Sunteți pe pagina 1din 4

Curs 9 Ocluzologie

Studiul miscarilor mandibulare, a dinamicii mandibulare se face folosind


chinezomandibulograful Iankerson care inregistreaza miscarile mandibulare in cele trei
planuri spatiale. Este realizat dintr-un cadru metalic, fixat la craniu cu ajutorul unor rame
de ocelari si care prezinta ! senzori "cate # pt fiecare plan$. In zona mediana fie la ni%el
interincisi% "la edentate pe creasta in zona mediana$ se afla un magnet fixat cu ajutorul
unor paste elctroconductoare &'oprint. Senzorii sunt conectati la un computer, etaj de
analiza si codificare a impulsului %enit de la senzori pentru ca se %or inregistra miscari a
acestui magnet intr-un camp electromagnetic. (ceste miscari transformate in impulsuri
sunt inregistrate pe ecranul unui monitor si afisate sub forma unor diagrame. )iagrama in
plan sagital, trans%ersal, frontal.
Interpretare diagrame in functie de modificarile la ni%elul platoului ocluzal.
*e miomonitor se inscriu diagramele de miscare a acestui magnet, a mandibulei, in cele +
planuri. Ecranul permite inregistratrarea si stocarea informatii,imaginii.
Se mai inregistreaza si ciclul de macticatie. &odificarile ce pot aparea in aceste diagrame
ne %a permite diagnosticarea tipului de disfunctie si localizarea.
Pantograful "pentru dinamica mandibulara$
-arcuri faciale cinematice.
Este realizat din # arcuri faciale "max,mand$ care sunt unite pe linia mediana cu un
dispoziti% fix care sa nu permita contactul interdentar. /iecare din aceste cadrane prezinta
! ecrane orientate in cele + planuri0 cu creioanele inscriitoare respecti%. Se %or indica
miscari de incidere,descidere, lateralitate si se %a inscrie1
pe ecranul orizontal ungiul 2ot'
sagital curba in S
frontal # %ariante curba dr,stg
Examenul radiologic
3)( ne da informatii pri%ind starea dintelui, integritatea coronara, lungimea si
dimensiunile radaciniilor, directia lor, precum si starea parodontiului marginal "proces
al%eolar 4 ligamente0 creasta$ si cel apical "in cazul unor leziuni pulpare complicate,
osteite, cist$
Osteita- o modificare de radiotransparenta 4 o decalcifiere0 aparitia unor
radiotransparente bine delimitate numit cist periapical.
Bitewing/aripa muscata
)a informatii in special in zona punctului de contact si ex cl cu sonda nr.56
Panoramica/Panorex
(rata cele doua arcade dentoal%eolare desfasurate si mai corecta in cea ce pri%este
detaliile si precizia ne ofera O*7.
OPT
Ofera detalii asupra arcadelor dentoal%eolare, asupra st osoase maxilare, trabeculatie
osoase, ofera detalii pri%ind sinusurilor max si raportul lor cu ca%itate orala0 si (7& 4
structura ramului %ertical "nu ne-o da panorexul$, apofiza coronoida si condiliana,
conformatia ca% glenoida fara a ne de informatii interliniului articular "spatiul articular$
Cineradiografie
Fotobadizmografia/metria care prezinta miscarile unui punct fixat pe mandibular,
fosforicent si urmarit intr-o camera obscura. &ai sunt o multitudine de ex imagistice1
CT de inalta precizie, un singur plan
R! imagini sec%entiale in cel putin # planuri
Tomodensiometria/scannerul
Tomografia "T care beneficiaza dupa realizare ei de profil si de fata, de o analiza
conform formulei 3ikets- completat de 8urlui prin imaginea de profil0 sau de 9ale
Se'smour pe imaginea de fata.
Cu ajutorul unei artii de calcul, ne trasam pe aceasta artie 4 ca% gl, condilul si tragem o
linie de la SO, Corion C(E "linia de la /rankfurt$
:inie ;5 inaltimea condilului temporal, ;# profunzimea ca%itatii glenoide.
8urlui ;5-;# lungimea pantei pe care se deplaseaza condilii mandibulei.
7ragand o linie a pantei 4 intre linia de la / si linia tubercului temporal, se formeaza un
ungi, ungiul alfa.
Interliniul ne da informatii precise asupra spatii intre condilul mandibular si ca% gl.
<ona ant notat cu (, sup S5, fata post *5 4 duce o linie %erticala din corion si determinam
si distanta dintre marg post a ram %ertical, unind a%em *#
(poi cu gura larg descisa determinam sp dintre %f condilului temporal si mand. O
noteaza cu S#, iar intre marg post a ram %ertical si linia trasa 4 distanta e diferita, *+.
Interpretarea1
-inaltimea tubercului temporal ;5
-profunzimea ca%itatii glenoide ;#
-si ;5=;#
-ungiul alfa "panta tubercului$ aceste ungi ne arata si inclinarea pantei "ocluzii adanci 4
panta abrupta0 la frecatori- panta este foarte lina care permite indi%idului miscari de
lateralitate$
-interliniul articular
-alunecare ant a mandibului,mezializare,in%ersare de mandibula,progenii 4 sp art
pensat in zona a, p5 largit
-distalizarea mand 4 edentatie partiala- lipsa stopurilor ocluzle a largit, p5 si S
pensat.
*entru a stabili miscarea condilului, amplitudinea miscarilor condiliene, dinamica
condiliana sa propus de catre gnatologi > pozitii1
(. cu condilul fixat in ca%itatea glenoida,pozitia normala in OC
8. condilul este deplasat si se afla la ? pantei
C. cand desciderea este maxima +.@->cm "ampl desciderii $%arful condilului
mand %ine la %f cond temporal, %f la %f
). cand condilul mandibular trece de %f condilului temporal in pozitie de
luxatie,subluxatie.
#natosonia
Examinarea si analiza zgomotelor articulare, dar mai ales zgomotele aparute la ni%el
ocluzal, in ocluzie si care stabileste cu precizie aparitia unor zgomotelor supra adaugat in
cazul contactelor premature si interferente
Sunt niste microfoane minusule aplicate pe fata ocluzala *m,& si unul in zona frontala
max,mand. Culegerea sunetelor care sunt transformate in impulsuri, trecut printr-un etaj
de amplificare a sunetului, care mareste amplitudinea impulsului dar nu si curba de
%ariatie. (ceste impulsuri sunt inregistrate fie pe un monitor fie pe o artie cum este si la
E&2.
(naliza zgomotelor se face cu ajutorul unui analizor spectral "spectru de sunet$0 iar
analiza in frec%enta face diferenta intre ocluzie normala, un zgomot unic care este un
cumul a tuturor contact dentare si are amplitudine joasa si - ocluzia cu contact prematur
in care se inreg mai intai un zgomot mai scurt dare de amplitudine mare care este
contactul prematur, datorita celorlalte contacte zgomot de fond cu amplitudine joasa.
(naliza rezultatelor
Se foloseste clasificarea propusa de Aatt-8renman
Care au clasificat sunetele dpd% a amplitudinii in # categorii1
-sunete alfa - cu amplitudine mare ce corespunde linii cu contactul initial, prematur
-clasa beta 4 sunet de amp joasa care corespune aluncarii mandibulei care rezulta din
cautarea sprijinului de catre mandibula
)upa durata1 Aatt le imparte in + clase1
(-durata sub +6 ms
8-durata in jur de +6ms
C-durata B +6ms
Clasa C cu durata mai mare de +6ms o intalnim frec%ent in cazul sindromului
disfunctional a SS7, semnului unei ocluzii instabile.
#natofonie
(naliza tot cu analizor spectral in care se analizeaza franjele spectrale focale.
CCCCCstudiul de model0 radiologic simpla si O*7
3adio%iziografie 4 iradierea pacientului foarte redusa
)I(2DOS7ICE: SID)3O&E:EI )IS/EDC7IOD(: ( SS7
Se face pe baza datelor culese prin examenul clinic minutios
-rol fundamental il are anamneza 4 care cuprinde date pri%ind momentul aparitiei
primelor semne0 anamneza,istoricul maladiei0 e%olutia pina la prezentare si e%entuale
tratamente si rezultate pe care le-a mai a%ut pacientul.
-ex cl stabileste sediul tulburarilor, etiologie, gradul afectarii morfologiei functionale
precum si tendinta de e%olutie.
-imp sa stabilim si un dg cat mai aproape de real 4 apelam la mijloace paraclinice.
Cand a%em de a face cu un caz incert,dubios in ce pri%este S2 "inapetenta, oboseala,
palid$ nu ezitam sa indicam un examen de specialitate. Du a%em %oie sa demaram un plan
terapeutic fara a a%ea acordul specialistului.
)iagnosticul sindromului disfunctional a SS7 trebuie diferentiat si de alte tulburari ale
macrosistemului sau ale unei sisteme de %ecinatate.
)iagnosticul diferential1
-artrita reumatismala 4 diferentierea prin atingerea si altor articulatii
-artrita infectioasa 4 inflamatie articulara de la o plaga de %ecinatate
-artrita specifica infectiei gonococice 4 semnele inflamatiei
-artrita degenerati%a care o intalnim la %arstele inaintate
-otita externa 4 leziuni,infectii la ni%elul C(E 4 tractiune pe lobul urecii
-sindromul 7rotter - intalnit in carcinom nazo-faringian 4 apar dureri si tulburari ale
deglutitii, emoragii nazofaringiene.
-sindromul Eagle 4 se intalniste in cazul osificarii ligamentului stiloioidian 4 diferenta o
face in afara algiilor faciale, durere la deglutitie.
-arterita temporala ;orton 4 dureri in zona temporala care nu prea cedeaza la antialgice
iar in zona temporala artera se simte ca un cordon fibros si dureros.
-angina pectorala 4 dureri ciar in zona cer%icala adm Ditroglicerina
-dureri din algiile faciale 4 ne%ralgia ggl sfenopalatin si ne%ralgia de trigemen
ggl sfp 4 pune diagnosticul O3:
ne% de trigemen pune dg 8&/
-spondilita cer%icala
-migrena cefalica
-durerile dentare aparute in care complicatilor pulpare si parodontale
-dureri aparute in cazul leziunilor mucoasei bucale1 planseu,glosite