Sunteți pe pagina 1din 37

Aparatul cardiovascular

Cordul = un organ musculos, tetracavitar format din doua atrii si doua


ventricule separate prin septul interventricular.
Atriul strang comunica cu ventriculul stang prin valva nitrala care este o
valva bicuspida avand o cuspa anterioara si o cuspa posterioara.
Atriul drept comunica cu ventriculul drept prin valva tricuspida din
ventriculul stang porneste artera aorta avand la iesirea din ventriculul stang o
valva numita artera aortica, o valva tricuspida in forma de cuib. La fel si
valva pulmonara care se afla la originea arterei pulmonare care iese din
ventriculul drept.
In atriul stang vin de la plamani cele patru vene pulmonare, iar in atriul drept
se varsa cele doua vene cave superioara si inferioara.
Inima este formana dintr-un tesut muscular striat, cardiac.
Peretele inimii de la interior spre exterior este urmatoarea:
- Endocordul care tapeteaa cavitatea inimii!
- "iocardul contractil!
- Epicardul.
Inima este invelita intr-o seroasa, fiind pericardul care contine o lama fina de
lic#id pericardic.
Circulatia sangvina in inima determina doua circulatii:
- "area circulatie $ circulatia sistematica % & Circulatia mare
porneste de la ventriculul stang al inimii, apoi prin artera principala -
aorta - se ramifica arterial la toate organele si tesuturile. La tesuturi,
prin capilare, sangele cedeaa oxigen si substante nutritive, se incarca
cu bioxid de carbon si cu deseurile reultate din metabolism, apoi,
prin vene, se varsa in auriculul drept al inimiii, unde se termina
circulatia mare si incepe circulatia mica.
- "ica circulatie & Circulatie care incepe din ventriculul drept si se
termina in atriul stang. 'angele venos din ventriculul drept paraseste
inima prin trunc#iul arterei pulmonare, se raspandeste in reteaua
capilara din peretele alveolelor pulmonare, de unde se intoarce prin
venele pulmonare in atriul stang. 'angele din mica circulatie, in
deplasarea lui prin capilarele pulmonare, elimina dioxidul de carbon
pe care il aduce de la nivelul tesuturilor si se incarca cu oxigen.
Proprietatile miocardului:
- "iocardul contractil este format din fibre musculare striate cardiace
care se conecteaa la nivelul capetelor prin discuri intercalare acestea
asigurand propagarea potentialului de actionare cu usurinta, miocardul
functionand ca un sincitiu.
- "iocardul embrionar este format din nodul & sinoatrial unde se
genereaa impulsurile -
atrioventricular
- fasciculul #is
Cele doua miocarduri au o serie de probleme functionale:
- Automatismul
- (itmicitatea
- Conductibilitatea
- Excitabilitatea
- Contractilitatea
Automatismul este proprietatea miocardului embrionar de a genera
excitatii, celulele embrionare se autodepolarieaa se repolarieaa
spontan.
Inima are independenta de sistemul nervos c#iar daca este denervata ea nu
isi opreste activitatea.
(itmicitatea este proprietatea miocardului embrionar de a genera
excitatia la intervale egale de timp.
)odul
- 'inoatrial emite cu o frecventa de *+ & ,+ - min
- Atrioventricular .+ & /+ - min
- 0asciculul #is /+ & 1+ - min
Conductibilitatea este proprietatea miocardului de a conduce stimulii
la intreaga masa miocardica. Excitatia ia nastere la nivelul nodulului
sinoatrial difueaa in atrii, cuprinde nodulul atrioventricular de la
care, prin fasciculul 2is si reteaua Pur3in4e, este condusa la fibrele
musculare ventriculare. 5e la nodulul sinusal, stimulul se raspandeste
lent cu o vitea de +,+6 m-s, prin musculatura atriilor-+,6 m-s iar in
fasciculul 2is-/ m-s. Intarierea conducerii excitatiei prin nodulul
atrioventricular asigura intrarea succesiva in contractie intai a atriilor
si apoi a ventriculelor, ceea ce asigura functia de pompa a inimii.
Excitabilitatea este proprietatea prin care miocardul se depolarieaa
si apoi se repolarieaa. 5urata potentialului de actionare este mult
mai mare decat pentru fibra musculara stricata 76+ & 8++ mm-s $ 7 & 6
mm-s musc#iul striat %. Acest fapt asigura o perioada retractara lunga,
un stimul precoce nu genereaa contractie. "iocardul sa nu se poata
tetania.
Contractibilitatea este proprietatea miocardului de a devolta o
tensiune intre capetele fibrelor sale. Prin contractie creste presiunea
din cavitatile inimii. 0orta contractila a miocardului este direct
proportionala cu grosimea peretelui muscular fiind mai mare in
ventricule decat in atrii, mai mare la ventriculul stang decat la
ventriculul drept.
(espiratia
Este o functie vitala care consta in transportul gaelor respiratorii $ 91!
C91 % din aerul atmosferic spre plaman $ 91 % si din plaman sore aerul
atmosferic $ C91 %.
(espiratia cuprinde trei etape:
Pulmonara care consta in sc#imbul de gae respiratorii intre plaman
si atmosfera!
'angvina care se refera la trasportul gaelor respiratorii intre plaman
si celule!
:isulara c#imbul de gae intre capilare si lic#idul interstitial.
Etapa pulmonara a respiratiei:
'e realieaa prin caile aeriene care sunt fosele naale, faringe,
laringe si bron#ii
(olul cailor aeriene:
5e a conduce aerul
5e a purifica aerul
5e a conditiona aerul cald - rece in asa fel incat sa a4unga la o
temperatura de aproximativ 81;! umidifica aerul imbogatindu-l cu
vapori de apa! pune in vibratie corile vocale in vederea emiterii de
sunete realiand vorba articulata.
<entilatia pulmonara:
Ansamblul de fenomene care duc la improspatarea aerului la nivelul
alveolelor pulmonare!
'e desfasoara in doua etape alternative inspiratia si expiratia.
Inspiratia este un act activ ce implica contractia unor musc#i toracici care
maresc volumul cutiei toracice si se numesc musc#i inspiratori.
Cel mai important musc#i inspirator este diafragmul care este un musc#i
sc#eletic, lat, dispus la limita cutiei toratice si cea abdominale.
Prin contractie bolta se aplatieaa si trage in 4os baele cutiei toratice.
Excursia pe verticala cu 7,6 & 1 cm asigura inspirarea unui volum de aer de
aproximativ 6++ ml. Acest lucru se realieaa in inspiratia de repaus.
"usc#ii intercostali externi prin contractie duc la cresterea diametrului
anteroposterior si trasversal al cutiei toracice.
Exista si musc#i inspiratori de reerva folositi in inspiratia fortata sau in
timpul efortului fiic, sunt acei musc#i dintati anteriori,musc#ii pectorali
mari, mica si musc#ii scaleni.
Cresterea volumului cutiei toracice duce la distensia plamanilor care sunt
solidari cu peretele cutiei toracice printr-o coliiune nobila realiata de
pleura.
Pleura este o foita seroasa dubla, una viscerala care imbraca plamanii si una
parietala, iar intre cele doua exista o lama fina de lic#id care creeaa o
presiune negativa subatmosferica de aproximativ / mm mercur.
Patrunderea aerului in cavitatea pleurala creeaa pleurotorax care
compromite ventilatia pulmonara.
Expiratia este un act pasiv in conditii de repaus, adica se realieaa fara
contractii musculare.
Expiratia de repaus se realieaa atunci cand in plaman apare o presiune mai
mare cu 1,8 milimetri fata de cea atmosferica.
La realiarea expiratiei de repaus participa doua categorii de factori:
'tructuri elastice toracopulmonare intinse in timpul inspiratiei si care
revin la lungimea de repaus!
:ensiunea superficiala devoltata de pelicula de lic#id care tapeaa
alveolele si care asigura 1-8 din reculul pulmonar. Acest lic#id se
numeste surfactant si este o substanta tensioactiva care reduce
tensiunea asuperficiala, secretat de anumite celule din peretii
alveolelor si a4unge la impiedicarea prolabarii alveolelor la sfarsitul
expirarii.
Expirarea fortata este activa prin interventia unor musc#i cum ar fi musc#iul
intercostal interior care coboara coastele si musc#ii peretelui abdominal.
'c#imbul de gae alveolo- capilar se realieaa intre aerul alveolar si
sangele din capilarele pulmonare. 'epararea dintr ele o realieaa membrana
alveolo- capilar care are o grosime de 7 micron. 'uprafata este ,+ & 7++ m1.
'tructura membrelor alveolo- capilar dinspre alveola spre capilar este
urmatoarea:
Celule alveolare tapetate cu sulfractant
:esut celular
"embrana baala a capilarului
'c#imbul de gae se face prin difuiune in aerul alveolelor presiunea 91
este 7++ mm- mercur si C91 /+ mm- mercur.
In sangele venos capilar presiunea 91 /+ mm- mercur, C91 /. mm- mercur.
Etapa sangvina:
:rasportul 91 este format din 7= sulfit fiic in plasma si ,>= legat
c#imic labil cu #emoglobina si oxi#emoglobila
:ransportul C91 este format din *= sulfit fiic in plasma! 78=
corbamin #emoglobina si ,+= combinatia bicarbonati de sodiu si
potasiu.
Etapa tisulara:
Intre sangele capilarelor si lic#idul interstitial
C91 care se formeaa la nivelul celulelor difueaa in lic#idul
interstitial si a4unge in sange
91 trece din sange in lic#idul interstitial spre celule
0actori care cresc disocierea oxi#emoglobinei:
Presiunea 91 scauta
Presiunea C91 crescuta
:emperatura locala crescuta
P2 crescut
(eglarea respiratiei:
)ervos
?moral
(eglarea nervoasa este cea mai mare parte temperaturii respiratiei prin
control autonom si inconstient.
(eglarea voluntara este posibila deoarece musc#ii expiratori si inspiratori
sunt musc#i sc#eletici care pot fi contractati voluntar.
(eglarea automata se realieaa prin centrii respiratori situati in bulbi si
punte.
Centri respiratori:
@enereaa activitatea la intervale egale de timp!
Impulsurile a4utatoare la neuroni motori ai musc#ilor inspiratori!
In repaus sunt activi 7 sec si inactivi 1 sec realiand o frecventa a
respiratii de 7. & 7, respiratii - min.
)u sunt dotati cu automatism.
In punte exista doi centrii pneumotoxic $ are efect invers % si abnestic $ un
centru cu actiune termica asupra centrului expirator %
Centrii inspiratori sunt influentati de cateva structuri nervoase:
Centrul cardiovascular!
'timuli provocati de la nivelul pielii, musc#ilor, articulatiilor.
(eglarea #umerala se realieaa prin concentratia de C91, 91.
'angele
Este un lic#id vasco de culoare rosie, opaca fiind alcatuit dintr-o suspensie
de elemente figurate $ eritrocite, leucocite, trombocite % intr-un mediu lic#id
numit plasma.
2ematocritul repreinta procentul eritrocitelor din volumul total de sange
$ //-/. A! /7-/80 %.
0unctiile sangelui:
:ransporta substante nutritive de la tubul digestiv la tesuturi!
:ransporta cataboliti de la tesuturi la organele de excretie!
:ransporta gaele respiratorii intre plamani si tesuturi!
:ransporta caldura de la organele producatoare la tesuturi!
:ransporta #ormoni!
Asigura mentinerea ec#ilibrului acidobaic prin mecanismele
tampon!
Contribuie la ec#ilibrul #idroelectrolitic al organismului!
0unctie de aparare antiinfectioasa!
0unctie de aparare in caul #emoragiilor prin intermediul factorilor
de coagulare si trambocitelor!
0unctie de mentinere a tensiunii arteriale.
Proprietatile fiice:
Culoarea este rosie $ sangele arterial rosu aprins! sangele venos rosu
inc#is %
5ensitatea mai mare decat a apei $ 7+6*-7+.* A! 7+67-7+.7 0 %
<ascoitatea se masoara in centipoise $ apa distilata 7! sangele /.* A!
/.8 0 %
Presiunea - osmotica este de 8++ miliosmoni - l si este asigurata de
ioni de sodiu
- coloiosmotica 16-1, mm mercur si este asigurata de
proteine plasmatice si albumina!
reactia c#imica a sangelui P2 $ *.86 sange venos! *./ sange arterial %
Plasma sangvina este formata din >+= apa si 7+= solviti $ >= substante
organice! 7= sunbstante anorganice %
'ubstantele organice sunt formate din ,g:
& .-, g proteine
- 8+ mg substante neproteice $ ureea, creatina, acid uric,
aminoacii si polipeptine %
- 7 g substante neaotate $ glucoa, lipide, acid lactic %
Proteinele plasmatice se formeaa la nivelul ficatului si se pot separa prin
electroforea
Albumilele 6>=
@lobulinele /+=: - alfa 7-/=
- beta 1-,=
- gama 7.=
0ibrinogen 7=
(olurile proteinelor plasmatice:
realiarea presiunii coloidosmotice
rol in imunitate
rol in coagulare
trasport de substante
mentinerea ec#ilibrului acidobaic
rol #ormonal
@lucoa plasmatica & concentratie ,+-71+ mg
Lipidele plasmatice & 6++->++ mg
Colesterolul & 76+-1++mg
'ubstantele anorganice sunt formate din ioni:
ionul de sodiu 7/8 mm"g-l
ionul de potasiu 6mm"g-l
ionul de calciu 6mm"g-l
ionul de magneiu 1mm"g-l
ionul de clor 7+8mm"g-l
ionul bicarbonic 1*
Eritrocitele $ #ematile %:
celule incomplete fara nucleu
forma de disc biconcav
sunt in numar de 6-6.6 milioane- mm8 A! /.6-6 milioane- mm8 0
cresterea peste limite duce la poliglobulie poate sa apara de la stres!
in urma antrenamentului de durata! in adaptarea la altitudini peste
1+++ m
scaderea poate duce la anemie
principalul constituent este #emoglobina care este construita dintr-o
proteina si din / grupari care contin cate un atom de fier
principalul rol este transportul de 91 $ oxi#emoglobina % si C91
$ carbomin#emoglobina %
cantitatea normala 7/ g 0! 7. g A
@rupele de sange:
sunt +AA
pe membrana #ematiilor se gasesc antigene si aglutinogen acestea
fiind modificate genetic
in plasma sangelui se gasesc anticorpi alfa
@rupa A poseda aglutinogen A si plasma aglutinina beta
@rupa AA plasma nu are ablutinina
@rupa + nu are aglutinogen
/,= din populatie are grupa A
>= grupa A
8= grupa AA
/*= grupa +
0actorul (2:
repreintB un grup de antigene care pot fi preente sau absente pe
suprafaCa eritrocitelor! ele stau la baa sistemului (#
sangvin. "a4oritatea persoanelor au 0actorul (# preent pe eritrocite,
de aceea se numesc (# poitiv.
,6= populatie alba si au (2 poitiv
76= restul (2 negativ
)egrii 7++= (2 poitiv
In sangele persoanelor cu (# negativ nu exista anticorpi $ anti (2 %
iar aparitia acestor corpi anti (2 poate sa apara accidental in caul
transfuiilor sau atunci cand o mama cu (2 negativ are un fat cu (2
poitiv iar la nastere #ematiile fetale patrund in sangele matern.
Eritropoea:
0enomenul prin care are loc formarea elementelor figurate
0ormarea eritrocitelor
Acest fenomen se produce in maduva rosie #ematopoetica care se
gaseste in oasele late $ omoplatul, cocsalul, vertebre %
Este conditionata de preenta unor factori catalitici $ vitamine, acid
folic, A71, A., C, PP %
(eglarea se face printr-un #ormon $ eritropoetina % stimuleaa
Eritropoea
Leucocitele:
Celule albe cu rol in imunitate
'e gasesc 6+++-,+++ mm8
'caderea poate duce la leucopenie $ iradiere, substante toxice %
Cresterea poate duce la leucocitoa $ infectii, leucemii %
'e impart in granulocite $ formata din neutrofile, eninofile,
baofile % si agranulocite $ monocite si limfocite %
:rombocitele:
Plac#ete sangvine cu rol in #emostaa $ oprirea sangelui %
Cresterea lor poate duce la trombocitoa $ trombi la nivelul venelor %
'caderea poate duce la trombopenie $ sangerari %
'e gasesc in numar de 76++++-/6++++ mm8
2emostaa:
:otalitatea fenomenelor care opresc pierderea sangelui
Etape & timpul vascular
- formarea trombusului plac#etar
- coagularea sangelui realiand un c#eag prin interventia a
78 factori
- repararea peretelui vascular prin poliferarea celulelor
endoteriale si lia c#eagului
Contractia musc#iului sc#eletic
"usc#ii sc#eletici repreinta aproximativ /+= din masa
organismului
'unt alcatuiti din fibre cu diametrul de 7+-,+ microni
0iecare fibra musculara este inervata separat de catre o singura
terminatie nervoasa, localiata in mi4locul fibrei musculare
"embrana celulara a fibrei musculare se numeste sarcolema
La fiecare capat al fibrei invelisul exterior furnieaa cu cate o fibra
tendinoasa care adunate la un loc formeaa tendonul musc#iului care
se insera pe os
"iofibrilele sunt de doua feluri filamente de actina si filamente de
mioina
0iecare fibra musculara contine cateva mii de miofibrile
0iecare miofibrila este alcatuita la randul ei din 76++ miofilamente de
mioina si 8+++ de miofilamente de actina toate dispuse paralel una
langa cealalta. Acestea sunt molecule proteice polimeniate care au
rol in contractia musculara
0ilamentele groase repreinta mioina iar cele subtiri actina
0ilamentele de mioina se intrepatrund partial cu cele de actina
La microscopia electronica apar sub forma de discuri clare si discuri
intunecate
5iscurile clare contin numai filamente de actina iar discurile
intunecate contin filamente de mioina intrepatrunse cu cele de actina
La suprafata filamentelor de mioina apar niste formatiuni numite
punti transversale
Contractia musculara are lor ca urmare a interactiunii dintre aceste
punti transversale si filamente de actina
0ilamentele de actina la unul din capete se leaga de o structura
numita banda D
Existenta acestor discuri confera aspectul striat al fibrelor musculare
sc#eletice si cardiace.


Citoplasma celulelor musculare se numeste sarcoplasma
Lic#idul sarcoplasmei contin cantitati mari de potasiu, magneiu,
proteine, enime, fosfati
(eticulul endoplasmatic este un reticul sarcoplasmic si are un rol
esential in contractia musculara
"ecanismul moleculelor al contractiei musculare:
?n mecanism de glisare- alunecare cand sarcomerul este
relaxat, filamentele de actina apartinand celor doua beni D
succesive se afla printre filamentele de mioina, iar capetele lor
se patrund putin.
In caul sarcomerului contractat filamentele de actina au fost
trase prin cele de mioina si se suprapun complect
5eci contractia are lor printr-un mecanism de glisare a
filamentelor
@lisarea este produsa ca urmare a interactiunii dintre puntile
transversale ale filamentelor de mioina si filamentelor de
actina
Potentialul de actionare propagat de la o fibra nervoasa va
determina eliberarea unor cantitati mari de ioni de calciu in
sarcoplasma in 4urul miofibrilelor
Ioni de calciu activeaa interactiunea dintre filamente si
declanseaa contractia
Energia necesara este furniata prin degradarea moleculelor de
A:P intr-o molecula de A5P $ A:P & molecula de adenoin
trifosfat ! A5P & adenoin difosfat %
0ilamentul de mioina:
0ormat din . lanturi polipeptidice! 1 lanturi grele si / lanturi
usoare
Cele 1 lanturi grele se impletesc in spirala formand un dublu
#elix
0iecare dublu #elix preinta 1 capete libere dispuse simetric
?n filament de mioina este alcatuit din 1++ de molecule
individuale de mioina
Puntile transversale sunt expansiuni comune ale capetelor
moleculelor de mioina
0iecare punte transversala preinta doua one flexibile numite
articulatii
Aceste one permit apropierea sau indepartarea capetelor fata
de filamentul de mioina
Activarea filamentului de mioina descompune A:P si
furnieaa energia necesara procesului contractil
0ilamentul de actina:
Este alcatuit din trei componente proteice distincte $ actina,
tropomioina, tropomina %
'c#eletul filamentului de actina este o molecula proteica
bicatenara, cele doua catene fiind impletite intr-un dublu #elix
asemenea moleculei de mioina
La unul din capete sunt fixate de benile D
"olecula de tropomioina:
0ilamentul de actina contine si o alta proteina numita
tropomioina.
In stare de repaus moleculele de tropomioina sunt dispuse
peste situsurile active ale actinei, impiedicand atractia dintre
filamentul de actina si mioina, deci impiedicand contractia
(olul tropominei in contractie:
In apropierea fiecarei molecule de mioina este atasata si o
molecula proteica de tropomina care are loc in contractie
:ropomina are trei subunitati:
I cu afinitate puternica fata de actina
: cu afinitate fata de tropoina
C cu afinitate fata de ioni de calciu
Puternica afinitate a tropominei pentru ioni de calciu initiaa
contractia musculara
"usc#iul 'c#eletic
Interactiunea dintre mioina, actina, ionu de calciu pentru a produce
contractia
In#ibitia filamentului de actina este facuta de catre complexul
tropomina, tropomioina iar activarea se face prin intermediul ionilor
de calciu.
La musc#iul relaxat situsurile active ale actinei sunt in#ibate prin
acoperirea lor de catre complexul tropomina, tropomioina ca urmare
situsurile nu se pot atasa la filamentul de mioina pentru a produce
contractia. 5e aceea este necesar sca actiunea in#ibitoare a
complexului tropomina, tropomioina sa fie la randul ei in#ibata
inainte ca procesul contractil sa se produca.
In preenta unor cantitati mari de ioni de calciu efectul in#ibitor al
tropominei, tropomioinei este in#ibat la randul sau. In momentul in
care se combina ioni de calciu cu tropomina C are loc o tractiune
asupra moleculei de tropomioina, descoperind situsurile active de pe
actina permitand contractia.
Interactiunea dintre filamentele de actina activate si puntile
transversale ale mioinei se realieaa pas cu pas si de aceea poarta
denumirea de interactiunea mersului pas cu pas.
A:P folosit ca sursa pentru contractie cand un musc#i se contracta
fata de o sarcina el presteaa lucru mecanic si are nevoie de energie.
In timpul contractiei este descompusa o mare cantitate de A:P in
A5P si concomitent este eliberata o mare cantitate de energie, cu cat
lucrul muscular este mai mare cu atat A:P este mai mare.
Cupla4ul excitatiei cu contractia:
Initierea contractiei musc#iului sc#eletic incepe cu potentialul de
actiune al fibrei musculare. Acesta genereaa curenti electrici care se
raspandesc in interiorul fibrei unde genereaa eliberarea ionilor de
calciu din reticulul sarcoplasmatic. Ansamblul acestor procese se
numeste cupla4ul excitatiei cu contractia. Potentialul membranos de
repaus este -7,+! ->+ minivolti.
5urata potentialului de actiune 7-6milisecunde si vitea de propagare
8-6m-sec.
(aspandirea potentialului de actiune spre interiorul fibrei musculare
se face prin sistemul de tubi transversali numiti :ubi : care
penetreaa fibra musculara. Prin tubi : potentialul de actiune a4unge
in vecinatatea reticulului sarcoplasmatic eliberand ioni de calciu in
sarcoplasma. :ubii : se desc#id la exteriorul ei repreinta prelungiri
interne ale membranei celulare. Ioni de calciu eliberati din reticul
difueaa spre miofibrile unde se leaga puternic de tropomina C si
declanseaa contractia.
Pompa de calciu indeparteaa ionii de calciu din citoplasma permitand
relaxarea musculara.
Contractia musculara continua atata timp cat concentratia calciului
ramane mare in citoplasma.
In interiorul reticulului sarcoplasmei se gaseste o proteina
carsecrestina care leaga de /+ de ori mai mult calciu decat cel aflat in
stare ionica.
Caracteristicile contractiei musculare:
Contractia & iometrica = contractia musculara neinsotita de scurtare
- iotonica = contractia musculara insotita de scurtare cu
pastrarea constanta a tensiunii musc#iului.
Contractia iometrica a musc#iului necesita o glisare importanta a
miofibrilelor.
In contractia iotonica are loc glisarea miofibrilelor unele prin altele.
ex. 9 persoana cand sta in picioare tensioneaa musc#ii cvadricepsi
pentru a fixa articulatia genunc#iului si pentru a mentine membrele
inferioare intinse se numeste iometrie. %
ex. La o persoana care alearga, apoi un amestec de contractii
iometrice, iotonice, in organism exista doua feluri de musc#i rapii
si lenti.
Ex. "usc#iul globului ocular a carui secusa dureaa E sec! musc#iul
solear cu o secusa de 7-6 sec
Contractia musculara unica poarta numele de secusa
0iecare musc#i al corpului preinta un amestec de fibre musculare
rapide si lente precum si fibre cu caracter intermediar.
"usc#ii rapii au fibre musculare mai groase si contin un reticul
sarcoplasmatic mult mai bogat in comparatie cu fibrele lente.
Cand un musc#i este stimulat cu frecventa ridicata apare o sumatie a
contractiei ce poarta denumirea de tetanus complect $ tetaniare %
9boseala musculara:
Contractii puternice si de durata lunga a musc#ilor conduc la starea de
oboseala musculara. Ea se instaleaa prin trei mecanisme:
- 'caderea glicogenului muscular!
- 5iminuarea transmiterii semnalelor nervoase la nivelul
4onctiunii musculare!
- 'caderea irigatiei sangvine in musc#iul contractat.
:oti musc#ii corpului sufera pe parcursul vietii un proces de
remodelare continua.
Proteinele contractile din musc#i se reinoiesc la fiecare doua
saptamani.
Cresterea masei musculare se numeste #ipertrofie musculara
'caderea masei musculare se numeste atrofie musculara
2ipertrofia musculara se produce prin #ipertrofia fibrelor musculare si
are loc ca urmare a antrenamentului fiic
2ipertrofia musc#iului se datoreaa cresterii de miofibrile.
Cand un musc#i nu este folosit o perioada mai lunga apare o
descrestere a proteinelor contractile si a miofibrilelor ceea ce duce la
atrofia musculara
Efectele denervarii musculare:
?n musc#i care nu mai primeste semnale contractile se atrofiaa in
timp. 5upa doua luni de lipsa a inervatiei apar in musc#i procese
degenerative. In trei luni se inverveaa si se produce o revenire
aproape complecta.
'ansa recuperarii este mai mica si se pierde dupa 7-1 ani.
Adaptarea circulatiei in timpul efortului fiic
In timpul efortului fiic se produc trei efecte ma4ore, esentiale pentru
ca sistemul circulator sa asigure fluxul sangvin enorm necesar
musc#ilor. Aceste efecte sunt:
- 5escarcarea generaliata a sistemului nervos simpatic din
intregul organism cu efect stimulator asupra circulatiei!
- Cresterea presiunii arteriale!
- Cresterea debitului cardiac.
7. 5escarcarea simpatica generaliata:
La inceputul efortului fiic, sunt transmise semnale de la creier
catre centrul vasomotor pentru a declansa descarcarea
simpatica!
(eulta trei efecte circulatorii ma4ore:
- Inima este stimulata, creste foarte mult frecventa cardiaca
si forta de contractie!
- "ulte din arteriolele din circulatia periferica sunt puternic
contractate, cu exceptia celor din musc#ii in activitate, care
sunt dilatate. Inima este stimulata pentru a asigura fluxul
sangvin crescut, iar fluxul sangvin este redus, producandu-
se astfel o redistribuire temporara a sangelui catre musc#i.
- Peretii musculari ai venelor si ai altor arii de capacitate se
contracta puternic, ceea ce creste mult intoarcerea venoasa
catre inima.
1. Cresterea presiunii arteriale:
Aceasta se produce ca urmare a mai multor efecte stimulatorii:
- <asoconstrictia arteriolelor si a arterelor mici din
ma4oritatea tesuturilor din organism, cu exceptia musc#ilor
activi!
- Cresterea activitatii de pompa a inimii!
- <enoconstrictie importanta.
Cresterea poate varia intre 1+mm2g & ,+mm2g in functie de
efort.
Importanta cresterii presiunii arteriale in timpul efortului fiic:
- Cand musc#ii sunt stimulati la maxim, fara cresterea
presiunii arteriale, atunci fluxul sangvin creste rareori mai
mult de , ori.
- Ex. La alergarorii de maraton, fluxul sangvin muscular
poate creste de la 7 l-min pentru intreaga musculatura la
cel putin 1+ l-min in timpul efortului maxim.
8. Cresterea debitului cardiac in timpul efortului fiic:
In timpul efortului debitul cardiac creste aproape de nivelul
efortului!
Aceasta crestere a debitului este esentiala pentru a asigura
oxigenul si substantele nutritive necesare musc#iului pentru a
sustine efortul.
'istemul excretor
(inic#ii contribuie la mentinerea #omeostaei mediului intern prin
excretia catabolitilor nevolatili:
- ?reea
- Creatinina
- Acidul uric
Ei intervin in sintea eritropoetinei cu rol in eritropoea, intervin in
formarea reninei care are rol in activarea angiotensinogenului in
angiotensina II care este substanta vasoconstrictoare cu rol in
mentinerea tensiunii arteriale si intervine in sintea vitaminei 5 cu rol
in metabolismul calciului.
Anatomia functionala a rinic#ilor:
- Impreuna au 8++ grame
- 9rgan perec#e situat retroperitoneal de o parte si alta a coloanei
lombare.
- Parenc#inul renal este format din doua one una corticala
$ exterioara % si una medulara $ interioara %.
- ?nitatea morfo- functionala a rinic#iului se numeste nefron.
- ?n rinic#i contine 1 milioane de nefroni
)efronul:


7. Artera eferenta
1. Corpusculul renal "alpig#i
8. :ub contor proximal
/. Ansa 2enle
6. :ub contor distal
.. :ub colector
(inic#iul:

0iltrarea glomenurala:
- Prin rinic#i trece o cantitate considerabila de sange. 5ebitul
7.1-7.8 l- min. 5in aceasta cantitate *++ ml-min sunt
repreentati de plasma. 5in aceasta 716 ml repreinta debitul
ultrafiltratului glomenural
- 5iferenta dintre ultrafiltrul glomenural si plasma este a
proteinele raman filtrate in plasma
- 0actori de care depinde ultrafiltratulglomenural:
Permeabilitatea capilarelor glomenurale care este de 7++
de ori mai mare decat capilarele din musc#i!
'uprafata totala de filtrare 7.6 m1!
Presiunea de filtrare este reultatul insumarii algebrice a
tuturor fortelor care apar si actioneaa in sens contrar la
nivelul capsulei Aauman =F o presiune de 7+ mm 2g.
0unctia tubulara:
- In tubii uriniferi a4unge ilnic o cantitate de 7,+ l de urina
primara. 5in aceasta ca urmare a functiei tubulare trebuie sa se
intoarca in organism >>= apa si o parte din solvitii necesari
organismului in asa fel incat urina finala este de 7.6 l - i.
- Cele doua procese impreuna care au loc la nivelul tubilor
uriniferi sunt:
(eabsortia tubulara care este transportul unor substante
necesare organismului din interiorul tubului urinifer in
spatiul interstitial
'ecretia tubulara repreinta trecerea unor substante din
lic#idul interstitial in tubul urinifer
(eabsorbtia tubulara:
- @lugoa se reabsorbeste in tubul contor proximal prin transport
activ.
- Are un nivel maximal de transport care daca este depasit apare
glucoa in urina = gligourie $ diabet %. Pragul maximal pentru
glucoa este o glicemie de 7,+ mg.
- Aminoaciii se reabsorb in totalitate in tubul contor proximal.
- Proteinele se reabsorb prin pinocitoa.
- ?reea se absoarbe pasiv in tubul contor proximal.
- Acidul uric este un catabolit al baelor urinice, pirimidice ale
aciilor nucleici.
- Ionul de sodiu se reabsoarbe prin mecanism activ mediat de
pompe ionice in asa fel incat concentrarea lui in sange sa se
mentina 7/1 miliec#ivalenti - l, el fiind principalul constituent
electrolitic care genereaa presiunea osmotica care trebuie sa fie
mentinuta constanta la 8++ miliosmoni - l.
- Potasiul se reabsoarbe actionand in tubul contor proximal si in
ramul ascendental Ansa 2emle.
- Calciul se reabsoarbe >>= activ la nivelul tubului distal.
- Apa se reabsoarbe pasiv prin fenomen de osmoa. Exista si o
reabsorbtie facultativa de apa dependenta de #ormonul
antideuretic secretat de #ipotalamusul anterior si eliberat de
#ipofia posterioara.
'ecretia tubulara:
- 'ecretia potasiului se face pasiv in tubul distal prin contransport
cu ionul de sodiu mecanism reglat de aldosteron..
- 'ecretia ionilor de #idrogen si amoniac au rol in mentinerea
ec#ilibrului acidobaic. 'ecretia de #idrogen se face activ prin
pompa de protoni, secretia amoniacului avand rol de acceptor
de protoni pentru ca urina sa nu fie asa acida.
0iiologia sportului
I. "usc#iul in cursul efortului. 0orta, puterea si reistenta musc#ilor.
0orta unui musc#i este determinata de dimensiunea sa, cu o
forta contractila maxima intre 8 -/ 3g- cm1 de sectiune
transversala a musc#iului.
0orta iometrica a musc#ilor este cu aproximativ /+= mai mare
decat forta de contractie cu scurtare.
Puterea contractiei musculare difera de forta, deoarece puterea
este o masura a lucrului mecanic total pe care musc#iul il poate
realia intr-o perioada de timp data si este determinata nu doar
de forta de contractie a musc#iului ci si de lungimea contractiei
si numarul de contractii din fiecare minut.
(eistenta depinde de suportul nutritiv al musc#ilor $ cantitatea
de glicogen stocata in musc#i inaintea perioadei de efort %. Ea
este foarte mult crescuta de o dieta bogata in glucide.
7. 'istemele metabolice musculare in timpul efortului:
a. 'istemul fosfatilor:
Adenoin trifosfatul $ A:P %:
- Este sursa fundamentala de energie pentru contractia
musculara si are urmatoarea formula de baa

P9
8
G P9
8
G
P9
8
!
- Legaturile ultimilor doi redicali fosfat la molecula se
numesc legaturi fosfat macrogenice si stoc#eaa *8++
calorii de energie pentru fiecare mol de A:P!
- Indepartarea primului radical fosfat transforma A:P- ul in
adenoin difosfat $ A5P % si indepartarea celui de-al doilea
transforma A5P in adenoin monosfat $ A"P %.
- Cantitatea de A:P preenta in musc#i este suficienta
pentru a sustine o putere musculara maximala pentru
numai 8 secunde.
Eliberarea energiei din fosfocreatina:
- 0osfocreatina $ creatina G P98 % este un compus c#imic cu
o legatura fosfat macrogenica.
- Ea se poate descompune in creatina si ionul fosfat si poate
elibera cantitati mari de energie.
- :ransferul de la fosfocreatina la A:P se petrece intr-o
fractiune de secunda.
- 0osfocreatina si A:P-ul celulei formeaa sistemul
energetic al fosfatilor si impreuna pot furnia o putere
musculara maximala pentru o perioada de , pana la 7+
secunde.
b. 'istemul glicogen - acid lactic:
@licogenul stocat in musc#i poate fi scindat in glucoa si apoi
folosit pentru energie.
Prima etapa a acestui proces este denumita glicolia, se petrece
integral fara utiliarea oxigenului si de aceea este denumita
metabolism anaerob.
In timpul glicoliei fiecare molecula de glucoa se scindeaa in
doua molecule de acid pivuric, iar energia eliberata este folosita
pentru a forma cateva molecule de A:P.
Acidul pivuric patrunde in mitocondriile celulelor musculare si
reactioneaa cu oxigenul pentru a forma mai multe molecule de
A:P. :otusi cand exista insuficient oxigen pentru ca aceasta a
doua etapa a metabolismului glucoei sa aiba loc, cea mai mare
parte a acidului pivuric este converita in acid lactic, care apoi
difueaa in afara celulei musculare in lic#idul interstitial apoi
in sange.
9 alta caracteristica a sistemului glicogen - acid lactic este
aceea ca el poate forma molecule de A:P intr-un ritm de 1.6 ori
mai rapid decat sistemele oxidative mitocondriale.
Acest sistem este capabil de a asigura 7.8-7.. minute de
activitate musculara.
c. 'istemul aerob:
'emnifica oxidarea principiilor nutritive in motocondrii petru a
furnica energie
5in acest sistem poate reulta o activitate sportiva prelungita.
d. (ecuperarea sistemelor metabolice musculare dupa efort:
Inseamna indepartarea excesului de acid lactic care s-a
acumulat in toate lic#idele organismului. Acest fapt este
deosebit de importand deoarece acidul lactic determina o
oboseala extrema.
Cand metabolismul oxidativ formeaa cantitati suficiente de
energie, indepartarea acidului lactic se poate face in doua
moduriH
- 9 mica parte din acesta este retransformata in acid
pivuric si apoi metaboliata oxidativ de toate tesuturile
organismului.
- Acidul lactic ramas este reconvertit in glucoa in
principal in ficat! glucoa la randul ei este utiliata pentru
a reface stocurile de glicogen din musc#i.
(eafacerea sistemului aerob dupa efort:
- Preinta doua efecte: datoria de oxigen si depletia
stocurilor de glicogen ale musc#ilor.
5atoria de oxigen:
- 9rganismul contine circa 1 l de oxigen stocat ce poate fi
utiliat pentru metabolismul errob c#iar fara sa se respire
oxigen proaspat.
- 9xigenul stocat este alcatuit: +.6 l in aerul din plamani!
+.16 l diolvati in lic#idele organismului! 7l combinat cu
#emoglobina din sange si +.8 l depoitati c#iar in fibrele
musculare.
- Prima parte a datoriei de oxigen se numeste oxigen
alactacidica si se ridca la aproximativ 8.6 l iar ultima
parte se numeste datoria de oxigen a acidului lactic si se
ridica la circa , l.
(efacerea glicogenului muscular:
- (ecuperarea poate dura ile intregi. In caul unei diete
bogate in glucide, recuperarea complecta se realieaa in
aproximativ 1 ile, iar in dietele cu proteine si lipide
apare o refacere slaba c#iar si dupa 6 ile.
1. Principii nutritive folosite in timpul activitatii musculare:
"usc#ii folosesc pentru energie si mari cantitati de grasimi sub
forma de acii grasi si acid acetoacetic si utilieaa intr-o mai
mica masura si proteinele sub forma de aminoacii.
)u toata energia din glucide provine din glicogenul depoitat in
musc#i. 9 cantitate similara de glicogen este stocata in ficat!
acesta poate fi eliberat in sange sub forma de glucoa, apoi
preluata de musc#i ca sursa de energie.
8. Efectul antrenamentului sportiv asupra musc#ilor si a performantei
musculare:
Importanta antrenamentului de maxima reistenta:
- "usc#ii care functioneaa fara nici o sarcina, c#iar daca
sunt pusi in functiune ore intregi, isi cresc foarte putin
forta.
- "usc#ii care se contracta la forta lor maximala isi vor
devolta foarte rapid forta, c#iar daca aceste contractii se
fac de numai cateva ori pe i.
- Aceasta crestere musculara poarta numele de #ipertrofie
musculara.
2ipertrofia musculara:
- 5imensiunea normala a musc#ilor unui individ este
deteminata de ereditate si de nivelul de secretie al
tetosteronului.
- Prin antrenament se produce o #ipertrofie musculara cu
inca 8+-.+=.
- Cea mai mare parte din aceasta #ipertrofie reulta din
cresterea diametrelor fibrelor musculare, iar modificarile
ce apar in interiorul acestora cuprind:
Cresterea de miofibrile
9 crestere de pana la 71= a eninelor
mitocondriale
9 crestere de .+-,+= a componentelor sistemului
metabolic al fosfatilor, incluand A:P-ul si
fosfocreatina
9 crestere de pana la 6+= a glicogenului depoitat
9 crestere de *6-7++= a trigliceridelor stocate.
- 5atorita acestor sc#imbari, creste capacitatea sistemelor
metabolice anaerobe si aerobe.
0ibre musculare repide si lente:
- 5iferentele fundamentale dintre fibre este urmatoarea:
0ibrele rapide sunt de doua ori mai mari decat cele
lente!
Enimele care favorieaa eliberarea rapida a
energiei din sistemele energetice al fosfatilor si
glicogen- acid lactic sunt de 1-8 ori mai active in
fibrele rapide!
0ibrele lente sunt structurate in principal pentru
reistenta si au mai multe mitocondrii decat cele
rapide!
)umarul de capilare pe unitatea de greutate a
fibrelor este mai mare in caul celor lente.
II. (espiratia in timpul efortului:
7. Consumul de oxigen si ventilatia pulmonara in timpul efortului:
In reapaus este in 4ur de 16+ ml - min.
In conditii maximale acesta poate creste de 1+ de ori mai mult.
1. Limitele ventilatiei pulmonare:
Capacitatea ventilatorie maxima este cu aproximatic 6+= mai
mare decat ventilatia pulmonara reala inregistrata in timpul
efortului.
8. Efectul antrenamentului asupra consumului maximal de oxigen
$ <91"ax %
/. Capacitatea de difuare a oxigenului la sportivi:
Este o masura a ratei la care oxigenul poate difua alveole in
sange. 'e exprima in mililitri de oxigen.
6. @aele sangvine in timpul efortului:
In efort respiratia este stimulata de mecanisme neurogenice.
Aceasta stimulare nervoasa mentine gaele respiratorii $ 91!
C91 % la valori normale.
.. Efectul fumatului asupra ventilatiei pulmonare la efort:
In primul rand este constrictia bron#iolelor terminale din
plamani!
In al doilea rand determina o secretie crescuta de lic#id in
arborele bronsic!
In al treilea rand paralieaa cilii de pe suprafata celulelor
epiteliale respiratorii.
III.'istemul cardio-vascular in timpul efortului:
7. 0luxul sangvin muscular:
'copul final al activitatii cardio-vasculare in timpul efortului
este de a furnia oxigen si alte substante nutritive musc#ilor.
0luxul sangvin creste drastic in timpul efortului maximum de
16 de ori.
Iumatate din aceasta crestere se datoreaa vasodilatatiei
intramusculare iar cealalte 4umatate este probabil cresterea
moderata a presiunii arteriale cu aproximativ 8+=.
1. Lucrul mecanic, consumul de oxigen si debitul cardiac in timpul
efortului:
La o persoana neantrenata, normala poate suferi o crestere a
debitului cardiac cu putin pente patru ori, iar un sportiv bine
antrenat de sase ori.
8. Efectul antrenamentului asupre #ipertrofiei cardiace si asupra
debitului cardiac:
In timpul antrenamentelor se #ipertrofiaa nu umai musc#ii
sc#eletici, ci si inima, iar fiecare bataie este cu /+-6+= mai
mare la sportivul antrenat decat la o persoana neantrenata.
/. (olul debitului sistolic si al frecventei cardiace in cresterea debitului
cardiac.
6. (elatia dintre performanta cardiovasculara si <91 "ax:
In timpul efortului maximal, atat debitul sistolic cat si frecventa
cardiaca sunt crescute cu aproximativ >6= din nivelurile lor
maxime.
.. Efectul bolilor de inima si al varstei inaintate asupra performantei
sportive:
I<. Caldura corpului in timpul efortului:
7. 'ocul termic
<. Lic#idele si sarurile organismului in timpul efortului:
7. Inlocuirea clorurii de sodiu si potasiu:
'udoare contine a cantitate mare de sare, motiv pentru care
sportivii ar trebui sa ia tablete cu sare $ clorura de sodiu %
inainte de a face un efort in ile calde si umede.
Pierderea de potasiu reulta din secretia crescuta de aldosteron
in timpul aclimatiarii la caldura, ceea ce creste pierderea de
potasiu prin urina si prin sudoare.
<I. 5rogurile si sportivii:
7. Cofeina:
Poate creste performanta sportva printr-o utiliare 4udicioasa.
1. ?tiliarea #ormonilor sexuali masculini $ androgeni %:
Poate creste forta musculara si performanta sportiva in anumite
conditii, mai ales la femei.
8. Amfetaminele si cocaina:
'uprautiliarea acestora poate duce la deteriorarea
performantei.