Sunteți pe pagina 1din 83

BONUS Matematic Distractiv

1






MATEMATIC DISTRACTIV























http://www.pentru-copii.com

"O camera fara carti este un trup fara suflet"
Pythagoras

BONUS Matematic Distractiv
2



CONTINUT


1. AJUTA-TI COPILUL SA INVETE MATEMATICA ....................................3

2. Matematica Distractiva exercitii ..........................................................5
3. MATEMATICA PENTRU ACASA ..........................................................25

4. Pagini de istorie .....................................................................................36





























BONUS Matematic Distractiv
3


AJUTA-TI COPILUL SA INVETE MATEMATICA


Cum pot ajuta copilul meu sa invete mai usor matematica?

- Este bine cand copiii pun intrebari pentru ca intrebarile sunt cea
mai buna modalitate de a invata.

- Copiii au doua resurse minunate care ii ajuta sa invete:
imaginatia si curiozitatea.

- Ca parinti, noi trebuie sa stimulam permanent curiozitatea si
imaginatia copilului.

- Lucrand impreuna vei arata copilului, ca invatatul este amuzant
si il vei incuraja sa studieze singur.

- Folosim matematica la cumparaturi, tinand scorul unui
eveniment sportiv, la impachetarea unui cadou, la programarea
unui cuptor cu microunde... etc.

- Este foarte important sa ajungem la un rezultat corect, dar nu
rezultatul gresit poate fi de asemenea de folos, pentru ca ne
arata ce anume nu a inteles copilul.

- De multe ori un rezultat gresit provine din faptul ca, copilul nu a
inteles intrebarea care i-a fost adresata.

- Dac a greit. ntreaba-l pe copil cum a rezolvat problema.
Raspunsul lui te poate ajuta sa descoperi unde a gresit. Poate
ca vei afla ceva ce l-ar putea ajuta si pe profesor si il poti
anunta cum iti poate ajuta copilul.

- Ajuta-l sa efectueze calculele mental, folosind numere mici la
inceput pana cand copilul isi dezvolta abilitatile de a efectua
rapid calcule. Folositi intrebari de genul: Daca am 4 pahare si
am nevoie de 7, cate trebuie sa mai iau?.


BONUS Matematic Distractiv
4
- Incurajeaza-ti copilul sa estimeze raspunsul

- De exemplu la o adunare de genul 18+29 putem obtine un
raspuns apropiat daca aproximam pe 18 cu 20 si pe 29 cu 30.
astfel vom avea un rezultat: aproximativ 50.

- Lasa-l pe copil sa foloseasca strategiile proprii. Nu toata lumea
foloseste aceleasi metode de rezolvare, de aceea nu trebuie
sa-i impui copilului sa gandeasca cum gandesti tu. Cel mai
important lucru este ca el sa ajunga la un rezultat corect.































BONUS Matematic Distractiv
5


Matematica Distractiva
Nespecialistii afirma ca matematica este o stiinta "uscata", iar
matematicienii sunt, de regula, oameni ursuzi, seriosi si fara simtul
umorului. Prin prezenta pagina va aducem o serie de contraexemple
si va amintim ca fiecare gluma contine o doza de adevar.
Distrati-va si zambiti cu pofta si gandind...



Probleme glume

Problema 1

Vom considera, convenional,c dac omul nu mnnc 7 zile (o zi
24 de ore) sau nu doarme 7 zile, atunci el va muri. Fie un om care n-
a mancat si n-a dormit o saptamana. Ce trebuie sa faca in primul
rand la sfarsitul zilei a 7-a pentru a ramane viu: sa manance sau sa
doarma?

(Dei problema poart un caracter glume, ea are o soluie strict i
unic).


Soluia Problemei 1

Omul nu poate simultan sa si doarma sa si manance. Deci omul,
trebuie sa faca exact ceea ce facea si in urma cu o saptamana! A
dormit sau a mancat




Problema 2

Au fost adunate mpreun 7 stogulee de fn i nc 11 stogulee.
Cte stogulee de fn s-au obinut?

BONUS Matematic Distractiv
6

Soluia Problemei 2

S-a obinut un stog mare.



Problema 3

Fiecare din cele 5 bile trebuie mutata numai cu un ptrel, ca n
rezultat n fiecare rnd, coloan i diagonala s se afle numai o bil.





Soluia Problemei 3






Problema 4

Gndii-v la un numr i scriei-l. nmulii acest numr cu 2 i
adunai-l cu1. Apoi nmuliti-l cu 5 i scdetii 5. Imprii numrul
obinut cu 10. Rezultatul scriei-l lng primul numr gndit. Ce ai
obinut?

Soluia Problemei 4


BONUS Matematic Distractiv
7
Numrul gndit.




Problema 5

nscriei n cerculeele din desen numere de la 1 pn la 7 astfel,
nct pe fiecare dreapt suma numerelor s fie egal cu 15. (Soluia
problemei nu este unic.)


Soluia Problemei 5






Problema 6

Pe o cas sunt patru couri de fum, pe casa vecin trei, iar pe casa
urmtoare dou. Ce obinem n rezultat?

Soluia Problemei 6

n rezultat vom primi fum.





Problema 7

Cum se zice corect: "9 i 7 va fi 15" sau "9 plus 7 este egal cu 15" ?

BONUS Matematic Distractiv
8


Soluia Problemei 7

9+7=16.





Problema 8

Desenai acest plic fr a ridica creionul de pe hrtie (fr
ntrerupere).



Soluia Problemei 8





Problema 9

Completai ptrelele din desen cu numerele 2, 4, 8, 12, 16, 18,
astfel nct suma numerelor unite de drepte s fie egal cu 30 n
toate direciile. (Soluie problemei nu-i unic.)

Soluia Problemei 9

BONUS Matematic Distractiv
9




Problema 10

Gndii-v la un numr i scriei-l, nmulii-l cu 5, adugaii 2,
nmulii-l cu 4 i adugai 3. Acum nmulii rezultatul primit cu 5 i
adugaii nc 7. Scriei numrul primit. Tiai ultimele dou cifre. Ce
numr ai obinut?

Soluia Problemei 10

Numrul gndit.




Problema 11

Un biat a avut tot attea surori ct i frai. Dar fiecare sor a avut de
dou ori mai muli frati dect surori. Ci copii n total au fost n
familie? Ci biei sunt i cte fete?

Soluia Problemei 11

7 copii: 4 biei i 3 fete.




Problema 12

Se dau urmatoarele numere: 9, 16, 23, 30, 37, 44, 51, 58, 65
acestea trebuiesc aranjate n ptratul magic, astfel incat suma
numerelor pe fiecare vertical, orizontal i diagonal s fie aceeai.

BONUS Matematic Distractiv
10

Soluia Problemei 12





Problema 13

Cum din 45 (suma, care se compune prin adugarea numerelor de la
1 la 9) de sczut 45, ca n rezultat se obin ... 45?

Soluia Problemei 13




Problema 14

Trenul electric merge de la est spre vest. Accelernd mersul, trenul
face 60 km pe or. n aceeai direcie, de la est spre vest, sufl
vntul, dar cu viteza 50 km pe or. n ce direcie va fi dus fumul
trenului?

Soluia Problemei 14

n nici o direcie. Trenul electric nu face fum.

BONUS Matematic Distractiv
11




Problema 15

Din 12 beioare sunt compuse 5 ptrate. nlturai 2 beioare astfel,
nct s rmn numai dou ptrate de dimensiuni diferite.


Soluia Problemei 15





Problema 16

Presupunem, c globul pmntesc este cuprins pe ecuator de un
cerc, care dup lungime ntrece ecuatorul cu 10 m. Admitem c tot
cercul este egal ndeprtat de suprafaa pmntului. Ct de mare va
fi distana ntre suprafa i cerc? S-ar putea, spre exemplu, s
ptrund o musc sub cerc?

Soluia Problemei 16

Distana ntre suprafaa pmntului i cerc va fi aproximativ 1.6 m.
Aceast distan este suficient, ca sub cerc s treac chiar si un om
de statur mic.




Problema 17


BONUS Matematic Distractiv
12
Un om spune prietenului: "Eu am prins muli peti mari, dar cei mici
de dou ori mai puin. n total am avut 16 peti". Este oare just?

Soluia Problemei 17

Cuvintele spuse nu sunt juste, deoarece 16 nu se mparte fr rest
prin 3.




Problema 18

Compunei exemple cu rspuns 100. Se pot folosi semnele
matematice +, , , / :

a) de cinci ori cu cifra 1 ;
b) de patru ori cu cifra 9 ;
c) de cinci ori cu cifra 5 .


Spre exemplu, "de cinci ori cu cifra 3" : 333+3/3 = 100.

Soluia Problemei 18

a) 11111 = 100;
b) 99+9/9 = 100;
c) 55555 = 100.




Problema 19

ntr-o zi torid de var, cnd vzduhul zngnete de gze, pe o
pajite mic i verde cu aria de 3.5 hectare pasc doi cai de aceeai
culoare i prsil, care difer ntre ei numai prin faptul c, coada
unuia e legat. Pajitea are form de paralelogram i un cal mnnc
iarb, micndu-se pe diagonala acestuia, iar cellalt pe laturi.
Care din aceti cai va mnca mai mult iarb ntr-o or, dac au

BONUS Matematic Distractiv
13
poft de mncare egal i ptura vegetal a pajitei este la fel pe
toat suprafaa?

Soluia Problemei 19

Mai mult iarb va mnca acel cal, a crui coad e legat: el nu va fi
sustras de la mncare pentru ca s alunge musculiele.




Problema 20

Opt numere 1, 2, 3, 4, 6, 7, 8, 9 trebuiesc aranjate n ptrele, astfel
nct fiecare din cele patru sume (n ptratul exterior, cel interior i pe
diagonale) s fie egal cu 20.



Soluia Problemei 20






Problema 21

Un morar a venit la moar. n fiecare din cele patru coluri ale
ncperii el a vzut trei saci de fin. Pe fiecare sac s-au aezat trei
me, iar fiecare m a avut pe lng dnsa trei motnai. Se
ntreab, cte picioare au fost la moar?


BONUS Matematic Distractiv
14
Soluia Problemei 21

Dou picioare ale morarului, deoarece mele i motnaii au labe.




Problema 22

Cum se poate ca un sac de gru, mcinndu-l s umpli doi saci, care
au aceeai mrime ca i sacul n care se afl grul?

Soluia Problemei 22

Trebuie unul din cei doi saci goi pus nuntrul celuilalt i apoi umplut
cu gru mcinat.



Problema 23

Mutai unul din beioare astfel nct egalitatea s fie adevrat:
a)

b)

Soluia Problemei 23

a)

BONUS Matematic Distractiv
15

b)
sau




Problema 24

Doi pe drum s-au ntlnit i trei cuie au gsit,
Patru se vor ntlni cte cuie vor gsi?

Soluia Problemei 24

Cel mai probabil, c nimic nu vor gsi.



Problema 25

Zburau nite rae: una nainte i dou n urm, una n urm i dou
nainte, una-i printre dou i trei n rnd. Cte rae au zburat n total?

Soluia Problemei 25

Au zburat trei rae, una dup alta.



Problema 26

Doi sptori dezgroap 2 m de groap n 2 ore. Ci sptori n 5 ore
vor dezgropa 5 m de groap?


BONUS Matematic Distractiv
16
Soluia Problemei 26

Doi sptori.



Problema 27

Doi tai i doi feciori au prins trei iepuri, dar fiecrui ia revenit cte un
iepure. Se ntreab, cum aa s-a ntmplat?

Soluia Problemei 27

Au fost bunicul, feciorul lui i nepotul.



Problema 28

Aranjai numerele 1, 1, 2, 2, 3, 3, 4, 4, 5, 5, 6, 6, 7, 7, 8, 8 n
ptrelele ptratului magic astfel nct suma n fiecare rnd i
coloan s fie egal cu 18.


Soluia Problemei 28





BONUS Matematic Distractiv
17



Problema 29

De scris cu cifre numrul, compus din unsprezece mii, unsprezece
sute i unsprezece uniti.

Soluia Problemei 29

Muli consider c acest numr va fi 111111.
n realitate numrul cerut va fi 12111 = 11000 + 1100 + 11.




Problema 30

Ce este aceasta: dou picioare s-au aezat pe trei, dar cnd au venit
patru i au terpelit un picior, atunci cele dou au luat pe trei i le-au
aruncat n cele patru, pentru ca patru s lase unu?

Soluia Problemei 30

Un buctar s-a aezat pe un scaun , care avea 3 picioare, a venit un
cine i a furat un picior de gin. Buctarul a aruncat scaunul n
cine, ca el s las piciorul de gin.



Problema 31

Ce este aceasta: dou capuri, dou mini i ase picioare, iar n
mers numai patru?

Soluia Problemei 31

Un clre pe un cal.



BONUS Matematic Distractiv
18



Problema 32
Cum de aflat numrul par gndit?

Propunei cuiva s se gndeasc la un numr par, apoi s
nmuleasc acest numr cu 3, rezultatul s mpart prin 2 i din nou
s nmuleasc cu 3. Dup declararea rezultatului operaiilor
aritmetice dumneavoastr putei indica numrul gndit. Cum de fcut
acest lucru?

Soluia Problemei 32

Pentru aflarea numrului gndit trebuie s mprii numrul declarat
prin 9 i apoi s nmulii rezultatul cu 2.

Argumentare.

Fie c cineva s-a gndit la un numr par, pe care l vom nota 2k.

Atunci n rezultatul operaiilor aritmetice vom primi numrul

(((2k 3) : 2) 3) = 9k.


mprind rezultatul prin 9 i nmulind cel primit cu 2, vom afla
numrul gndit 2k.




Problema 33
Cum ghicii dou numere?

Propunei cuiva s se gndeasc la dou numere, unul dintre care s
depeasc pe celalalt cu 1 i fiecare s fie mai mic dect 9. Apoi
rugai s nmuleasc aceste numere ntre ele, din produs s scad
numrul mai mic (din cele dou) i rezultatul de nmulit cu acest

BONUS Matematic Distractiv
19
numr mai mic. Dup ultima cifr declarat a rezultatului obinut,
dumneavoastr putei ghici numerele gndite.


Soluia Problemei 33

Pentru determinarea numerelor gandite trebuie memorat tabelul:
ultima cifr 1 2 3 4 5 6 7 8
numere
gndite
1;
2
8;
9
7;
8
4;
5
5;
6
6;
7
3;
4
2;
3

Se poate memora numai numrul mai mic din cele dou n rndul al
doilea al tabelului. Dac cifra e egal cu 1, 4, 5 sau 6 (cu aceste cifre
se termin ptratele numerelor ntregi), atunci ea coincide cu numr
mai mic din cele gndite. n restul cazurilor numr mai mic, egal cu
adaosul cifrei declarate pn la 10.

Argumentare.

Fie c au fost gndite numerele k i k+1, unde 1 k 8. Atunci
produsul acestor numere este egal cu:

k (k+1) = k
2
+ k.
Dac din rezultat scdem numrul k (mai mic din cele gndite), atunci
primim k
2
. Ridicnd consecutiv numerele de la 1 pn la 8 la cub,
obinem:
1
3
= 1
2
3
= 8
3
3
= 27
4
3
= 64
5
3
= 125
6
3
= 216
7
3
= 343
8
3
= 512.

Fiecare din cuburi se termin cu o cifr de la 1 pn la 8, i nu exist
dou, care se termin cu aceeai cifr. De aceea, dac memorm

BONUS Matematic Distractiv
20
tabelul cuburilor numerelor de la 1 pn la 8, atunci dup ultima cifr
a cubului se poate determina care numr a fost ridicat la cub.




Problema 34
Cum aflm numrul gndit?

Propunei cuiva s se gndeasc la un numr nu prea mare (pentru
simplitatea calculelor) i s nmuleasc acest numr cu el nsi. La
rezultat cerei s adauge numrul gndit dublat, iar apoi s aduge 1.
Dup rezultatul declarat dumneavoastr putei s indicai numrul
gndit. Cum se face aceasta?


Soluia Problemei 34

Pentru a afla numrul gndit trebuie din cel declarat de extras
rdcina ptratic, i apoi de sczut o unitate.

Argumentare.

Fie c cineva s-a gndit la un numr k. Dup operaiile propuse vom
primi:

kk + 2k + 1 = (k+1)
2
.


Numrul (k+1)
2
i va fi declarat.




Problema 35
Cum gsim cifra?

Scriei pe foaie un numr, suma cifrelor se mparte prin 9, i
ntorcndu-v cu spatele, propunei cuiva s nmuleasc acesta cu
orice numr. n rezultat propunei s se exclud oricare cifr, n afar

BONUS Matematic Distractiv
21
de 0, i cifrele rmase s fie permutate n orice ordine. Dup
declararea rezultatului operaiilor indicate mai sus, putei spune ce
cifr a fost exclus. Cum gsim cifra?


Soluia Problemei 35

Cifra exclus este cel mai mic numr natural, care trebuie adugat la
suma cifrelor rmase, pentru a obine numr ce se mparte prin 9.
Dac suma cifrelor numrului declarat deja se mparte prin 9, atunci a
fost exclus cifra 9.
Argumentare.

Metoda de ghicire a cifrei excluse se bazeaz pe faptul c diferena
ntre orice numr i suma cifrelor lui ntotdeauna se mparte prin 9.

Fie A = = 10
n
a
n
+10
n-1
a
n-1
+ ... +10a
1
+a
0
numrul
natural, scris cu ajutorul a (n+1) cifre. Diferena dintre acest numr i
suma cifrelor lui este:

A (a
n
+a
n-1
+ ... +a
1
+a
0
) = a
n
(10
n
1)+a
n-1
(10
n-1
1)+ ... +a
1
(101) =



deci, se imparte prin 9.


Baza metodei de ghicire.

Fie B numrul scris de dumneavoastr, suma cifrelor cruia se
mparte prin 9. Din cele expuse rezult, c i numrul B se mparte
prin 9. Apoi acest numr a fost nmulit cu orice numr ntreg i s-a
obinut numrul C, care la fel se mparte prin 9. Deci, suma cifrelor lui
C se mparte prin 9. Dac excludem o cifr m a numrului C, atunci
numrul D, obinut n rezultat, va avea suma cifrelor cu m mai mic,
dect suma cifrelor ale numrului C.

BONUS Matematic Distractiv
22

Deoarece n rezultatul permutrii cifrelor suma lor nu se schimb,
atunci cifra tiat (0 nu se taie) va fi ntotdeauna egal cu cel mai mic
numr natural, care trebuia adugat la suma cifrelor rezultatului
declarat, pentru obinerea numrului ce se mparte prin 9.




Problema 36
A ghici cifra exclus.

Rugai pe cineva s scrie un oarecare numr cu multe cifre, numai s
nu fie toate la fel. Apoi propunei s fac o permutare a cifrelor
acestui numr astfel nct s obin un numr diferit de primul i s-l
scrie. Rugai s scad numrul mai mic (din cele dou scrise) din cel
mai mare, iar n diferena obinut de exclus orice cifr diferit de 0.
Apoi aflat suma cifrelor rmase i spune rezultatul. Dup rezultat
dumneavoastr putei s spunei, ce cifr a fost tiat.


Soluia Problemei 36

Cifra tiat este aceea, care trebuie s fie adugat la numrul
declarat pentru a obine numrul cel mai apropiat ce se mparte prin
9. Dac numrul declarat deja se mparte prin 9, atunci a fost tiat
cifra 9.

Argumentare.

Fie numerele A i B au aceiai sum a cifrelor S. Deoarece
diferenele AS i BS se mpart prin 9 (rezolvarea problemei
precedente), rezult c i C=AB=(AS)(BS) se mparte prin 9.
Deci, suma cifrelor lui C se mparte prin 9. Demonstraia de mai
departe este echivalent cu cea din problema precedent.






BONUS Matematic Distractiv
23


MATEMATICA PENTRU ACASA


"Invatat este omul care nu termina niciodata de invatat"
N.Iorga




Aceasta sectiune, ofera posibilitatea folosirii
unor jocuri si activitati pentru a explora
matematica impreuna cu copilul tau, chiar si
acasa.

Activitatile pentru gradinita si clasa 1 sunt notate cu *
Activitatile pentru clasele 2-3 sunt notate cu #
Activitatile pentru clasele 4-8 sunt notate cu %


De retinut!

Aceasta este o oportunitate pentru tine si copilul tau de a vorbi
matematic aceasta inseamna a comunica despre matematica in
timp ce investigam si relatia copil-parinte.

Daca ceva este prea dificil, alegeti o activitate mai usoara sau
asteptati pana mai creste copilul.












BONUS Matematic Distractiv
24

Rezolva puzzle *

Utilizati simboluri in locul unor numere pentru a face matematica mai
amuzanta si usoara pentru cei mici.

De ce aveti nevoie:
- foaie de hartie;
- creion.

Ce trebuie sa faceti:
Alegeti niste simboluri pe care copilul le poate desena usor si
asociati-le cu numere de la 1 la 10 (de exemplu: 1 un patrat; 2 un
cerc; 3 un copac; 4 un cap de clovn, etc.). In acest fel copilul
poate invata mai rapid numerele facand asocieri cu imaginile. Daca
copilul este mai mare se pot folosi numere pana la 100 sau 1000.




Rezolvarea de probleme #

Acest joc presupune rezolvarea problemelor si intelegerea valorii
numerelor.

De ce aveti nevoie:
- carti de joc;
- goaie de hartie;
- creion.

Supersume Fiecare jucator va scrie
numerele de la 1 la 12 pe o foaie de hartie.
Obiectivul acestui joc este sa fi primul care
taie aceste numere de pe lista. Folositi doar
cartile de la 1 la 6 (indiferent de culoare). Fiecare jucator alege
2 carti si le aduna valorile. Jucatorul poate alege: fie sa taie de
pe lista suma numerelor, fie alte 2, 3 numere a caror suma este
obtinuta.


BONUS Matematic Distractiv
25
De exemplu: avem cartile 5 si 6 care adunate dau 11, fie taie
de pe list numarul 11; fie numerele 5 i 6; sau 10 i 1; sau 2 i
9 sau 8 i 3; sau 1, 2 i 8, etc.

Facei 100 Se scot toate crile n afara de as i crile de la 1
la 6. Fiecare jucator extrage 8 cri de joc din pachet i poate
decide dac folosete cartea ca multiplu de zece sau aa cum
este.

De exemplu: dac se extrage numarul 6 poate fi folosit ca 6 sau
ca 60. se aduna apoi valorile celor 8 carti incercandu-se sa se
ajunga la o suma cat mai apropiata de 100. de exemplu: se
extrag 1 1 2 5 3 3 4 6. Se pot folosi astfel:
30+40+10+5+6+1+3+2=97

Acest joc ajuta copilul sa vada diferite modalitati de a utiliza
numerele in diferite combinatii pentru a castiga.



Umple golurile *

Copiii adora s se joace cu msurri i estimari. Cutii sau pahare
goale pot oferi cea mai buna ocazie de a face comparari, estimari.

De ce aveti nevoie:
- cutii goale de diferite forme (de la iaurt, margarina, sucuri,
inghetata);
- orez, porumb, popcorn, apa;
- hartie, marker, banda de lipit;

Ce trebuie sa faceti:
Umpleti diferitele cutii cu (apa, orez, porumb....) si incercati sa
stabiliti care este cea mai mare. Turnati apoi continutul in alt
recipient si discutati cu copilul daca este plin, daca este
aproape plin, pe jumatate plin.

Pune-i copilului intrebari de genul: Care este mai mare?,
Care este mai mic?


BONUS Matematic Distractiv
26
Puneti etichete pe fiecare si scrieti: cel mai mare, cel mai
mic, mai mic, la fel.

Intreaba-l pe copil cate recipiente sunt la fel, cate sunt mai mici, cate
sunt mari.



Jumatate plin / jumatate gol #

De ce aveti nevoie:
- cutii goale si ambalaje ca in exemplul de mai sus;
- banda de lipit;
- marker;
- cesti de masurat cu gradatii.

Ce trebuie sa faceti:
Turnati apa in cutii si faceti semne cu marker-ul dupa ce a-ti
turnat o ceasca, dupa 2, dupa 3, dupa 4.
In timp ce umpleti recipientul puneti intrebari copilului:
Cate cesti crezi ca intra?
Daca intra 4 cesti si noi am pus doar o ceasca, care este
fractia carespunzatoare? Raspunsul ar fi: 1/4





La cumparaturi #

Acest joc poate ajuta copiii sa verifice daca
au primit bine restul si sa numere banii, mai
ales daca merg singuri la magazin. Cu cat
se fac mai multe repetitii cu atat va fi mai
eficient jocul.

De ce aveti nevoie:
- diferite monede si bancnote (daca copilul este mai mic nu se
folosesc prea multi bani diferiti);


BONUS Matematic Distractiv
27
Ce trebuie sa faceti:
Alegeti rolurile: cumparator sau vanzator
Fiecare are o suma de bani pe care o stabiliti la alegere
Cumparatorul, cumpara ceva si vanzatorul trebuie sa-i dea
restul corect (daca copilul este vanzator)
In cazul in care tu esti vanzatorul il poti pune la incercare (dupa
ce a invatat) ii dai mai putin sau mai mult rest si vezi daca
observa.


Valoarea banilor %

De ce aveti nevoie:
- bani;
- cupoane valorice.

Ce trebuie sa faceti:
Il inveti ce valoare au cupoanele
Jocul este identic cu cel de sus, cu diferenta ca se vor folosi
cupoane.




Priveste cu atentie #

Aceasta activitate ajuta copilul sa inteleaga cum sunt grupate
obiectele in mod logic.

De ce aveti nevoie:
- ziar;
- foaie de hartie;
- foarfeca;
- lipici;


Ce trebuie sa faceti:


BONUS Matematic Distractiv
28
Selectie. Arata-i copilului ca zizrul este impartit pe diferite
sectiuni si explica-i care este tema acestei sectiuni. Arata-i si ca
paginile sunt numerotate. De exemplu: pagini de informatii
generale, politica, administrativ, invatamant, sport...
Publicitate. Adu-i copilului mai multe oferte de la diferite
magazine. Uitati-va la produse si la preturi si pune-l sa le
compare si sa afle de exemplu care magazin are cele mai
ieftine sucuri.


Cauta in ziar %

Copilul terbuie sa caute in zair informatii matematice.

De ce aveti nevoie:
- mai multe ziare.

Ce trebuie sa faceti:
Sa gaseasca in ziar urmatoarele lucruri:
o un grafic
o un numar mai mare ca 10
o numerele ordinale: al 2-lea,....
o un numar intre 50 si 100
o un numar intre 100 si 999
o un triunghi
o un simbol pentru vreme
o un simbol %
o statistici sportive.

Sa faca o lista. Ii dati o oferta de la un magazin si il puneti sa faca o
lista cu tot ce ar terbui cumparat pentru o saptamana ii spuneti si
suma in care trebuie sa se incadreze. Daca costul depaseste bugetul,
discutati cu el ce trebuie sa mai eliminati de pe lista.



Vanatoarea de comori *

Casa oricui ascunde comori si copiii adora sa gaseasca lucruri
ascunse.

BONUS Matematic Distractiv
29

De ce aveti nevoie:
- nasturi
- chei mai vechi;
- scoici;
- pietre;
- capace de sticle;
- suruburi;
- orice altceva care poate fi numarat.

Ce trebuie sa faceti:
Gasiti un recipient in care sa puneti comorile
Sortati comorile
Folositi comorile pentru a efectua operatii aritmetice. De
exemplu daca participa 3 copii si avem 17 nasturi, aflati cati
primeste fiecare.



Cantareste #

La cantar poate merge intreaga familie, poate fi chiar amuzant.
Fiecare poate incerca sa ghiceasca gramajul si copiii pot fi
entuziasmati daca sunt lasati sa cantareasca.


De ce aveti nevoie:
- cantar

Ce trebuie sa faceti:
Explica-le copiiilor cum functioneaza cantarul
Incercati sa estimati greutatea produselor inainte de a le cantari
Pune copilului intrebari de genul:
Cat crezi ca vor cantari cele 6 mere?
Un kilogram? Mai mult sau mai putin?
Ce crezi, cartofii vor cantari mai mult decat merele?


Ghiceste forma *

BONUS Matematic Distractiv
30

La magazin avem ocazia sa vedem tot felul de forme si acest lucru
poate fi folositor copilului pentru ca ii putem oferi o lectie de
geometrie.

De ce aveti nevoie:
- produse de la magazin

Ce trebuie sa faceti:
Inainte de a merge la magazin arata-i copilului cateva forme
geometrice
Cand ajungeti la magazin arata-i produsele si intreaba-l ce
forma crede ca au: rotund, patrat, dreptunghi...; ce fel de
margine au: drepte, curbe,...
Incercati sa gasiti forme mai deosebite ca: piramida, conuri.

Cutiile, conservele, sulurile de servetele de bucatarie, conurile de
inghetata, portocalele, rosiile, toate acestea sunt forme geometrice.
Recunoscand aceste forme copiii fac legatura dintre aceste si viata
reala.


Verifica #

Casieria este locul unde se foloseste intr-adevar matematica intr-un
magazin. Aici sunt adunate toate preturile si se plateste, iar uneori
primim si rest.

De ce aveti nevoie:
- produsele pe care doriti sa le cumparati

Ce trebuie sa faceti:
Puneti-l pe copil sa estimeze: care ar fi totalul de plata?
Intrebati-l cam cat ar fi restul daca ati da o suma de bani.
Numarati restul in fata copilului sa vedeti daca este corect.





BONUS Matematic Distractiv
31
Pune deoparte *

De ce aveti nevoie:
- plasa cu cumparaturi;
- masa pe care sa efectuati sortarea

Ce trebuie sa faceti:
Gasiti produsele care au aceleasi caracteristici. De exemplu:
unele sunt cutii altele sunt conserve.
Grupati produsele cu aceleasi caracteristici
Lasa-l pe copil sa faca aceste lucruri dupa ce-i explici care este
regula.
Pune-l sa numere cate produse sunt intr-o grupa.



MATEMATICA LA DRUM

Se intampla uneori sa calatorim: fie ca este vorba de calatorie in
interes de serviciu, vacanta, sau chiar o vizita.

In timp ce efectuati calatoria, incurajati-va copilul sa observe:
- cladirile si numerele de pe acestea
- numerele de telefon de pe taxiuri
- datele de pe monumente
- etc


ACTIVITATI

Gradinita si clasa 1:
- Cautarea numerelor

Clasele 2 si 3:
- Placute de inmatriculare
- Total

Clasele 4 pana la 8:
- Cat de lung/cat de departe
- Ghiceste daca poti

BONUS Matematic Distractiv
32


Cautarea numerelor*

Scopul acestui joc este de a cauta numere: pe cladiri, masini,
autobuze...

De ce aveti nevoie:
- un loc de unde se poate observa
- foaia de hartie
- creion


Ce trebuie sa faceti:
Scrieti toate numerele pe care le puteti observa
Scrieti si locul unde a fost vezut numarul





Cat de lung/cat de departe? %

Uneori cand pleci la drum trebuie sa sti ce
distanta vei parcurge pentru a pune suficienta benzina sau trebuie sa
sti ora la cre vei ajunge.

De ce aveti nevoie:
- informatii despre cat de departe este destinatia.

Ce trebuie sa faceti:
Intreaba-ti copilul cat de departe crede ca este. Cativa kilometri,
zeci de kilometri?
Vorbiti despre cat timp va dura sa ajungeti acolo.


Ghiceste daca poti %

De ce ai nevoie:
- intrebari despre numere

BONUS Matematic Distractiv
33

Ce trebuie sa faceti:
Lasa-l pe copil sa se gandeasca la un numar, iar tu incearca sa
ghicesti
Pune intrebari:
De exemplu: copilul spune: ma gandesc la un numar intre 1 si
100
parintele: Este cumva 50?
copilul spune: Nu, e mai mult
parintele: 60
copilul spune: mai putin
parintele: 55
...etc

Pana se ghiceste numarul si pe urma se pot inversa rolurile.


























BONUS Matematic Distractiv
34




Pagini de istorie


Pythagoras

"Fii drept in cuvant si in fapta"
Pythagoras


(ap. 580 ap. 500 .e.n.)

Pythagoras a avut mai mare noroc dect ali savani ai lumii antice.
Despre el s-a pstrat o mulime de legende i mituri, adevrate sau
ba. De numele lui se leag mari descoperiri din domeniul matematicii,
i n primul rnd teorema care poart numele lui. ns aceast
teorem n-a fost descoperit de Pythagoras. Ea a fost cunoscut
pentru cazuri particulare n China Antic, Babilonia, Egipt. Unii
consider, c Pythagoras a fost primul care a dat o demonstraie
riguroas a acestei teoreme, alii nu recunosc nici meritul acesta.
Probabil ns, nu exist o alt teorem care ar avea attea
comparaii. n Frana i unele regiuni ale Germaniei n evul mediu

BONUS Matematic Distractiv
35
teorema lui Pythagoras se numea "puntea mgarilor". La
matematicienii Orientului ea era cunoscut sub denumirea de
"teorema miresei". Istoria este urmtoare: n unele texte "Elemente"
lui Euclides aceast teorem se numea "teorema nimfei" pentru
asemnarea desenului cu albin sau fluture, ceea ce n limba greac
se numea "nimfa". Dar unele zeie i n general femeile tinere i
miresele erau nutite de greci cu acelai cuvnt. La traducerea din
limba greac n cea arab ns nu s-a atras atenie la desen, i
"nimfa" s-a transformat din "fluture" n "mireas".
Se spune, desigur, fiind numai legend, c Pythagoras, dup ce a
demonstrat celebra teorem, a mulumit zeii, sacrificnd 100 de boi.
Dar aceast povestire nu seamn adevrului, deoarece Pythagoras
a fost un vegetarian i adversar nempcat al tierii animalelor i
vrsrii de snge.
Pentru noi Pythagoras este un matematician, iar n antichitate n-a
fost la fel. Herodot l numete pe Pythagoras "nvtorul
nelepciunii", dar indic c adepii lui nu nmormntau morii n
mbrcmintele de ln. Aceast seamn mai mult cu religia, dect
cu matematica.
Pentru contemporanii si Pythagoras a fost n primul rnd un profet
religios despre care spuneau, c are o coast de aur sau apare
simultan n dou localiti diferite. Unele texte l prezint ca semizeu,
aa cum el nsui s-ar fi imaginat: fiul lui Hermes. Pythagoras a
considerat c exist trei feluri de fiine diviniti, oameni obinuii i
"fiine n felul lui Pythagoras". n literatur pythagorienii se
reprezentau mai mult ca vegetarieni pretenioi i superstiioi, dect
ca matematicienii.
Despre viaa lui Pythagoras mult vreme informaiile au fost
contradictorii, fiind considerat cnd ca un personaj legendar, cnd ca
omul istoric.
Se tie c s-a nscut n prima perioad a secolului al VI-lea (ap.580)
i c ar fi trit pn la anul 500. Se zice c ar fi fost de "neam
berber", etrusc din Italia, nscut pe insula Samos. Pythagoras a
cunoscut ndeaproape cultura greceasc a timpului su, 22 de ani a
cltorit n Egipt (unde ar fi aflat c sufletul este nemuritor), 12 ani se

BONUS Matematic Distractiv
36
ocupa cu tiine n Mesopotamia. Probabil c, anume de la preoii i
magii Babilonului a preluat misticismul numrului, care a fost
transformat de ctre Pythagoras n filosofie proprie. L-ar fi cunoscut
pe Zarathustra, concepia acestuia influenndu-l mai ales n
expunerea viziunii despre contrarii i rolul lor. Rentorcndu-se la
Samos, Pythagoras a nfiinat o coal, mai exact a strns n jurul lui
oameni care i mprteau ideile, i-a organizat, practicnd un
nvmnt specific nchis, cu reguli draconice, asemntor mai
degrab unei secte.
coala lui Pythagoras a devenit un "ordin" cu cicluri de iniiere, reguli
i norme de comportare, n care intrarea era tot att de dificil ca i
ieirea. Erau trei reguli forte ale acestui "ordin" ascultarea, tcerea
i supunerea. S observm, c nici un text nu vorbete despre
suprimarea gndirii novicelui, ci doar de supunere, tcere i
ascultare, iar aceasta pentru o perioad de 2-5 ani. Abia dup ce
nvau "lucrurile cele mai grele tcerea i ascultarea" abia atunci
unii puteau s vorbeasc, s ntrebe i s-i spun prerile lor. O alt
regul a colii era pstrarea secretului. Aceast regul era cu mult
mai aspr dect cele dinainte. Nerespectarea ei putndu-se penaliza,
n anumite cazuri, chiar cu pierderea vieii. Regula a avut efect
negativ, pentru c obligativitatea secretului n-a fcut din doctrin o
parte component a culturii n circulaie.
Pythagorienii se trezeau mpreun cu rsritul de soare, cntau
poeziile, acompaniind la lir, apoi fceau gimnastic, se ocupau de
teoria muzicii, filosofie, matematic, astronomie i alte tiine. Deseori
studiile se petreceau la natur sub form de discuie. ntre primii
ucenici ai colii au fost i femei, inclusiv i Teano soia lui
Pythagoras.
Dar ideologia aristocratic i net antidemocratic a colii
pythagoriene intra n contradicii cu democraia antic, care domina n
acest timp la Samos. Prsind insula, Pythagoras i adepii si i-au
gsit refugiul la Crotona, unde pentru un timp au trit n admiraia
oamenilor, fiind apreciai pentru comportarea lor.
n pythagorism s-au format de timpuriu dou orientri care nu aveau
s fie unitare, dar cu timpul, ele vor fi chiar profund divergente
"asumaticii" i "matematicii". n prima orientare vor prevede aspectele

BONUS Matematic Distractiv
37
de ordin etic i politic, pedagogic-educativ, iar n cea de-a doua
cercetrile din domeniul mai ales al geometriei. Filosofia lui
Pythagoras cuprinde principiile, valori tiinifice propriu zise, o viziune
despre om i educaia omului, ideile social-politice. Pythagorismul a
asumat numrul ca principiu, a dat unei valori tiinifice semnificaia
universal (performana repetat de atunci i de alte sisteme
filosofice). Omagiul de numr se datoreaz observaiilor asupra
fenomenelor lumii nconjurtoare, care au fost nsoite de speculaii
mistice.
Ocupndu-se de armonie, pythagorienii au observat c deosebirile
calitative ale sunetelor sunt cauzate de deosebiri cantitative ale
coardelor sau flautelor. Astfel un acord armonic n sunetul a 3 coarde
se obine n cazul, cnd lungimile lor se raport ca 3:4:6. Acelai
raport a fost observat i n multe alte cazuri, de exemplu, raportul
ntre fee, vrfuri i muchii ai unui cub este 6:8:12.
Ocupndu-se de ntrebarea despre acoperirea suprafeei plane cu
poligoane regulate de acelai fel, pythagorienii au aflat, c sunt
posibile numai trei cazuri de aa acoperiri: n jurul unui punct al
planului pot fi aranjate sau 6 triunghiuri regulate, sau 4 ptrate, sau 3
hexagoane regulate.



Numerele de poligoane n aceste trei cazuri se afl n raport de 6:4:3,
iar raportul numerelor de muchii ale poligoanelor este 3:4:6.
Pe baza unor observaii de aa natur n coala lui Pythagoras a
aprut credina, c toate fenomenele universului sunt supuse
numerelor ntregi i relaiilor ntre acestea. De fapt, nu att
matematicul capt transfigurare filosofic n pythagorism, ci
geometricul. Punctul, fiind scos din situaia lui de construcie
geometric se transform n numr, iar numai apoi n marea realitate
a lumii.

BONUS Matematic Distractiv
38
Pentru Pythagoras principiul lumii este numr, avnd punctul ca
expresia corporal a lui. Tot ceea ce este, este numr. Indiferent este
vorba de un corp oarecare, de un lucru, de o structur a universului
ori de o melodie, de suflet, de iubire, de minte, toate vin din numr i
toate sunt numere. Numr este, deci, esena lumii i realitatea ei
actual, originea i cauza ei, dar nu este o "idee" sau o "abstracie".
Universul e rezultatul "devenirii" numrului.
Deogene Lartios nota c, pentru pythagorieni "principiul tuturor
lucrurilor este unitatea, dar n aceast unitate provine doimea
nedefinit, servind ca suport material al unitii, care este cauza". Din
unitate i doime, continu Deogene Lartios, se extrag numerele, din
numere punctele, din puncte liniile, din linii figurile plane, din
figurile plane figurile solide.
Astfel educaia n matematic i prin matematic avea destinaia
precis a adepilor pythagorismului. Cercetnd numerele, coala lui
Pythagoras a pus nceputurile teoriei numerelor. Aici ns, ca i n
toat Grecia Antic, practica calculelor nu se considera un lucru
demn pentru colile filosofice, ci o chestiune zilnic a oamenilor de
rnd. De aceea pythagorienii studiau numai proprietile numerelor,
dar nu calculul practic.
Numrul pentru pythagorieni reprezenta o colecie de uniti, deci pot
fi numai numere ntregi pozitive. Unitile care alctuiesc numrul au
fost considerate indivizibile i au fost reprezentate prin puncte, situate
n felul unor figuri geometrice regulate. n aa fel pythagorienii au
obinut iruri de numere "triunghiulare", "ptratice", "pentagonice".
Fiecare ir reprezenta n sine sumele consecutive ale unei progresii
aritmetice.


Pe desen sunt artate numerele "triunghiulare" 1, 1+2=3, 1+2+3=6,
1+2+3+4=10; reprezentare general a lor fiind:

BONUS Matematic Distractiv
39
.




Pe desenul precedent sunt artate numerele "ptratice" 1, 1+3=4,
1+3+5=9; form general a lor:
1 + 3 + 5 + ... + (2n-1) = n
2
.



Numerele "pentagonice" 1, 1+4=5, 1+4+7=12, artate pe desenul de
mai sus, au urmtoare reprezentare general:
.

La fel, pythagorienii au evideniat numerele "cubice" 1, 8, 27, ... ;
numerele "piramidale" sumele celor "triunghiulare":
.

Studiind proprietile numerelor, pythagorienii primii au atras atenie
la legile de divizibilitate. Ei le-au mprit pe toate n pare i impare, n
simple i compuse. Numerele compuse, ce se descompun n produs
de doi factori, pythagorienii le numeau "numerele plane" i le

BONUS Matematic Distractiv
40
reprezentau sub form de dreptunghiuri. Iar numerele compuse, ce
se descompun n produs de trei factori, "numerele corporale", i le
reprezentau sub form de paralelipipede. Numerele simple, ce nu se
descompun n produs de factori, au fost numite "numere liniare".
Pythagorienii au creat nvtur despre numerele pare i impare,
care din poziiile contemporane poate fi considerat ca teoria
devizibilitii prin 2.
Sunt cunoscute unele probleme teoretice cu care se ocupau
pythagorienii. Ei au studiat ecuaia
x
2
+ y
2
= z
2
,

soluiile ntregi ale careia nc de atunci se numesc "triplete
pythagorice", i au aflat o infinitate de aa triplete de forma

.

Pythagorienii se ocupau de problema gsirii numerelor perfecte, care
sunt egale cu suma tuturor divizorilor sale (cu excepia a nsi
numrului) ca, de exemplu, 6=1+2+3 sau 28=1+2+4+7+14. Numerele
perfecte nu-s prea multe. ntre numerele uniforme numai 6, ntre
numere compuse din dou, trei i patru cifre numai 28, 496 i 8128
respectiv. Toate aceste sunt pare i au formula 2
p-1
(2
p
-1), unde p, 2

p
-1 sunt numere prime. Pn n prezent nu se tie nici un numr
perfect impar i, n genere, dac aceste exist.
Dou numere, care posed proprietatea c suma divizorilor unuia s
fie egal cu suma divizorilor altuia, se numesc prietene. Se afirm, c
Pythagoras la ntrebarea cine este prietenul a rspuns: "Acela care
este alt eu, ca numerele 220 i 284". Alte numere prietene
pythagorienii n-au tiut.
Cu ajutorul calculatorului electronic ntr-o universitate din S.U.A. au
fost cercetate toate numerele pn la milion. n rezultat s-a obinut
colecia din 42 de perechi de numere prietene:
220 284

BONUS Matematic Distractiv
41
1184 1210
2620 2924
5020 5564
6232 6368

.a.m.d.
Exist i perechi de numere prietene impare:

12285 14595
67095 87633
.a.

ns formula general pentru acestea nu este cunoscut i pn azi,
se tie foarte puin i despre proprietile lor.
Magia numerelor cu fascinaia ei a generat speculaii frumoase.
Corpul este numrul 210, focul numrul 11, aierul numrul 13, apa
numrul 9. Calitatea i culoarea ar fi exprimate cu cifra 5; 6 este
potena creatoare de via; 7 semnific inteligena, lumina
primordial, principiul vieii, sntatea, ciclurile sau bioritmurile; 8
(octava) semnific dragostea, prietenia, chibzuina, gndirea.
Universul este analogat cu numrul 10, iar 10 reprezint
perfeciunea, echivalen cu tetraktys-ul (1+2+3+4). Tetraktys-ul a
fost gndit ca "numr ce cuprinde izvorul i rdcina venic
curgtoarei naturii". Pentru a demonstra c 10 este perfeciunea i c
exprim universul, Pythagoras avea s adauge celor nou cercuri
(cer, Soarele, Luna, Pmnt, Mercuriu, Venus, Martie, Jupiter i
Saturn) cel al zecelea al Anti-Pmntului (o invenie arbitrar).
O semnificaie aparte a avut numrul 36. El i-a impresionat pe
pythagorieni foarte mult datorit proprietilor sale. Pe de o parte, el
reprezint suma cuburilor primelor trei numere (1
3
+2
3
+3
3
), pe de alt
este suma primelor patru numere pare i impare:
(2+4+6+8) + (1+3+5+7) = 36.


BONUS Matematic Distractiv
42
Conform prerii pythagorienilor toat lumea, a fost construit pe
primele patru numere pare i impare, de aceea cel mai groaznic
jurmnt se considera jurmntul cu numrul 36.

Descoperirea faptului incomensurabilitii laturii i diagonalei
ptratului a adus la prima criz. Doctrina lui Pythagoras, bazat pe
numere ntregi pozitive, nu putea s accepte existena altor numere.
De aceea pythagorienii au jurat cu numrul 36, c vor pstra aceast
descoperire n secret. S-a creat o legend conform creia Gippas de
la Metapont (adeptul lui Pythagoras), care a nclcat jurmntul, a
fost "pedepsit de ctre zei" i s-a pierdut n urma naufragiului.
Rezolvarea unei aa probleme dificile ca construirea poligoanelor i
poliedrelor regulate i-a impresionat foarte mult pe cei, care au gsit
soluia, fiind c aceste figuri se considerau "cosmice". Fiecreia i se
atribuia denumirea unei stihii, incluse dup prerea grecilor, n bazele
existenei: tetraedrul se chema foc, octaedrul aer, icosaedrul ap,
hexaedrul pmnt, dodecaedrul univers. Din toate corpurile
geometrice cea mai perfect a fost sfera. Pythagoras primul a ajuns
la concluzie c Pmntul are form sferic, a stabilit un foc, ns nu
Soarele, se afl n centrul Universului, iar Pmntul se rotete n jurul
lui pe o circumferin.
Pythagorismul admite existena a zece "principii" ca unele care
germineaz cosmosul: finitul i infinitul, unul pluritatea, repaus
micare, lumin ntuneric, bun ru .a. Primele fiind pozitive,
celelalte negative. Cosmosul (noiunea se datoreaz lor) este
armonie, tetraktys, perfeciune, ordine, msur. Un univers generat
de numr (geometric, aritmetic), de principii polare (de limitat
nelimitat), comport logic i cu necesitatea, msura. Msura a fost
corelat cu timpul oportun "momentul potrivit" sau "potrivirea
favorabil".
Un loc important n doctrina pythagorismului a fost acordat sufletului
i, firete, comportrii omului. "Pythagoras, informeaz Diogene
Lartios, mai spune c sufletul omului se mparte n trei: raiune
(nous), minte (phrenes) i pasiune (thymos)". Sufletul este o
existen n trei, o armonie a funciilor sale, o triad, cum se vede,
complex. Sufletul este nemuritor prin minte, elelalte dou (raiune i

BONUS Matematic Distractiv
43
pasiune) fiind comune omului i animalului. A fost adept frecvent al
metempsihozei: sufletul cltorete dup moartea omului, trece prin
alte fiine, plante, etc, pn s revin n om, aceasta innd, cumva,
de practicile sale pmnteti. Conservnd tradiia i chiar
amplificndu-i dimensiunea religioas, pythagorienii au vzut sufletul
peste tot, prndu-li-se chiar, c tot vzduhul este plin de suflete,
care trimit oamenilor visele, semnele de boal i sntate.
n "regulile" educaiei fundamentate pe ideea despre suflet, intrau ca
obligatorii: respectul zeului, respectul prinilor, cultivarea prieteniei, a
curajului, supunerea fa de vrstnic i superior. Au conceput un
sistem diferenial al educaiei, lund n consideraie vrsta: copiii s
nvee literele i alte discipline; tinerii s deprind rnduiala i legile
cetii, datine, brbaii s se consacre treburilor practice i slujbelor
ceteneti; btrnii s cugete cum ar fi mai bine, s in sfat i s
judece. Au dispreuit disproporia, dezordinea, anarhia.
Pythagorismul, astfel, este un aliaj intre tiinific i magic, raional i
mistic.
ns ideologia, pus n baza activitii pythagorienilor, i atrage dup
sine n pierire. Majoritatea adepilor doctrinei au fost reprezentani ai
aristocraiei, n minile creia era concentrat guvernarea n Crotona.
Astfel ordinul a avut o influen mare n viaa politic, servind
intereselor aristocraiei, pe cnd n Atena i alte colonii greceti s-a
instaurat guvernare democratic. Cu timpul tendinele democratice au
nceput s predomine i n Crotona. Pythagorienii au strnit ntr-att
furia crotonailor, nct acetea au dat foc cluburilor pythagorice i
"au ars de vii" cei adunai ntr-o locuin. Rmas viu, Pythagoras de
la Crotona s-a retras n Metapont, unde fiind btrn de optzeci de ani,
a deczut ntr-o ciocnire cu adversarii si. Nu i-a ajutat lui nici
experiena bogat a luptei de pumn, primul campion olimpic n care el
a fost cndva.
S-a sfrit viaa lui Pythagoras. Nu ns i pythagorismul. Metafizica,
tiina i viziunea despre educaie au constituit motivele reale ale
durabilitii lui i influenei exercitate att n tiin, ct i n
metafizic.

BONUS Matematic Distractiv
44
Cu numele lui Pythagoras a fost numit un crater de pe partea vizibil
a Lunii.




























BONUS Matematic Distractiv
45



Joseph Louis Lagrange


(25.01.1736 10.04.1813)

"Lagrange piramida grandioas a tiinelor matematice". Astfel
Napolon Bonaparte l-a apreciat pe cel mai mare i cel mai modest,
dup prerea lui, matematician al sec. XVIII Joseph Louis Lagrange,
pe care el l-a fcut senator, conte al imperiului i cavaler al ordinului
Legiunii de Onoare.
Tatl lui Lagrange, fiind un timp vistiernic militar al Sardiniei, a fost
cstorit cu unica fiic a unui medic bogat din Cambiano, localtate
situat nu departe de Torino (Italia), i a avut cu ea 11 copii. Dar
numai Joseph Louis, cel mai mic dintre toi, n-a murit fiind prunc.
Tatl lui a fost un om avut i de afaceri. De aceea, cnd Lagrange a
fost gata s intre n dreptul de motenitor unic, el n-a avut ce s
moteneasc. Mai trziu Lagrange i amintea despre aceasta, ca
despre una din ntmplrile cele mai fericite: "Dac eu a fi motenit
o avere, atunci, probabil, n-a fi legat soarta mea cu matematica".
Primele interese colare ale lui Lagrange au fost concentrate asupra
limbilor vechi. Studiindu-le, el devreme a fcut cunotin cu operele
lui Euclides i Arhimede. ns acestea nu l-au impresionat foarte
mult. Mai trziu n minile tnrului Lagrange a nimerit lucrarea lui E.

BONUS Matematic Distractiv
46
Halley (prietenul lui Newton) despre avantajele metodelor analitice
asupra metodelor geometrice ale grecilor antici. Inima lui a fost
cucerit. ntr-un timp foarte scurt el de sinestttor a studiat totul, ce
a fost fcut la acel moment n analiz i, avnd 16 ani, a nceput
predarea matematicii la coala de Artilerie din Torino. Astfel s-a
nceput activitatea lui, una din cele mai strlucite n istoria
matematicii.
Lagrange a fost analitic, i nu geometru. Prelucrarea lui analitic a
mecanicii se caracterizeaz prin ruperea total cu tradiia grecilor
antici. Newton, contemporanii i succesorii lui, permanent utilizau
desene tehnice, ca un ajutor n studierea problemelor mecanicii.
Aceast trstur a gndirii lui s-a evideniat clar n "Mcanique
Analytique", conceput de Lagrange nc n vrsta de 19 ani la
Torino, dar editat la Paris numai n 1788, cnd el a avut 52 de ani.
"Nu vei gsi desene tehnice n cartea aceasta", scria el n prefa.
Lagrange, prefernd metoda analitic, a artat c rezultatele mult mai
puternice pot fi obinute dac metode analitice generale se aplic de
la bun nceput.
La Torino tnrul profesor citete lecii la studeni, majoritatea crora
erau mai n vrst dect el. n curnd, cu cei mai capabili dintre
acetea el a organizat o societate tiinific, care cu timpul s-a
transformat n Academia de tiine din Torino. Primul volum de lucrri
al Academiei "Actes de la socit prive de Turin" a aprut n 1759
cnd Lagrange a avut 23 de ani. El nsui a prezentat aici articolul
despre valorile maxime i minime la calculul variaional. Anume cu
ajutorul acestui calcul Lagrange a unificat mecanica i, cum a spus
Hamilton, a creat "o poem tiinific n felul su".
n acelai volum Lagrange face un mare pas nainte: el aplic analiza
n teoria probabilitilor, esenial se avanseaz mai departe de
Newton n teoria matematic a sunetului. La vrsta de 23 de ani
Lagrange a fost recunoscut ca egal marilor matematicieni ai secolului
Euler i Bernoulli.
Euler ntotdeauna preuia mrinimos lucrrile altor savani. Cnd
Lagrange avea 19 ani i-a expediat lui Euler unele din lucrrile sale,
vestitul matematician ndat le-a recunoscut valoarea lor i l-a
ncurajat pe tnrul savant. Peste 4 ani Lagrange i-a comunicat lui

BONUS Matematic Distractiv
47
Euler metoda adevrat de rezolvare a problemelor izoperimetrice de
calcul variaional, care n decurs de muli ani nu se rezolvau prin
metodele semigeometrice ale lui Euler. Euler i-a dat lui Lagrange
posibilitate s le publice primul "ca s nu v lipsesc pe
dumneavoastr de nici o particul a gloriei, pe care o meritai".
n pofida vrstei neobinuit de tinere a lui Lagrange 23 de ani, Euler
a reuit alegerea lui ca membru strin al Academiei de tiine din
Berlin (2 octombrie 1759). Aceast recunoatere peste hotare a fost
un mare ajutor pentru Lagrange n Patrie. Euler i d'Alembert doreau
s-l vad pe tnrul lor prieten ca matematician la curtea din Berlin.
Dup tratative ndelungate aceasta s-a reuit.
Fiind un prieten credincios i admirator generos al lui Lagrange,
d'Alembert l-a convins s se ocupe de problemele cele mai
importante i dificile, l-a impus chibzuit s aib grij de sntate, dei
sntatea proprie a lui d'Alembert n-a fost viguroas. n scrisorile
sale ctre d'Alembert, Lagrange rspunde scurt, c se simte minunat
i lucreaz ca un nebun. n aceast privin activitatea lui era
asemntoare cu cea a lui Newton. Cu vrsta, concentrarea
ndelungat asupra problemelor de prim importan a atenuat
entuziasmul lui, i dei creierul rmnea puternic, Lagrange
manifesta o atitudine indiferent fa de matematic.
Printre problemele, cu care Lagrange se ocupa pn la sosirea sa la
Berlin a fost problema despre libraia Lunii, problema a trei corpuri.
De ce Luna e permanent ntoars spre Pmnt numai cu o parte, i
n acelai timp exist unele mici iregulariti n micarea ei? Pentru
rezolvarea acestei probleme n 1764 lui Lagrange la vrsta de numai
28 ani i-a fost decernat un premiu al Academiei de tiine din Paris.
ncurajat de acest succes strlucitor, Academia i-a propus o
problem nc mai complicat, i Lagrange din nou a primit premiu n
anul 1766. Aceasta a fost problema a ase corpuri, materialul pentru
care a servit sistemul lui Jupiter (Soarele, Jupiter i 4 satelite
cunoscute ctre timpul acela). O rezolvare matematic complet se
afl n afara posibilitilor noastre, dar aplicnd metodele
aproximative, Lagrange s-a avansat esenial n explicarea
iregularitilor constatate.

BONUS Matematic Distractiv
48
Astfel de aplicaii ale teoriei lui Newton au prezentat pentru Lagrange
un interes mare de-a lungul activitii sale. n anul 1772 lui Lagrange
din nou i-a fost decernat premiul pentru problema a trei corpuri, iar n
1774 i 1778 a obinut succese analogice pentru lucrrile sale despre
micarea Lunii i perturbaiile cometelor.
La 6 noiembrie 1766 Friedrich II, "cel mai mare rege al Europei", cum
el "modest" spunea despre sine, l-a salutat pe Lagrange n Berlin,
declarnd c consider drept o cinste s aib la curtea sa pe "cel mai
mare matematician". Ultimele cuvinte n orice caz au fost adevrate.
n 1766 Lagrange a devenit directorul seciei fizico-matematice a
Academiei de tiine din Berlin (postul ocupat pn atunci de Euler)
i timp de 20 de ani completa memuarele acesteia cu lucrrile sale
remarcabile, care urmau una dup alta.
Ostilitatea nnscut a lui Lagrange ctre discuii l deosebea de
Euler, care se implic n toate disputele filozofice i religioase.
nbuit de argumente i ndemnat ctre rspuns, Lagrange
ntotdeauna spunea sincer: "Nu tiu". Dar cnd erau abordate
convingerile lui, el putea s le apere, gsind entuziasm i logic.
Curnd dup stabilirea n Berlin, Lagrange a invitat din Torino una
dintre rudele sale i s-a cstorit cu ea. Cstoria s-a dovedit a fi
fericit. Cnd soia s-a mbolnvit, Lagrange, uitnd de somn, a avut
grij de ea. Cnd ea a murit, inima lui Lagrange a fost distrus.
Alinarea a gsit-o n lucru: "Ocupaiile mele s-au redus la aceea, c
eu ncet i linitit studiez matematica".
O cercetare din aceast perioad a lui Lagrange a avut valoare
important pentru dezvoltarea algebrei contemporane memuar din
anul 1767 "Trait de la rsolution des quations numriques de tous
les degrs" i adugri posterioare la aceasta. Aici au fost abordate
ntrebrile generale despre soluionarea ecuaiilor algebrice.
Dup moartea lui Friedrich II (17 august 1786), indignarea contra
strinilor i indiferena, care se anun fa de tiin, au fcut Berlinul
un loc de trai nepotrivit pentru Lagrange, i el a demisionat. Demisia
a fost dat cu condiia, c el va expedia articolele sale la Academia
de tiine din Berlin n decurs de civa ani. Lagrange a fost de acord.
El a primit cu bucurie invitaia lui Louis XVI de a continua cercetrile

BONUS Matematic Distractiv
49
matematice la Paris n calitate de membru al Academiei Franceze.
Venind la Paris, Lagrange a fost primit cu onoare de ctre familia
regal i Academie. n Louvre a fost destinat pentru dnsul un
apartament confortabil, n care Lagrange a trit pn la revoluie.
La vrsta de 50 de ani Lagrange a simit c s-a epuizat. Locuitorii
Parisului au gsit n el un interlocutor amabil i binevoitor, ci nu un
stpn al gndurilor. El a pierdut gustul de matematic, iar un
exemplar de "Mcanique Analytique" a stat nedeschis pe biroul lui
timp de 2 ani. Obosind de tot, ce a fost legat de matematic,
Lagrange s-a adresat spre filozofie, evoluia gndirii, istoria religiei,
teoria general a limbilor, medicin i botanic. Fiind pasionat de
acest amestec straniu, el i-a uimit pe prietenii si cu cunotine vaste
n domeniile, ndeprtate de matematic. El considera c n viitor
minile luminate ale omenirii vor manifesta cel mai mare interes spre
fizic, chimie i tiine naturale, iar matematica o considera intrat n
perioada de descenden. Spre fericirea lui, Lagrange a trit destul
de lung, ca s vad nceputul activitii lui Gauss, primului n pleada
marilor matematicieni Abel, Galois, Cauchy .a.
Revoluia a rsturnat apatia lui Lagrange. Planele grandioase ale
revoluionarilor de a preface omenirea i natura omului n-au produs
impresie mare asupra lui. Iar cnd prietenul lui, chimistul Lavoisier, a
czut sub ghilotin, Lagrange a exprimat indignarea sa prin cuvintele:
"A fost necesar numai o singur clip pentru ca s cad capul lui,
dar nu va ajunge, probabil, i o sut de ani, ca s apar un alt cap,
asemntor acestuia". Dei practic toat viaa creativ a lui Lagrange
s-a petrecut sub suspiciile persoanelor regale, simpatiile lui n-au fost
de partea adepilor monarhiei, dar nu aparineau nici revoluionarilor.
ns atitudinea fa de Lagrange a fost ngduitoare. Cu decretul
special lui i-a fost conferit o pensie.
n 1795, cnd a fost ntemeiat cole Normale, Lagrange a devenit
profesor de matematic a acesteia. Dup nchiderea ei, cnd a fost
fondat vestita cole Polytechnique (1797) Lagrange a elaborat
planul cursului matematic i a devenit aici primul profesor. La nceput
el a citit lecii pentru studenii slab pregtii. Dar fiind un nvtor bun,
el a plecat departe de predarea matematicii la nivelul elementar, i n
curnd studenii lui nsui au participat la dezvoltarea acesteia.
Lagrange a expus analiza fr a folosi "infinii mici" ai lui Leibniz sau

BONUS Matematic Distractiv
50
definiia specific a limitei lui Newton. Propria lui teorie a fost
publicat n dou lucrri: "Thorie des fonctions analytiques" (1797)
i "Leons sur le calcul des fonctions" (1801). Importana acestor
lucrri const n aceea, c ele au dat impuls lui Cauchy i altor
savani pentru argumentarea strict a analizei.
Cea mai important activitate a lui Lagrange n perioada revoluiei a
fost participarea mpreun cu Laplace i Monge la perfecionarea
sistemului metric de msuri. Numai datorit ironiei i bunului sim al
lui Lagrange numrul 12 n-a fost ales n calitate de baz n loc de 10
al sistemului de numeraie.
n pofida acestei activiti interesante, Lagrange a fost singur i
predispus la pierderea spiritului, dar a fost salvat de aceast stare
ntre via i moarte la vrsta de 56 de ani de ctre fiica prietenului
su, astronomului Lemonnier. Ea s-a cstorit cu dnsul i csnicia
lor a fost ideal. Din toate succesele, el cel mai mult preuia aceea,
c a gsit n via o nsoitoare atent i credincioas ca soia lui
tnr.
Francezii ddeau onorurile lui Lagrange. Savantul, fiind cndva
favoritul Mariei-Antoinettei, acum a devenit idolul publicului, care a
condamnat-o la moarte. Cnd n timpul revoluiei, prin decretul
Conventului a fost hotrt de a izgoni din Frana pe toi nenscui n
ar, pentru Lagrange n special s-a fcut o excepie din aceast
regul. Slava lui a fost att de mare nct ocupnd Torino, Directoria
a exprimat oficial respectul fa de tatl matematicianului vestit. Cnd
Napolon ntre campaniile militare se ocupa de treburile civile, el
deseori conversa cu Lagrange pe ntrebri ce inea de filozofie, rolul
matematicii n stat i exprima stima fa de acest interlocutor calm,
care nicicnd nu ddea dovad de dogmatism.
Sub calmitatea lui Lagrange a fost ascuns ingeniozitatea, care
aprea pe neateptate. Odat el a spus: "Astronomii acetea sunt
oameni foarte ciudai, ei nu cred teoriilor pn cnd aceste nu se
acord cu observaiile lor". Nici admiraia sincer a talentului lui
Newton n-a fost lipsit de adaosul ironiei: "Ce noroc a avut Newton,
c n timpul lui sistemul lumii nc rmnea nedescoperit".

BONUS Matematic Distractiv
51
Ultimul efort tiinific al lui Lagrange a fost legat de modificare i
lrgirea "Mcanique Analytique" pentru ediia a doua. Puterile s-au
ntors ctre Lagrange definitiv, dei el avea mai mult de 70 de ani.
Amintind obinuinele sale, el lucra fr ncetare, dar corpul lui n-a
vrut s se supun creierului. Boala lui, despre care tia c va aduce
la moarte, nu strica linitea netulburat a lui. Toat viaa Lagrange a
trit aa, cum le place filozofilor, cu nepsare fa de soarta sa.
Lucrrile lui Lagrange n matematic, astronomie i mecanic
alctuiesc 14 volume. n analiza matematic el a dat formula
convenabil restului pentru serie Taylor, formula creterilor finite i
formula de interpolare, a introdus metoda multiplicatorilor pentru
rezolvarea problemei aflrii extremelor condiionate.
n algebr a elaborat teoria ecuaiilor, a crei generalizare este teoria
Galois, a gsit metoda de calcul aproximativ al rdcinilor ecuaiei
algebrice cu ajutorul fraciilor continue, metoda de separare a
rdcinilor ecuaiei algebrice, metoda de eliminare a variabilelor din
sistemul de ecuaii, dezvoltarea rdcinilor ale ecuaiei n aa numit
serie lui Lagrange. n teoria numerelor cu ajutorul fraciilor neregulate
el a rezolvat ecuaiile de ordinul doi cu dou necunoscute.
n domeniul ecuaiilor difereniale Lagrange a elaborat teoria soluiilor
singulare i metoda variaiei constantelor. Reieind din legile de baz
ale dinamicii, el a indicat dou forme de baz ale ecuaiilor
difereniale de micare a unui sistem dependent, care acum se
numesc ecuaiile lui Lagrange de genul nti, i a dedus ecuaiile n
coordonate generalizate ecuaiile lui Lagrange de genul al doilea.
Deosebit de caracteristic pentru Lagrange, n comparaie cu
predecesorii i contemporanii si, a fost crearea unor concepii
teoretice largi, care legau mpreun un set ntreg de probleme,
afirmaii i metode aparte. A fost adunat i sistematizat un colosal
material nou, ce necesita o generalizare ulterioar. Lagrange sa
evideniat printr-o "perfeciune a metodei analitice" (cuvintele marelui
matematician J. Fourier), o elegan deosebit, un laconism i,
simultan, o generalizare a expunerii, care au devenit distinctive
pentru coala matematic francez.

BONUS Matematic Distractiv
52
Cu numele lui Lagrange a fost numit un crater de pe partea vizibil a
Lunii.






































BONUS Matematic Distractiv
53





Augustin Louis Cauchy


(21.08.1789 23.05.1857)

Media aritmetic a numerelor pozitive nu este mai mic dect media
geometric a lor:

.
Aceast vestit inegalitate, care aparine matematicianului francez
Augustin Cauchy, a fost publicat n anul 1821. Din acele timpuri ea
se consider tradiional una dintre cele mai dificile inegaliti
numerice. ntr-un secol i jumtate au aprut mai multe demonstraii
mai simple sau mai complicate ale ei. Tradiia a fost nceput nsui
de Cauchy.
Cauchy s-a nscut la Paris, din copilrie manifestnd capaciti mari
fa de matematic. Primul educator i nvtor al lui a fost tatl un
latinist i catolic nverunat. Avnd 13 ani, Cauchy a intrat la coala

BONUS Matematic Distractiv
54
Central. Apoi, absolvind cursul de tiine matematice la cole
Polytechnique i obinnd o pregtire special n coala Podurilor i
Drumurilor, n 1807 a fost trimis la lucrri inginereti. Un timp el a
lucrat n calitate de inginer al cilor de comunicaie la Cherbourg.
ncepnd cu anul 1813 Cauchy se ocup exclusiv cu tiina i
predarea i n 1816 devine membru al Academiei de tiine din Paris.
n acelai timp el citete lecii la cole Polytechnique i Collge de
France. n "Trait de calcul differentiel et integral" Cauchy introduce
metode mai exacte de predare a analizei. Din anul 1826 el ncepe
publicaia "Exercices mathmatiques", care reprezint revista proprie
i conine lucrri ale autorului n diferite domenii ale matematicii.
n timpul revoluiei din iulie, fiind adept al monarhiei, el a refuzat s
depun jurmntul noului guvern, n-a dorit s rmn n Frana, de
unde a fost izgonit regele, i a plecat la Torino. Aici regele Sardiniei a
creat pentru Cauchy o catedr aparte de physique sublime. n anii
1830-1838 el a cltorit prin Europa. Revenind la Paris, din cauza
ostilitii regimului nou, Cauchy a refuzat mai multe posturi i n-a jurat
pn cnd lui nu i s-a fost propus catedra "fr condiii". Numai n
1848 el a devenit profesor la Sorbonne.
Credina religioas i convingerile politice ale lui au cauzat o atitudine
prtinitoare a oamenilor din partidele contrare, care l-au nvinuit pe
Cauchy, printre altele, i pentru nedesvrire lucrrilor sale. Dar ntr-
o unumit msur anume repeziciunea, cu care el trecea de la un
obiect la altul, a dat posibilitatea pentru deschiderea cilor noi n
tiin.
Lucrrile lui Cauchy se refer la diferite domenii ale matematicii. Au
fost perioade, cnd n fiecare sptmn el trimitea la Academia de
tiine din Paris cte un memuar nou. n total el a publicat mai mult
de 800 de lucrri n aa domenii ca: aritmetica i teoria numerelor,
algebr, analiz matematic, ecuaii difereniale, mecanica teoretic
i cereasc, fizica matematic.
Cursurile "Cours d'analyse de l'cole polytechnique" (1821),
"Rsum des leons a l'cole polytechnique donns sur le calcul
infinitsimal" (1823), "Leons sur l'application du calcul infinitsimal
la gometrie" (1826-1828) au servit ca modele pentru cursurile de

BONUS Matematic Distractiv
55
mai trziu. Prima din lucrrile menionate d o fundamentare nou a
analizei matematice. Aici se conine definiia riguroas a infinitului mic
bazat pe trecerea la limit. Aceast definiie a dat posibilitatea
argumentrii tuturor operaiilor, care se efectueaz asupra infiniilor
mici n cursurile de calculul diferenial i integral. Cauchy a dat
definiia continuitii funciei, construcia bine organizat a teoriei
seriilor convergente, a introdus noiune de raz de convergen.
Cercetrile hidrodinamice l-au condus pe Cauchy la calculul
integralelor definite. El a dat definiia integralei ca limita sumelor
integrale i demonstraia existenei integralelor de la funcie continu.
Meritul mare a lui Cauchy const n dezvoltarea bazelor teoriei
funciilor de variabil complex, care au fost puse nc n secolul
XVIII de ctre Euler i d'Alembert. El a propus reprezentarea
geometric a variabilei complexe ca punctului, care se deplaseaz n
plan pe drumul de integrare; a artat c seria de puteri
a
0
+ a
1
x + a
2
x
2
+ ... + a
n
x
n
+ ...

n domeniu complex are cerc de convergen; a dat noiunea de
integrala cu limitele complexe.
n primile lucrrile sale Cauchy nc nu pleac departe de
predecesorii lui, utiliznd variabila complex n analiz ca un mijloc
ajuttor, ce d posibilitatea rezolvrii unor probleme dificile a calcului
integral. n curnd ns, cercetrile lui i ale altor savani aduc la o
mulime extrem de bogat de fapte i rezultate noi. Devine clar, c
este vorba despre existena unei discipline aparte teoriei funciilor
de variabil complex. Pe parcursul anilor 1826-1829 Cauchy a
elaborat teoria reziduurilor i aplicaiile acestei n analiz.
Argumentarea teoretic a analizei matematice, dat de ctre Cauchy,
a fost att de trainic, c a pstrat valoarea sa pn la ultimii ani ai
secolului XIX. Numai la sfritul secolului XIX a aprut necesitatea
revizuirii acestor baze i introducerii fundamentrii nc mai riguroase
a noiunilor, care intr n analiza matematic clasic. Aceasta a fost
fcut de ctre adepii explicrii dependenei funcionale pe baza
teoriei mulimilor.

BONUS Matematic Distractiv
56
n teoria ecuaiilor difereniale lui Cauchy i aparin: formularea unei
din problemele de baz ale acestei teorii (problema lui Cauchy);
demonstrrile teoremelor de baz de existen a soluiilor n cazul
variabilei reale i complexe (n ultimul caz a fost dezvoltat metoda
majoranilor); metoda de integrare a ecuaiilor cu derivate pariale de
ordinul nti.
n geometrie el a generalizat teoria poliedrelor, a elaborat o nou
metod de cercetare a suprafeelor de ordinul doi, a cercetat
tangenta, a determinat regulile de aplicaie a analizei n geometrie, a
dedus ecuaia planului i reprezentarea parametric a dreptei n
spaiu.
n algebr Cauchy a dezvoltat teoria determinanilor, a aflat
proprietile lor principale, (n particular, a demonstrat teorema de
nmulire), a introdus noiunea de "modulul" numrului complex,
numerele complexe "conjugate" .a., a generalizat teorema lui Sturm
pentru numere complexe.
n domeniul teoriei elasticitii el a dat noiunea de tensiune, a
determinat ecuaiile difereniale de echilibru pentru paralelipipedul
elementar dreptunghiular, a dezvoltat noiunea de deformare. n
optic n mod matematic el a dezvoltat teoria lui Fresnel i teoria
dispersiei.
Creaia tiinific a lui Cauchy este caracterizat de metoda "global"
de rezolvare a problemelor puse: cunoscnd rezultate pentru un
numr infinit de valori al obiectului cercetat (reprezentare grafic fiind
o curb), el deducea proprietile generale ale funciei pentru orice
valoare a obiectului.
Fiind reacionar i idealist, Cauchy "a demonstrat" finitudenea
numerelor irului natural. Demonstraia aceasta a fost greit, dar
terminnd-o, Cauchy arat analogia ntre mulimea numerelor
naturale i mulimea tuturor stelelor, care exist i au existat. De aici
rezult, dup Cauchy, finitudenea lumii. El declar: "Ceea ce putem
s spunem despre numrul stelelor, putem s spunem i despre
numrul oamenilor, care au trit pe Pmnt, i despre numrul
rotaiilor Pmntului pe orbita lui, i despre numrul strilor, prin care
lumea a trecut n existena sa. Deci, a fost primul om, a fost prima

BONUS Matematic Distractiv
57
clip, cnd a aprut Pmntul n spaiu i s-a nceput lumea. Astfel
tiina ne aduce la aceiai, ce ne nva credina".
Cauchy a fost membru al Asociaiei Regale din Londra i aproape a
tuturor academiilor de tiine ale lumii; a fost cavaler al ordinului
Legiunii de Onoare.
























BONUS Matematic Distractiv
58






David Hilbert


(23.01.1862 14.02.1943)

David Hilbert a fost cu adevrat unul dintre cei mai mari
matematicieni ai timpului. Lucrrile sale i nsi personalitatea lui
entuziasmat pn n prezent au influenat adnc dezvoltarea
tiinelor matematice. Intuiia sa ptrunztoare, puterea creatoare i
originalitatea irepetabil a gndirii matematice, interesele multilaterale
l-au fcut explorator n multe domenii ale matematicii. Acesta a fost
unicul ntr-un sens, personalitate adnc cufundat n lucrul su,
complet devotat tiinei, neobosit profesor i conductor de cel mai
nalt rang.
Autobiografia i cronica familiar pornete din faptul, c datorit
reuitei combinri de gene ale lui Otto Hilbert i soiei sale Maria la
23 ianuarie 1862 s-a nscut un copil deosebit de talentat, pe care l-
au numit David.

BONUS Matematic Distractiv
59
Copilria lui David Hilbert, ca i majoritii copiilor din Knigsberg, s-a
petrecut ntr-o atmosfer de admiraie a ideilor lui Kant, fecior
remarcabil al acestui ora. n fiecare an la 22 aprilie, la aniversarea
naterii marelui filozof, cavoul lui aflat lng catedral se deschidea
pentru public. n acele zile David o nsoea pe mam-sa, care era
nzestrat cu idei filozofice, pentru a omagia memoria lui Kant. Tot
mam-sa avea s-i atrag atenie feciorului la constelaiile cereti i
s-l conduc n lumea numerelor interesante. Datorit tatlui
instruirea prematur a lui David avea amprenta calitilor prusiene a
punctualitii, prudenei, devotamentului, struinei, disciplinei i
respectrii legii.
n coala pegtitoare a Friedrich Collegiului Regal David a studiat
primele lecii necesare pentru Gimnaziul Umanitar. Aici el trebuia s
fie admis, dac solicita de a primi specialitate, rang duhovnicesc sau
s devin profesor universitar. Aceste lecii includeau n sine citirea i
scrisul n alfabetul latin i gotic, caligrafia, prile vorbirii, analiza
propoziiilor, istorii biblice, aritmetica elementar. Gimnaziul, care a
fost ales de prini pentru David se considera cel mai bun n
Knigsberg coala particular cu tradiii vechi, nfiinat la nceputul
secolului aptesprezece, care l-a avut absolvent nsui pe Kant.
Alegerea gimnaziului ns n-a fost reuit. n Knigsberg n acel timp
se acumulase un viitor de talente. Gimnaziul Alitstadt paralel l
frecventau Max i Willi Wien, Arnold Sommerfeld i Hermann
Minkowski. ns David, care frecventa Friedrich College, n-a avut
ocazia n anii de coal s fac cunotin nici cu unul din aceti
biei.
David din copilrie avea slabe capaciti de a nva pe derost, dar n
Friedrich College studierea i nvatul pe de rost erau lucruri
echivalente. Unul din prietenii si spunea, c "clasele umanitare i
provocau mai mult mhnire dect bucurie". Nu prea repede David
asimila i materialul nou. Dar nectnd la toate greutile, el niciodat
n-a rmas n urm de colegii si, fiindc era foarte srguincios i clar
i ddea seama desrpe sistema prusiac de nvmnt. Spre
deosebire de Einstein, el a nvat la gimnaziu pn la urm,
susinnd Abiturul (examen, dup susinerea cruia se permitea
admiterea la universitate).

BONUS Matematic Distractiv
60
n Gimnaziul Wilhelm David se simea mult mai fericit. n sfrit
nvtorii l-au apreciat i-i stimulau personalitatea lui original. Dup
susinerea exclusiv de reuit a examenelor n scris, el fusese
eliberat de la examenele orale de absolvire. Pe partea verso a
diplomei de absolvire a gimnaziului era remarcat atitudinea i
"interesul serios fa de tiin": "Ce privete matematica, el
ntotdeauna a manifestat un interes viu i o nelegere profund: la
cel mai nalt nivel a nsuit materialul, i-l aplic cu succes". Astfel
pentru prima dat se pomenete despre Hilbert ca matematician.
O fericire pentru Hilbert a fost faptul, c universitatea din oraul su
natal, dei ndeprtat de centrul evenimentelor din Berlin, dup
tradiiile tiinifice se considera cea mai renumit din Germania. Aici a
citit leciile sale Iacobi, care pe timpurile lui Gauss era considerat
matematicianul numrul doi n Europa. Adeptului su Richelot i
aparine meritul descoperirii geniului Karl Weierstrass, pe cnd
ultimul lucra simplu profesor n coal.
Cnd n toamna anului 1880 Hilbert a fost admis la Universitatea din
Knigsberg, Weierstrass era cel mai remarcabil matematician n
Germania; Iacobi i Richelot decedase de-acum, iar Frantz
Neumann, care a trit pn la o sut de ani, putea fi ntnit la
edinele universitare i chiar citea i lecii. n pofida dorinei tatlui
David s-a nscris nu la facultatea de juridic, dar la specialitatea de
matematic, ce era n cadrul facultii de filozofie.
Pe parcursul primului semestru al universitii Hilbert a ascultat lecii
referitor la calculul integral, teoria determinanilor i curbura
suprafeelor. n semestrul al doilea, urmnd obiceiul de a cltori prin
universiti, el a plecat la Universitatea din Gheideliberg, cea mai
simpatic i romantic din universitile germane. Aici Hilbert a
frecventat leciile lui Lazarus Fuchs, numele cruia era sinonim cu
teoria ecuaiilor difereniale liniare. n semestrul urmtor Hilbert putea
s plece la Berlin, unde se afla o constelaie de nvai aa ca
Weierstrass, Kummer, Kronecker i Helmholtz. Dar semnnd tatlui
su, care era strns legat de oraul natal, el se ntoarce la
Universitatea din Knigsberg. n acel timp n Knigsberg se afla un
singur profesor universitar n matematic. Acesta era Heinrich
Weber, un om foarte erudit i talentat, adept demn al lui Iacobi i
Richelot. La el Hilbert a ascultat cursul de teorie a numerelor, teoria

BONUS Matematic Distractiv
61
funciilor i teoria invarianilor, cea mai actual teorie matematic a
timpului.
n primvara anului 1882 Hilbert a fcut cunotin cu un tnr de
acum recunoscut ca matematician Hermann Minkowski. n afar de o
dragoste nflcrat fa de matematic, ei mprteau un optimism
profund i sigur.
Absolvind cursul universitar de opt semestre necesar pentru
obinerea titlului de doctor, Hibert a nceput s chibzuiasc asupra
temelor pentru disertaie. Problema, propus de Lindemann pentru
disertaie, consta n stabilirea proprietilor invariante ale unor forme
algebrice. Problema era destul de complicat, dar nu ntr-att c nu
se putea atepta soluia ei. Dnd dovad de originalitate, Hilbert a
rezolvat-o printr-o metod absolut diferit de ceea ce se atepta.
Aceasta a fost o lucrare foarte bun. Lindemann a rmas satisfcut.
Devenind docent, Hilbert a hotrt s citeasc lecii pe diferite teme
fr a se repeta, n aa mod nvndu-i nu numai pe studeni, dar i
pentru perfecionarea sa. Numai leciile de teorie a invarianilor au
adunat numrul de studeni necesar pentru obinerea dreptului de a
avea clas n universitate. "Unsprezece doceni, care depind de cam
tot atia studeni", i spunea el nemulumit lui Minkowski.
Deoarece n Knigsberg erau puini studeni-matematicieni, Hilbert, n
afar de edinele matematice, frecventa i edinele naturalitilor.
Knigsbergul era foarte bogat cu tineri apropiai sufletului lui Hilbert.
Atmosfera de salon aici era foarte activ. Hilbert era un tnr vesel
cu reputaia de "dansator energic" i "atrgtor". Paralel el flirta cu
mai multe domnioare, dar cea mai ndrgit partener era Kathe
Jerosch, fiica unui comersant din Knigsberg. La 12 octombrie 1892
Hilbert i Kathe Jerosch s-au cstorit.
La nceputul anului 1893 Hilbert a dat o demonstraie nou a
transcendenei numerelor e (prima dat demonstrat de Hermite) i
(demonstrat de Lindemann). Demonstraia lui reprezenta un
progres enorm n comparaie cu cele iniiale, fiind totodat foarte
simpl i clar. La momentul cnd Hilbert a nceput s se deprind cu
situaia sa de om cstorit i profesor-asistent cu salariu permanent,
au venit nouti plcute. El a fost numit n funcie de profesor.

BONUS Matematic Distractiv
62
La 11 august 1893 la staiunea balnear Crantz n familia Hilbert s-a
nscut primul copil pe care l-au numit Frantz. Dup cteva sptmni
dup naterea feciorului Hilbert a plecat n Mnchen la adunarea
anual a Societii Germane a Matematicienilor, care avea ca scop
stabilirea unor contacte mai strnse ntre diferite domenii ale
matematicii. Aici Hilbert a prezentat dou demonstraii noi ale
descompunerii numerelor algebrice n ideale simple. Nectnd la
faptul c acetia erau doar primii pai n teoria numerelor algebrice,
competena lui n aceste ntrebri i-a impresionat pe ceilali membri ai
Societii.
n martie 1895 Hilbert a plecat la Gttingen. Aici lui i-a fost suficient
de simplu de a alege temele leciilor sale, coordonate cu prerea lui
Felix Klein. n primul semestru el a citit cursul de teotie a
determinanilor i a funciilor eliptice, precum i n fiecare miercuri
mpeun cu Felix Klein el conducea seminarul pe funciile reale.
Hilbert citea leciile sale ntr-un temp rar, "fr decoraii n plus", cu
multe repetri, "pentru a fi convins, c toi l-au neles". De regul, el
repeta materialul citit la lecia precedent, ceea ce era specific pentru
profesorii din gimnazii. Totui majoritatea studenilor erau impesionai
de leciile lui, fiindc erau nzestrate "de plcute sinceriti".
Terminnd lucrrile asupra Zahlbericht, Hilbert se ocup cu
cercetrile personale demult gndite. Principalul scop era
generalizarea legii reciproce pe cmpul numerelor algebrice. n teoria
clasic a numerelor legea reciproc a cuadraturilor, cunoscut nc
de Legendre, a fost iari descoperit i demonstrat strict de Gauss,
cnd el avea 18 ani. Pe parcursul ntregii viei Gauss a considerat
aceast teorem drept "mrgritar" al teoriei numerelor, revenind de
mai multe ori la ea, dndu-i nc cinci demonstraii diferite. Hilbert a
reuit s reformuleze legea cuadraturilor ntr-o form simpl i
frumoas, care avea sens i pentru cmpurile numerelor algebrice.
Lucrarea de vrf n acest domeniu a fost articolul "Despre teoria
cmpurilor relativ abeliene". Aici a fost schiat o teorie larg, numit
mai trziu ca "teoria cmpurilor claselor", i a dezvluit metodele i
noiunile necesare pentru cercetrile urmtoare. Viitorii matematicieni
spuneau, c ea este "o revelaie divin" nici n una din lucrrile lui
Hilbert nu era aa demonstrat intuiia lui matematic.

BONUS Matematic Distractiv
63
n perioada anilor 18981899 Hilbert a nceput s citeasc cursul de
geometrie. Peste cteva luni a ieit de sub tipar cartea lui Hilbert
despre bazele geometriei, care a devenit o capodoper a literaturii
matematice. n Grundlagen der Geomertie ("Bazele geometriei")
Hilbert a prezentat o sistem complet de axiome a geometriei
euclidiene, le-a clasificat n grupuri i a cutezat s determine limitele
fiecrei grupe de axiome, studiind nu numai consecinele fiecrei
axiome aparte, dar i a construit diferite "geometrii" modificnd sau
excluznd unele axiome.
n vara anului 1899 Hilbert s-a preocupat cu o problem veche
cunoscut ca principiul lui Dirichlet. Esena problemei consta ntr-o
dificultate logic, pe care au observat-o doar pe timpurile lui
Weierstrass. Gauss, Dirichlet, Riemann .a. presupuneau, c
ntotdeauna exist soluia aa numitei probleme la capete a ecuaiei
lui Laplace. n septembrie 1899, peste cincizeci de ani dup disertaia
lui Riemann, Hilbert a prezentat Societii Matematice din Germania
o demonstraie, care a fost numit ca "renvierea principiului
Dirichlet".
La 6 august anului 1900 la Paris s-a deschis al Doilea Congres
Internaional al Matematicienilor. Pe fonul numerosului Congres al
Medicilor i celui al Studenilor ce aveau loc adat cu Expoziia
Internaianal, el arta foarte modest, aproape rmnnd fr atenia
presei. ns rolul lui n istoria dezvoltrii matematicii a rmas foarte
nsemnat. Congresul a adunat 226 delegai, ns printre rndurile lor
se afls ntreaga elit matematic a timpului: aa ca francezul Henri
Poincar, suadezul Magnus Mittag-Leffler, Jacques Hadamard,
Gaston Darboux, Tullio Levi-Civita, Moritz Cantor, Maurice d'Ocagne,
Hermann Minkowski, Georg Zeuthen, fiecare fiind personalitate, ce-a
adus aport enorm n dezvoltarea matematicii.
n a treia zi a Congresului n una din aulele Sorbonnei, n care lucra
secia de aritmetic i algebr, la tribun s-a ridicat un om de statur
mijlacie. El a prezentat un referat pe tema "Probleme matematice",
care n continuare a devenit istoric. Hilbert a propus n calitate de
obiect de studiu 23 de probleme importante o estafet original
secolului nou venit rezolverea crora influena considerabil
dezvoltrii n continuare a matematicii. Unele din aceste 23 probleme,
numite apoi n numele lui Hilbert sunt rezolvate deja, altele nc nu.

BONUS Matematic Distractiv
64
Demult trecuse acele zile, cnd David Hilbert citea leciile sale pe
tema funciilor analitice n asistena numai profesorului Franklin.
Acum, pentru a asculta leciile lui, n auditoriu se adunau mai multe
sute de oameni, muli dintre care edeau pe pervazuri. Nici
componena, nici numrul asculttorilor nu-l sfia pe Hilbert, "chiar
dac nsi mpratul intra n sal, Hilbert nu avea s reacioneze
deloc".
n anul 1909 Hilbert s-a mprietenit cu Richard Courant. nc atunci
era clar, c acest om va avea mari succese nu numai n matematic.
El se ocupa adugtor cu Frantz Hilbert, care era deja adolescent,
dar succesele cruia la nvtur lsau de dorit. (Vorbind despre
feciorul su, David Hilbert spunea: "Aptitudinile matematice el le-a
motenit de la mam-sa, iar restul de la mine".) Pe parcursul anului
Courant a fost asistentul lui Hilbert. n anul 1910 Hilbert a trimis la
Societatea tiinific din Gttingen ultimul abstract pe tema ecuaiilor
integrale.
"Se poate fr exagerare de spus, c anume datorit cercetrilor lui
Hilbert s-a dezvluit semnificaia real a teoriei ecuaiilor integrale,
scria Courant. n lucrarea lui Hilbert pentru prima dat s-a
manifestat legtura strns ntre domenii absolut diferite ale
matematicii, aplicaiile largi, armonia interioar i simplitatea
structurii". ncepnd cu Fredholm, matematicienii din toat lumea, dar
mai ales n Germania i S.U.A. se ocupau cu cercetarea ecuaiilor
integrale. ns prezentul indiscutabil i aparinea lui Hilbert.
n toamna anului 1910 Academia de tiine a Ungariei a anunat
despre conferirea Premiului doi Bolyai "lui David Hilbert, care cu
profunzimea gndului, originalitatea metodelor i logica strict a
demonstraiilor a acordat o influen considerabil n progresul
tiinelor matematice". nsi Poincar, ca membru al comitetului de
premiere, a pregtit o sintez general a lucrrilor lui Hilbert pentru
prezentarea acestora Academiei i publicrii n continuare. Printre
calitile, care a considerat el c trebuie special menionate au fost:
spectrul larg de interese, importana problemelor rezolvate, elegana
i simplitatea metodelor, claritatea expunerii i respectarea stricteei
absolute. n detalii descriind rezultatele lui Hilbert (n special lucrarea
despre bazele geometriei), el a izbutit s gseasc un loc aparte ntre
realizrile altor matematicieni. Despre teorema lui Gordan: "Este

BONUS Matematic Distractiv
65
imposibil de a aprecia mai bine progresul obinut de Hilbert, dect de
a compara numrul de pagini cheltuite de Gordan n demonstraia sa
cu rndurile, pe care s-a ntins demonstraia domnului Hilbert".
Referatul lui Poincar despre premiul Bolyai a aprut n anul 1911 n
revista Acta Matematica. n urmtorul an David Hilbert, care a mplinit
cincizeci de ani, a aprut n faa colegilor ca fizician.
Din cuvintele lui Paul Ewald, "profesorului de fizic al lui Hilbert", se
poate caracteriza activitatea lui n timpul cela astfel: "Noi am
transformat matematica, acum este rndul pentru fizic, iar apoi vom
trece i la chimie". Chimia pe timpurile cele se prezenta "ceva n
genul culinariei, citit n coala pentru fete". Astfel Hilbert i-a
exprimat prerea despre nivelul chimiei.
Nectnd la stima i admiraia sa fa de Hilbert, Ewald l gsea
"asemntor cu un adolescent puin stagnat n dezvoltare". n zilele
calde Hilbert venea la lecii n cma cu minicile scurte i cu gulerul
deschis form absolut nepotrivit unui profesor din acel timp. El
alerga pe strzi ca un vnztor de mrunuuri cu buchete de flori
pentru "pasiile" lui. Coul cu ngrminte el l ducea pe biciclet aa,
de parc acesta era un cadou extraordinar. Cnd era la concert sau
la restaurant, ct de elegant nu era el mbrcat, simind puin rcoare,
Hilbert putea liber s mprumute de la vreo doamn boaul de piene
purtat n jurul gtului sau pelerina din blan. Unii considerau, c el
proceda aa, pentru ca s ocheze lumea depirins cu formalitile
stricte. Alii erau de prerea, c Hilbert considera aceasta raional,
fr a se deranja c ceva poate iei din comun. n orice caz, el
ntotdeauna se comporta demn, ceea ce la nimeni nu provoca rsul.
La 23 ianuarie 1922 Hilbert a mplinit aizeci de ani. Datorit acestui
jubileu ultimul numr din ianuarie al revistei germane
"Naturwissenschaften" a fost n ntregime nchinat lui. Pe fotografia
publicat el arta puin schimbat, dar timpul i mai mult a evideniat n
ochii lui atenia i interesul irepetabil.
Principalul eveniment al sptmnii matematice n Gttingen n anii
douzeci rmnea s fie edina Clubului Matematic. Referatele lui
Hilbert prezentate aici rmneau un exemplu deosebit al simplitii i
claritii. Una din principalele cerine ale lui Hilbert fa de referent era

BONUS Matematic Distractiv
66
"selectarea stafidelor din chec". Dac calculele erau migloase, el
putea s ntrerup referentul, spunndu-i: "Noi ne-am adunat aici nu
pentru a verifica corectitudinea semnelor alese". Dac lmurirea
prea a fi suficient de trivial, el putea s fac observaia: "Noi nu ne
aflm la tertia" ("tertia" nivel n gimnaziu pentru vrsta de 1214
ani). Brutalitatea, care putea fi rsfrnt pe cei care nu corespundeau
standardelor lui Hilbert era deja cunoscut. Muli matematicieni de
vaz din Europa i America se temeau s prezinte lucrrile sale la
Clubul Matematic din Gttingen.
ncepnd cu anul 1922 David Hilbert a ncetat de a se ocupa cu
fizic. Rezultatele lui n fizic au rmas incomparabile cu cele n
matematic. Scopul lui de a axiomatiza fizica, cu prere de ru, n-a
fost atins. Aportul lui real aici a fost introducerea unor metode,
obinute n lucrrile sale despre ecuaiile integrale.
Nectnd la natura sa consevatoare, Hilbert rmnea ntotdeauna
liberal n faptul, c el niciodat n-a mprtit ideile anumitei doctrine
politice. Muzica era deseori factorul ce aducea pacea n discuiile cu
prietenii pe problemele politice i logice. Uneori prea c din toate
domeniile artei Hilbert era pasionat numai de muzic. Paralel el se
perocupa cu literatura i cum zicea Courant "dorea s fie la curent".
Hilbert foarte nalt i aprecea pe Goethe i Homer, dar romanele le
considera c conin puin aciune. Exist un banc, care ntr-o
msur demonstra atitudinea lui fa de literatur i matematic, i
anume:

Un matematician a devenit romanist.

De ce a procedat el aa? se mirau n Gttingen. Cum poate un
om ce a fcut matematic, s scrie romane?

Foarte simplu, a spus Hilbert. Pentru matematic nu i-a ajuns
imaginaie, pe cnd aceasta ntocmai i ajunge pentru a scrie romane.
Cu timpul starea sntii a lui Hilbert permanent se nrutea. n
toamna anului 1925 lui i s-a pus diagnoza de anemie malign. Vrsta
oficial de plecare din post,a fost vrsta de 68 de ani, pe care Hilbert

BONUS Matematic Distractiv
67
a atins-o la 23 ianuarie 1930. Cu aceast ocazie n numele lui a fost
numit una din strzile Gttingenului. Dar din toate onorurile acordate
cea mai mare bucurie a adus anume aceea venit din oraul natal.
Consiliul renesc din Knigsberg a hotrt s confere renumitului
fecior al oraului titlul de "cetean de onoare".
La 14 februarie 1943 Hilbert a decedat n urma complicaiilor produse
de neactivitatea fizic. Ceva mai mult de douzeci de oameni au
venit s-l petreac n ultimul drum. Marele profesor a plecat, dar n
toat lumea n rile mici ale Europei, Marea Britanie, Japonia,
Rusia, S.U.A. au rmas elevii lui Hilbert i elevii elevilor lui.
Dup moartea lui n revista "Nature" se spunea, c "rar se gsete
vreun matematician, al crui lucrare nu este legat mai mult sau mai
puin de lucrrile lui Hilbert. Ca un Alexandru Macedon el a lsat
numele su pe harta matematic: spaiul Hilbert, inegalitatea lui
Hilbert, transformarea lui Hilbert, integrala invariant a lui Hilbert,
teorema lui Hilbert despre baz, axioma Hilbert, subgrupul Hilbert,
cmpul claselor Hilbert".










BONUS Matematic Distractiv
68




Henri Poincare


(21.08.1789 23.05.1857)

Aproape un secol ne desparte de timpurile de cnd geniul Poincar
uimea cu spectrul su larg al gndului tiinific ntreaga elit a
contemporanilor si. Numele lui Poincar se afl alturi de Newton i
Arhimede, fiind un pisc enorm n lantul raiunii i gndirii umane.
Istoricul american E. Bell l-a numit ca "ultimul universalist". Ultimul,
deoarece Poincar mpreun cu Hilbert au ncheiat lanul marilor
matematicieni cu titlul de universaliti. n timp de 30 ani de lucru
continuu Poincar a lsat lucrri fundamentale practic n toate
ramurile matematicii, ceea ce l-a facut lider recunoscut de
contemporanii si.
"Autoritatea Nr.1 a timpului" aa l numeau colegii, s-a nscut la 29
aprilie 1854 n oraul Nancy (Lorraine, Frana). Tatl su Leon
Poincar la vrsta de 26 ani mbina cu succes profesia de medic,
farmacist i lector la facultatea de medicin. Madam Poincar se
ocupa cu casa i educaia fiului Henri i fiicei Alina. Prinii i rudele
apropiate au observat n micul Henri o distracie neobinuit, ceea ce

BONUS Matematic Distractiv
69
i ngrijora foarte mult. Aceast calitate l-a nsoit pe parcursul vieii,
datorit crui fapt au fost povestite multe legende. ns nimeni nu
presupunea, c distracia lui Henri este nu altceva dect o dovada a
calitaii nnscute de a se izola de realitatea nconjurtoare.
mbolnvindu-se de difterite Henri a stat la pat cteva luni, dar drept
urmare a acesteia a fost paralizarea picoarelor i a muchilor
laringiali. Henri a fost intit la pat cu amprenta tcerii pe buze. Puterile
foarte greu se ntorceau la organismul slbit. Paralizia picioarelor s-a
tratat mai repede, dar treceau lunile, iar micul Henri nu spunea nici un
cuvnt. Aceasta l-a fcut s devin foarte atent la sunetele lumii
nconjurtoare. Auzul a devenit unica sursa de legtura cu lumea
exterioar. Deja peste mai multi ani, psihologii au determinat la
renumitul nvat o proprietate foarte rar, i anume asimilarea
colorat a sunetelor, n rezultatul careia fiecare vocal se asocia cu o
culoare. Aceast calitate l-a nsoit pe Henri Poincar pe parcursul
ntregii viei.
Spre fericire, cu timpul Henri a nceput sa vorbeasc, ns s-a
schimbat att fizic ct i moral, devenind foarte timid. Prinii au luat
decizia de a-i face studiile n condiii casnice cu profesorul Alphonse
Guyntzelin om foarte nvat i erudit, pedagog nnscut. Lecie
dup lecie procesul de nvmnt trecea ntr-un mod foarte
interesant. Biologia, geografia, istoria, gramatica se asimilau de ctre
Henri att de uor nct nici nu aprea necesitatea de a nota n caiet.
Profesorul s-a mirat foarte mult de capacitatea elevului de a face
calcule n minte. Astfel Henri foarte rar avea necesitatea de a scrie.
Unui observator strin i s-ar prea c nvtorul pur i simplu st de
vorb cu elevul despre multe i mrunte. Memoria auditiv a lui
Henri, excelent de la natur a devenit i mai fin dup aceste lecii,
ns au servit dezvoltrii neglijrii scrisului. Aceast calitate n-au mai
putut s-o corecteze anii de studii.
Pregatirea bun de acas i-a permis lui Henri la vrsta de opt ani i
jumate s ntre n clasa a noua de liceu (numrarea claselor se
efectua invers: a zecea cea mai mic, ntia cea mai mare).
Fcnd studiile, profesorii ramneau foarte ncntai de intelectul
biatului. Compunerea scris la sfritul anului de nvmnt
profesorul a numit-o drept "mic capodoper" pentru stilul neordinar
i emoional de expunere a gndurilor. Matematica sau mai corect

BONUS Matematic Distractiv
70
aritmetica ns n-au atins acele strune ale sufletului, dei Henri fr
greuti se isprvea cu materialul. ns, n clasa a patra n casa
parinillor Poincar a venit ontr-o zi un profesor de la liceu foarte
emoionat, exclamnd gospodinei casei: "Madam, feciorul D-voastr
va fi matematician!" Dar ntruct pe faa madam Poincar nu s-a
observat nici un semn de bucurie sau mirare, prorocul numai ce venit
a adugat: "Vreau s spun, c el va fi mare matematician!"
Nectnd la succesele obinute n matematic, dup clasa a patra
Henri decide de a continua studiile cu nclinaie umanitar. Probabil,
asupra acestui pas au influenat prinii, care considerau c fiul lor
trebuie s obin studii umanitare complete. Henri intensiv studiaz
latina, clasica antic i contemporan.
La 19 iunie 1870 guverul Franei declar rzboi Prusiei. n capital i
n departamente pedomina avntul si entuziasmul. Toat lumea era
convins de victoria Franei civilizate asupra Prusiei barbare. Ca o
revelaie neateptat apare n faa poporului francez realitatea, c
ara nu este gata pentru a duce rzboi. Presa francez continu nc
bravadele armatei franceze, dar prin Nancy ncepeau s treac
rmiele distruse ale formaiunilor franceze istovite n luptele
inegale.
n aceste zile de grea ncercare Leon Poincar ca membru al
municipalitii orneti conduce formaiunea medical pentru
deservirea rniilor. Henri, fiind n vrsta de 16 ani, nu este recrutat n
serviciul militar, dar se afl alturi de taic-su n calitate de asistent
medical i secretar. La 14 august oraul a fost ocupat de inamic, iar
la 18 martie n Paris a avut loc Comuna. Toate aceste evenimente au
lsat amprentele sale n contiina lui Henri.
n primvara anului 1871 Henri mediteaz aupra lucrrii de disertaie,
ce urmeaz dup terminarea clasei nti. Tema aleas sun astfel:
"Cum se poate nla naia?", n care s-au reflectat gnduri nobile,
durere pentru Patria njosit.
La 5 august 1871 liceistul Poincar susine cu succes examenele de
bacalaureat n tiine umaniste cu nota "bine". Compunerea scis n
latin a fost mai reuit dect cea n francez, care a fost apreciat
cu cea mai nalt not. Astfel rndurile criticilor literari au fi putut s

BONUS Matematic Distractiv
71
creasc nc cu un gnditor talentat, desigur, dac Henri avea s
aleag facultatea de filologie a universitii.
La 7 noiembrie 1871 el susine examenele de bacalaureat n tiine
exacte doar cu nota "satisfctor". Lucrarea n scris la matematic a
dat eec. Cazul a fost n felul urmtor: Henri a ntrziat la examen i,
fiind grbit i distrat, n-a neles corect problema. Astfel n loc de a
deduce formula sumei progresiei geometrice, a tratat complet alt
ntrebare. Conform formalitilor Henri putea fi expulzat din lista
examinailor, ns despre capacitile extraordinare ale lui s-a auzit i
n universitate, ceea ce a fcut ca profesorii s nchid ochii la ceea
ce s-a ntmplat. Profesorii n-au regretat despre acest fapt, deoarece
la examenul oral Henri a demonstrat o cunoatere profund a
cursului de matematic. Astfel el a obinut titlul de bacalaureat n
tiine exacte.
ndat dup examenele de bacalaureat Henri a fost admis n clasa de
matematic elementar. Abia acum el cu adevrat ncepe s se
cufunde n viitoarea profesie. Adugtor la cursul obligatoriu el
studiaz literatura matematic mult mai serioas: "Geometria" lui
Roshe, "Algebra" lui Josef Bertran, "Analiza" de Duanele, "Geometria
superioar" lui Chale.
Anii 1872 i 1873 au fost nsemnai prin faptul, c Poincar s-a plasat
pe primele locuri la concursurile de matematic elementar i
matematic special. Pentru Frana distrus i jefiut de operaiile
militare aceste rezultate au servit ca un balzam pe ran.
n octombrie 1873 Henri devine student la coala Politehnic,
absolvenii creia se pregteau pentru funcii tehnice superioare n
aparatul de Stat i armat. ndat dup admitere, Henri se plasa pe
primul loc n lista elevilor cei mai buni, dar cu timpul l pierde din
cauza disciplinilor aa ca desenul, desenul liniar, pregtirea militar.
Ca i n liceu Henri nu d nici un semn de dar artistic. Mai mult, la
leciile de matematic dac se apuca s desene dou drepte
concurente, atunci n rezultat ele se primeau nici drepte, nici
concurente. Pe primul loc s-a plasat prietenul lui Bonfois.
Acesta, la rndul su, a primit n calitate de cadou culegerea de
lucrri ale lui Laplace, nmnate conform tradiiei celui mai bun

BONUS Matematic Distractiv
72
absolvent al colii Politehnice de la Academia de tiine. Poincar s-
a plasat pe locul al doilea, dar ceea ce inea de disciplinile fizico-
matematice i chimie Henri a rmas cel mai puternic. Primii trei cei
mai buni absolveni ai colii Politehnice au fost admii la coala de
Mine, una dintre cele mai elitare instituii superioare de nvmnt.
Deja n anul doi de studii la aceast coal Poincar a nceput serios
s fac cercetri tiinifice, iar cursurile speciale ce nu aveau legtur
cu matematica rmneau ignorate de imaginaia lui. Excepie fcea
doar disciplina mineralogia, deoarece coninea n sine cursul de
cristalografie, care alturi de cinematic servea drept aplicaie a
teoriei grupurilor (una dintre cele mai abstracte ramuri ale matematicii
de atunci). n calitate de recenzeni la lucrarea de disertaie au fost
numii matematicienii Darboux, Laguerre i Bonnet. n clipele
chinuitoare de ateptare ale rezultatelor au fost scrise de Henri multe
versuri comice adresate acestor nvai.
Gaston Darboux, fiind un matematician de treizeci de ani, profesor la
Sorbonne, a apreciat disertaia lui Poincar astfel: "De la prima
vedere mi-a fost clar, c lucrarea iese din limitele unei lucrri
obinuite i mai mult ca oricare alt lucrare merit de a fi primit. Ea
conine destule rezultate pentru a aproviziona cu materiale multe alte
bune desertaii."
La absolvirea colii de Mine, Poincar ns a fost repartizat n
localitatea Vesoul n calitate de simplu inginer la o min de clasa a
treia. n obligaiunile lui intra inspectarea ntrrilor n minele de
crbuni i controlul exploatrii liniilor de cale ferat.
n dimineaa zilei de 1 septembrie 1879 a avut loc o explozie
provocat de gazele de min i circa 20 de mineri au rmas pierdui
n min. Ca specialist Henri Poincar a cobort n min pentru a
determina situaia i a salva muncitorii, dar, cu prere de ru,
aisprezece din ei au decedat. n nvlmala produs administraia
a anunat, cum c i Poincar a decedat n rezultatul ndeplinirii
funciilor. Spre fericire, a fost o greal.
Disertaia susinut de Henri Poincar i permitea de a citi lecii n
instituiile superioare de nvmnt. Astfel la 1 decembrie 1879 el
pleac la Caen, unde a fost numit lector de analiz matematic la

BONUS Matematic Distractiv
73
Facultatea de tiine. Prsind Vesoul, el niciodat nu se va mai
ntoarce la activitatea de inginer, dar n continuare se numr n
departamentul respectiv.
n februarie 1881 n "Comptes rendus" apare prima publicaie a lui
Poincar despre funciile lui Fuchs. Pe parcursul a doi ani Poincar a
publicat circa 25 de publicaii i cteva memuare tiinifice. Primele
lucrri ale lui Poincar ndat au atras atenia multor matematicieni
europeni, care i-au fcut s urmreasc orice pas al lui. Astfel
matematicianul german Karl Weierstass i scria elevei sale Sofia
Kovalevski: "Ai observat ultimele lucrri ale lui Poincar? El este un
mare talent n matematic...".
Pn n anul 1884 Poincar a publicat nc cinci lucrri mari despre
funcii noi numite de el n numele lui Fuchs.
Aproape doi ani Poincar s-a aflat n Caen. Aceast perioad a fost
foarte important n viaa lui. Anume aici au avut loc acele realizri,
care pe muli ani nainte au decis viaa i activitatea tiinific a lui
Poincar. Tot n Caen la 20 aprilie 1881 Henri Poincar s-a cstorit
cu madmoazel Paulain D'Endessy, nepoata unui biolog francez,
membru al Academiei de tiine.
Datorit strlucitei descoperiri a funciilor Fuchs (automorfe) Poincar
la vrsta de 27 ani a obinut o recunotin mare n cercurile
tiinifice, astfel nct lui i s-a propus funcia de lector la Facultatea de
tiie la Universitatea din Paris. Astfel n octombrie 1881 el pleac cu
familia la Paris unde i-a continuat activitatea. Aici s-a format un trio
matematic alctuit din Henri Poincar, mile Picard i Paul Appell.
Toi trei n 1881 s-au ntors la Paris dup civa ani petrecui n
provincie, cu merite deosebite n tiin, care s-au inclus activ n
lucrul de pregtire a revistei specializate "Buletinul tiinelor
matematice i astronomice". Acest cuplu era protejat de Charles
Hermite, profesor la Universiatatea din Paris, membru al Academiei
de tiine, devenind dup moartea lui Cauchy liderul recunoscut al
matematicienilor francezi.
La Paris Poincar a studiat profund problema punctelor singulare ale
ecuaiilor difereniale. El a clasificat i a evideniat punctele singulare
ale familiei curbelor integrale, a studiat caracterul de comportament al

BONUS Matematic Distractiv
74
curbelor integrale n vecintatea lor. Patru memuare mari (1882-
1886) cu denumirea "Despre curbele determinate de ecuaii
difereniale" au alctuit coninutul unui compartiment nou al
matematicii. Denumirea acestui curs i-a dat-o nsi Poincar:
"Metode calitative ale teoriei ecuaiilor difereniale". Una din probleme
ce se rezolv folosind aceste metode, este problema curbelor
integrale definite pe un tor.
n toamna anului 1886 Poincar este ales ef al catedrei de fizic
matematic i teoria probabilitilor la Universitatea din Paris, iar n
ianuarie 1887 membru al Academiei de tiine din Frana.
n ianuarie 1889 la concursul internaional, organizat la iniiativa
regelui suedez Oscar II, au fost prezentate unsprezece lucrri. Juriul
concursului a evideniat dou din ele: una i aparinea lui Paul Appell,
cu denumirea "Despre integrala funciilor factoriale i aplicarea lor la
descompunerea funciilor abeliene n serii trigonometrice", a doua
lucrare avea drept deviz un vers n latin: "Nunquam praescriptos
transibunt sidera fines" ("Niciodat stelele nu vor depi limitele
prescrise"). Acesta a fost memuarul lui Henri Poincar despre
problema celor trei corpuri. Ambele lucrri au fost apreciate egal.
Prietenii au mprit ntre ei gloria i onoarea.
nc de mic copil Henri a fost adnc impresionat de strlucirea
magic a cerului nstelat. Mai trziu el a scris n una din lucrrile sale:
"Stelele ne trimit nou nu numai lumina sesizat de ochi, dar de la
ele vine o lumin mai fin, ce ne limpezete mintea". Aceast lumin,
probabil, i-a insuflat dorina de a studia i a rennoi aparatul mecanicii
cereti format pe parcursul a dou sute de ani, folosind ultimele
rezultate ale matematicii. n tratatul voluminos "Metode noi ale
mecanicii cereti" (1892-1899) el a studiat soluiile periodice i
asimptotice ale ecuaiilor difereniale, a demonstrat comportarea
asimptotic ale unor serii, ce serveau soluii ale ecuaiilor difereniale
cu derivate pariale, a elaborat metodele parametrului mic, metoda
punctelor fixe. Metoda "ivarianilor integrali" aplicat de Poincar a
devenit un procedeu clasic al cercetrilor nu numai n mecanic i
astronomie, dar i n fizica static i mecanica cuantic. Aporul lui
Poincar n mecanica cereasc a fost ntr-att de nsemnat, nct el a
fost ales unanim ef la catedra de mecanic cereasc din Sorbonne.

BONUS Matematic Distractiv
75
Astfel din toamna anului 1896 profesorul Poincar citete cursul de
lecii normative n mecanica cereasc.
Lucrnd asupra problemelor mecanicii cereti el paralel a pus
fundamentul unei tiine noi topologia, numit de el "Analysis situs",
n traducere "analiza poziiilor". Pn n anul 1904 au fost publicate
nc cinci suplimente la lucrarea de baz "Analysis situs".
Secia matematic a Academiei de tiine era compus din 5
sectoare: geometrie, mecanic, astronomie, fizic, geografie i
navigaie. Pn acum Poincar putea fi considerat n oricare din
primele patru sectoare, dar ultimele lucrri n geodezie i teoria
fluxurilor marine i-a permis s fie admis n al cincilea sector.
Necesitatea permanent de a vedea noul era calitatea caracteristic
a lui.
Poincar a influenat direct n dezvoltarea gndirii teoretice n
perioada critic a fizicii clasice. nc n anul 1904 la Congresul
Internaional din St. Louis (S.U.A.) el a formulat legea, numit mai
apoi ca postulatul relativitii. n vara anului 1905 n articolul "Despre
dinamica electronului" au fost expuse ideile, care au devenit o parte
component a teoriei relativitii a lui Einstein. nc o formul
matematic ce inea de viitor a fost obinut n studiul difraciei
undelor de radio. n memuarul scris n 1909 Poincar deduce formula
fundamental a teoriei difuziei undelor. Abia n mijlocul secolului XX
aceast formul a fost demonstrat complet.
ncepnd cu anul 1902, paralel cu Sorbonne i coala Politehnic,
Poincar citete lecii de teorie a electricitii la coala Superioar de
Pot i Telegrafie. Aici el era foarte preocupat de problema
telegrafului fr fire.
n lucrrile lui Poincar a fost cuprins "toat orbita tiinei
matematice". Astfel s-au exprimat membrii comisiei, nmnndu-i una
din cele mai autoritare premii J. Boyai, organizat de Academia de
tiie a Ungariei. Pn la aceasta Poincar obinuse premiul regelui
Oscar II, medalia de aur a Societii Regale de Astronomie din
Londra i medalia de aur a lui Lobacevski a Societii Fizico-
matematice din Kazan. n numele lui Henri Poincar a fost numit
Institutul de Matematic din Paris i un crater de pe Lun.

BONUS Matematic Distractiv
76
La 17 iulie 1912 la vrsta de 58 ani a ncetat s bat inima marelui
matematician francez Henri Poincar.
A plecat n larg o "corabie a tiiei", creia i-a fost menit s duc n
viitor tot ce este mai preios omenirii gndirea. Gndirea este unelta
i produsul ntregii activiti umane, scopul final al existeei omului.
Gndirii omeneti Henri Poincar i-a consacrat cuvintele: "Istoria ne
arat, c viaa este doar un epizod ntre dou venicii ale morii i n
acest epizod gndirea contient dureaz doar o clip. Gndirea este
doar o explozie de lumin n mijlocul unei nopi lungi.
Dar aceast explozie este totul."




























BONUS Matematic Distractiv
77


Bibliografie
Ori de cate ori, profesorii (si preparatorii) de matematica se conving
de faptul ca elevii poseda cunostinte superfeciale la unele
compartimente ale cursului scolar, asa cum sunt modulul (ecuatii si
inecuatii), ecuatii si inecuatii exponentiale, logaritmice,
trigonometrice, ecuatii cu parametru, etc. Cu parere de rau, de
regula, aceste compartimente sunt abordate insuficient in cadrul
cursului scolar, si astfel apare necesitatea de a consulta unele
materiale didactice diferite de manualele scolare.
Desigur, exista o multime de carti, brosuri, reviste destinate
matematicii elementare. Firesc apare intrebarea: Care din ele merita
a fi studiata si procurata? Aceasta intrebare este dificila mai ales
pentru cei, care numai pornesc pe drumul larg al matematicii. Vom
incerca sa raspundem la aceasta intrebare prezentand un ghid pe
marginile materialelor didactice, indicand autorul, denumirea,
comentarii asupra continutului etc.
Lista care urmeaza va fi permanent completata.

1. A.Albu, V.Dinescu, Probleme de concurenta si coliniaritate in geometria plana,
Editura Porto-Franco, Galati, 1994, 179p.
Aceasta carte reprezinta o culegere de probleme de geometrie si incununeaza aplicatii
din cele mai diverse, privitoare la concurenta si coliniaritate in geometria plana si se
adreseaza elevilor din clasele VII-X.

2. P.Alexandrescu, I.Maftei, Analiza Matematica. Culegere de exercitii si probleme
pentru elevii claselor XI-XII de liceu, pregatirea examenelor de bacalaureat,
admiterea la facultate si a olimpiadelor scolare. Editura ALCOMI, 190p.
Fiecare capitol incepe cu probleme mai usoare, de rutina, destinate "intrarii in atmosfera".
Foarte curand apar probleme mai grele, a caror rezolvare necesita cunostinte,
antrenament si mult talent. Toate problemele sunt rezolvate complet.

3. L.Arama, T.Morozan, Culegere de probleme de analiza matematica pentru
bacalaureat si admiterea in invatamantul superior. Editura Universal Pan,
Bucuresti, 1997, 376p.

BONUS Matematic Distractiv
78

4. D.M.Batinetu, Probleme de matematica pentru treapta a II-a de liceu. Siruri, Editura
Albatros, Bucuresti, 1979, 533p.
Aceasta lucrare constituie o culegere de probleme in ce priveste capitolul siruri, si
completeaza cu succes materialul liceal. Prin diversitatea problemelor, precum si prin
modul variat de rezolvare, lucrare ar fi interesanta tineretului scolar, cadrelor didactice
care predau in liceu, precum si celor care vor sa-si completeze cunostintele introductive
in analiza matematica.

5. D.Duca, E.Duca, Culegere de probleme de analiza matematica II. Editura Gil, Zalau,
1997, 224p.
Recomandata in vederea utilizarii in scoli si pentru pregatirea suplimentara a elevilor.
Fiecare capitol incepe cu o parte teoretica, fara demonstratii.

6. T.Cohal, Va place Matematica? Probleme pentru ciclul gimnazial, Editura Moldova,
1991, 418p.

7. P.Cojuhari, Ecuatii si inecuatii.Teorie si practica, Chisinau, Universitas, 1993, 379p.
In aceasta carte se trateaza intr-un mod sistematic metodele funadamentale de rezolvare
a ecuatiilor si inecuatiilor algebrice, irationale, exponentiale, logaritmice, precum si a
acelora ce contin semnul valorii absolute. Fiecare compartiment contine expuneri
teoretice, care au fost puse la baza elaborarii metodelor principale de rezolvare a
ecuatiilor si inecuatiilor. Pentru ca acestea sa fie cat mai acesibile, sunt analizate diferite
ecuatii si inecuatii concrete, iar la sfarsitul fiecarui compartiment sunt propuse probleme
si exercitii de recapitulare. Astfel, lucrarea contine peste 1000 de exercitii si probleme.
Suntem siguri ca cartea va prezenta un real folos la predarea matematicii, la studierea
matematicii elementare, precum si cadrelor didactice din invatamantul mediu de
specialitate si superior.
8. P.Cojuhari, Exercitii si probleme de matematica pentru examenele de admitere in
invatamantul superior, Chisinau, 1996, 156pag.
Lucrarea contine exercitii si probleme din cadrul examenelor de admitere in anul 1995 la
facultatile USM. In prima parte se expun enunturile exercitiilor si problemelor, iar in
partea a doua, solutii, indicatii si raspunsuri. Lucrarea se adreseaza, in primul rand,
elevilor care se pregatesc pentru examenele de admitere in invatamantul superior (la
facultatile de matematica cat si de alt profil: fizica, chimie, economie, etc.). De asemenea,
aceasta carte poate fi folosita de cadrele didacttice ca material suplimentar pentru
meditatii cu elevii.
9. P.Cojuhari, A.Corlat, Ecuatii si inecuatii algebrice, Chisinau, 1995, 90pag.
10. P.Cojuhari, A.Corlat, Ecuatii exponentiale si logaritmice, sisteme si inecuatii,
Chisinau, 1995, 85p.
11. P.Cojuhari, A.Corlat, Progresii aritmetice si geometrice, Chisinau, 1995, 32pag.
Lucrarile 9)-11) contin un minim al tipurilor de probleme ce se refera la compartimentele
respective, care trebuie cunoscute de candidatul ce urmeaza sa sustina examenul de
maturitate, bacalaureat, admitere in invatamantul superior. Pe parcursul lucrarilor sunt
prezentate probleme cu solutii, atragand atentia la gresele frecvente comise de catre

BONUS Matematic Distractiv
79
candidati. La fel, la sfarsitul fiecarui capitol sunt date si exercitii pentru lucru de
sinestatator.
10. P.Cojuhari, Teme si probleme de matematica, Chisinau, 1995, 173pag.
Sunt prezentate subiectele cat si solutiile corespunzatoare, date la admitere in anul 1994
la diferite facultati ale Universitatii de Stat din Moldova. Elementul de noutate consta in
modul gradat de prezentare, de la simplu la complex, pecum si prezentarea unor
probleme si solutii originale. La fel sunt prezentate si unele elemente teoretice de sinteza,
cum ar fi notiunele de: numar prim, cel mai mic multiplu comun (cel mare divizor comun),
graficul unei functii, studiul unor ecuatii, definirea unor elemente geometrice s.a.m.d.,
care vor completa tabloul cunostintelor necesare, in vederea sustinerii cu succes a
examenului de admitere.

11. I.Cuculescu, Olimpiade internationale de matematica ale elevilor, Editura Tehnica,
Bucuresti, 1984, 352p.
In prima parte a lucrarii este descrisa Olimpiada Internationala de Matematica in ceea ce
priveste modul de propunere a problemelor, solutiile ce li s-au dat, modul de atribuire a
punctajului si a premiilor. Partea a doua cuprinde subiectele (cu solutii) propuse la OIM
intre anii 1973-1982.
12. P.Flondor, O.Stanasila, Lectii de analiza matematica si exercitii rezolvate, Editura
All, Bucuresti, 1996, 336p.
Aceasta carte cuprinde lectii asupra subiectelor standart ale cursului analizei matematice
adresat studentilor din anul I ai facultatilor tehnice si economice.

13. M.Ganga, Teste de algebra si analiza matematica pentru clasele XI-XII, bacalaureat
si admitere in invatamantul superior, Editura Iriana, Bucuresti, 1993, 224p.


14. M.Ganga, Teste de geometrie, Editura Tehnica, Bucuresti, 1992, 134p.
Lucrarea contine 50 teste de geometrie si trigonometrie, este adresata atat elevilor de
gimnaziu si liceu, celor ce se pregatesc pentru admiterea in invatamantul superior, cat si
profesorilor de matematica. Dupa enuntarile testelor urmeaza rezolvarea completa a
acestora.

15. G.Gheba, Exercitii si probleme de matematica, clasele VII-VIII, Editura Didactica si
Pedagocica, Bucuresti, 1979, 293p.
Cartea reprezinta o culegere vasta de probleme selectate dupa tematica respectiva.
Fiecare problema este insotita si de raspuns. La problemele dificile sunt date unele
indicatii spre rezolvare.
16. L.Gherman, A.Corlat, Exercitii si probleme de matematica pentru examenele de
admitere in invatamantul superior, Chisinau, Evrica, 1997, 122p.
In aceasta lucrare se prezinta probele la matematica de la admiterea la USM in anul
1996.

BONUS Matematic Distractiv
80
17. N.Ghicu, I.Chesca, Culegere de probleme de matematica pentru admitere in liceu si
scoli profesionale, Editura Coresi, Bucuresti, 1993, 67p.
Se propune, intr-o forma unitara, un model de recapitulare rapida si eficienta.

18. E.Guran, Matematica recreativa, Editura Junimea, 1985, 213p.
Cartea cuprinde o categorie de exercitii si probleme care, in mare parte, prezinta aceste
fel de particularitati legate in primul rand, metoda de rezolvare si, in al doilea rand, de
rezultatele - fie spectaculoase, fie neasteptate - la care se ajunge. In unele cazuri, nici
modul in care este formulat enuntul nu scuteste cititorul de inedit.
Culegerea se adreseaza elevilor din scoala generala, precum si marelui public, amator de
unele incursiuni in domeniul matematiicii, oamenilor cu profesiuni si preocupari diferite
care, recreindu-se, se supun, in acelasi timp, unui examen, examenatorii fiind ei insisi.

19. A.M.Iaglom, I.M.Iaglom, Probleme neelementare tratate elementar, Editura Tehnica,
Bucuresti, 1981, 411p. (tradusa din rusa)
Cartea contine o serie de probleme din diferite domenii ale matematicii superioare: teoria
probabilitatilor, teoria numerelor, geometria proiectiva, calculul integral, topoligie,
probleme rezolvate prin metode care nu ies din cadrul cunostintelor dobandite in liceu.
Lucrarea este adresata elevilor, studentilor si cadrelor didactice din invatamantul mediu.

20. V.Mangu, Matematica. Subiecte date la concursurile de admitere in invatamantul
superior din Romania intre anii 1980-1990 (cu rezolvare integrala), Editura
Garamond, Bucuresti, 1993, 461p.

21. C.Militaru, Algebra. Exercitii si probleme pentru liceu si admitere la facultate,
Editura "ALUX", Bucuresti, 1992, 284p.
Structura fiecarui capitol cuprinde elemente de teorie, cu referire la principalele teoreme
si formule de calcul, respectiv exercitii propuse, prezentate gradat dupa dificultatile de
rezolvare.
22. I.Mihalache, Probleme de matematica pentru clasele V-VI, Editura didactica si
pedagocica, Bucuresti, 1997, 287p.

23. C.Moanta, Probleme de analiza matematica pentru bacalaureat si admitere in
invatamantul superior, Editura Rapsodia Romani, Craiova, 1997, 403p.
Culegerea de probleme se adreseaza elevilor din ultimele doua clase ale ciclului liceal.
Fiecare capitol al lucrarii este structurat in patru parti: o prima parte prezinta succint
notiunile si proprietatile teoretice de baza ale capitolului. A doua parte cuprinde probleme
rezolvate, pentru unele autorul propunand mai multe metode de rezolvare. In partea a
treia sunt propuse probleme pentru rezovare de sinestatator. In ultima parte sunt date
raspunsuri, indicatii si uneori rezolvari complete pentru problemele propuse.
24. E.A.Morozova, I.S.Petracov, V.A. Skvortov, Olimpiade internationale de matematica.
(probleme, rezolvari, punctaj). Editura Tehnica, Bucuresti, 1978, 367p. (Tradusa din

BONUS Matematic Distractiv
81
rusa)
Lucrarea contine materialele primelor 20 olimpiade internationale de matematica.

25. I.Muntean, D.Popa, Metoda sirurilor recurente, Editura Gil, Zalau, 1995, 62p.
In aceasta lucrare sunt abordate unele metode de solutionare ale ecuatiilor date in mod
recurent. Se adreseaza elevilor si profesorilor din liceu.

26. Ivanca Olivotto, Culegere de exercitii si probleme de aritmetica pentru clasele V-VII,
Editura Didactica si Pedagocica, Bucuresti, 1976, 279p.
Cartea este divizata in XV capitole:
I. Multimi;
II. Numeratia;
III. Sistemul metric;
IV. Cele patru operatii cu numere naturale si zecimale;
V. Divizibilitatea numerelor;
VI. Fractii ordinare;
VII. Rapoarte si proportii;
VIII. Probleme de amestec si aliaj;
XI. Reprezentari grafice;
XII. Probleme de amestec si aliaj;
XIII. Probleme cu continut geometric;
XIV. Exercitii si probleme racapitulative pentru clasele V-VI;
XV. Exercitii si probleme recapitulative pentru clasa VII-a.

27. I.Petrica, E.Constantinescu, D.Petre, Probleme de Analiza Matematica, vol I (clasa
XI) vol II (clasa XII), Editura Petriou, Bucuresti, 1993, 282p., 157p.
Prin numarul relativ mare de exercitii rezolvate s-au urmarit atat aspectul instructiv cat si
modul de redactare a solutiilor punandu-se accent pe prezentarea logica si ordonata a
acestora, precum si pe justificarea rationamentului.

38. L.Pirsan, Teste de matematica. Analiza si Algebra. Pentru concursuri de
matematica si admiterea in invatamantul superior, Editura de Vest, Tisoara, 1995,
274p.

29. C.Popa, V.Hiris, M.Megan, Introducere in analiza matematica prin exercitii si
probleme, Editura Faclia, 1976, 365pag.
Culegerea acopera teoria functiilor reale de argument real, care este parte fundamentala
a analizei matematice. Fiecare capitol incepe cu o insusire a rezultatelor teoretice ce
intervin in elaborarea raspusurilor din capitolul respectiv, ceea ce disperseaza pe cititor
de necesitatea de a recurge la alte carti. Cartea se adreseaza nu matematicianului
format, ci celui care vrea sa-si faureasca o cultura matematica riguriosa.


BONUS Matematic Distractiv
82
30. Probleme de matematica traduse din revista sovietica KVANT, v.1, (problemele 1-
200), Editura Didactica si Pedagocica, Bucuresti, 1993, 272p.
Sunt prezentate toate textele problemelor publicate in primii 8 ani de la aparitia revistei
"KVANT" (1970-1977), impreuna cu rezolvarile lor.
31. N.Prodan, Matematica. Absolvire si admitere, Lyceum, 1999, 119pag.
Prezenta lucrare contine temele, notiunele si conceptele principale ale cursului scolar si
liceal de algebra si analiza matematica. Se pune accentul pe argumentarea aparitiei
fiecarei notiuni, pe legatura stransa dintre ea si alte probleme si notiuni.

32. N.I.Prodan, Matematica. Partea a II-a. Absolvire si admitere, Editura Lyceum,
Chisinau, 1999, 148p.

33. S.Sburlan, Principiile fundamentale ale matematicii moderne, Editura Academiei
Romane, Bucuresti, 1991, 534p.
In aceasta carte sunt prezentate principiile si rezultatele de baza din analiza matematica
intr-o forma usor accesibila si cateva directii de intrepatrundere a analizei matematice cu
alte ramuri ale matematicii, mai interesante in aplicatii si in cercetarea interdisciplinara.

34. S.Stossel, Algebra. Culegere de probbleme pentru aditerea in invatamantul
superior, Editura Cuvantul Romanesc, Bucuresti, 1991, 102p.
In lucrare sunt prezentate 132 probleme cu solutii clare si riguroase.

35. N.Teodorescu s.a. Probleme din Gazeta Matematica. Editia Selectiva si
Metodologica, Editura Tehnica, Bucuresti, 1984, 543p.
36. Ion Tudor, Probleme de geometrie pentru gimnaziu, Editura Paco, 1993, 171p.
In primele noua capitole ale lucrarii sunt incluse 200 de probleme complet rezolvate.
Ultimul capitol se adreseaza elevilor din clasa a VIII-a si include enunturile si solutiile
subiectelor date la proba de verificare pentru admiterea in liceu in anii 1986-1992.
37. F.Turtoiu, Trigonometrie. Exercitii si probleme, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1995,
429p.
Cartea contine circa 1200 exercitii si probleme. Problemele sunt grupate pe categorii
prezentate in 7 capitole. Lucrarea poate constitui un ajutor apreciabil elevilor de liceu din
clasele IX-XII, candidatilor in invatamantul superior si nu in ultimul rand cadrelor didactice
- in activitatea acestora cu elevii, la cercurile de matematica.
38. I.Virtopeanu, A.Leonte, Geometrie in spatiu pentru gimnaziu si liceu, Editura Sibilia,
Craiova, 1994, 245p.
In aceasta carte sunt prezentate tipuri de probleme, metode si tehnici de rezolvare.
Lucrarea este adresata acelora care, beneficiind de inzestrarea nativa, urmaresc o
adancire rapida a cunoasterii bazelor geometriei "elmentate" ca premisa pentru
abordarea ulterioara a studiului matematicii "superioare" si totodata, ofera un material util
celor in a caror instruire studiul matematicii se justifica numai prin caracterul instrumental,
de calcul.

BONUS Matematic Distractiv
83








"Cine nu cade, nu se poate inalta"
M.Predea