1Drept Civil Curs 11 - 2009

Executarea obligatiilor prin echivalent. Drepturile creditorului asupra patrimoniului debitorului.

In masura in care nici benevol, nici silit debitorul nu executa obligatia sau, in masura in care executarea
in natura nu mai prezinta interes pentru creditor din cauza intarzierii creditorului, se pune problema
executarii prin echivalent a obligatiei.
O asemenea executare presupune ca debitorul va fi obligat sa plateasca o suma de bani, reprezentand
echivalentul prejudiciului suferit de debitor. Debitorul e obligat la despagubiri sau la daune-interese. Astfel
inteleasa, executarea silita indirecta, in cazul in care obligatiile sunt nascute dintr-un contract, nu sunt altceva
decat o forma a raspunderii contractuale.
Iata de ce, pentru executarea silita indirecta a unei obligatii nascute dintr-un contract este nevoie sa fie
indeplinite conditiile raspunderii civile contractuale, adica sa existe o fapta ilicita, un prejudiciu, raporturile
de cauzalitate dintre ele si vinovatia debitorului. In plus, pentru acordarea despagubirilor, pe langa aceste
patru conditii ale raspunderii mai sunt necesare doua conditii si anume punerea in intarziere a debitorului si
inexistenta unei conventii de neraspundere.
om analiza pe rand aceste ! conditii"
#. $apta ilicita % fiind vorba despre o obligatie contractuala, poate sa constea in neexecutarea sau in
executarea cu intarziere ori necorespunzatoare a obligatiei. Acestea sunt cele & forme principale ale faptei
ilicite in materie contractuala. 'at priveste dovada faptei ilicite, trebuie sa distingem in functie de natura
obligatiei, de obiectul ei. Daca este vorba de o obligatie de a nu face, dovada faptei ilicite trebuie sa fie facuta
de creditor. Intr-adevar, ar fi imposibil pentru debitor sa dovedeasca o fapta negativa. Este normal sa se faca
dovada actiunii prin care s-a incalcat obligatia, adica dovada unui fapt pozitiv.
Daca este vorba de o obligatie de a face, creditorul trebuie sa faca dovada existentei obligatieii de a face,
iar in acel moment se naste o prezumtie de neexecutare din partea debitorului. El trebuie sa faca dovada
executarii pentru a rasturna prezumtia de neexecutare. Daca aceasta dovada e facuta de catre debitor,
creditorul, in masura in care pretinde ca este necorespunzatoare executarea, va trebui sa faca el dovada faptei
ilicite.
(. )rejudiciul % ca urmare a neexecutarii, a executarii cu intarziere sau a executarii necorespunzatoare a
obligatiei contractuale, creditorul sufera o paguba. Aceasta paguba cunoaste mai multe forme. )aguba sau
dauna poate sa fie una efectiva sau poate sa constea intr-un castig nerealizat. De asemenea, paguba poate sa
fie previzibila sau imprevizibila. *e mai vorbeste de daune previzibile si daune imprevizibile.
Dintr-o alta perspectiva, se face distinctie intre daunele-interese compensatorii si daunele-interese
moratorii. +otiunea de daune-interese desemneaza chiar daunele banesti care ar fi echivalentul prejudiciului
suferit de catre creditor.
Daunele-interese compensatorii sunt echivalentul prejudiciului suferit de creditor ca urmare a faptei
ilicite in forma neexecutarii sau a executarii necorespunzatoare. Daunele moratorii sunt echivalentul faptei
ilicite sub forma executarii cu intarziere.
2Drept Civil Curs 11 - 2009
Aceasta ultima clasificare in daune compensatorii si daune moratorii a fost controversata in doctrina. *-a
spus ca in ultima instanta daunele moratorii sunt tot daune compensatorii. Ele compenseaza prejudiciul
suferit de creditor prin intarzierea executarii obligatiei. 'u toate acestea, clasificarea este utila pentru ca
daunele moratorii se pot cumula cu executarea in natura, in timp ce daunele compensatorii nu pot fi cumulate
cu executarea in natura. Debitorul ori datoreaza daune compensatorii ori datoreaza daune moratorii, neputand
fi obligat si la una si la alta. In schimb, el poate fi obligat, dupa ce a executat in natura, sa plateasca daune
moratorii sau chiar inainte de a executa in natura, in masura, insa, in care aceasta executare este posibila.
,ai rezulta ca nu este posibila nici cumularea daunelor compensatorii cu daunele moratorii. Intr-adevar,
daunele compensatorii sunt datorate in caz de neexecutare- or, daca este vorba de neexecutare nu se mai
poate vorbi de intarziere de executare. 'a urmare, daunele compensatorii includ in sfera lor valoarea
prejudiciului suferit de creditor din cauza neexecutarii obligatiei.
In legatura cu prejudiciul se mai pune o problema legata de evaluare- altfel spus, cum se apreciaza suma
de bani care trebuie sa fie platita de catre debitor cu titlu de despagubiri. Exista trei modalitati de evaluare a
prejudiciului" modalitatea legala, modalitatea judiciara si modalitatea conventionala.
'at priveste modalitatea judiciara, judecatorul trebuie sa tina seama cand stabileste despagubirile de &
principii" mai intai, este vorba de principiul repararii integrale a prejudiciului. 'a urmare, debitorul va fi
obligat sa plateasca nu numai valoare pagubei, ci si valoarea prejudiciului nerealizat.
Al doilea principiu stabileste ca in materie contractuala de regula se repara numai daunele previzibile,
air nu si cele imprevizibile. Exista o exceptie in care debitorul a savarsit fapta ilicita cu dol, cu intentie. In
caz de dol, debitorul va raspunde si pentru daunele imprevizibile. Asadar, in aceasta situatie de exceptie
dispare diferenta intre rapunderea contractuala si cea delictuala sub aspectul intinderii despagubirilor.
'hestiunea daunelor previzibile nu se confunda cu chestiunea impreviziunii. Asadar, desi cuvintele sunt
asemanatoare, cele doua concepte juridice sunt radical diferite. Daunele imprevizibile reprezinta o consecinta
a faptelor ilicite, asadar ele presupun o neexecutare a contractului, dar nu exista disputa in ce priveste
intinderea obligatiilor contractuale. In cazul impreviziunii, este vorba de o teorie care presupune ajustarea
intinderii obligatiilor contractuale in functie de influenta pe care imprejurari externe, la randul lor
imprevizibile, o au asupra acestor obligatii, fie in sensul ca mareste intinderea, fie in sensul ca o micsoreaza.
)artile pot sa prevada in contract o clauza de impreviziune care le permite sa ajusteze intinderea
obligatiilor reciproce in functie de imprejurari. ,ai mult decat atat, uneori, au fost aplicate chiar in absenta
unei clauze, de exemplu, in situatia economiei inflationiste s-a pus problema actualizarii valorii unei obligatii
in functie de evolutia inflatiei. *e recunoaste in mod constant in practica judiciara si in doctrina ca atunci
cand este vorba de plata unor sume de bani, ele pot fi actualizate indicelui inflatiei, astfel incat creditorul sa
primeasca un echivalent echitabil al propriei contraprestatii.
Al treilea principiu afirma ca numai prejudiciul direct poate fi reparat. $ormularea acestui principiu nu
trebuie sa ne induca in eroare. 'onfuzia care se poate crea se refera la cauzalitate. Ideea ca prejudiciul trebuie
sa fie direct nu presupune ca se admite numai forma cauzalitatii directe. Orice forma de cauzalitate poate fi
retinuta pentru a se dispune obligarea debitorului la despagubiri. 'eea ce spune principiul in cauza e ca
numai daca exista raport de cauzalitate e posibila o asemenea despagubire. ,ai exact, prejudiciul are caracter
direct, ori de cate ori se retine ca exista un raport de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu, indiferent daca
3Drept Civil Curs 11 - 2009
aceasta cauzalitate este directa sau indirecta, mediata sau imediata, principala sau secundara. Acesta este
sensul corect al art. #./! din 'odul civil, care instituie cerinta ca prejudiciul sa fie consecinta directa si
necesara a neexecutarii obligatiei.
Evaluarea legala a prejudiciului presupune ca insasi legea ofera criteriul unei evaluari sau mai exact
insasi legea face aceasta evaluare. 0egiuitorul evalueaza prejudiciul numai in cazul in care obligatia are ca
obiect o suma de bani. )ractic, intr-o asemenea ipoteza este vorba de evaluarea legala a daunelor moratorii,
adica a daunelor de intarziere. Intr-adevar, asemenea obligatii banesti pot fi intotdeauna executate in natura,
astfel incat nu se pune problema daunelor compensatorii, ci numai a daunelor moratorii. 0egiuitorul a
instituit o dobanda legala ca echivalent al prejudiciului suferit de creditorul obligatiei banesti, ca urmare a
intarzierii debitorului in executare.
In acest sens, art. #.// '. civ. prevede ca obligatiile banesti, in caz de neexecutare, indreptatesc
creditorul doar la plata dobandei legale, cu exceptia obligatiilor comerciale, a celor nascute din contractul de
fidejusiune, precum si in alte contracte. 1extul art. #.// '. civ. trebuie sa fie corelat cu prevederile O2
34(.... Aceasta ordonanta a instituit principiul libertatii partilor de a stabili dobanda in contractele pe care le
incheie. Asadar, partile nu mai sunt tinute de o dobanda legala, ele pot stabili chiar o dobanda mai mare decat
cea legala.
)otrivit acestei ordonante, dobanda legala in materie comerciala este la nivelul dobanzii de referinta a
5ancii +ationale. In materie civila dobanda legala este la nivelul dobanzii de referinta a 5ancii +ationale
diminuata cu (.6. Dar, in timp ce in materie comerciala partile au posibilitatea sa stabileasca orice dobanda,
in materie civila ele nu pot stabili decat o dobanda cu cel mult 7.6 mai mare decat dobanda legala. Ori de
cate ori partile nu au prevazut in contract nivelul dobanzii se va aplica dobanda legala. Orice clauza de
dobanda, pentru a fi valabila, trebuie sa fie incheiata in forma scrisa.
'at priveste evaluarea conventionala a prejudiciului, ea imbraca forma asa-numitei clauze penale. Este
vorba de o clauza prin care partile evalueaza cu anticipatie prejudiciul, adica ininte ca acesta sa se produca.
Daca prejudiciul deja s-a produs, iar partile incheie o conventie privind cuantumul despagubirilor, nu mai
este vorba de o clauza penala. )ractic, clauza penala este inclusa fie in conventia initiala, fie este autonoma in
raport cu conventia initiala, daar intotdeauna inainte de savarsirea faptei ilicite, adica inainte de producerea
prejudiciului.
Astfel inteleasa, clauza penala este o conventie si trebuie sa indeplineasca toate conditiile de valabilitate,
de fond si de forma, ale unei conventii. In plus, clauza penala are caracter accesoriu, astfel incat valabilitatea
ei va fi privita si in raport cu conventia principala. 'hiar daca si prin ea insasi clauza penala ar fi valabila,
daca este nula conventia principala va fi nula si clauza penala din cauza caracterului ei accesoriu.
'lauza penala este importanta si pentru ca, in cazul in care debitorul a savarsit fapta ilicita, creditorul nu
mai trebuie sa dovedeasca intinderea si existenta prejudiciului. Debitorul va fi obligat la cuantumul privind
clauza penala fara niciun alt ..8.*ub acest, clauza penala prezinta avantaje pentru creditor si are un efect de
constrangere asupra debitorului, pentru a-l determina sa execute in natura. Iata de ce uneori clauza penala a
fost privita ca o garantie. In realitate, ea este echivalentul prejudiciului, dar, in mod indirect, este o presiune
asupra debitorului de a executa in natura.
4Drept Civil Curs 11 - 2009
)otrivit 'odului civil, cuantumul clauzei penale nu poate fi nici marit, nici micsorat de judecatori.
Aceasta solutie legala este criticata, iar in alte sisteme de drept s-a acordat posibilitatea fie de a mari, fie de a
diminua clauza penala. 0a noi, jurisprudenta98: in materie de arbitraj a incercat sa imblanzeasca severitatea
acestui sistem si, atunci cand cuantumul clauzei penale era exagerat, s-a analizat situatia incheierii
contractului, pentru a se vedea daca nu cumva creditorul a profitat de pozitia sa avantajoasa pentru a-l obliga
pe debitor sa accepte o clauza penala foarte oneroasa.
Dar in acest caz nu se mai pune problema diminuarii clauzei penale, ci problema nulitatii contractului
pentru cauza ilicita. Este posibil insa ca in cazul neexecutarii partiale, judecatorul sa reduca proportional
clauza penala. El are doar posibilitatea, nu obligatia sa opereze o asemenea diminuare.
Dar clauza penala, fiind o evaluare a prejudiciului, inseamna ca debitorul va fi obligat sa o plateasca
doar daca sunt indeplinite toate conditiile raspunderii contratuale, cu toate conditiile obligarii la daune-
interese. Altfel, debitorul nu poate fi obligat la daune-interese. Or, clauza penala este o forma a obligarii la
plata de daune-interese.
&. ;aportul de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu % cauzalitatea poate imbraca orice forma. ,ai
mult decat atat, exista si aici o incidenta a teoriei conventiei cauzale, astfel incat uneori si simplele conditii
pot fi retinute in antecedenta cauzala a prejudiciului. Exista situatii in care raportul de cauzalitate poate fi
inlaturat, daca se dovedeste ca debitorul a fost impiedicat sa execute ca urmare a interventiei unui caz de
forta majora, in sfera acestei notiuni intrand si fapta debitorului si fapta unui tert, daca au semnificatia fortei
majore.
<. inovatia % art. #./( din '. civ. prevede ca debitorul este osandit la plata de daune-interese sau
pentru neexecutarea obligatiei, sau pentru intarzierea executarii, cu toate ca nu este rea credinta din parte-i ,
afara de cazul in care va justifica ca neexecutarea provine dintr-o cauza straina, care nu-i poate fi imputata.
Acest text necesita mai multe precizari.mai intai, vorbind de imputabilitate, rezulta ca textul are in
vedere vinovatia. In al doilea rand, in materia contractuala, are relevanta distinctia dintre culpa si intentie.
'um am vazut deja cand am vorbit despre evaluarea judiciara a prejudiciului, daca fapta este savarsita cu
intentie, debitorul va raspunde si pentru daunele imprevizibile. Daca fapta este savarsita numai din culpa, el
va raspunde pentru daunele previzibile. In al treilea rand, desi textul precizeaza doar reaua credinta, in
realitate este avuta in vedere si culpa, nu doar intentia. Intr-adevar, in partea finala a textului se vorbeste de
cauza straina, aceasta inlaturand in primul rand 88, mai ales in forma culpei.
Dar clauza straina poate sa imbrace fie forma fortei majore, fie forma cazului fortuit. In masura in care e
vorba de forta majora, trebuie sa se analizeze de la caz la caz daca evenimentul de forta majora are influenta
doar asupra vinovatiei sau daca nu cumva el inlatura chiar raportul de cauzalitate, caz in care nu se mai
pronunta 88.
)e langa aceste patru conditii, ale raspunderii civile, mai sunt doua conditii fara de care nu pot fi
acordate daune-interese"
7. )unerea in intarziere a debitorului % in materie contractuala civila, punerea in intarziere este necesara,
cu exceptia cazului in care legea prevede altfel sau daca partile au prevazut in contract ca debitotul este de
drept in intarziere sau daca este vorba de obligatii continue, cum este obligatia de asigurare a consitiilor de
locui. De asemenea, in materie comerciala nu este necesara punerea in intarziere.
5Drept Civil Curs 11 - 2009
)unerea in intarziere se face fie prin cererea de chemare in judecata, fie printr-o notificare adresata prin
intermediul executorului judecatoresc.
)unerea in intarziere are mai multe efecte" din acest moment, debitorul datoreaza daune moratorii9de
intarziere:- de asemenea, acest moment marcheaza refuzul debitorului de executare, ceea ce-l indreptateste pe
debitor sa ceara executarea prin echivalent. +u in ultimul rand, odata pus in intarziere, debitorul va suporta
riscul pieirii lucrului. Este vorba despre obligatiile de a da si care presupun si o prestatie de a preda lucrul.
;egula este ca riscul este suportat de catre proprietar, potrivit adagiului res perit domini sau, altfel spus, de
creditorul obligatiei, res perit creditori. Intr-adevar, cand este vorba de asemenea obligatii de a da, ele se
executa prin simpla incheiere a contractului, daca nu exista o prevedere contrara, legala sau conventionala.
'a urmare, cel care dobandeste devine proprietar din acest moment si suporta riscul pieirii lucrului chiar daca
bunul nu i-a fost predat de catre transmitator.
Aceasta regula nu mai functioneaza insa daca debitorul a fost pus in intarziere. Din acest moment
debitorul va suporta riscul pieirii bunului. Exista insa si o exceptie de la exceptie, riscul va fi suportat in
continuare de catre proprietar, daca debitorul va dovedi ca lucrul ar fi pierit si daca s-ar fi aflat la creditor.
!. Inexistenta unei clauze de neraspundere % in materie contractuala, in principiu conventiile de
neraspundere sunt admisibile dar, chiar si in aceasta materie, ele sunt valabile numai pentru faptele savarsite
din culpa, iar nu si pentru cele savarsite cu intentie.
=neori, partile pot prevedea o clauza de diminuare a raspunderii, care este valabila pentru faptele
savarsite din culpa. Alteori, partile pot sa prevada o clauza de agravare a raspunderii. Asemenea clauze sunt
in principiu valabile, dar in toate aceste trei ipoteze, clauzele trebuie sa fie incheiate inainte de declansarea
raspunderii, altfel sunt simple clauze referitoare la plata despagubirilor sau la 88.
Drepturile creditorilor asupra patrimoniului debitorilor
Dreptul de gaj general al creditorilor chirografari % creditorii chirografari au o anumita putere asupra
patrimoniului debitorului lor. Ei pot sa ceara executarea silita in masura in care au un titlu executor, pot sa ia
masuri aconservatorii si pot sa introduca, dupa caz, fie actiunea oblica, fie actiunea pauliana. 'at priveste
primele doua reguli, ele tin de procedura civila si nu insistam asupra lor. om discuta in continuare despre
actiunea oblica si actiunea pauliana.
Actiunea oblica, denumita si indirecta sau subrogatorie este posibilitatea pe care o au creditorii in cazul
in care debitorul lor ramane in pasivitate de a cere in justitie executarea creantelor pe care propriul debitor le
are impotriva unor terti. ;ezulta din aceasta definire a actiunii oblice ca creditorii actioneaza nu in nume
propriu, ci in numele debitorului lor.
Art. 3<> din '. civ. este temeiul actiunii oblice. In principiu, cat priveste domeniul de aplicatie,
creditorii chirografari pot introduce actiunea oblica in legatura cu orice drept al debitorului lor impotriva
unor terte persoane. 1otusi, sut exceptate drepturile nepatrimoniale, ele neputand fi exercitate de catre
creditor in numele debitorului lor pe calea actiunii oblice. ,ai mult decat atat, sunt drepturi patrimoniale care
presupun o apreciere personala din partea debitorului, si care din aceasta cauza nu pot fi iexercitate pe calea
actiunii oblice. Exemplul clasic este exemplul actiunii in revocarea donatiei pentru ingratitudine. O asemenea
revocare implica o apreciere morala din partea debitorului, o asemenea apreciere morala nu poate fi facuta de
creditor in locul debitorului. De asemenea, sunt drepturi patrimoniale neurmaribile, caz in care actiunea
6Drept Civil Curs 11 - 2009
oblica este improprie" dreptul de intretinere nu poate fi exercitat pe calea actiunii oblice, fiindca creditorul
oricum nu s-ar putea indestula din valoarea intretinerii.
,ai multe conditii sunt necesare pentru introducerea actiunii oblice. ,ai intai, trebuie sa existe o
pasivitate a debitorului. Atlfel spus, desi este vorba de creante care ar putea fi executate, debitorul nu a
actionat in niciun fel.
In al doilea rand, trebuie sa fie un interes serios si legitim. )rin pasivitatea debitorului trebuie sa se
creeze un risc de insolvabilitate sau de marire a insolvabilitatii. 'at timp debitorul este solvabil, pasivitatea
lui nu il pune in pericol pe creditor. In sfarsit, creanta debitorului trebuie sa fie certa, lichida si
exigibila.'reanta este certa cand existenta ei nu este contestata de debitor. 'reanta este lichida cand
cuantumul ei este stabilit sau este determinat. 'reanta este exigibila daca a ajuns la scadenta.
In masura in care toate aceste conditii sunt indeplinite, creditorul poate introduce actiunea subrogatorie.
Desigur, ea poate fi preluata de debitor, care va actiona in nume propriu, caz in care creditorul va ramane
parte in proces, pentru a-si apara interesele. ,ai mult, chiar daca debitorul nu preia el insusi actiunea, este
util sa fie chemat in judecata si debitorul, pentru ca el poate face aparari care nu sunt la indemana
creditorului.
In masura in care este admisa, actiunea oblica are ca principal afect readucerea valorii patrimoniale care
formeaza obiectului procesului respectiv in patrimoniul debitorului, iar nu in patrimoniul creditorului. Altfel
spus, creditorul care utilizeaza actiunea oblica nu se poate indestula direct din valoarea care formeaza
obiectul dreptului exercitat pe aceasta cale. Asta inseamna ca nu se inlatura concursul celorlalti creditori
chirografari. Asadar, efortul facut de un creditor chirografar va profita tuturor creditorilor chirografari.
Art. 3>7 '. civ. reglementeaza actiunea pauliana sau revocatorie. Aceasta este o actiune prin care
creditorul fraudat printr-un act juridic incheiat de debitorul sau, poate sa ceara in justitie desfiintarea actului
juridic fraudulor in masura prejudiciului suferit de creditor. Observam ca in aceasta ipoteza nu mai este vorba
de o simpla pasivitate a creditorului, ci de o actiune frauduloasa. Iata de ce, intr-o asemenea ipoteza,
legiuitorul ofera creditorului fraudat o actiune directa. 'reditorul nu mai intreaba in numele debitorului, ci in
nume propriu de aceasta data.
'at priveste domeniul de aplicare al acestei actiuni, el este acelasi cu domeniul de aplicare al
actiunii 88 . cat priveste drepturile neurmaribile, in masura in care creditorul face dovada ca actul juridic
incheiat de debitor este fraudulor, actiunea pauliana este admisa. In acelasi exemplu al pensiei de intretinere,
este posibil ca debitorul sa incheie cu cel caruia ii datoreaza intretinerea o conventie prin care sa mareasca
sau sa diminueze in mod nejustificat cuantumul.
'onditiile actiunii pauliene sunt urmatoarele" sa existe un prejudiciu suferit de creditor ca urmare a
actului fraudulor % consta fie in marirea pasivului, fie diminuarea activului, cu consecinta creerii sau
agravarii starii de insolvabilitate.
A doua conditie este fraudarea din partea debitorului, altfel spus, debitorul trebuie sa aiba reprezentarea
subiectiva ca in momentul incheierii actului fraudulos isi creeaza sau isi mareste insolvabilitatea. Altfel spus,
debitorul trebuie sa fie de rea % credinta. *-a precizat insa ca, in plan subiectiv, nu e necesara neaparat
dovedirea intentiei debitorului, uneori si culpa grava fiind suficienta, important fiind ca debitorul, in
momentul incheierii actului fraudulor, sa fi avut reprezentarea ca-si creaza sau isi mareste insolvabilitatea.
7Drept Civil Curs 11 - 2009
Apoi, e necesar sa existe o creanta certa, lichida si exigibila.
In al patrulea rand, creanta debitorului trebuie sa fie anterioara actului fraudulor. 1otusi, s-a admis ca in
masura in care se incheie de catre debitor un act judiric pentru a-i frauda pe creditorii viitori, atunci conditia
anterioritatii nu mai este necesara.
In al cincilea rand, se cere participarea tertului la frauda, adica tertul cu care debitorul a incheiat actul
fraudulos trebuie sa fi avut el insusi reprezentarea ca debitorul isi creaza sau isi mareste starea de
insolvabilitate. Dar aceasta conditie este necesara numai in cazul unui contract cu titlu oneros. In masura in
care este vorba de un act cu titlu gratuit, chiar daca tertul nu mai este participant la frauda, actiunea pauliana
este admisa. Intr-adevar, in acest caz, tertul nu este prejudiciat prin introducerea actiunii pauliene, intrucat el
nu a avut nicio contraprestatie.
Daca tertul la randul sau a instrainat bunul, creditorul va putea introduce actiunea pauliana si impotriva
subdobanditorilor, trebuind sa faca dovada, in cazul actelor cu titlu oneros, ca subdobanditorul a fost si el
participant la frauda.