1Drept Civil Curs 13 - 2009

Obligatiile simple se prezinta de regula intr-o forma pura si simpla, adica intr-o forma in care regasim elementele
principale ale raportului obligational: un debitor, un creditor, obiectul si continutul obligatiei. Sunt insa situatii in care
obligatiile se prezinta intr-o forma complexa, in sensul ca pe langa aceste elemente esentiale, ele cuprind si alte
elemente. Astfel, fie obligatiile sunt afectate de modalitati (termen si conditie), fie au o pluralitate de obiecte sau de
subiecte. In consecinta, obligatiile complexe se impart in doua categorii: mai intai obligatii afectate de modalitati nu
om discuta despre ele, intrucat termenul si conditia sunt cunoscute de la actul !uridic, iar ce se stie de acolo ramane
alabil" in al doilea rand, obligatiile plurale.
Obligatiile plurale sunt denumite astfel intrucat ele au fie mai multe obiecte (o pluralitate de obiecte), fie mai
multi creditori ori mai multi debitori (pluralitate de subiecte).
#ai intai, in legatura cu obligatiile cu pluralitate de obiecte, trebuie sa distingem ca sunt situatii ca sunt obligatii
cu pluralitate de obiecte, dar toate trebuie sa fie executate cumulati. Asemenea obligatii se mai numesc si obligatii
con!uncte. In realitate, ele se comporta ca obligatiile pure si simple.
Adearate obligatii cu pluralitate de obiecte sunt obligatiile alternatie. Intr-un sens foarte larg, obligatie cu
pluralitate de obiecte este si obligatia alternatie. Obligatiile alternatie sunt obligatiile care de la bun inceput au doua
sau mai multe obiecte, dar debitorul se poate elibera executand doar unul dintre aceste obiecte. Asadar, denumirea
acestor obligatii exprima tocmai caracterul alternati al prestatiilor care formeaza obiectul obligatiei.
$istingem intre ipoteza in care alegerea prestatiei care a fi executata este facuta de debitor, de ipoteza in care
aceasta alegere apartine creditorului. In lipsa unei preederi contrare, alegerea apartine debitorului. %umai daca exista o
preedere expresa, alegerea apartine debitorului.
In ipoteza in care alegerea apartine debitorului, principalele efecte ale obligatiilor alternatie sunt: daca debitorul
a facut alegerea prestatiei, numai aceasta poate fi liberatoare de obligatie. $aca debitorul nu face alegerea prestatiei, desi
ar trebui sa o faca, creditorul poate cere executarea silita a oricareia dintre prestatii. $aca unul dintre obiectele obligatiei
alternatie este imposibil, ilicit sau imoral, creditorul nu a putea cere decat executarea celeilalte prestatii.
$e asemenea, obligatia se comporta ca una pura si simpla daca unul dintre obiecte a deenit imposibil de executat
c&iar si din culpa debitorului. $aca ambele obiecte au pierit, dar numai unul din culpa debitorului, creditorul a putea sa
ceara numai despagubiri reprezentand ec&ialentul acelei din urma prestatii. $aca ambele obiecte au pierit fara culpa
debitorului, obligatia se stinge.
In ipoteza in care alegerea apartine creditorului, daca a pierit unul dintre obiectele obligatiei fara culpa
debitorului, creditorul a putea executa '''. In situatia in care ambele obiecte aui pierit, dintre acre unul din culpa
debitorului, creditorul a putea sa ceara fie prestatia ramasa, fie ec&ialentul obiectului pierit.
$aca au pierit ambele obiecte din culpa debitorului, creditorul a putea sa ceara ec&ialentul oricareia dintre ele.
$aca au pierit ambele obiecte fara culpa debitorului, obligatia se stinge.
Obligatiile facultatie sunt obligatii care la nasterea lor au un singur obliect, dar mai multe posibilitati de plata
pentru debitor. Altfel spus, in momentul platii, debitorul poate sa execute fie prestatia care formeaza obiectul obligatiei,
fie o alta prestatie. Intr-un fel, obligatiile facultatie eoca darea in plata, dar nu se confunda cu aceasta, intrucat
inlocuirea obiectelor nu este rezultatul unei conentii inc&eiate in momentul platii, ci rezultatul optiunii care i se ofera
debitorului c&iar ...' .
S-a spus ca obligatia facultatia este in realitate o obligatie cu unitate de obiect, dar cu multiple posibilitati de
plata. $aca obiectul obligatiei este imposibil, ilicit sau imoral, obligatia se stinge, debitorul neputand executa o alta
prestatie.
(ele mai importante obligatii plurale sunt insa cele cu pluralitate de subiecte. Acestea se impart in trei categorii:
obligatii diizibile, obligatii solidare si obligatii indiizibile. Obligatiile diizibile, de multe ori impropriu si obligatii
2Drept Civil Curs 13 - 2009
con!uncte, sunt cele care, in masura in care exista mai multi debitori ori mai multi creditori, presupun diizarea creantei
sau a datoriei.
In realitate, datorita acestei caracteristici, obligatiile diizibile se multiplica in mai multe obligatii, care dein
obligatii pure si simple. Aceasta diizare a obligatiilor in functie de numarul subiectelor. $e exemplu, in cazul
mostenitorilor, creantele se diid de drept intre acestia. S-a spus ca obligatiile diizibile nu sunt in realitate obligatii cu
pluralitate de subiecte. Intr-adear, in cazul lor, fiecare creditor poate sa urmareasca pe debitor numai pentru partea sa
de creanta, iar daca sunt mai multi debitori, creditorul nu poate sa urmareasca pe fiecare debitor decat pentru partea sa
de datorie. In plus, intre debitor si creditor nu exista reprezentare reciproca.
Iata de ce ne intereseaza in primul rand obligatiile solidare si obligatiile indiizibile. Obliagtiile solidare sunt
reglementate in (odul ciil de la art. )*+, pana la art. )*-.. /xista solidaritate ori de cate ori exista mai multi creditori
ai obligatiei, fiecare putand sa ceara de la debitor executarea integrala a prestatiei, ori exista mai multi debitori,
creditorul putand sa ceara de la fiecare dintre ei executarea integrala a datoriei. $istingem deci intre solidaritatea actia
mai multi creditori si solidaritatea pasia mai multi debitori.
Solidaritatea actia
Asa cum spune art. )*+, din (odul ciil, obligatia este solidara intre creditori in masura in care oricare creditor
poate sa ceara plata integrala de la debitor, iar debitorul se libereaza platind oricaruia dintre creditori.
0ezulta din acest text care sunt efectele solidaritatii actie. Aceste efecte pot fi urmarite in planul raporturilor
dintre creditorii solidari si debitor, si in planul raporturilor dintre creditorii solidari.
In planul raporturilor dintre creditorii solidari si debitori efectul principal este acela ca, pe de o parte oricare
creditor poate sa ceara plata integrala a creantei, si pe de alta parte debitorul se poate libera platind oricaruia dintre
debitori. In cazul relatiilor dintre creditorii solidari opereaza reprezentarea reciproca, dar numai pentru plata, stingerea
pe alta cale sau diminuarea creantei, respecti pentru conserarea acesteia, dar nu si pentru a crea o situatie mai
impoaratoare unuia dintre creditorii solidari.
/xista deci doua aspecte principale in cadrul acestor efecte.Opereaza reprezentarea, de exemplu, cand un creditor
il pune sub intarziere pe debitor, face un calcul intrerupator de prescriptie sau cere daune moratorii. In toate aceste
cazuri, actele facute de el profita tuturor creditorilor solidari. $aca insa unul din creditorii solidari face o iertare de
datorie, ea a opera numai pentru partea sa de creanta, iar nu si pentru partile celorlalti creditori solidari. Altfel spus, un
creditor solidar nu a putea sa ingreuneze prin actele sale situatia altui creditor solidar.
Solidaritatea pasia, definita in art. )*+1 din (odul ciil, presupune existenta mai multor debitori, astfel incat
creditorul poate sa ceara plata integrala a datoriei de la oricare dintre debitori, iar plata integrala facuta de un debitor ii
elibereaza pe toti ceilalti debitori. Si in acest caz, efectele solidaritatii pasie pot fi urmarite in planul raporturilor dintre
creditor si debitorii solidari, pe de o parte, si in planul raporturilor dintre codebitorii solidari pe de alta parte.
In primul plan, distingem intre efectele principale si efectele secundare. /fectele principale sunt posibilitatea
creditorului de a cere plata datoriei de la oricare debitor, respecti posibilitatea oricarui debitor de a face plata integrala,
liberandu-i pe ceilalti debitori. (reditorul poate sa c&eme in !udecata la alegerea sa pe oricare debitor solidar, fara ca
acesta sa poata opune beneficiul de diiziune, dar creditorul poate sa porneasca actiunea ulterior si impotria altui
debitor solidar, presupunand ca primul debitor a fost insolabil.
$ebitorul solidar care a fost c&emat in !udecata poate sa-i c&eme in garantie pe ceilalti debitori solidari, pentru ca
in masura in care este obligat fata de creditor, sa poata exercita imediat regresul impotria celorlalti debitori solidari.
S-a spus pe buna dreptate ca solidaritatea pasia presupune unicititatea obiectului obligatiei, dar si o pluralitate de
raporturi obligationale, intre acestea din urma existand autonomie. Acest ultim aspect este releant, pentru ca fiecare
obligatie a trebui sa fie analizata autonom in ceea ce prieste alabilitatea ei. /ste posibil ca una sa fie nula, dar
celelalte alabile. 2ot astfel, o obligatie poate sa fie afectata de modalitati, alta nu.
3Drept Civil Curs 13 - 2009
Autonomia raporturilor obligationale nu exclude insa ideea unicitatii obliectului, astfel incat fiecare debitor poate
fi obligat la intreg. $in acest punct de edere, solidaritatea pasia are si o functie de garantie. Intr-adear, creditorul are
aanta!ul de a fi asigurat in ipoteza in care un debitor este insolabil intrucat el poate cere intreaga datorie de la oricare
codebitor. Intr-un fel, fiecare codebitor solidar este un fide!usor al celorlalti codebitori solidari.
3e langa aceste efecte principale ale solidaritatii pasie, exista si efecte secundare. /le decurg din ideea
reprezentarii reciproce a debitorilor solidari. Si in acest caz reprezentarea este insa limitata numai la conserarea,
diminuarea sau stingerea creantei, iar .... in sensul de a agraa situatia altui codebitor solidar. (a urmare, daca creditorul
intrerupe prescriptia fata de un codebitor sau il pune in intarziere, efectele se or produce si fata de ceilalti debitori
solidari. $aca insa creditorul acorda o iertare de datorie numai unui debitor solidar, aceasta nu a profita si celorlalti.
$e asemenea, in raporturile dintre creditor si debitorii solidari, acestia din urma pot sa inoce anumite exceptii:
fie excepii comune, fie solidare. /xceptiile comune sunt acelea care profita tuturor debitorilor solidari" de exemplu, o
cauza de nulitate care afecteaza in intregul ei creanta. Sau o alta cauza care duce la desfiintarea obligatiei, exceptiile
personale sunt in doua categorii: exceptii care, desi apartin unui singur debitor, profita si celorlati" si sunt si exceptii
strict personale, care profita numai unui anumit debitor. $e exemplu, in prima categorie intra compensatia, care a
profita tuturor debitorilor solidari.
In raporturile dintre debitorii solidari, pe langa ideea de reprezentare reciproca, este importanta diizarea creantei
in masura in care plata este facuta de un debitor intergral, si actiunea in regres a debitorului platitor impotria celorlalti
debitori. 0egula este ca odata ce un debitor ...., el nu mai beneficiaza in regresul impotria celorlati creditori de
solidaritate. Altfel spus, cel care a platit se subroga in drepturile celui care a platit, dar nu a mai putea sa ceara
celorlalti debitori decat partea fiecaruia de datorie.
In absenta unei preederi speciale, datoria se imparte in parti egale. 2otusi, in mod exceptional, cum se arata in
art. )*-- din (odul ciil, atunci cand un codebitor solidar nu s-a obligat pentru el insusi, ci pentru ceilalti, el este practic
in situatia unui fide!usor. Art. )*-- ii acorda in continuare beneficiul solidariatii in actiunea in regres impotria
celorlalti codebitori.
Solidaritatea se poate stinge in mai multe situatii. $e exemplu, in situatia mostenirii, datoria solidara se transmite
la mostenitori diizata. O alta ipoteza este aceea in care creditorul renunta la solidaritate, total sau partial, expres sau
tacit. In sfarsit, in legatura cu solidaritatea trebuie sa retinem ca ea nu este prezumata. Solidaritateta pasia este
preazuta intotdeauna expres. (and ea este preazuta in lege, fiind orba de solidaritate pasia legala, nu exitsa nicio
problema. $e exemplu, art. )**+ preede un caz de solidaritate pasia legala. Important este ca aceasta solidaritate sa se
erifice cand e orba de solidaritate pasia nascuta din testament sau din legat. 4ara sa fie exprimat in termeni
sacramentali, caracterul solidar al obligatiei trebuie sa fie totusi precizat in mod expres, fie in conentie, fie in legat.
Obligatiile indiizibile se aseamana foarte mult cu obligatiile solidare. 2otusi, denumirea lor arata si care le este
principala caracteristica. Intr-adear, in cazul obligatiilor indiizibile, ca si in cazul obligatiilor solidare, fie sunt mai
multi creditori, fiecare putand sa ceara plata integrala a creantei, fie sunt mai multi debitori, fiecare putand fi tinut la
plata integrala a creantei" dar aceste caracteristici sunt generate de aceasta data se specificul obiectului obligatiei. Altfel
spus, prin natura sa obiectul obligatiei nu poate sa fie diizat" prestatia nu poate sa fie decat integral executata. $e
exemplu, daca e orba de predarea unui autoturism, obligatia este indiizibila pentru ca nu se poate preda pe bucati
autoturismul.
/xemplul cel mai concludent este predarea unui animal iu. /l nu poate fi lirat pe bucati. 3entru a intelege
obligatiile indiizibile prin natura lor, trebuie sa facem distinctia intre obligatiile de a da, de a face si de a nu face.
Obligatiile de a da nu sunt diizibile prin natura lor. Intrucat este orba de constituirea sau de transmiterea unui drept
real, iar acestea pot exista pe cote-parti, obligatia ca a da este diizibila prin natura ei. In sc&imb, obligatiile de a face si
a nu face sunt prin natura lor indiizibile.
2otusi, partile pot preedea ca prin ointa lor o obligatie diizibila sa deina indiizibila. $istingem asadar intre
indiizibilitatea naturala si indiizibilitatea legala. #ai distingem intre indiizibilitatea actia, caz in care exista mai
multi creditori, fiecare putand cere plata integrala de la debitori, si indiizibilitatea pasia, caz in care exista mai multi
debitori, fiecare fiind obligat sa plateasca intreaga datorie catre creditori.
4Drept Civil Curs 13 - 2009
$ar, dincolo de aceasta asemanare cu obligatiile solidare, obligatiile indiizibile se diferentiaza sub aspectul
efectelor, intrucat, atunci cand este orba de indiizibilitate nu opereaza diizarea intre mostenitori. Aspectul este mai
ales important in cazul indiizibilitatii pasie. /ste motiul pentru care de multe ori in contracte de multe ori se preede
ca obligatia este nu numai solidara, ci si indiizibila. 2ocmai pentru a opri diizarea ei catre mostenitori.
Altfel, indiizibilitatea actia se aseamana cu solidaritatea actia si sub aspectul ca fiecare creditor poate sa ceara
plata integrala a datoriei, si sub aspectul reprezentarii reciproce in fata instantei. $e asemenea, indiizibilitatea pasia se
aseamana cu solidaritatea pasia, si in sensul ca fiecare debitor este puis sa plateasca integral datoria, si in sensul
reprezentarii reciproce. Si aici este o diferenta, in sensul ca, spre deosebire de solidaritatea pasia, cand debitorul care
este c&emat in !udecata poate sa-l c&eme in garantie pe celalalt debitor solidar, deci numai pentru executarea actiunii in
regres, in cazul indiiziblitatii pasie, debitorul c&emat in !udecata a putea cere introducerea in cauza a celuilalt debitor
solidar, dar nu pentru exercitarea actiunii in regres, ci c&iar pentru a se putea obltine obligarea tuturor debitorilor la plata
datoriei.
Am azut ca principiul general este ca obligatiile sa fie executate beneol, dar si ca acest lucru nu se intampla
intotdeauna, recurgandu-se la executarea silita in natura sau prin ec&ialent. $ar uneori si executarea silita ramane fara
rezultat, debitorul fiind insolabil. (um se poate apara creditorul de riscul insolabilitatii debitorului' 5uand garantii.
Asadar, garantiile sunt mi!loace !uridice prin care creditorul se apara de riscul insolabilitatii creditorului. /ste o
acceptie generala a notiunii de garantie.
/xista insa si o alta acceptie, mai bine conturata, care, in sfera larga a notiunii !uridice de aparare impotria
insolabilitatii opereaza o restrangere, o limitare, apreciind ca adearate garantii sunt numai acelea prin care fie se
inlatura principiul egalitatii creditorilor, fie se dubleaza ga!ul general al creditorilor c&irografari.
$reptul de ga! general e o functie a patrimoniu. Acest drept de ga! general este o putere pe care creditorii o au
asupra patrimoniului creditorului, iar raporturile dintre creditorii c&irografari sunt bazate pe principiul egalitatii. Altfel
spus, in caz de indolabilitate, creditorii c&irografari se or indestula proportional cu creantele pe care le au. Asta
inseamana ca daca debitorul este insolabil, simplul ga! general nu este suficient pentru indestularea creditorilor. /l este
important, dar nu suficient. (a urmare, creditorii diligenti incearca sa-si constituie o prioritate fata de ceilalti creditori,
inlaturand principiul egalitatii. Altfel spus, utilizeaza instrumente !uridice prin care creanta lor a fi acoperita cu
prioritate in raport cu creantele celorlalti creditori.
Asa se intampla cand creditorul ia anumite garantii reale, adica instituie drepturi reale accesorii asupra unor
bunuri mobile sau imobile. Aceste drepturi reale accesorii sunt dreptul de ipoteca, dreptul de ga! si priilegiile. In plus,
un drept real imperfect de garantie este dreptul de retentie.
(eea ce este comun drepturilor reale de garantie propriu zise, perfecte, rezulta din cele doua drepturi despre care
s-a mai orbit, dreptul de preferinta si dreptul de urmarire. (onsecinta este ca un creditor care are o asemenea garantie
reala a putea sa urmareasca bunul care formeaza obiectul garantiei in mainile oricui se gaseste, si se poate indestula din
luarea acelui bun cu preferinta in raport cu alt creditor.
$ar, pe langa garantiile reale exista si garantii personale. In acest caz nu mai este orba de inlaturarea principiului
egalitatii creditorilor, ci de multiplicarea dreptului de ga! general. In acest caz creditorul a putea sa se indestuleze nu
numai din patrimoniul creditorului, ci si din patrimoniul altei persoane, care este garantul personal al debitorului. %e
aflam in prezenta unei fide!usiuni sau a unei cautiuni personale.
(autiunea personala se deosebeste de cautiunea reala, caz in care este orba de o garantie reala, dar nu asupra
bunurilor debitorului, ci asupra bunurilor altei persoane, dar pentru a garanta datoria.
4ide!usiunea si dreptul de retentie
5Drept Civil Curs 13 - 2009
4ide!usiunea este prezentata in (odul ciil de la art. ).-6 pana la art. ).7,. 4ide!usiunea este un contract si in
acelasi timp un drept personal de garantie. /ste un contract in sensul ca o persoana alta decat debitorul inc&eie un acord
cu debitorul, prin care se obliga ca in ipoteza in care debitorul nu plateste sa plateasca el in locul acestuia. 4ide!usiunea
este un drept, fiindca din acest contract se naste dreptul creditorului de a-l urmari pe fide!usor daca debitorul nu plateste.
(ontractul de fide!usiune se poate inc&eia in baza principiului libertatii de ointa, caz in care este orba de o
fide!usiune conentionale, sau in baza unei obligatii legale, caz in care este orba de o fide!usiune legala, sau pe baza
unei &otarari !udecatoresti, caz in care este orba de o fide!usiune !udiciara. Asadar, in toate cazurile este orba de un
contract de fide!usiune, diferenta fiind doar temeiul inc&eierii acestui contract.
(ontractul de fide!usiune este un contract accesoriu, consensual, unilatera si cu titlu gratuit.
/ste un contract accesoriu, intrucat soarta lui depinde de soarta obligatiei principale. (a urmare, daca obligatia
principala nu este alabila, nu a fi alabila nici fide!usiunea. $in caracterul accesoiu decurge faptul ca intinderea
fide!usiunii nu poate fi mai mare decat intinderea obligatiei principale. (&iar daca s-ar fi preazut ca fide!usorul se
obliga la mai mult, ... a fi limitata la intinderea obligatiei principale. $aca fide!usiunea este nedeterminata, adica nu se
precizeaza exact care este intinderea ei, ea a acoperi obligatia principala si accesoriile acesteia. $e exemplu, se a
stinge plata dobanzii, nu plat integrala.In sc&imb, fide!usiunea poate sa fie mai mica decat obligatia principala sau poate
sa fie facuta cu anumite modalitati, respecti intr-o pozitie mai putin impoaratoare decat obligatia principala.
In al doilea rand, contractul de fide!usiune este consensual, in inc&eierea lui fiind alabil acordul de ointa al
partilor. 2otusi, forma scrisa este necesara, dar nu ad aliditatem, ci ad probationem.
In al treilea rand, fide!usiunea este un contract unilateral, intrucat numai fide!usorul se obliga, iar nu si debitorul.
In al patrulea rand, fide!usiunea este un contract cu titlu gratuit, intrucat fide!usorul nu pretinde niciun beneficiu
propriu.
4iind un contract, fide!usiunea trebuie sa indeplineasca toate conditiile de aliditate a contractului, dar, in plus, se
mai cere ca fide!usorul sa fie capabil de a contracta, sa fie solabil si sa aiba domiciliul in raza teritoriala a tribunalului
!udetean unde urmeaza sa se faca plata datoriei.
In masura in care fide!usorul deine insolabil, el a trebui sa iondice un alt fide!usor, cu exceptia situatiei in care
fide!usiunea s-a inc&eiat la cererea debitorului '' persoana fide!usorului.
/fectele fide!usiunii pot fi urmarite intr-un triplu plan: in raporturile dintre debitor si fide!usor, in raporturile
dintre creditor si fide!usor si in raporturile dinte fide!usori.
In raporturile dintre fide!usor si debitor, principalul efect este nasterea obligatiei fide!usorului de a plati datoria in
cazul in care debitorul nu o face. 2otusi, fide!usorul nu este un codebitor solidar, ca urmare el poate inoca doua
exceptii foarte importante.
3oate inoca mai intai exceptia de descusiune beneficiul de discusiune" altfel spus, daca creditorul se indreapta
expres impotria lui, fide!usorul se poate opune, cerand creditorului sa-l execute mai intai pe debitor. $ar pentru ca
benef de discusiune sa aiba succes, fide!usorul trebuie sa indice bunurile debitorului care pot fi urmarite si sa aanseze
c&eltuielile de executare. In plus, aceste bunuri trebuie sa fie situate in circumscriptia tribunalului !udetean in raza caruia
ar fi trebuit sa se efectueze plata.
A doua exceptie este beneficiul de diiziune. In ipoteza in care sunt mai multi fide!usori, oricare dintre ei poate sa
ceara creditorului sa-si limiteze urmarirea, adica sa ceara de la fiecare fide!usor partea de datorie pe care a garantat-o.
In raporturile dintre fide!usor si debitor, in masura in care fide!usorul a platit, el se subroga in drepturile
creditorului, aand dreptul in regres impotria debitorului. 4ide!usorul dobandeste creanta cu toate garantiile si
accesoriile ei. #ai mult, in masura in care sunt mai multi debitori, fide!usorul pastreaza dreptul de a cere plata integrala
a datoriei de la oricare dintre ei, in masura in care debitorii erau solidari.
6Drept Civil Curs 13 - 2009
In masura in care fide!usorul a platit de!a datoria, el nu are regres impotria debitorului in masura in care nu l-a
anuntat pe acesta despre plata. In acest caz a putea cere repetitiunea datoriei de la debitor. 2ot astfel se intampla daca
fide!usorul a platit fara sa fi fost urmarit si fara sa fi instiintat pe debitorul principal de aceasta datorie.
In raporturile dintre fide!usori, am azut ca se diide datoria astfel incat creditorul poate urmari pe fiecare
fide!usor pentru partea sa de garantie. /ste aceeasi idee a beneficiului de diiziune.
4ide!usiunea se stinge in mai multe ipoteze: in primul rand, daca se stinge obligatia principala. In al doilea rand,
fide!u!siunea se poate stinge automat, daca aceste moduri de stingere a obligatiilor izeaza c&iar raporturile nascute din
fide!usiuen. $e exemplu, creditorul poate sa faca o remitere de datorie numai catre fide!usor.
3e langa fide!usiunea reglementata in (odul ciil, mai sunt si alte cazuri reglementate in legi, cum ar fi cazul
gestionarilor. Acestia au obligatia de garantia in contractele de munca, in masura in care aceste contracte presupun o
anumita gestiune.
$reptul de retentie
/ste un drept real de garantie imperfecta, nu este reglementat la niel de principiu in (odul ciil" totusi, sunt mai
multe preederi p8articulare care au permis generalizarea ideii de dpret de retentie. (el care detine un bun mobil sau
imobil si face anumite c&eltuieli cu acest bun, poate sa retina bunul pana cand persoana care este indreptatita plateste
c&eltuielile facute. Altfel spus, intre bun si datoria care exista fata de detinatorul bunului, din partea persoanei care are
dreptul la restituirea lui trebuie sa existe o anumita legatura. (debitum cum rerum)
9neori, dreptul de retentie are legatura cu exceptia de neexecutare. Altfel spus, cand lucrurile se instraineaza pe
baza de contract, retinerea lucrului pana la plata datoriei celeilalte parti se poate manifesta si ca o exceptie de
neexecutare, dar dreptul de retentie are o sfera mai larga decat exceptia de neexecutare. /xista nu numai in materie
contractuala, ci se extracontractuala in ipoteza constructei pe terenul altei persoane, proprietarul constructiei poate sa o
retina pana cand proprietarul terenului plateste.
$reptul de retentie este un drept real pentru ca el este opozabil nu numai celui care are datoria fata de debitor, ci si
fata de celelalte persoane, cu exceptia creditorilor celui indreptatit la restituirea lucrului, daca acestia au garantii reale
nascute inainte de nasterea datoriei celui care are dreptul la restituirea bunului. Adtfel, dreptul de retentie este opozabil
c&iar si creditorilor care au garantii reale, daca acestea s-au nascut ulterior nasterii dreptului de retentie.
Aceasta garantie este imperfecta, fiindca dreptul de retentie nu confera nici dreptul de urmarire, nici dreptul de
preferinta. Asadar daca retentorul a pierdut stapanire alucrului, nu are actiune pentru recuperarea acestuia... :a aea
insa o actiune posesorie. 0etentorul nu e posesor. Actiunea posesorie nu e recunoscuta fiindca este posesor, ci pentru ca
sfera actiunii posesorii a fost extinsa de la posesor la detentor. 0etentorul nu poate folosi bunul, asadar, nu este posesor.
$reptul de retentie poate fi inocat pe cale de exceptie, in principal, dar si pe calea...'