadru. Acorduri.or de Asociere si Coo,erare /i.atera.a
se+nate cu &iecare ,artener) care sta/i.este /a0e.e coo,erarii econo+ice) ,o.itice) co+ercia.e si cu.tura.e'
#rioritati.e de de0(o.tare sunt de&inite de tari.e CSI si Co+isia Euro,eana in cadru. ,ro-ra+e.or
,.urianua.e nationa.e) ,.urinationa.e' Une.e ,ro-ra+e s,eci&ice sunt de&inite anua.'
#ro-ra+e.e de actiune sunt sta/i.e in &iecare an' Acestea ,reci0ea0a ,roiecte.e si &inantari.e dis,oni/i.e'
In &iecare tara CSI) aceste actiuni sunt trans,use in (iata de catre unitati.e de coordonare a.catuite din
re,re0entantii -u(ernu.ui si e2,ertii euro,eni'
Daca ne re&eri+ .a istoria ,ro-ra+u.ui TACIS) a+ ,utea +entiona ca .a intrunirea Consi.iu.ui Euro,ei din
dece+/rie 1660 .a o+a) UE si tari.e +e+/re au decis sa s,ri1ine &oste.e tari din USS in e&orturi.e acestora
de a e&ectua re&or+e.e econo+ice' UE a hotarat sa5si concentre0e ,ro-ra+u. de asistenta tehnica 1661 asu,ra =
sectoare%
instruire in sectoru. ,u/.ic si ,ri(atI
ener-ieI
trans,ortI
ser(icii &inanciareI
a-ricu.tura'
La 1= iu.ie 1661) Consi.iu. a ado,tat re-u.a+entu. nr' 21=Q61 care sta/i.este /a0e.e .e-a.e a.e #ro-ra+u.ui
de Asistenta Tehnica' 8onduri.e a.ocate de catre UE in i+,.e+entarea acestui ,roiect au a1uns .a su+a de 30
+.n ECU ,entru anu. &inanciar 1661'
La 22 iu.ie 1662 state.e +e+/re au a,ro/at ,ro,unerea Co+isiei asu,ra ,ro-ra+u.ui de asistenta tehnica
care de&ineste ,rinci,a.e.e sectoare a.e ,ro-ra+u.ui TACIS 1661' Mai tar0iu) .a 11 &e/ruarie 1662) UE si ce.e
12 state inde,endente au se+nat un acord) care a ,us /a0e.e (iitoarei coo,erari'
In ,re0ent) ,ro-ra+u. TACIS ur+areste sustinerea initiati(ei tari.or CSI de a de0(o.ta o societate /a0ata
,e .i/ertatea ,o.itica si ,ros,eritatea econo+ica' I+,.e+entarea TACIS ur+ea0a sa incura1e0e crearea
conditii.or &a(ora/i.e ,entru de0(o.tarea sectoru.ui ,ri(at' O conditie esentia.a in e(o.utia cu succes a
econo+iei de ,iata este a,aritia unei societati de+ocratice' In acest sco,) TACIS sustine crearea di(erse.or
or-ani0atii care sunt (ita. i+,ortante ,entru de0(o.tarea unei societati de+ocratice' #rin inter+ediu.
,arteneriatu.ui si coo,erarii) TACIS incura1ea0a%
trans&eru. de e2,erienta su cunostintaI
coo,erarea industria.a si ,arteneriat intre or-ane.e ,u/.ice si ,ri(ateI
asistenta tehnica ,entru a insoti in(estitii.e si &inantarea in(estitii.orI
cu+,ararea rechi0ite.or necesare asistentei tehnice)
Co+isia Euro,eana coo,erea0a cu Hu(ernu. Mo.do(ei) .a &e. si a.te or-ani0atii) ,entru a identi&ica
sectoare.e cheie unde este necesara &inantarea din ,artea ,ro-ra+u.ui TACIS'
In noie+/rie 166A a &ost se+nat un a.t ,roiect a. ,ro-ra+u.ui TACIS) acesta cu,rin0and 3 ani (166A5
1666)' #e ,arcursu. acestei ,erioade UE a acordat Mo.do(ei *A +.n ECU' In tota. in ,ri+ii 7 ani de acti(itate
(16615166E)) TACIS a acordat *)260 +.d ECU ,entru a .ansa +ai +u.t de *000 ,roiecte in CSI) din care 3E+.n
erau ,re(a0ute ,entru Mo.do(a'
e-u.a+entu. anterior ,e care se /a0a ,ro-ra+u. TACIS) a &ost in.ocuit cu a.tu. care cu,rinde anii 20005
200A (nr' 66Q2000 din 26 dece+/rie 1666)' Nou. re-u.a+ent se /a0ea0a ,e aceea ca coo,erarea este un ,roces
reci,roc' ;u-etu. ,entru ,erioada 20005200A este de *)1*E +i.iarde EUO' #entru anu. 2001 ne+i1.ocit ,entru
M ,ro-ra+u. de actiune are un /u-et de 2=+.n EUO'
10A
Ast&e.) TACIS isi concentrea0a acti(itatea in sectoare.e ur+atoare%
re&or+a institutiona.a) 1uridica si ad+inistrati(aI
de0(o.tarea sectoru.ui ,ri(at si antre,renoriatu.uiI
rete.e si in&rastructura $ trans,ort) co+unicatii) ener-ieI
,rotectia +ediu.ui incon1uratorI
econo+ia rura.a $ ,ro,rietatea &unciara) acces .a ca,ita. si .a ,iata) a-ricu.turaI
securitatea nuc.eara $ stocarea deseuri.orI
resurse.e u+aneI
sectoru. /ancar'
In ceea ce ,ri(este reforma 2uridica) i+,actu. actiuni.or intre,rinse de TACIS in acest do+eniu se
re&.ecta asu,ra ar+oni0arii .e-is.atiei nationa.e cu ceea euro,eana) ceea ce constituie un ,as inainte s,re
inte-rarea M in structuri.e euro,ene' #roiectu. a se.ectat circa 70 ,roiecte de .e-i) ce se a&.a in ,roces de
ado,tare) su/ as,ectu. co+,ati/i.itatii acestora cu .e-is.atia UE' Insa in acest do+eniu e2ista cate(a contradictii
$ une.e .e-i contra(in a.tora' Aceasta are .oc din cau0a ca e2ista +u.te i0(oare de e.a/orare a .e-i.or'
e&eritor .a reforma administrativa) in acest ,roiect se inc.ude cance.aria de stat) ,returi.e) Acade+ia de
Studii in do+eniu. Ad+inistratiei #u/.ice' #roiecte.e au &ost orientate s,re sustinerea ,ro-ra+u.ui de re&or+a a
-u(ernu.ui in acest do+eniu ,rin &or+area .a ni(e. de ad+inistratii .oca.e si centra.e'
Un a.t do+eniu ,rioritar de acti(itate a ,ro-ra+u.ui TACIS este dezvoltarea sectorului privat si a
antreprenoriatului. O/iecti(e.e de /a0a in acest do+eniu sunt%
de0(o.tarea cadru.ui in(estitiona.I
de0(o.tarea siste+u.ui de &inantare a /usiness5u.ui +icI
ser(icii +u.ti,.e ,entru intre,rinderi.e +ici si +i1.ocii'
In acest sens) TACIS a i+,.e+entat * ,roiecte%
primul proiect ,re(ede acordarea continua a asistentei A-entiei ,entru estructurarea Intre,rinderi.or
si Asistenta (AIA) in cadru. ,ro-ra+u.ui de de0(o.tare a intre,rinderi.orI
al doilea proiect asista ,rocesu. de con(ersiune a intre,rinderi.or din co+,.e2u. e25+i.itar' Se
intareste ca,acitatea de +ana-e+ent a Centru.ui de Coordonare a intre,rinderi.or) ce a,artin
co+,.e2u.ui +i.itar' In cadru. acestui ,roiect) de o deose/ita sustinere au /ene&iciat * intre,rinderi
,ri(ate din sectoru. e.ectronic in do+eniu. cercetarii si de0(o.tarii ,roducerii si +ar9etin-u.uiI
al treilea proiect acorda sustinere Centru.ui de concurenta care a,ro(i0ionea0a intre,rinderi.e cu
in&or+atii ,ri(ind studii.e ,iete.or internationa.e) +etode.e a(ansate de conducere) siste+e.e de
diri1are a ,rocesu.ui de ,roducere'
#e .an-a i+,.e+entarea acestor * ,roiecte) TACIS +ai o&era a1utor in ur+atoare.e directii%
instruirea oa+eni.or de a&aceri din Mo.do(a in tehnici.e de +ar9etin-) +ana-e+ent si or-ani0area
di(erse.or ,ro-ra+e de schi+/ cu co+,anii din UEI
,re-atirea ,.anuri.or de a&aceri) studii de &e0a/i.itate si cercetari de +ar9etin- ,entru intre,rinderi.e
din Mo.do(aI
in&iintarea centre.or de /usiness5in&or+atie ,entru intre,rinderi.e +ici si +i1.ocii si incura1area
re.atii.or intre intre,rinderi.e +ici si +i1.ocii din Mo.do(a si ce.e din UEI
sustinerea a-entii.or -u(erna+enta.e in restructurarea intre,rinderi.orI
&urni0area cunostinte.or si e2,erientei'
#ro/.e+e.e care necesita o e2a+inare si so.utionare +ai ra,ida tin in ,ri+u. rand de su,ortu. ,er+anent
a. ,ro-ra+e.or de con(ersiune a intre,rinderi.or' De ase+enea) s,orirea (o.u+u.ui de asistenta in do+eniu.
statisticii si ,artici,area +ai acti(a a Mo.do(ei in ,ro-ra+e.e s,ecia.e a.e UE ,entru sustinerea intre,rinderi.or
+ici si +i1.ociii' O ,ro/.e+a care .a &e. necesita a &i so.utionata este .ansarea ,ro-ra+e.or de instruire in
+aterie de +ana-e+ent) econo+ie) dre,t) .i+/i straine) si ,er&ectionarea cadru.ui 1uridic nationa. si
ar+oni0area acestuia cu standarde.e euro,ene ,rin inter+ediu. consu.tari.or) instruirii) se+inare.or' A.t
do+eniu de inter(entie a ,ro-ra+u.ui TACIS este sectorul energetic' O/iecti(e.e de /a0a tin de%
restructurarea si ,ri(ati0area sectoru.ui ener-eticI
,ro+o(area conser(arii ener-ieiI
ridicarea e&icientei ,rocesu.ui de ardere a car/uranti.or .a centra.e.e tehniceI
contro.u. +ediu.ui a+/iant'
107
Succesu. si a,.icarea ,roiecte.or de asistenta tehnica in sectoru. ener-etic de,inde de deci0ii.e
Hu(ernu.ui'
Un do+eniu. .a &e. de i+,ortant este econo+ia rura.a si in acest conte2t) anu+e agricultura' A-ricu.tura
a &ost +ereu ce. +ai i+,ortant sector econo+ic a. Mo.do(ei' O/iecti(e.e de /a0a a.e asistentei in acest
do+eniu sunt%
- ,ri(ati0area si restructurarea intre,rinderi.or a-rico.eI
- de0(o.tarea ,ietei &unciareI
- de0(o.tarea siste+e.or de &inantare a a-ricu.turii'
In acest sector se &inantea0a * ,roiecte de /a0a%
primul proiect acorda asistenta consu.tati(a Ministeru.ui A-ricu.turii si A.i+entatiei in de0(o.tarea
siste+u.ui de asi-urare in ca0u. ca.a+itati.or' Se ,re(ede acordarea asistentei +inistere.or in
do+enii.e re&or+ei &unciare) &inantarea a-ricu.turiiI
al doilea proiect acorda in&or+atie concreta ,ri(ind re-.e+entarea distri/uirii ,ro,rietatii &unciare si
acti(e.or) incheierea contracte.or de ,ro,rietate asu,ra ,a+antu.uiI
al treilea proiect acorda asistenta in do+eniu. restructurarii -os,odariei &er+iere si ad+inistrarii
redistri/uirii datorii.or in cadru. noii A-entii ,entru estructurarea A-ricu.turii (AA)'
#e .an-a aceste ,roiecte) TACIS +ai contri/uie .a &or+area unui sector rura. co+,etiti( si e&icient ,rin%
a) asistarea ,rocesu.ui de tran0itie a sectoru.ui a-rico. .a o econo+ie de ,iataI
/) asistarea in de0(o.tare a coo,erati(e.or a-rico.e) &er+e.or ,ri(ati0ate si asociatii.orI
c) &urni0area ,roducatori.or a-rico.i cu echi,a+ente si tehno.o-iiI
d) de0(o.tarea siste+e.or de credit rura.e ,entru i+,ru+uturi se0oniere &er+ieri.or ,ri(ati'
#ro-ra+u. TACIS +ai acorda asistenta si in do+eniu. resurselor umane. Schi+/ari.e radica.e in
econo+ia Mo.do(ei au a(ut ur+ari si asu,ra situatiei socia.e a ,o,u.atiei din Mo.do(a' O tran0itie econo+ica
si ,o.itica cu succes necesita +entinerea unei in&rastructuri socia.e adec(ate'
#roiecte e&ectuate in acest sector au &ost concentrate asu,ra as,ecte.or ,rotectiei socia.e) co+/aterii
so+a1u.ui) etc< S5au des&asurat 2 ,roiecte in cadru. ,ro-ra+u.ui TACIS cu un /u-et tota. de *)2 +.n do.ari)
/ene&iciaru. carora a &ost Ministeru. Muncii' Aceste ,roiecte au contri/uit .a e.a/orarea si i+,.e+entarea
reor-ani0arii intre-u.ui siste+ a. ser(icii.or de +unca .a ni(e.u. or-ani0atoric) &unctiona. si a contro.u.ui
&inanciar' A &ost ,roiectat si ,us in &unctiune un siste+ in&or+ationa. inte-ra. a. ser(icii.or de +unca) &iind
create * /a0e de date ,ri(ind inre-istrarea so+eri.or) ,ro,uneri.or si o&erte.or de +unca'
In a&ara de aceste ,roiecte) au +ai &ost .ansate a.te.e *%
primul proiect acorda asistenta siste+u.ui de instruire ,ro&esiona.a ,rin inter+ediu. de0(o.tarii
cadru.ui .e-a. si de&inirii cererii ,e ,iata +uncii &ata de noi.e ,ro&esii' #roiectu. cu,rinde 2 ,roiecte
,i.ot ,entru institutii.e ,ro&esiona.e de instruire in do+eniu. ,re-atirii cadre.or didactice) ada,tarii
,.anu.ui de in(ata+ant si asi-urarii cu echi,a+entI
al doilea proiect asistenta in crearea unui siste+ de in(ata+ant su,erior in do+eniu. econo+iei si in
&or+area unei rete.e co+une de institutii su,erioare de in(ata+ant cu uni(ersitati.e UE' In acest sens)
cu aceasta se ocu,a anu+e ,ro-ra+u. TEM#USI
al treilea proiect ,re(ede acordarea asistentei Hu(ernu.ui M in ,ro+o(area re&or+e.or in do+eniu.
ad+inistrarii de stat ,rin asi-urarea su,ortu.ui necesar ,entru conso.idarea ca,acitati.or interne (i0and
de0(o.tare structuri.or institutiona.e'
#e .an-a aceasta) TACIS asista +inistere.e si a-entii.e res,onsa/i.e in re&or+area si de0(o.tarea unui nou
siste+ de ,rotectie socia.a' De ase+enea) TACIS sustine de0(o.tarea unei ,re-atiri ca.itati(e in do+eniu.
+ana-e+entu.ui ,entru a s,ri1ini si a incura1a antre,renoriatu. in M'
3ectorul bancar si bugetar national .a &e. este sustinut de ,ro-ra+u. TACIS' Sustinerea este indre,tata
s,re%
- intarirea ca,acitatii institutiona.e si or-ani0ationa.eI
- reor-ani0area si continuarea de0(o.tarii siste+u.ui &inanciar5/ancar in con&or+itate cu nor+e.e si
standarde.e internationa.eI
- conso.idarea rete.ei /ancare) ca,a/i.e sa acti(e0e in conditii.e noi de ,iata si sa se inte-re0e in
siste+u. /ancar internationa.'
Cu sustinerea ,roiectu.ui TACIS au &ost rea.i0ate +u.te acti(itati ce au contri/uit .a conso.idarea
ca,acitatii institutiona.e a siste+u.ui /ancar) de0(o.tarea /anci.or co+ercia.e ,rin ,er&ectionarea
+ana-e+entu.ui /ancar) instruirea cadre.or' Ca ur+are a asistentei ,ri+ite) +u.te /anci co+ercia.e ,artici,a .a
10E
deser(irea .inii.or de credit o&erite de ;M si ;ED' Acest &a,t de+onstrea0a +a1orarea ni(e.u.ui o,erationa. a.
acestor /anci si cresterea ,resti-iu.ui .or) atat ,e ,iata interna cat si ,e cea internationa.a'
11.8. Consideratii privind aderarea (epublicii .oldova la &niunea Europeana
;ineinte.es ca in ,re0ent UE este o -ru,are econo+ica care in&.uentea0a direct toate ,rocese.e econo+ice
si ,o.itice de ,e continent' eiesind din acestea) M si5a dec.arat dre,t o/iecti( ,rioritar aderarea .a structuri.e
econo+ice si ,o.itice a.e UE' Acesta este un sco, strate-ic care este e2,us in re,etate randuri si .a di&erite
ni(e.uri de catre conducerea re,u/.icii' Dorinta de a &ace ,arte din cea +ai ,uternica -ru,are econo+ica din
.u+e este e(identa' Aceasta ar ,utea &ace ,osi/i.a acce.erarea ,rocesu.ui de instaurare a econo+iei de ,iata in
Mo.do(a si so.utionarea +u.ti,.e.or ,ro/.e+e socia.e'
Din ,unct de (edere ,o.itic) cu.tura. si co+ercia.) istoria M este strans .e-ata de cea a ,arteneri.or sai
din Euro,a' A+/e.e ,arti s5au an-a1at sa de0(o.te o coo,erare ,rieteneasca' Mo.do(a a atins ,ro-rese
considera/i.e in do+eniu. ,o.iticii e2terne si in e&orturi.e sa.e de a crea si +entine re.atii constructi(e cu (ecinii
sai' UE a,recia0a toate acestea si sustine ,artici,area M in structuri.e re-iona.e) asa ca CEMN) ICE' Aceste
initiati(e constituie niste instru+ente care ar &aci.ita inte-rarea Mo.do(ei in siste+u. econo+ic si ,o.itic -.o/a.
si ar incura1a .i/era.i0area co+ertu.ui) de0(o.tarea in(estitii.or) trans,ortu.ui) turis+u.ui'
UE a a,reciat di&icu.tatea trans&or+ari.or econo+ice si ,o.itice ,rin care trece Mo.do(a' De ase+enea) ea
a &ost de acord sa 1oace un ro. acti( in sustinerea acestui ,roces' Ca /a0a a actiuni.or sa.e) au ince,ut ne-ocieri.e
,entru a sta/i.i cadru. .e-a.) Acordu. de #arteneriat si Coo,erare) a(and sco,u. sa intareasca dia.o-u. dintre UE
si M si sa acce.ere0e o ,otentia.a coo,erare'
Asa) trans&eru. de 9noC5hoC ,rin inter+ediu. ,ro-ra+u.ui TACIS ,er+ite i+,.e+entarea A#C'
Conco+itent) UE o&era su,ort &inanciar su/ &or+a de i+,ru+uturi ,entru a sustine /a.anta de ,.ati' De
ase+enea) M /ene&icia0a) ,recu+ s5a +entionat) de Siste+u. Henera.i0at de #re&erinte QSH#) acordat de UE)
ce o&era M un tari& (a+a. ,re&erentia. ,entru +ar&uri.e industria.e e2,ortate de M in UE'
In acest conte2t) tre/uie totusi sa +entiona+) ca rea.i0area cu succes a ,rocesu.ui de aderare .a UE
necesita e&orturi considera/i.e' E necesar de a rea.i0a un cadru 1uridic si institutiona. adec(at si de a asi-ura
i+,.e+entarea re&or+e.or econo+ice'
eiesind din rea.itati.e actua.e) ,entru de0(o.tarea re.atii.or cu UE) M tre/uie sa se oriente0e s,re *
o/iecti(e de /a0a%
sta/i.irea re.atii.or ,o.itice ,ro&undeI
de0(o.tarea re.atii.or econo+ice a(anta1oase cu sco,u. de a asi-ura cresterea echi.i/rata si dura/i.a si de a
acce.era /unastarea ,o,u.atiei si +icsorarea tensionari.or socia.eI
incura1area coo,erarii in do+enii.e unde e necesar de a de,une e&orturi din ,artea a+/e.or ,arti' Aici se are
in (edere) de e2e+,.u) +ediu. a+/iant) in&rastructura) ener-etica etc'
Insa ,entru atin-erea acestor * o/iecti(e de /a0a) M tre/uie sa de,una e&orturi ,entru a e&ectua anu+ite
schi+/ari' De +entionat ca un ,ri+ ,as ce se cere de &acut este intensi&icarea re.atii.or co+ercia.e cu UE' Aici
se are in (edere) in ,ri+u. rand) +a1orarea accesu.ui M ,e ,iete.e euro,ene ,rin in.aturarea o/staco.e.or
tari&are si nontari&are' Este necesar de a asi-ura co+,ati/i.itatea +ar&uri.or din Mo.do(a cu cerinte.e nor+e.or
si standarde.or euro,ene' In acest conte2t) s5a a1uns de1a .a re0u.tate i+,ortante' Daca in 1662 nu+ai 1)=P din
e2,orturi.e Mo.do(ei erau indre,tate s,re UE si nu+ai =)3P din i+,orturi.e tota.e ,ro(eneau din UE) atunci in
2000 aceste &.u2uri au atins ci&ra de 1*'1P si 27)=P'
Dar) ,entru ca ,roduse.e +o.do(enesti sa ,oata ,atrunde ,e ,iata UE) este o/.i-atoriu de a cunoaste
re-u.a+ente.e si nor+e.e e2istente ,e ,iete.e UE) ,articu.aritati.e si traditii.e .or%
in ,ri+u. rand) ,e ,iete.e UE e2ista o .e-is.atie restricti(aI
in a. doi.ea rand) consu+atoru. din UE este +u.t +ai e2i-ent si +ai conser(ator) +ai instruitI
in a. trei.ea rand) ,iata UE este &oarte neuni&or+a $ aceasta este o consecinta a +utatii.or ,ro&unde
,rin care a trecut co+ertu. UE in u.ti+e.e decenii' 8iecare tara a ada,tat natura si conditii.e o&ertei
sa.e co+ercia.e .a schi+/area +ediu.ui' Co+ertu. de deta.iu traditiona. este su/stituit cu o distri/utie
or-ani0ata si concentrata) ce contri/uie .a acti(itatea econo+ica a tari.or UEI
in a. ,atru.ea rand) contro.u. ca.itatii si certi&icarea re,re0inta un instru+ent de +are i+,ortanta
,entru a ,atrunde ,e noua ,iata' A/ordarea ,ro/.e+ei ca.itatii ,roduse.or a.i+entare ,e ,iata unica
euro,eana este (asta si ,.ina de as,ecte di(erse si ,articu.are' La 13 iu.ie 1662 s5au a,ro/at 2
re-u.a+ente%
106
- ,ri(ind ,rotectia indicatii.or -eo-ra&ice si a denu+irii de ori-ine a ,roduse.or a-rico.e si a.i+entareI
- ,ri(ind atestari.e s,eci&icitatii ,roduse.or a-rico.e a.i+entare'
Aceste re-u.a+ente au a(ut o contri/utie i+,ortanta in -arantarea ca.itatii ,roduse.or' E.e ,er+it
(a.ori0area ca.itatii si i+/unatatesc in&or+area consu+atoru.ui des,re natura si caracteristici.e s,eci&ice'
Tre/uie de +entionat ca tota.itatea ,iete.or de des&acere nu ,resu,un doar ur+arirea ca.itatii ,roductiei) tre/uie
ca ei sa i se adau-e ca.itatea !siste+u.ui intre,rinderii" si !siste+u.ui natiunii"'
Un +o+ent este ca ni(e.u. de de0(o.tare a &or+e.or de co+ert (aria0a de .a o tara .a a.ta si &iecare tara
are o structura de co+ercia.i0are di&erita'
Deci) cheia succesu.ui de0(o.tarii re.atii.or M cu UE este a,titudinea a-enti.or econo+ici de a se ada,ta
ne(oi.or consu+atori.or si conditii.or ,ietei UE'
Un a. doi.ea +o+ent i. constituie conso.idarea +ecanis+e.or institutiona.e de a,ro&undare a dia.o-u.ui
,o.itic si econo+ic' Institutiona.i0area re.atii.or /i.atera.e se ,oate e&ectua ,rin se+narea unui acord de asociere
.a UE) ceea ce ar ,er+ite a1ustarea /a0ei .e-is.ati(e a tarii noastre .a standarde.e co+unitare si ar acce.era
,rocesu. de aderare' In acest do+eniu) M nu a atins atat de +u.te rea.i0ari' Aceasta ,oate &i e2,.icat ,rin +ai
+u.te' In ,ri+u. rand) ar tre/ui de +entionat ca UE nu tratea0a .a &e. tari.e CSI si ce.e din Euro,a Centra.a si de
Est' Tari.e CSI au trecut .a ,rocesu. de tran0itie .a econo+ia de ,iata +ai tar0iu si ni(e.u. de de0(o.tare este
+ai in&erior decat ce. a. tari.or din Euro,a Centra.a si de Est' toate acestea au dus .a re0u.tate +ai s.a/e in
,rocesu. re&or+e.or' Si UE a contri/uit .a aceasta ,rin aceea ca a/ordea0a di&erit tari.e din re-iune $ 3Q= din
in(estitii.e straine din re-iune sunt indre,tate s,re tari.e din Euro,a Centra.a si de Est' Asistenta tehnica acorda
tari.or din Euro,a Centra.a si de Est ,rin inter+ediu. ,ro-ra+u.ui #:AE di&era +u.t) din ,unct de (edere a
+ari+ii si +oda.itati.or de &unctionare de ce.e instaurate in cadru. ,ro-ra+u.ui TACIS destinat tari.or CSI' Cu
tari.e din Euro,a Centra.a si de Est UE a se+nat acorduri de asociere) iar cu tari.e CSI) re.atii.e erau +u.t ti+,
do+inate de Acordu. cu ,ri(ire .a Co+ert si Coo,erare co+ercia.a5econo+ica) se+nat .a 1E dece+/rie 16E6 cu
&osta USS' UE nu +er-e .a se+narea cu tari.e CSI a unui acord de asociere sau de .i/er schi+/) ci doar a
Acordu.ui de #arteneriat si Coo,erare'
#entru a+,.i&icarea re.atii.or e,u/.icii Mo.do(a cu UE e necesar ur+atoare.e%
sti+u.area &.u2uri.or in(estitii.or din UE in Mo.do(a) +ai a.es ,entru ,roducerea +ar&uri.or si
ser(icii.or destinate ,iete.or terte) incura1area re.atii.or de coo,erare si su/5contractareI
ada,tarea cadru.ui re-.e+entati( a. Mo.do(ei .a ce. a. UE in do+enii.e de co+,etiti(itate) ,iete.e
,u/.ice) su/(entionare) nor+e.e tehniceI
atra-erea asistentei tehnice si &inanciare uniona.e si /i.atera.e in sectoare.e care deter+ina de0(o.tarea
econo+ica si socia.a' Di(ersi&icarea +ecanis+e.or de &inantareI
de0(o.tarea re.atii.or de coo,erare intre institutii.e de cercetari stiinti&ice din Mo.do(a si ce.e din UE)
e&ectuarea cercetari.or co+une) core.area ,ro-ra+e.or acestora cu ,ro-ra+e.e de cercetari stiinti&ice
a.e UEI
des&asurarea acti(itati.or in (ederea crearii Centru.ui de Docu+entatie Euro,eana in Mo.do(a'
Daca M (a rea.i0a cu succes aceste schi+/ari) aceasta (a aduce /ene&icii considera/i.e' Acestea (or tine
atat de +a1orarea co+,etiti(itatii econo+ica si socia.a) u+ana) cat si de +a1orarea atracti(itatii Mo.do(ei
,entru siste+e.e econo+ice din a&ara UE'
Daca ar &i sa a.catui+ un ca.endar crono.o-ic a. inte-rarii M in UE) a+ ,utea s,une ca in ,ri+a eta,a a
acestui ,roces) 200=52010) in (ederea o/tinerii statutu.ui de tara asociata) se ,resu,une a &i ada,tata .e-is.atia)
+ecanis+e.e econo+ice si socia.e .a standarde.e UE'
In ur+atoarea eta,a) 2010520*0) ,rinci,a.e.e e&orturi se (or indre,ta s,re atin-erea ,er&or+ante.or
econo+ice) socia.e si ,o.itice ,entru a o/tine statutu. de tara +e+/ra a UE' ;a0a acestor o/iecti(e a &ost ,usa
odata cu intrarea (i-oare a Acordu.ui de #arteneriat si Coo,erare'
In conte2tu. dia.o-u.ui dintre ,arti) .a 10 +ai 2000 .a Chisinau) a &ost se+nata !Dec.aratia co+una
,ri(ind aderarea M .a UE" de catre 20 ,artide si or-ani0atii socia.5,o.itice' Se+nand aceasta dec.aratie)
,artide.e si or-ani0atii.e socia.5,o.itice au su/.iniat ca aderarea M .a UE este un o/iecti( strate-ic
&unda+enta.' Totodata) ei au constienti0at &a,tu. ca ,entru a o/tine statut de tara +e+/ra cu dre,turi de,.ine a
UE) ,e .an-a inde,.inirea an-a1a+ente.or continute in A#C) M tre/uie sa de,una e&orturi in (ederea rea.i0arii
re&or+e.or in di(erse do+enii) inc.usi( ar+oni0area .e-is.atiei si co.a/orarea e&icienta cu UE si tari.e +e+/re'
#artide.e ,o.itice din Mo.do(a considera ca este necesar de a .ansa cat +ai re,ede ne-ocieri.e de asociere a.e
UE) in ,ara.e. cu i+,.e+entarea A#C'
110
e,u/.ica Mo.do(a nu a ,ri+it un re&u0 de a se+na un acord de asociere) dar i s5a indicat sa5si
concentre0e e&orturi.e in (ederea rea.i0arii ,re(ederi.or A#C' UE a acordat 2)= +i.ioane EUO ,entru a1ustarea
.e-is.atiei tarii noastre .a cerinte.e UE'
Cunoasterea conditii.or i+,use tari.or candidate ar ,er+ite Mo.do(ei sa e.a/ore0e o strate-ie adec(ata
,entru atin-erea sco,u.ui ,ro,us si ar acce.era ,rocesu. de inte-rare in UE'
Mo.do(a) de,unand e&orturi ,entru a,ro,ierea de Uniunea Euro,eana) nu ,oate ra+ane i0o.ata) dar
tre/uie sa adere .a une.e -ru,ari econo+ice re-iona.e) a(and sco,u. de a &aci.ita ,rocesu. de aderare .a UE'
In &ina.) a+ ,utea tra-e conc.u0ia ca) de &a,t) nu ,oate &i (or/a de o aderarea ra,ida a e,u/.icii Mo.do(a
.a Uniunea Euro,eana) deoarece costuri.e ar &i ,rea ina.te' M tre/uie sa de,una e&orturi i+,ortante ,entru a
redresa situatia econo+ica ce (a acce.era ,rocesu. de inte-rare in UE'
)iteratura recomandata
1' ;a. A $ Econo+ii in tran0itie% Euro,a Centra.a si de Est) ;ucuresti) 1667'
2' ;ari I' $ Econo+ia +ondia.a) ;ucuresti) 1667'
*' ;ors V') ai.ean V' $ e,u/.ica Mo.do(a si inte-rarea econo+ica euro,eana) Chisinau) 2000'
3' Do/rescu E' $ Inte-rarea econo+ica) ;ucuresti) 166A'
=' Du+itrescu S') Hheor-hita V') Marin H' $ Econo+ia Mondia.a) Ed' Inde,endenta Econo+ica) 166E'
A' Du+itrescu S') ;a. A' $ Econo+ie +ondia.a' Ed' Econo+ica) 1666'
7' Econo+ia +ondia.a) Ed' #orto58ranco) Ha.ati) 2000
E' Hutu I' $ e,u/.ica Mo.do(a% econo+ia in tran0itie) Chisinau) 166E'
6' I-nat I' $ Uniunea Econo+ica si Monetara Euro,eana) Iasi) 1663'
10' I-nat I') #ra.ea S' $ Econo+ia +ondia.a) Iasi) 1663'
11' Miron D' $ Econo+ia inte-rarii euro,ene) ;ucuresti) 166E'
12' Mo.do(an D' $ Econo+ia re.atii.or e2terne' Chisinau) 1666'
1*' Nechita V' $ Inte-rarea euro,eana) Iasi) 166E'
13' #ascariu H'C') 5 Uniunea Euro,eana% ,o.itici si ,iete a-rico.e) ;ucuresti) 1666'
1=' ai.ean V' $ Inte-rarea tari.or est5euro,ene in Uniunea Euro,eana% ,rece,te ,entru Mo.do(a)
Chisinau) 2000'
111
1A' Sa(u V'V' $ Inte-rare euro,eana) Ed' Oscar #rint) 166A'
17' Suta N' $ Inte-rarea econo+ica euro,eana) ;ucuresti) 1666'
9UMAR
Introducere !
Capitolul I. Caracteristici ale integrarii economice internationale: abordari
conceptuale.
8
1'1' A,aritia ter+enu.ui de inte-rare econo+ica' Conce,te cu ,ri(ire .a
inte-rarea econo+ica internationa.a'
8
1'2' #re+ise) &actori deter+inanti si i+,.icatii a.e inte-rarii econo+ice
internationa.e'
-
1'*' Teorii a.e inte-rarii econo+ice internationa.e A
A' Teoria uniunii (a+a.e'
;' Teoria uniunii econo+ice si +onetare'
C' Teoria uniunii ,o.itice'
Capitolul II. Istoricul integrarii economice in Europa 12
2'1' Ideea euro,eana si concreti0area ei' 12
2'2' Eta,e si &or+e a.e inte-rarii (est5euro,ene' 18
2'*' #iata Co+una euro,eana% asi-urarea ce.or ,atru .i/ertati de circu.atie' 1-
Capitolul III. +istemul institutional al &niunii Europene si mecanismul sau de
functionare
21
*'1' #rinci,a.e.e co+,onente a.e siste+u.ui institutiona. co+unitar' 21
*'2' #er&ectionarea siste+u.ui institutiona. a. Uniunii Euro,ene si a
+ecanis+u.ui sau de &unctionare' Tratatu. de .a A+sterda+'
2A
*'*' #rinci,a.e.e re0u.tate a.e Con&erintei de .a Nisa ,ri(ind ,er&ectionarea
siste+u.ui institutiona. a. Uniunii Euro,ene si a +ecanis+u.ui sau de
&unctionare'
!1
112
Capitolul I7. Politica Agricola Comunitara !2
3'1' A,aritia #o.iticii A-rico.e Co+unitare si ,rinci,a.e.e ratiuni a.e
e2istentei ei'
!2
3'2' Mecanis+e de s,ri1inire a #o.iticii A-rico.e Co+unitare' !8
3'*' e&or+a #o.iticii A-rico.e Co+unitare% necesitate) noi orientari' !A
Capitolul 7. Politica .onetara Europeana 81
='1' Ti,uri de aran1a+ente +onetare% a/ordari conce,tua.e' 81
='2' Crearea siste+u.ui Monetar Euro,ean' 82
='*' Trecerea de .a Siste+u. Monetar Euro,ean .a Uniunea Monetara'
Moneda unica EUO'
80
Capitolul 7I. Politica Comunitara in domeniul concurentei. 01
A'1' atiuni.e unei ,o.itici in do+eniu. concurentei' 01
A'2' e-u.i si ,roceduri co+unitare ,ri(ind concurenta' 0!
A'*' Mecanis+u. achi0itii.or si &u0iuni.or in Uniunea Euro,eana' 0A
Capitolul 7II. Politica +ociala Comunitara. -2
7'1' Esenta si cau0e.e ,o.iticii co+unitare in crearea unei !di+ensiuni
socia.e euro,ene"'
-2
7'2' Eta,e a.e e(o.utiei #o.iticii Socia.e Co+unitare' -8
7'*' #o.itica Uniunii Euro,ene de de0(o.tare si coe0iune re-iona.a' -/
Capitolul 7III. )ocul si rolul &niunii Europene in economia mondiala A0
E'1' #ri(ire -enera.a asu,ra ,rinci,a.e.or rea.i0ari a.e Uniunii Euro,ene' A0
E'2' Caracteru. +odern a. econo+iei tari.or +e+/re a.e Uniunii Euro,ene' A?
E'*' e.atii.e econo+ice e2terne a.e Uniunii Euro,ene' ?1
Capitolul ID. Perspectivele &niunii Europene. ??
6'1' Tratatu. de .a Maastricht% -ene0a) o/iecti(e' ??
6'2' #o.itica e2terna si de securitate co+una' /1
6'*' Noi directii de de0(o.tare a Uniunii Euro,ene' /!
Capitolul D. Extinderea &niunii Europene spre Est. /-
10'1' #o0itii si o,tiuni ,otentia.e ,ri(ind .ar-irea Uniunii Euro,ene /-
10'2' Strate-ia Uniunii Euro,ene ,ri(ind .ar-irea s,re Est% consideratii
-enera.e'
//
10'*' #rinci,a.e.e +asuri a.e strate-iei de ,re-atire a aderarii' 112
10'3' Conditii -enera.e de aderare .a Uniunea Euro,eana si directii.e
,rinci,a.e de actiune'
111
10'=' E&ecte a.e inte-rarii tari.or Euro,ei Centra.e si de Est in Uniunea
Euro,eana'
118
Capitolul DI. (elatiile economice ale (epublicii .oldova cu &niunea
Europeana.
11A
11*
11'1' ea.i0ari si ,ers,ecti(e a.e re.atii.or econo+ice a.e e,u/.icii
Mo.do(a cu Uniunea Euro,eana'
11A
11'2' I+,.e+entarea Acordu.ui de #arteneriat si Coo,erare% ,re(ederi
econo+ice si co+ercia.e'
122
11'*' TACIS $ ,ro-ra+ de asistenta tehnica si &inanciara acordat de
Uniunea Euro,eana ,entru e,u/.ica Mo.do(a'
12-
11'3' Consideratii ,ri(ind aderarea e,u/.icii Mo.do(a .a Uniunea
Euro,eana'
1!1
)iteratura recomandata 1!!
+umar 1!8
113