Sunteți pe pagina 1din 3

Cardauc Ion, Asistenta sociala, An I, gr.

3


Dezvoltarea psihosociala a adolescentului
Adolescentii si parintii
Copilul este parintele barbatului( William Wordsworth )
Acest tipar de dezvoltare se aplica in cazul adolescentii. Cei mai multi adolescenti
declara ca au relatii bune cu parintii. Chiar si asa adolescenta aduce cu sine dificultati aparte.
Asa cum adolescentii simt tensiunea dintre dependenta de parinti si nevoia de a se
desprinde, parintii vor independenta copiilo ,si , totusi le vine greu sa le dea drumul.
Individuarea si conflictul in familie
Individuarea este lupta adolescentului pentru autonomie si diferentiere sau
identitate personala. Certurile vizeaza de cele mai multe ori controlul asupra chestiunilor
personale, cotidiene, treburile gospodaresti, temele scolare, vestimentatia, banii, ora de
intoarcere acasa seara, intalniri cu sexul opus si prietenii si nu probleme legate de
siguranta si sanatate.
Relatiile de familie pot influenta sanatatea psihica a adolescentilor mai ales in cazul
fetelor. Adolescentii carora li se ofera mai multe prilejuri de a lua decizii declara o stima de
sine mai ridicata.
Stiluri de parentaj si autoritate parentala.
Parentajul autoritar continua sa stimuleze dezvoltarea psihosociala sanatoasa .
Parentajul excesiv de strict il poate determina pe adolescent sa respinga influenta parentala
si sa caute spriijin celor de-o seama. Parintii pun accent pe controlul adecvat asupra
conduitei copilului . ( controlul comportamental ) insa nu si asupra sentimentelor
credintelor si sentimentelor de sine a copilului. ( control psihic) Exemplu : cum ar fi
retragerea din iubire .
Pe masura ce adolescentii percep mai mult implicarea, autonomia parintilor, acestia
isi evolueaza mai mult in sens pozitiv propria conduita generala, dezvoltarea psihosociala si
sanatatea psihica. (Grey si Steinberg)
Adolescentii si fratii
Adolescentii sun mai putin apropiati de frati decat de parinti si de prieteni si mai
putin influentati iar de-a lungul anilor adolescentii pot sa se distanteze chiar mai mult de ei .
Fratii mai mari si cei mai mici tind sa aiba pareri diferite cu privire la schimbarile din
relatia lor. Fratii mai mici au tendinte sa-i admire pe fratii mai mari chiar sa-i imite.
Cardauc Ion, Asistenta sociala, An I, gr.3

Structura familiei si atmosfera familiala.
Potrivit datelor dintr-un important studiu longitudinal la nivel national, adolescentii ai
caror parinti raman casatoriti tind sa aiba semnificativ mai putine probleme de
comportament. Cel mai bine se descurca adolescentii cu legaturi puternice cu ambii parinti.
Adolescentii si ce-i de-o seama
Grupul celor de-o seama este sursa de afectiune compasiune, intelegere si indrumare
morala. Grupul este acel loc in care se formeaza relatii intime ce servesc drept repetitii
pentru intimitatea adulta. Un tip de grupare ar fi : gasca .
Prieteniile
Intensitatea si importanta prieteniilor si perioadele petrecute cu prietenii sunt
probabil mai mari in adolescenta decat in orice alta etapa a vietii. Adolescentii incep sa se
bazeze mai mult pe prieteni decat pe parinti.
Relatiile de dragoste.
Relatiile de dragoste ocupa un loc central in lumea sociala a majoritatii
adolescentilor. Ele contribuie la dezvoltarea intimitatii dar si a identitatii. Aceste relatii aduc
si multe riscuri cum ar fi: abuzuri sexuale, depresii, sinucideri .
Comportamentul antisocial si delicventa juvenila.
Comportamentul antisocial tinde sa se transmita inca din familie . Caz real: La 20
aprilie 1999, doi elevi ai liceului Columbine din orasul Littleton,s tatul Colorado, si-au omorat
12 colegi si un profesor inainte sa se impuste mortal.
Factorii care pot sa duca la delicventa sau comportamentul antisocial, ar fi :
- Parentajul autoritar
- Situatia economica a familiei
- Organizarea sociala slaba a cartierului intr-o comunitate dezavantajata


Concluzie: Adolescenta inseamna pentru mine cea mai frumoasa perioada din
viata, cea mai plina de nelinisti, izvorata din intrebarile care isi cauta raspunsul,
cea mai putin echilibrata din punct de vedere emotional .



Cardauc Ion, Asistenta sociala, An I, gr.3