Sunteți pe pagina 1din 29

Ministerul Educatiei, Cercetarii Liceul Tehnologic "Sfanta

Tineretului si Sportului Ecaterina" Urziceni


Inspectoratul judetean Ialomita
Proiect de specialitate pentru sustinerea examenului
de dobandire a competentelor profesionale

NIVEL 3
Calificarea
Tehnician mecanic de intretinere si reparatii
Elev Indrumator
Pana Marian aniel !aducu "eorgeta
203

Tema proiectului
La!are cu rosto!olire
203
Cuprins
Argument 5
Capitolul I - Generalitati
1. Consideratii generale .. 6
2. Caracteristici. Parti componente. Materiale 6
2.1. Caracteristici .. 6
2.2. Parti componente .. 6
2.3 Materiale 7
Capitolul II - Clasificare
3 .Clasificarea si simoli!area rulmentilor ". #
3.1. $ulmentii standardi!ati .. #
3.2. $ulmentii nestandardi!ati . %
3.3. $ulmentii de &oasa turatie . %
3.'. $ulmentii de inalta turatie 1(
3.5. )imoli!area rulmentilor .. 11
3.6. Alegerea rulmentilor 11
Capitolul III * )olicitari si deformari
'. +eterminarea solicitarilor si deformatiilor 12
'.1. Consideratii generale ..12
5. Incarcarea si deformatiile elastice in rulmentul radial. $igiditatea
rulmentului radial 12
5.1. $ulmentul neincarcat 12
5.2. $ulmentul incarcat . 1'
6. $ulmenti radiali-a,ialimontati perec-e 1'
6.1. Incarcare a,iala . 1'
6.2. .orte centrifuge .. 15
7. Cinematica rumentilor 15
7.1. $ulmentii de &oasa turatie . 15
7.2. $ulmentii de inalta turatie . 16
7.3. Alunecarea diferentiala 17
#. .recarea in rulmenti .. 1#
#.1. $ostogolirea in conditiile frecarii uscate sau mi,te . .. 1#
#.2. $ostogolirea in conditiile frecarii fluide. /ureficatia elasto-
-idrodinamica .. 1#
%. Capacitatea de incarcare a rulmentilor 1%
%.1. Capacitatea de incarcare statica . 1%
%.2. . Capacitatea de incarcare dinamica . 1%
Capitolul I0 * 1orme de te-nica securitatii muncii2 Ane,e 3
4iliografie.
1(. 1orme de te-nica securitatii muncii 2(
1(.1 Proleme pri5ind monta&ul2 ungerea si etansarea rulmentilor . 21
11. Ane,e 2'
12. 4iliografie 2#
Argument
Eu am ales acest# tem# deoarece se folose te $n industria constructoare de
ma ini i mi s%a p#rut pe placul meu i am considerat c# sunt capa&il
pentru a redacta acest proiect i a caracteriza tot ce este legat de aceast#
tem#'
Lagarele cu rostogolire sunt realizate cu ajutorul rulmentilor si se
caracterizeaza prin e(istenta frecarii de rostogolire' )ulmentii sunt
ansam&luri independente, formate din inelul e(terior,inelul interior am&ele
a*+nd cai de rulare, corpuri de rostogolire si coli*ie, care asigura
dispunerea uniforma a corpurilor de rostogolire si $mpiedica contactul
dintre acestea' ,n cazul unor dimensiuni radiale limitate, poate lipsi inelul
interior sau am&ele inele, caile de rulare fiind e(ecutate pe ar&ore,
respecti* $n carcasa' -nsam&lul lagarului cu rostogolire cuprinde pe l+nga
rulment .rulmenti/, fusul ar&orelui, carcasa si organe pentru fi(area a(iala
a inelelor rulmentilor, precum si dispoziti*e de ungere si etansare'
-*antajele lagarelor cu rulmenti constau $n0 pierderi prin frecare reduse1
ga&arit a(ial redus1 consum de lu&rifiant mic1 $ntretinere usoara1
standardizarea pe scara internationala a rulmentilor, prin care se asigura
interschim&a&ilitatea acestora'
eza*antajele lagarelor cu rulmenti constau $n0 dimensiuni mari $n directie
radiala1 durata de functionare redusa $n cazul *itezelor mari1 comportare
nesatisfacatoare $n cazul socurilor si *i&ratiilor1 necesitatea unei precizii de
e(ecutie ridicate si a unor conditii se*ere de montaj'
Lagarele cu rulmenti constituie principalul tip de lagar folosit $n
constructia de masini' 2u se recomanda folosirea acestora la turatii foarte
mari, $n cazul sarcinilor dinamice, $n cazul *i&ratiilor,la lagarele foarte
mari si care functioneaza la turatie joasa, la lagarele a(iale greu $ncarcate
etc'

Capitolul I 1. Consideratii generale
/agarele sunt organe de masini a5and functia de sustinere si g-idare a
arorilor si a osiilor cu miscare rotati5a su actiunea sarcinilor care
actionea!a supra lor.
Dupa directia sarcinii principale fata de axa de rotatie, lagarele se
grupeaza in:
- lagare radiale cu directia sarcinii principale perpendiculara pe a,a de
rotatie6
- lagare axiale si crapodine a5and directia sarcinii principale paralela cu a,a
de rotatie6
- lagare radial-axiale a caror sarcina are componente dupa cele doua directii
mentonate.
Dupa caracterul frecarii produse in functionare, lagarele se grupeaza in:
- lagare cu alunecare - intre suprafata e,terioara a fusului si suprafata
interioara a lagarului6
- lagare cu rostogolire - intre elementele rulmentilor6
- lagare cominate.
2. Caracteristici. Parti componente. Materiale
2.1. Caracteristici
/agarul de rostogolire se otine prin inlocuirea cu!inetului din lagarul cu
alunecare printr-un rulment. +e aceea lagarele se numesc si lagare cu
rulmenti. Celelalte elemente componente ale lagarelor cu rostogolire difera
foarte putin de elementele lagarelor cu alunecare. Ca urmare2 studiul
lagarelor cu rostogolire se reduce la studiul rulmentilor.
+atorita inlocuirii frecarii de alunecare prin frecare de rostogolire 2
randamentul lagarelor cu rostogolire este superior lagarelor cu alunecare
a5and 5alorile cuprinse intre (2%# pana la (2%%5.
2.2. Parti Componente
7lemente constructi5e caracteristice lagarelor cu rostogolire sunt8
- inelul interior si cel exterior- inelele rulmentilor pot pre!enta una sau doua
cai de rulare2 pe care se rostogolesc corpurile de rulare2 acestea sunt supuse
la solicitarea de frecarea prin rostogolire6
- corpurile de rostogolire - su forma de ile sau role6
-colivia- ser5este la mentinerea unei distante constante intre corpurile de
rostogolire si se e,ecuta din oteluiri caron oisnuite2 ron!uri2 duraluminiu2
materiale plastice etc.6
- diferite elemente pentru asamlare si etansare.
In figura 11.13 este repre!entat un lagar cu rostogolire cu ile pe care se pot
urmari principalele elemente componente.
+imensiunile de a!a ale rulmentului sunt8
- 9d9 - repre!inta diametrul nominal corespun!ator diamentrului nominal al
fusului6
- 9+9 - repre!inta diametrul e,terior al inelului e,terior corespun!ator
diametrului interior al corpului lagarului6
- 949 - repre!inta latimea rulmentului.
/agarele cu rulmenti repre!inta urmatoarele a5anta&e principale fata de
lagarele cu alunecare8
- pierderi mai mici de putere prin frecare6
- turatii mari de 2(((( - 3((((rotatii:minut6
- consum redus de lurefiant in perioade de intretinere6
- eficienta economica superioara2 datorita a5anta&elor standardi!arii si
posiilitatile centrali!arii e,ecutiei lor prin intreprinderi speciali!ate cu procese
de productie automati!ate.
/agarele cu rostogolire au dimensiunea radiala mai mare decat lagarele cu
alunecare2 de aceea necesita o preci!ie mai mare de e,ecutie si monta&2
acestea sunt mai rigide si mai putin re!istente la socuri. In figura 11.13 este
pre!entat un lagar cu rulment cu ile pe care se pot urmari principalele
elemente componente de mai sus.
2.3 Materiale
Corpurile de rostogolire si elementele caii de rulare2 adica inelul interior si
inelul e,terior2 se e,ecuta din oteluri speciale pentru rulmenti2 cunoscute su
denumirea de $;/ 12 $;/ 2 <)=A) 1'56:1-#(>.
Coli5ia rulmentului se e,ecuta din oteluri oisnuite2 ron!uri2 duraluminiu sau
materiale plastice.
3. Clasificarea si simolizarea rulmentilor
3.1. !ulmentii standardizati
Pentru tipurile de rulmenti utili!ate in mod curent in practica a aparut ca o
necesitate economica2 pentru simplificarea utili!arii si apro5i!ionarii2 stailirea
unui numar limitat de e,ecutii tipo-dimensionale. )-a a&uns astfel la
standardi!area constructiilor si dimensiunilor tipurilor u!uale de rulmenti2
reglementare facuta prin norme I)?2 adoptate si la noi prin )=A).
Clasificarea rulmentilor se face dupa diferite criterii:
1. +upa modul cum actionea!a forta din e,ploatare asupra lagarelor2 acestea
pot fi8 - rulmenti radiali6
- rulmenti a,iali6
- rulmenti radial-a,iali6
- rulmenti radial-oscilante6
- rulmenti a,ial-oscilante6
2. +upa forma corpurilor de rostogolire se deoseesc8
- rulmenti cu ile6
- rulmenti cu role6
Corpurile de rostogolire2 in raport cu incarcarea in conditiile de functionare2
pot fi dispuse pe un singur rand2 pe doua randuri si rareori pe mai multe
randuri .7,emple de rulmenti din aseste categorii sunt indicate sc-ematic in
figura 11.1'. +intre numeroasele 5ariante constructi5e2 cele mai utili!ate
lagare sunt cele cu rulmenti radiali <figura 11.15. a> si cele cu rulmenti a,iali
cu ile <figura 11.15. d>. /agarele radial-a,iale sau a,ial-radiale se pot
e,ecuta si din rulmenti radiali cominati cu rulmenti a,iali <figura 11.15. c>.
$ulmentii cu role cilindrice suporta sarcini de 127 ori mai mari decit cei cu ile
si pot functiona la turatii sporite.
$ulmentii cu doua randuri de corpuri de rulare suporta sarcini de 125 ori mai
mari.
$ulmentii cu role cilindrice lungi sau cei cu ace se folosesc cand sunt
necesare diametre e,terioare reduse sau foarte reduse.
$ulmentii cu role conice si cei cu role utoias dispuse pe doua randuri pot fi
incarcati de 12% ori mai mult fata de cei cu role dispuse pe un singur rand.
$ulmentii oscilanti pot suporta inclinarea a,ei de rotatie a arorilor sau osiilor
cu 2s-3s.
+upa preci!ia de e,ecutie2 care influentea!a preci!ia de functionare2
corespund necesitatilor de utili!are sunt prescrise un numar de patru clase de
preci!ie P(2 P62 P52 P' <)=A) '2(7-7(> tolerantele cele mai stranse fiind
cele ale clasei P'
1umarul mare al caracteristicilor constructi5e si dimensionale care treuie
indicate pentru identificarea unui rulment au impus necesitatea unei
simoli!ari codificate. +imensiunile rulmentilor au fost sistemati!ate in serii de
diametre <notate cu una din cifrele #2 %2 (2 12 22 32 '> si serii de latimi <notate
cu una din cifrele (2 12 22 32 '2 52 6>. Prin definitie rulmentii din aceeasi serie
de diametre care au acelasi interior 5or a5ea si acelasi diametru e,terior.
Cominatiile seriilor de diametre si latimi dau nastere seriilor de dimensiuni.In
constructia de aparate2 se utili!ea!a de cele mai multe ori rulmenti de
dimensiuni reduse2 care pentru un diametru de ale!a& mai mic de 1( mm2
uneori sunt denumiti @rulmenti miniaturaliA. Ca tipuri constructi5e se utili!ea!a
in special rulmenti radiali si radiali-a,iali cu ile.
3.2. !ulmenti nestandardizati
Pentru multe e,plicatii din domeniul constructiei de aparate2 tipurile
constructi5e si dimensionale ale rulmentilor standardi!ati nu pot fi utili!ate
datorita spatiului redus a5ut la dispo!itie pentru lagar2 sau a conditiilor te-nice
speciale. )-au creat astfel tipuri noi de rulmenti cu o arie de utili!are mai
restransa2 rulmentii nestandardi!ati care sunt de asemenea supusi unui
proces de tipi!are si normali!are odata cu cresterea cantitati5a a productiei.
? clasificare a rulmentilor nestandardi!ati poate fi facuta in raport cu turatia
de lucru si anume rulmentii de turatie &oasa si rulmenti de turatie inalta.
3.3. !ulmentii de turatie "oasa
$ulmentii de turatie &oasa cuprind o mare 5arietate de tipuri. In aceasta
categorie se poate incadra rulmentii miniaturali de constructie speciala. )e
intalnesc si rulmenti miniaturali de constructie simplificata2 cu ile liere2 sau
la care lipseste inelul interior sau e,terior2 inlocuiti direct de arorele cilindric
sau conic al aparatului sau de carcasa aparatului. Cercetarile e,perimentale
nu arata ca rulmentii miniaturali2 care in locul inelului interior lucrea!a direct
cu terminatia conica a arorelui aparatului2 pre!inta unele a5anta&e in
comparatie cu lagarele pentru 5arfuri sau cu centra&ele. Astfel2 la un moment
de frecare comparail ca marime cu al lagarelor pentru 5arfuri2 5ariatia
acestuia in timpul unei rotatii este de peste doua ori mai mica decat in
lagarele pentru 5arfuri si concentra&ele conice. In plus2 treuie mentionat
monta&ul simplu si un cost de faricatie relati5 sca!ut.In constructia aparatelor
optico-mecanice de preci!ie se cer uneori lagare cu diametru mare al cailor
de rulare. Acestea nu sunt incarcate la capacitatea lor ma,ima2 cerintele fiind
a,ate mai ales de preci!ia deplasarii. )-au utili!at initial lagare prin rostogolire
cu patru cai de rulare. Pentru a a5ea capacitatea de incarcare si durailitatea
corespun!atoare caile de rulare treuie e,ecutate dintr-un material capail sa
fie durificat prin tratament termic. +in aceasta constructie s-au de!5oltat
rulmentii cu caile de rulare din sarma2 la care caile de rulare sunt reali!ate din
sarma de otel a5and o duritate B4C '5(( 5((( D1:mmEF. In aceasta
constructie apare ca un a5anta& deoseit faptul ca materialul corpului nu
treuie sa fie dur2 deci nu este necesara calirea2 eliminandu-se astfel si o
sursa de deformatii2 cea datorata tensiunilor termice. )olutia constructi5a este
destinata in special incarcarilor a,iale2 ung-iului G fiind G C '5 " 6(s. +in
moti5e de monta& unul din corpuri se e,ecuta din doua ucati2 placutele
intermediare facand posiil regla&ul &ocului din lagar. Preci!ia functionarii este
legata de e,ecutia cailor de rulare2 care pot fi liere sau incastrate in corp2
solutie mai a5anta&oasa pentru monta& si intretinere.
In conditiile unor incarcari mari si a unei preci!ii de functionare ridicate2 este
necesara rodarea lagarului. In ca!ul cailor de rulare incastrate se poate
e,ecuta inainte de roda& o rectificare preliminara care scurtea!a mult timpul
necesar roda&ului.
Pentru unele aplicatii speciale2 cum ar fi lagarele suspensiei cardanice a
giroscoapelor2 a aparut necesara creerea unor lagare de o sensiilitale
deoseita2 la care momentul de frecare care actionea!a asupra arorelui
moil este redus prin aplicarea unui moment oscilant asupra corpurilor de
rostogolire cu o frec5enta mai mare decat frec5enta de rotatie a arorelui.
Aceasta se otine printr-o constructie deoseita a rulmentului2 la care e,ista
trei inele si doua randuri de ile.
Inelul intermediar antrenat din e,terior e,ecuta miscarea de oscilatie care se
transmite ilelor. +aca deplasarile a,iale datorate dilatarilor termice sunt
insemnate se utili!ea!a constructia cu inelul intermediar neted. Pentru
simplificarea constructiei si micsorarea gaaritului2 inelul interior poate fi
eliminat2 calea de rulare fiind reali!ata direct de arorele aparatului.
3.#. !ulmenti de turatie inalta
)e considera ca rulmentii la care produsul d. , nH3(( ((( unde d. este
diametrul mediu al rulmentului DmmF6 n- turatia in rot:min2 sunt de turatie
inalta. Ca tipuri constructi5e se folosesc rulmentii radiali si radiali-a,iali cu un
singur rand de ile. Marimea ung-iului de contact G <inc-is la dreapta care
uneste punctele de contact dintre ile si inele si urma planului perpendicular
pe a,a rulmentului>2 se alege in infuctie de raportul dintre incarcarea a,iala
P$ si incarcarea radiala P% din rulment.
;nele recomandari in aceasta pri5inta sunt pre!entate in taelul 1.1.
3.&. 'imolizarea rulmentilor
)imoli!area rulmentiilor este necesara8 la marcarea pe fiecare rulment2 la
notarea pe desene te-nice si in listele de sc-im2 la preci!area comen!ilor si
li5rarilor2 pentru catalogarea tuturor tipodimensiunilor si identificarea
intersc-imailitatii lor din cataloage.
)imoli!area se face prin cifre sau prin grupe de cifre ce caracteri!ea!a
rulmentul ca marime * serie de latimi pentru acelasi diametru interior d * tip *
caracteristici speciale.
"aportul P#$P% Incarcarea axiala
P#
Valoarea produsului
d&n&'mm ( rot$min)
*n!hiul + in
!rade
3%3,45 mai mare de 3,65 nu
se recomanda
7 853 333
.coli*ie matritata/
3 9 :6 grade
3,4;%3,< 7 : 633 333 :6 grade
3,4;%:,6 7 : 633 333 6; grade
=:,6 7 >33 333 4; grade
Pentru turatii mai mari decat :33 333 rot?min
si P@ mai mare decat 3,; P@
: 633 333 % 6 333 333 :6s 9 6; grade
Gradul preci!iei al rulmentilor se simoli!ea!a prin litere.
)imolul rulmentilor se compune din simolul de a!a2 su forma de cifre2
litere2 sau alfanumeric si din simolurile suplimentare.
)emnificati5a este grupa ultimelor doua cifre caracteristice marimii
rulmentului. Pentru diametre interioare d cuprinse intre 2( si '%5 mm2
numarul constituit din ultimele doua cifre ale simolului unui rulment prin
inmultire cu numarul 5 indica diametrul d. +e e,emplu2 diametrul d al unui
rulment repre!inta simolul %221# este8 d C 1# I 5 C %( mm2 care este si
diametrul nominal al fusului.Corespun!ator acestei marimi2 celelalte
dimensiuni ale rulmentului se e,trag din catalog sau din taele cuprinse in
standarde.
Citirea simolurilor se face astfel 8 -prima cifra repre!inta seria de latimi2 a
doua cifra seria diametrelor e,terioare pentru acelasi diametru interior.
3.(. )legerea rulmentilor
Alegera rulmentilor standardi!ati comporta doua fa!e * alegera orientati5a si
alegera definiti5a.
Alegerea preliminara sau orientati5a staileste tipul rulmentului pornind de la
directia fortei principale <reactiunii> din lagar2 a5andu-se in 5edere
caracteristicile de a!a ale diferitelor tipuri de rulmenti.
Alegera definiti5a a seriei si a dimensiunilor tipului de rulment ales in prima
fa!a se face pe a!a calculelor2 in functie de marimea sarcinii2 a turatiei2 de
durata de functionare si de alte conditii de functionare cand acestea se
impun.
+atorita a5anta&elor standardi!arii2 rulmentii se supun numai calculelor pentru
determinarea sau 5erificarea capacitatii de incarcare dinamica si a
durailitatii2 pe a!a sarcinii dinamice ec-i5alente2 care-i solicita.
In taelul 1.2 de mai &os sunt pre!entate diferite 5ariante constructi5e de
rulmenti ti recomandari de utili!are.
Cand se cunosc diametrul fusului2 preci!ia impusa in e,ploatare2 marimea2
natura si sensul sarcinii2 se alege tipul de rulment si apoi se 5erifica durata de
functionare.
Cand se cunoaste diametrul fusului2 alegerea se reali!ea!a in doua etape8
- etapa preliminara8 se staileste tipul rulmentului in functie de directia sarcinii
principale din lagar6
- etapa finala8 se calculea!a dimensiunile si seria tipului de rulment stailit la
prima etapa2 tinand seama de 5aloarea sarcinii2 a turatiei 2 de durata de
functionare si de conditiile de e,ploatare.
#. Determinarea solicitarilor si deformatiilor
#.1. Consideratii generale
Calculul solicitarilor si a deformatiilor din rulmenti se face cu a&utorul raltiilor
lui Bert! si pe a!a cercetarilor ulterioare care au completat teoria lui Bert! si
relatiile otinute pe aceasta cale. +esi ipote!ele care stau la a!a acestei
teorii nu sunt indeplinite intocmai2 datele e,perimentale corespund in mare
masura 5alorilor otinute prin relatiile de calcul. Astfel2 comparati5 5ariatia
presiunii de contact2 ma,ime2 in functie de incarcarea specifica determinate
teoretic si e,perimental la contactul dintre doua suprafete sferice2 identice. )e
tratea!a numai contactul teoretic punctiform2 dat fiind utili!area larga in
constructia de aparate a rulmentilor cu ile. Pentru determinarea tensiunilor
de contact s-a a5ut in 5edere contactul dintre ila si caile de rulare intr-un
rulment radial-a,ial2 deoarece situatia in rulmentii radiali sau a,iali este
asemanatoare si se otine prin particulari!are ce se fac dupa ung-iul de
presiune G. =ensiunile de contact se distriuie dupa un elipsoid2 suprafata de
contact fiind o elipsa.
&. *ncarcarea si deformatiile elastice in rulmentul radial. !igiditatea
rulmentului radial
&.1. !ulmentul neincarcat
Pentru lagarele radiale utili!ate in constructia de aparate2 marimea &ocului
diametrului in rulmentul nemontat are 5alori intre 5 2( Jm. Aceste 5alori se
grupea!a pe inter5ale2 in functie de domeniul de utili!are al rumentului.
Pre!enta &ocului permite o deplasare a,iala relati5a in rulmentul neincarcat.
Preluarea acestei deplasari duce la un contact ung-iular al ilei cu calea de
rulare. $ulmentul neincarcat mai permite si deplasarea ung-iulara relati5a ale
celor doua inele.
"ulmenti cu bile "ecomandari de "ulmenti cu role "ecomandari de
utili,are utili,are
"adial pe un
rand
% au fecarile cele mai
mici
% suporta sarciniA
.incarcari/
a(iale mari si *iteze
relati*
mari
)adiali cu role
cilindrice simple
sau infasurate
% capacitatea de incarcare
radiala mai mare de :,B
ori
decat la cei cu &ile
"adial cu saiba
de etansare pe
ambele parti
)adiali cu role
cilindrice pe doua
randuri
% pentru situatii cand se
cere
precizie mare si
capacitate
portanta ridicata
"adial tip
ma!neto
% pentru turatii mari si
sarcini
mici
)adiali%a(iali cu
role conice
% preiau simultan sarcini
radiale si a(iale mai mari
decat la cei cu &ile
"adiali-axiali pe
un rand
% preiau sarcini mari in
am&ele sensuri si
reglarea
jocului a(ial
)adiali%a(iali cu
role &utoi
% asezati pe doua randuri
suporta incarcari mari si
permit inclinarea fusurilor
cu
6s%4s
"adiali-axiali pe
doua randuri
% capacitatea portanta
este
de doar :,5 ori mai
mare
decat a celor cu un
singur
rand de &ile
)adiali cu ace % cand ga&aritul radial
tre&uie
sa fie mic
"adiali-oscilanti
pe doua randuri
% preiau sarcini a(iale
mici
dar asigura
paralelismul
permanent al cuplei
fus%
cuzinet.unul din inele
se
poate inclina la 6s%4s/
-(iali cu role
cilindrice
% pentru sarcini mari si
*iteze
mici.au frecari mari de
alunecare/
.xiali cu simplu
efect
% preiau numai sarcini
a(iale
si lucreaza la turatii
medii
-(iali cu role
conice
% functioneaza cu frecari
mai mici decat cei
anteriori
.xiali cu dublu
efect
-(iali%oscilanti % pentru incasari mari si
turatii
relati* reduse
;ng-iul de neliniere este definit ca ung-iul ma,im cu care poate fi rotita inelul
interior in raport cu cea a inelului e,terior.
&.2.!ulmentul incarcat
/a rumentul incarcat2 sarcina este transmisa de la un inel la altul prin
corpurile de rulare. 1umarul acestora fiind mai mare decat doi2 sistemul este
static nedeterminat. Incarcarea fiecarui corp de rulare este influentat de
deformatiile elastice din !onele de contact. Pentru determinarea acesteia s-a
plecat de la ipote!a unui &oc radial nul si a unei astfel de dispo!itii a ilelor2
incat pe directia incarcarii sa se gaseasca o ila. In acest mod incarcarea
radiala 5a fi suportata numai de ile care se gasesc su diametrul ori!ontal.
In rulment e,ista un &oc radial2 care in urma monta&ului pe arore sau in
carcasa se poate anula sau de5eni negati52 intre ile si inele e,istand astfel o
strangere. +e oicei s-a considerat e,istenta unui &oc po!iti52 iar coeficientul
egal cu cinci. Cercetarile ulterioare au permis stailirea dependentei incarcarii
ilelor in functie si de strangerea sau &ocul din rulment. +eformatia din dreptul
ilei se e,prima in raport cu deplasarea ilei celei mai incarcate. 0alorile
po!iti5e corespund &ocului2 iar cele negati5e strangerii. In definirea &ocului
treuiue sa se tina seama de modificarile produse de strangera inelelor la
monta& si 5ariatiile de temperatura.
Pentru o sarcina radiala data2 un &oc efecti5 si a anumita constructie a
rulmentului carasteri!ata prin 5alorile incarcarii ma,ime ce re5ine unei ile2
ale marimii portiunii incarcate2 precum si deformarea si deplasarea
corespun!atoare ilei cele mai incarcate. +atorita neliniaritatii ecuatiilor2
sistemul poate fi re!ol5at numai numeric2 prin iteratie.
+aca este 5ora de un monta& rigid al rumentului2 deplasarea radiala a
centrului rulmentului este egala cu deplasarea ma,ima a ilei cele mai
incarcate.
(. !ulmenti radiali-axialimontati perec+e
(.1. *ncaracare axiala
Pentru o po!itie riguroasa2 se foloseste adesea o perec-e de rulmenti montati
cu prestrangere2 fara &oc. In acest ca! mecanismul incarcarii si deformatiilor
pre!inta unele particularitati. Admitand ca incarcarea este numai a,iala2 iar
monta&ul se face cu o prestrangere initial2 acesteia ii 5a corespunde
deplasarea a,iala relati5a si ung-iul efecti5 de contact. .orta a,iala e,terioara
5a incarca in mod diferit cei doi rulmenti si anume2 asupra unuia forta
actionea!a in sensul prestrangerii2 marind incarcarea2 iar asupra celuilalt in
sens in5ers2 micsorand incarcarea. /a depasirea 5alorii incarcarii critice
functionarea lagarului de5ine defectuoasa2 incarcarea fiind preluata numai de
un singur rulment2 iar &ocurile ce apar in rulmentul descarcat influentea!a
negati5 preci!ia si comportarea dinamica a asamlului.
Pentru un e,emplu concret2 distriutiile incarcarii a,iale intre doi rulmenti2
pentru carcasa rigida si carcasa elastica2 precum si marimea deplasarilor
a,iale corespun!atoare. $e!ulta ca elasticitatea carcasei contriuie la
distriuirea uniforma a incarcarii intre cei doi rulmenti2 micsorand insa
5aloarea sarcinii a,iale critice. +e asemenea2 elasticitatea carcasei2 duce2
dupa cum era de asteptat2 la micsorarea rigiditatii sistemului2 5alorile
deplasarilor a,iale crescand.
(.2. ,orte centrifuge
+in cau!a rotatiei in &urul a,ei2 5or apare forte centrifuge2 care2 adaugate
fortelor e,terioare2 pro5oaca solicitari suplimentare in rulment. 7fectul fortei
centrifuge este mai comple, la rulmentii radiali-a,iali 2 deoarece su actiunea
fortei centrifuge se modifica ung-iurile de presiune dintre ile si caile de
rulare2 cu influenta directa nu numai asupra solicitarilor ci si asupra
cinematicii rulmentului. .enomenul de modificare a conditiilor de contact este
cel mai accentuat la rulmentii a,iali2 la care su actiunea fortelor centrifuge
ilele se deplasea!a spre umerii cailor de rulare2 procesul de rulare
decurgand in conditii mai putin a5anta&oase. .ortele centrifuge ce apar la
rotatia coli5iei contriuie elementul unic de solicitare al acesteia2 dar 5alorile
reduse re!ultate nu pun de oicei proleme de re!istenta.
-. Cinematica rumentilor
-.1. !ulmentii de turatie "oasa
/a 5ite!ele reduse de rotatie sau la rulmentii puternic incarcati2 in anali!a
miscarii elementelor din lagar pot fi negli&ate efectele dinamice. )e poate
considera ca ung-iurile de presiune dintre ila si cele doua inele sunt egale si
nu se modifica in timpul functionarii2 in ca!ul general in care atat inelul
interior2 cat si cele e,terior se rotesc.
Intrucat rotatia oritala a ilei are loc in general intr-un plan diferit de planul
rostogolirii2 intre ila si caile de rulare 5a apare si o miscare relati5a de
pi5otare care 5a afecta po!itia si marimea 5ectorului 5itr!ei ung-iulare a ilei.
+eoarece momentele frecarii de pi5otare ale ilei in raport cu cele doua cai
de rulare sunt inegale2 se poate considera ca aceasta miscare de pi5otare 5a
apare numai in raport cu calea de rulare la contactul cu care momentul
frecarii de pi5otare este mic. Cum de regula momentul de frecare la contactul
cu calea interioara este mai mare2 re!ulta ca ila se rostogoleste fara pi5otare
pe calea interioara <despre care se spune astfel ca 5a controla miscarea> si
se rostogoleste si pi5otea!a in raport cu cea e,terioara.
-.2. !ulmenti de turatie inalta
+aca rulmentul functionea!a la turatii inalte2 datorita actiunii fortelor
centrifuge2 forta de apasare asupra ilei la contactul celor doua inele 5a fi
diferita si ca urmare si ung-iurile de presiune 5or a5ea 5alori diferite. )u
actiunea momentelor giroscopice mai e,ista tendinta unor rotiri suplimentare
ale ilei care2 in functie de 5ite!a si de conditiile de ungere din rulment2 nu 5or
putea fi intotdeauna impiedicate de fortele de frecare. Apare in acest ca!
patinarea ilelor cu efecte defa5oraile asupra momentului de frecare din
rulment. Pentru o anali!a riguroasa 5a treui sa se considere 5ectorul 5ite!ei
ung-iulare al ilei2 care2 in ca!ul general are urmatoarele componente dupa
cele trei directii8
K
&
,
C K
&

cos G
L
cos G
LL
K
&
M
C K
&

cos G
L
sin G
LL
K
&
!
C K
&

sin G
L
.ortele e,terioare care actionea!a asupra rulmentului sunt legate de
deformatiile totale a,iale si radiale.
Anali!a teoretica poate fi adancita si mai mult prin considerarea interactiunii
intre ile si coli5ie2 datorita careia se limitea!a practic amplititudinea de
5ariatie a 5ite!elor oritale a ilelor in &urul 5alorii medii2 adica 5ite!a
ung-iulara a coli5iei. 0olumul mare al calculelor &ustifica anali!a completa
numai in ca!uri speciale cum s-a procedat2 de e,emplu2 pentru rulmentii
aparatelor utili!ate in misiuni aerospatiale. In situatii particulare2 mai simple2
cum ar fi rulmentii radiali incarcati simetric2 numarul necunoscutelor se
reduce considerail.
In conditiile in care intre ile si caile de rulare e,ista un regim de frecare
uscata sau mi,ta2 se poate considera ca momentul giroscopic este insuficient
a produce rotatia ilei in !ona incarcata a lagarului. Ca urmare ung-iul G 5a fi
nul2 5ectorul rotatiei ilei gasindu-se astfel in planul ce trece prin a,a
rulmentului si cetrul ilei. In plus2 daca se utili!ea!a ipote!a controlului ilei2
adica se considera ca ila se rostogoleste si pi5otea!a in raport cu calea de
rulare care controlea!a miscarea si se rostogoleste si pi5otea!a in raport
cealalta cale de rulare2 5a re!ulta ca forta de frecare care se opune
momentului giroscopic <momentul giroscopic fiind nul> 5a actiona numai la
contactul cu calea conducatoare. Anali!a dinamicii si cinematicii ilei este
astfel mult simplificata.
In conditiile frecarii uscate ipote!a controlului ilei da re!ultate suficient de
precise numai pentru 5ite!ele oritale ale ilei2 si pentru cale de pi5otare care
nu sunt in realitate nule in raport cu nici una dintre cai.
0alorile ung-iurilor
care stailesc pentru o anumita incarcare si turatie a rulmentului2 treuie
determinate si in acest ca!2 anali!andu-se po!itia ilei care2 pentru situatia
incarcarii simetrice a rulmentului2 este mult simplificata. Controlul ilei de
catre inelul interior sau e,terior re!ulta din anali!a ecuatiei de momente pe
directia perpendiculara pe cea a miscarii oritale <componente sunt
momentele de pi5otare>. 1eindeplinirea conditiilor duce la un control e,citant
de inelul e,terior.
/a functionarea in regim de turatie redusa sau medie este de oicei
indeplinita2 satfel incat controlul ilei 5a fi asigurat de inelul interior. /a turatii
inalte2 datorita actiunii fortei centrifuge2 forta de5ine mai mare si peste o
turatie limita controlul este preluat de catre inelul e,terior.
=reuie mentionat inca o data ca in conditiile frecarii fluide2 ipote!a controlului
ilei nu mai este 5alaila. Pentru anali!a cinematica a rulmentului
impunandu-se un calcul comple,.
-.3. )lunecarea diferentiala .microalunecarea/
+in cau!a formei geometrice a elementelor aflate in miscare de rostogolire si
a deformatiilor elastice2 suprafata de contact 5a fi cura2 ra!a ei in planul
perpendicular pe directia miscarii fiind egala cu media armonica a ra!elor de
curura in planul respecti5.
+in cau!a acestei cururi 5ite!ele liniare ale punctelor din !ona de contact
5or fi diferite. 1umai anumite puncte 5or reali!a conditia egalitatii 5ite!elor2
deci rostogolirea pura. Celelalte puncte 5or fi supuse unor alunecari partial
inaintate si partial inapoi. Marimea 5ite!elor de alunecare diferentiala poate fi
determinata prin calcule. Considerandu-se contactul ilei cu cele doua cai de
rulare dintr-un rulment radial-a,ial2 in care inelul e,terior este fi,2 pentru a
anali!a miscarea relati5a se 5a da legat de centrul ilei sa ramana fi,.
In conditiile regimului de frecare uscata sau mi,ta2 in realitate nu 5a e,ista
alunecare diferentiala pe intreaga suprafata de contact2 fortele de frecare
pro5ocand o aderenta care impiedica alunecarea relati5a pe o anumita
portiune. Aderenta pro5oaca in acele !one eforturi unitare tangentiale2 care
5or contriui ca si cele din !ona alunecarii diferentiale la crearea momentului
re!istent de rostogolire2 modificand caracterul u!urii. Prin alegerea
corespun!atoare a parametrilor geometrici ai rulmentului se pate modifica
po!itia liniilor de rostogolire pura2 astfel incat !ona centrala a elipsei de
contact2 cea mai solicitata de tensiunile normale de contact2 sa intre in !ona
de ade!iune fara alunecare diferentiala2 re!ultand in acest mod o micsorare a
u!urii.
0. ,recarea in rulmenti
0.1. !ostogolirea in conditiile frecarii uscate sau mixte
Pentru studiul pierderilor prin frecari <figura 11.11> in rulmenti se 5or adanci in
primul rand aspectele frecarii de rostogolire. +aca pe suprafetele de contact
e,ista o lurifiere saraca si cand 5ite!ele de rotatie sunt reduse2 5a e,ista un
regim de frecare uscata sau mi,ta. .orta de frecare elementara 5a a5ea
directia re!ultantei 5ite!elor relati5e de alunecare diferentiala2 care2 in ca!ul
general2 are componente pe directiile celor doua a,e ale elipsei de contact si
o componenta tangentiala datorata 5ite!ei ung-iulare de pi5otare.
+aca nu se tine seama de ade!iunea ce are loc pe o portiune a suprafetei de
contact2 atunci2 in prima apro,imatie2 coeficientul de frecare 5a fi acelasi pe
intreaga !ona de contact si 5a depinde de natura materialelor si de starea
suprafetelor si lurifierea lor. )e pot calcula fortele si momentele de frecare
care apar in ecuatiile de ec-iliru. Momentul fortelor de frecare elementare in
raport cu a,a care trece prin centrul ilei2 perpendiculara pe linia care
defineste ung-iul de presiune. )imilar cu momentul fortelor de frecare luat in
raport cu a,a ?M2 e,istent numai in ca!ul cand momentul giroscopic nu este
franat de fortele de frecare.
Calculul pierderilor prin frecare in rulmenti2 se poate trata mai usor daca se
considera independent miscarea de rostogolire si cea de pi5otare. Pe langa
factorii mentionati anterior frecarea de rostogolire mai depinde si de
fenomenul de ade!iune de pe o anumita portiune a !onei de contact.
In afara de pierderile prin frecare datorate alunecarii relati5e dintre
suprafetele de contact2 in procesul de rostogolire mai apar si pierderi datorate
-istere!isului elastic.
0.2. !ostogolirea in conditiile frecarii fluide.
/ureficatia elasto--idrodinamica
In anumite conditii de 5ite!e si incarcare este posiil ca in !onele de contact
dintre corp si calea de rulare sa apara un film de lurefiant de grosime
suficienta pentru a apare frecare fluida. In acest ca!2 pentru studiul
fenomenelor din filmul de lurefiant2 pe langa ecuatiile -idrodinamicii care
stailesc mecanismul de formare a portantei2 5or teui considerate si
deformatiile elastice ale suprafetelor su influenta presiunilor de film2 a caror
contriutie la stailirea formei interstitiului este -otaratoare. Aceasta
constituie prolema lureficatiei elasto--idrodinamice la care se adauga
prolema modelului reologic al lurefiantului2 iar pentru o anali!a mai
riguroasa si influenta factorului termic.
/a rostogolirea unei sfere prolema este tridimensionala. =reuie sa fie
considerata latimea finita a !onei de contact2 iar apropierile marginale ale
suprafetelor celor doua elemente apar pe amele laturi ale suprafetei de
contact. $e!ultatele recente otinute prin tratarea numerica a contactului
dinre ila si calea de rulare au stailit si dependenta grosimii minime a
filmului2 de elipticitate a !onei -ert!iene de contact.
Calculul fortelor si momentelor de frecare care inter5in in ecuatii se poate
face in mod simpificat prin considerarea numai a fortelor care apar la ni5elul
elipsei de contact. Pentru calculul fortelor de frecare elementare2 functie de
distriutia -ert!iana a presiunilor2 truie determinata in prealail 5aloarea
5asco!itatii locale ale lurefiantului.
1. Capacitatea de incarcare a rulmentilor
1.1. Capacitatea de incarcare statica
)e considera ca incararea statica apare in situatia cand rulmentul suporta
sarcina fara a se roti2 sau efectuea!a numai oscilatii de foarte mica
amplitudine. In acest ca! sarcinile limita se stailesc pe a!a deformatiilor
permanente din corpurile de rostogolire si inele. )e considera plastice mai
mici de (2(((1 din diametrul corpurilor de rulare au un efect redus asupra
functionarii rulmentului. +aca deformatiile de5in mai mari2 in corpurile de
rostogolire sau inele2 5or pro5oca la rotatia rulmentului 5iratii si !gomot. +e
aceea2 capacitatea de incarcare statica se defineste ca incarcarea ce
pro5oaca o deformatie permanenta de (2(((1 din diametrul ilei celei mai
incarcate.
1.2. Capacitatea de incarcare dinamica
+aca pentru rulmentii aflati in repaus2 incarcati corect2 se poate otine o
durata de 5iata practic nelimitata2 la rulmentii in miscare2 incarcati2 lureficati
si etansati corect2 durailitatea este limitata din cau!a ooselilor materialelor.
)emnele de ooseala apar fie pe calea de rulare2 fie pe corpul de rulare si se
manifesta initial printr-o microfisurare su stratul superficial care inaintea!a
progresi5 spre suprafata2 pro5ocand in final dislocari de material.
+uailitatea unui rulment se e,prima prin numarul de rotatii efectuate de
rulment inainte de aparitia primelor semne de ooseala. In ca!ul unei grupe
de rulmenti identici care lucrea!a in conditii2 s-a constatat ca nu toti au
aceeasi durailitate. +ispersia nu este efectul preci!iei de prelucrare
neuniforme2 ci se datorea!a materialului2 inclu!iunile din material constituind
punctele de slaa re!istenta de la care porneste ooseala si deteriorarea.
Proailitatea de distrugere se considera astfel proportionala cu incarcarea
materialului2 cu sc-imarile in conditiile de incarcare si cu 5olumul de material
aflat su tensiune.
=oate aceste proleme pri5ind dispersia fac ca toate aprecierile referitoare la
durailitatea rulmentilor sa aia un caracter static. +e aceea pentru a descrie
durailitatea se aleg practic unul sau doua puncte de pe cura disperiei si
anume 8 numarul de rotatii pe care le suporta %(N din rulmenti cuprinsi intr-
un grup <) C (2%>2 5aloare denumita durailitate de a!a si uneori numarul de
rotatii pe care le suporta 5(N din rulmenti cuprinsi in grup. Cunoscand
durailitatea si pierderile corespun!atoare unui grup de rulmenti la o anumita
incarcare.
Capacitatea de incarcare dinamica de a!a a unui grup de rulmenti radiali
<a,iali> este definita ca sarcina radiala <a,iala> de 5aloare constanta2 pentru
care2 cu inelul interior rotitor si cel e,terior fi,2 rulmentii au o durailitate de
a!a egala cu un milion de rotatii. Pentru rulmentii radiali-a,iali se ia in
consideratie componenta radiala a acelei sarcini care pro5oaca o deplasare
numai radiala a inelului rulmentului.
Calculul capacitatii dinamice a rulmentului porneste de la capacitatea
dinamica de a!a a unui punct de contact ila-inel2 determinandu-se apoi
statistic 5aloarea corespun!atoare rulmentului intreg. Pentru rulmentii
standardi!ati s-au stailit direct formule apro,imati5e pentru calculul
capacitatii dinamice de incarcare2 formule asimilate si de standardele noastre
<)=A) 716(-65>. In afara de aceasta2 cataloagele firmelor producatoare
indica totdeauna2 alaturi de dimensiunile principale ale rulmentilor2 si 5alorile
capacitatilor dinamice de a!a.
Ca si in ca!ul incarcarii statice a rulmentilor2 pentru a putea compara sarcina
efecti5a cu capacitatea de incarcare2 este necesar sa se determine sarcina
ec-i5alenta2 care repre!inta incarcarea radiala <sau a,iala pentru rulmentii
a,iali>2 ce asigura o durata de functionare identica cu a incarcaturii rele
cominate.
1( 2orme de te+nica securitatii muncii
Pentru imunatatirea conditiilor de munca si inlaturarea cau!elor care pot
pro5oca accidente de munca si imolna5iri profesionale treuie luate o serie
de masuri2 sarcini ce re5in atat conducatorului locului de munca dar si
lucratorilor.
Acestea sunt8
asigurarea iluminatului2 incal!irii si 5entilatiei in atelier6masinile si
instalatiile sa fie ec-ipate cu instructiuni de folosire6
sa fie asigurata legarea la pamant si la nul a tuturor masinilor actionate
electric6
masinile sa fie ec-ipate cu ecrane de protectie conform normelor de
protectie a muncii6
atelierele sa fie ec-ipate in locuri 5i!iile cu mi&loace de comatere a
incendiilor6
atelierul sa fie dotat cu mi&loace de ridicat pentru manipularea pieselor
mai mari de 2( Og6
muncitorii sa poarte ec-ipament ine a&ustat pe corp cu manecile
inc-eiate iar parul sa fie acoperit sau legat6
inainte de inceperea lucrului 5a fi controlata starea masinilor2 a
dispo!iti5elor de pornire-oprire si in5ersare a sensului de miscare6
se 5a 5erifica inaintea lucrului daca atmosfera nu este incarcata cu
5apori de en!ina sau alte ga!e inflamaile sau to,ice6
la terminarea lucrului se deconectea!a legaturile electrice de la pri!e2
masinile 5or fi oprite2 sculele se 5or ase!a la locul lor iar materialele si piesele
5or fi sti5uite in locuri indicate6
muncitorii nu se 5or spala pe maini cu emulsie de racire si nu se 5or
sterge pe maini cu umacul utili!at la curatirea masinii. +aca pentru
spalarea mainilor a fost necesara utili!area produselor usor inflamaile se 5a
folosi imediat apa si sapun6-
ciocanele treuie sa aia co!i din lemn de esenta tare2 fara noduri sau
crapaturi6 este inter!is lucrul cu ciocane2 nico5ale care au fisuri2
stirituri2sparturi sau deformari in forma de floare6
la folosirea trasatoarelor se cere atentie pentru a nu produce intepaturi
iar dupa utili!are 5or fi ase!ate in truse speciale6
daca in timpul reali!arii unei operatii mecanice sar asc-ii 5or fi purtati
oc-elari de protectie6
in ca!ul poli!arii cu a&utorul masinii 5or fi 5erificate cu atentie pietrele de
poli!at sa nu pre!inte fisuri sau sparturi precum si prinderea piesei pe
masina. Poli!orul treuie sa aia pre5a!ut ecran de protectie.
13.1 Proleme privind monta"ul, ungerea si etansarea rulmentilor
Monta&ul are o mare importanta pentru una functionare a rulmentilor2
e,perienta aratand ca de cele mai multe ori defectiunile si deteriorarile pro5in
dintr-un monta& incorect.
Monta&ul corect presupune in primul rand alegerea unui a&usta&
corespun!ator2 care depinde de o serie de factori cum sunt 8 calitatea
suprafetelor2 forma geomentrica a arorelui si ale!a&ului2 regimul termic2
incarcare2 preci!ia si rigiditatea cerute ansamlului.
in alegerea a&usta&elor treuie tinut cont de faptul ca rulmentii po!itia si
marimea campurilor de toleranta pentru e,teriorul inelului e,terior si pentru
interiorul inelului sunt identice2 si anume2 aaterea superioara este !ero2 iar
cea inferioara depinde de marimea si clasa de preci!ie arulmentului. Intrucat
in domeniul diamensiunilor mici2 campurile de tolerante standardi!ate nu
sadisfac intotdeauna cerintele ridicate de preci!ie impuse2 adesea se
utili!ea!a campuride de tolerante inguste. .irmele producatoare de rulmenti
miniaturali 5in in intampinarea acestei cerinte2 sortand si marcand rulmenti in
sugrupe dimensionale. Intre rulment si elementul de fi,are se alege o
strangere cu atat mai mare cu cat sarcina si 5ite!a cresc. In taelul 1.3 sunt
pre!entate date pri5ind tolerantele asamlarii rulmentilor miniaturali din clasa
de preci!ie P5.
Pentru definiti5area constructi5a a monta&ului treuie sa se asigure o ra!a de
racordare a suprafetei de spri&in mai mica decat corespun!atoare inelului
rulmentului2 iar inaltimea acestei suprafete sa fie suficienta pentru a garanta o
po!itionare corecta a rulmentului la incarcarea a,iala <figura 11.16>.
=otodata nu treuie atins decat un singur inel2 recomandandu-se rondele
intermediare .
Pentru fi,area a,iala a rulmentilor se folosesc in general doua sisteme 8
a> )e fi,ea!a a,ial un singur rulment2 iar celalalt se poate deplasa a,ial
pentru a prelua modificarile dimensionale datorate 5ariatiilor de temperatura 6
> )e fi,ea!a amii rulmenti2 iar preluarea 5ariatiilor dimensionale termice
este asigurata de un sistem de compensare elastic. Pentru aceasta se
folosesc elemente elastice intermediare <figura 11.17 a> cu a&utorul carora se
reglea!a si strangerea initiala de monta&2 sau2 c-iar elasticitatea capacului in
care este fi,at rulmentul <figura 11.17 >.
In ca!ul in care este dificila asigurarea alinierii ale!a&elor de fi,are a
rulmantilor direct din prelucrare2 o solutie consta in fi,area rulmentului la
capac @lierA2 care2 dupa po!itionarea corecta la monta&2 se fi,ea!a de
corpurile ansamlului.
Pentru rulmentii miniaturali2 reglarea &ocului sau a strangerii de monat& se
face adesea prin montare rulmentului intr-o piesa intermediara filetata <figura
11.1# a>. Protectia impotri5a socurilor mari poate fi asigurata tot cu a&utorul
unor
elemente elastice2 ca in figura 11.1# .
Caracteristici de
utili,are
Tolerante pentru inele
'/m)
.0usta0ul "ulmentul
al doilea
este axial 1
Cara
sortare
Cu sortare
3
%5
3
%6,5
%6,5
%5
.rborele Tolerant
e pentru
ar&ore
DEmF
2tationar Pentru aplicatii normale %5
%:3
%5
%B,5
%B,5
%:3
joc Li&er
2tationar sau
rotitor
-sigura un centraj si o
rigiditate radiala &una'
Pentru ar&orele rotitor
*iteze mici
%4
%<
%4
%5,5
%5,5
%<
joc fi(at
"otitor 2umai pentru rulmentii
radiali%a(iali de turatie
inalta'
)igiditate radiala si
a(iala &una
3
%5
3
%6,5
%6,5
%5
intermediar fi(at
G4
%6
G4
G3,5
G3,5
%6
strangere fi(at
Carcasa Tolerant
e pentru
alezaj
DEmF
2tationara Pentru aplicatii normale G5
3
G5
G6,5
G6,5
3
joc li&er
-sigura un centraj si o
rigiditate radiala &una'
Carcasa din otel
incarcari medii'
G4
%6
G4
G3,5
G3,5
%6
joc fi(at
2tationara sau
rotitoare
Carcasa din otel%
incarcari mari' Carcasa
din aliaj usor%incarcari
medii
3
%5
3
%6,5
%6,5
%5
intermediar fi(at
"otitoare Sarcini mari, *iteze mari
.carcasa din otel sau
aliaj/
%4
%<
%4
%5,5
%5,5
%<
strangere fi(at
2umai pentru carcasa
din aliaj usor, la
incarcari si *iteze mari
%5
%:3
%5
%B,5
%B,5
%:3
strangere fi(at .numai
pe latura
e(terioara/
? prolema deoseita de importanta o constituie lurefierea rulmentilor2 care
are rolul de a micsora momentul de frecare si u!ura2 asigurand in acelasi timp
o protectie anticoro!i5a2 o functionare mai silentioasa si contriuind la
disiparea caldurii dega&ate prin frecare. /urifierea se face cu uleiuri sau
unsori consistente2 alegera tipului depin!and in primul rand de conditiile de
incarcare si functionare.
;leiurile se aplica cu a&utorul unei seringi2 o picatura <' # mg> fiind in general
suficient. Pentru do!e mai mici se recurge la di!ol5area uleiului intr-un sol5ent
5olatil adec5at. ;nsorile se aplica cu a&utorul seringilor ec-ipate cu un
dispo!iti5 distriuitor special. In general se umple 25 * 5(N din 5olumul
disponiil in rulment.
Pentru a impiedica patrunderea impuritatilor in !ona de lucru a rulmentului2
precum si penru limitarea pierderilor de lurefiant2 treuie luate masuri de
etansare a rulmentilor. Cele mai multe tipuri de rulmenti standardi!ati sau
tipi!ati pot fi pre5a!ute c-iar din constructie cu elemente de etansare. Pentru
rulmentii de capat2 capacele asigura un mi&loc practic si eficient de etansare.
7tansarea este de mai multe tipuri <figura 11.1%> cum ar fi 8
- etansare cu inele de pista 6
- etansare cu lairinti 6
- etansare cu inel de cuciuc 6
- etansare prin constructie.
3 .nexe
12. 4iliografie
1. +amian2 =r. * Calculul si constructia elementelor de mecanica
fina2 5ol. II2 7dit.2 +idactica si pedagogica2 4ucuresti2 1%72
2. +amian2 =r. * Constructii la studiul si incarcarea lagarelor pentru
5arfuri2 =e!a de doctorat2 Institutul polite-nic 4ucuresti2 1%6#
3. +amian2 =r. * Influenta u!urii din lagarele cu suprafete sferice
asupra erorii fundamentale de indicare a aparatelor2 Constructia de
masini2 6 <1%73>
'. Constantinescu2 0.1. * /ureficatia cu ga!e. 7dit. Academiei
4ucuresti2 1%63