1..281.

Dai definiia auditului n general i elementele principale ale

acestuia.
Prin audit, n general, se nelege examinarea profesional a unei
informaii n vederea exprimrii unei opinii responsabile i independente
prin raportarea la un criteriu (standard, norm) de calitate.
Principalele elemente care definesc auditul sunt:
examinarea unei informaii trebuie s fie exclusiv o examinare
profesional;
scopul examinrii unei informaii este acela de a exprima o opinie asupra
acesteia;
opinia exprimat asupra unei informaii trebuie s fie responsabil i
independent, ceea ce presupune c persoana care face aceast examinare
are anumite responsabiliti pentru activitatea sa i trebuie s fie
independent;
examinarea trebuie s se fac dup reguli dinainte stabilite, cuprinse ntr
un standard sau norm legal sau profesional care constituie criteriu de
calitate.
2.300. Definii auditul intern i controlul intern i relaia dintre
acestea.
Auditul intern este un compartiment din cadrul unei ntreprinderi care
efectuea! verificri pentru aceasta; face parte din controlul intern al
entitii i are ca obiective de ba! verificarea sistemelor contabile i de
control intern. "uditul intern se poate reali!a i pe ba!e contractuale cu o
firm de audit, alta dec#t cea care efectuea! auditul asupra situaiilor
financiare ale acelei entiti.
Sistemul de control intern repre!int un ansamblu de politici i proceduri
puse n aplicare de conducerea unei entiti n vederea asigurrii, n
msura posibilului, a unei gestionri riguroase i eficiente a activitilor
acesteia.
$ontrolul intern al unei entiti se refer la totalitatea procedurilor i la
reali!area lui particip ntreg personalul entitii respective.
"uditul intern al unei entiti se refer la controlul existenei i aplicrii
procedurilor din entitatea respectiv.
%
03.. Prezentai 7 proceduri diligente! pentru auditul ciclului
"#nz$ri % clieni la o ntreprindere industrial$.
& 'tabiliti un tablou de sinte!a din care sa re!ulte evolutia, in timpul
exercitiului , a conturilor de activ si de pasiv privind clientii : creante
activ, avansuri primite in pasiv, venituri constatate in avans in pasiv;
confruntati soldurilecu sumele din bilant; asigurativa ca in bilant nu sau
facut compensari intre soldurile debitaore si creditoare.
& (erificati daca societateta inregistrea!a distinct clientii in functie
de regimul de )(" .
& *dentificati creantele intragrup.
& +btineti o balanta analitica a clientilor la inc,iderea exercitiului si
aomparatio cu sumele din balanta generala si cu cele din bilant.
& $irculari!ati soldurile clientilor.
& "plicati metoda circulari!arii externe.
& (erificati daca acele creante care au fost luate in calculul
provi!ioanelor sa fis fara )(".
.
32&'. Prezentai 10 lucr$ri de efectuat c#nd e(aminai conturile de
cump$r$ri i de furnizori.
%. -ac toate stocurile primite sunt facturate.
.. -ac sau fcut stornrile pentru toate bunurile returnate i pentru toate
litigiile.
/. -ac sunt contabili!ate toate documentele care atest cumprrile.
0. -ac toate facturile primite corespund unor bunuri efectiv cumprate.
1. -ac toate stornrile corespund unor bunuri returnate sau unor litigii.
2. -ac preurile de pe facturile primite sunt corecte.
3. -ac au fost corect fcute conversiile pentru facturile n valut.
4. -ac facturile sunt contabili!ate n perioada corect, adic n perioada
primirii efective a mrfurilor.
5. -ac facturile sunt nregistrate n conturile corecte.
%6. -ac 7urnalele sunt corect totali!ate i centrali!ate.
)2&*. +numerai 8 diferene ntre auditul e(tern i auditul intern.
288!
%. 'tatutul: auditorul extern este un prestator de servicii independent din
punct de vedere 7uridic, n timp de auditorul intern face parte din
personalul ntreprinderii.
.. 8eneficiarii: auditorul extern auditea! conturile pentru toi cei care au
nevoie, de regul terii, iar auditorul intern lucrea! n folosul
responsabililor ntreprinderii.
/. +biectivele: auditul extern certific imaginea fidel, clar i complet a
po!iiei i situaiei financiare, precum i a re!ultatelor (performanelor)
obinute de o entitate, n timp ce auditul intern aprecia! bunul mers al
.
procedurilor de control intern i recomand aciunile necesare pentru
mbuntirea acestora.
0. -omeniul de aplicare: n ca!ul auditului extern este tot ceea ce
particip la elaborarea situaiilor financiare, n sensul c auditul extern
vi!ea! sistemele de informare; auditul intern are ca domeniu de aplicare
toate funciile ntreprinderii.
1. Prevenirea fraudei: auditul extern se preocup de fraud n msura n
care aceasta are sau se presupune c are legtur cu situaiile financiare,
n timp ce auditul intern se preocup de orice fraud.
2. *ndependena: auditorul extern trebuie s fie independent fa de client,
n timp ce auditorul intern este anga7at.
3. Periodicitatea: auditul extern este o activitate intermitent, n timp ce
auditul intern este o activitate permanent.
4. 9etoda: auditorii externi lucrea! dup metode verificate (prev!ute n
standarde, n timp ce auditorii interni au o metod de lucru specific.
'.Prezentai 10 proceduri diligente! pentru auditarea
imo,iliz$rilor corporale.
*nventarierea generala si totala a imobili!arilor cel putin o data pe an .
"nali!a documentelor de sinte!a ale inventarierii si confruntarea cu
evidentele contabile.
*dentificarea ac,i!itiilor exercitiului;
(erificarea daca contabili!area sa facut la data receptiei;
$ercetarea ac,i!itiilor de la sf anului pentru a se asigura ca nu sa omis
contabili!area in activ in exercitiul respectiv;
(erificarea facturilor furni!orilor pentru a va asigura ca intreprinderea
este proprietara activului , ca valoarea ac,i!itiei a fost bine determinata;
(erificarea c,eltuielilor accesorii ac,i!itiei bunului si modul de
contabili!are: taxe recuperabile, c,eltuieli financiare, c, de transport
anga7ate dupa instalarea activului, comisioane, onorarii.
"nali!a modului de finantare si consecintele asupra structurii financiare a
firmei pentru imobili!arile de valori importante;
Pentru ac,i!itiile de imobili!ari de la intreprinderi legate sau de la
actionari, identificati eventualele de!ec,ilibre a firmei si anomalii;
*dentificarea imobili!arilor produse de intreprindere.
/
*... Prezentati 10 proceduri diligente! folosite n auditarea
stocurilor la o ntreprindere industrial$



& -tocurile fac o,iectul unui in"entar fizic la sfarsitul
e(ercitiului in mod o,ligatoriu. indiferent daca in cursul e(ercitiului
s%a aplicat metoda in"entarului permanent./siatare la in"entarul
fizic si re"izuirea procedurilor folosite.
& 0ndetificarea diferitelor categorii de marfuri in functie de
acti"itatea intreprinderii.
& Precizati daca in"entarul fizic pri"este toate categoriile de
stocuri. in integralitatea lor sau prin sonda1.
& Precizati data la care s%a efectuat in"entarul fizic si
confruntati%l cu datele inregistrate in conturi la sfarsitul anului.
& 2erificati daca intreprinderea a redactat si a adus la zi o
procedura scrisa de in"entar fizic anual.
& 0dentificati. e(3austi". toate localizarile de stocuri4 identificati
daca e(ista stocuri la terti si procedati la circularizarea acestora.
& 0dentificati cazurile de stocuri e(istente fizic in intreprindere.
dar care nu ii apartin acesteia.
& Pentru acti"itatile de productie. apreciati stocurile in curs4
daca sunt semnificati"e. includeti%le in sonda1ele pre"azute in
continuare.
& Precizati metoda de e"aluare a iesirilor din stoc folosita de
intreprindere si pronuntati%"a cu pri"ire la respectarea principiului
permanentei metodelor. 5etodele curent folosite sunt 6067 si 859P
.5etosa :067 poate fi folosita. dar este intersiza de standardele
internationale .
& Daca a fost sc3im,ata metoda. se "a sta,ili impactul asupra
rezultatelor si se "a "erifica daca s%au facut mentiuni in ane(e.
7.....)).Pragul de semnificaie;
Prag de semnificatie : nivelul, marimea unei sume peste care
auditorul considera ca o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta
regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare si a patrimoniului
intreprinderii.
Pragul de semnificaie repre!int un nivel de eroare, care sub o anumit
mrime, are rolul de a nu afectata semnificativ nelegerea i
interpretarea situaiilor financiare.
;lemente de referinta ale pragului de semnificatie:
capitaluri proprii;
0
re!ultatul net;
cifra de afaceri.
Pragul de semnificatie poate fi stabilit in:
valori absolute;
valori relative.
;lementele specifice pragului de semnificatie:
necesitatile utili!atorilor situatiilor financiare;
caracteristicile intreprinderii;
caracteristicile elementelor considerate semnificative.

8.'0. Dai definiia auditului statutar i elementele principale ale
acesteia.
Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist
contabil competent i independent asupra situaiilor financiare ale unei
entiti n vederea exprimrii unei opinii motivate asupra imaginii fidele,
clare i complete a poziiei i situaiei financiare precum i a rezultatelor
(performanelor) obinute de acesta
"ltfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori
statutari care examinea! i certific n totalitatea lor situaiile financiare,
potrivit normelor de audit, inclusiv activiti i operaii specifice
intreprinderii auditate, n virtutea unor dispo!iii legale (legea
contabilitii, legea societilor comerciale, legea pieelor de capital etc.),
ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii
(acionari, asociai)
!lementele de baz ale conceptului de audit statutar sunt"
profesionistul competent i independent care poate fi o persoan fizic
sau persoan #uridic$
obiectul examinrii efectuat de profesionistul contabil l constituie
situaiile financiare ale entitii, n totalitatea lor" bilan, cont de profit i
pierdere i celelalte componente ale situaiilor financiare,, n funcie de
referenialul contabil aplicabil$
scopul examinrii" exprimarea unei opinii motivate cu privire la
imaginea fidel, clar i complet a poziiei financiare (patrimoniului), a
situaiei financiare i a rezultatelor obinute de entitatea auditat$
criteriul de calitate n funcie de care se face examinarea i se exprim
opinia l constituie standardele (normele) de audit i standardele
(normele) contabile
+rice definiie a auditului statutar trebuie s in cont de nevoile i
ateptrile utili!atorilor, n msura n care acestea sunt re!onabile,
precum i de capacitatea auditorului statutar de a rspunde la aceste nevoi
i ateptri.
Publicul se ateapt ca auditorul statutar s #oace un rol n prote#area
intereselor sale, prin oferirea unei resigurri referitoare la"
1
acurateea declaraiilor financiare$
continuitatea exploatrii i solvabilitatea firmei$
existena unor fraude$
respectarea de ctre firm a obligaiilor sale legale$
comportamentul responsabil al firmei fa de problemele legate de mediu
i probleme sociale.
Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist
contabil competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei
entitati in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii fidele,
clare si complete a po!itiei si situatiei financiare precum si a re!ultatelor
obtinute de aceasta.
&..8e sunt elementele pro,ante i care sunt principalele te3nici
pentru o,inerea acestora;
Potrivit 'tandardelor *nternaionale de "udit, elementele probante ntro
misiune de audit (<audit evidence= sau <el>ments probants=) repre!int
informaii obinute de auditor pentru a a7unge la conclu!ii pe care acesta
i fondea! opinia; aceste informaii constau n documente 7ustificative i
documente contabile care stau la ba!a situaiilor financiare i care sunt
coroborate cu informaii din alte surse.
;lementele probante sunt obinute printro combinare adecvat a testelor
de procedur cu controalele substantive sau numai prin controalele
substantive. )estele de procedur sunt testele care permit obinerea de
elemente probante privind eficacitatea conceperii i funcionrii
sistemelor contabile i de control intern. $ontroalele substantive sunt
controale proprii ale auditorului n contabilitatea intreprinderii i constau
n proceduri care urmresc obinerea elementelor probante prin care sunt
detectate anomalii semnificative n situaiile financiare; ele sunt de dou
tipuri:
controale privind tran!aciile, operaiile i soldurile conturilor;
proceduri analitice care constau n anali!a tendinelor i ratiourilor
(rapoartelor) semnificative, examenul variaiilor i examene de coeren
cu alte informaii.
;lementele probante trebuie s ndeplinesc cumulativ dou condiii de
calitate pentru a putea s stea la ba!a fondrii unei opinii: s fie suficiente
i s fie 7uste (adecvate).
?n ca!ul obinerii de elemente probante pornind de la testele de procedur,
aspectele sistemelor contabile i de control intern asupra crora auditorul
va str#nge elemente probante se refer la:
conceperea sistemelor contabile i de control intern; sunt aceste sisteme
concepute de o manier care s previn sau s detecte!e i corecte!e
anomalii semnificative@
funcionarea sistemelor contabile i de control intern; aceste sisteme au
funcionat de o manier satisfctoare pe toat perioada@
2
?n colectarea elementelor probante pornind de la procedurile de
conformitate, auditorul se asigur de posibilitatea obinerii unor afirmaii
n materie:
de existen: controlul intern exist@
de eficacitate: controlul intern funcionea! eficace@
de permanen: controlul a funcionat eficace pe toat perioada n cursul
creia auditorul nelege s se spri7ine pe el@
?n ca!ul obinerii de elemente probante pornind de la controalele
substantive, auditorul trebuie s determine dac elementele re!ultate din
aceste controale precum i din testele de procedur sunt suficiente i
adecvate pentru a stabili dac la elaborarea situaiilor financiare de ctre
conducerea ntreprinderii au fost ntrunite criteriile urmtoare:
de existen" un element al activului sau pasivului exist la un moment
dat$
de drepturi i obligaii" un element de activ este un drept al intreprinderii
iar un element de pasiv este o obligaie pentru intreprinderea dat, la un
moment dat$
de apartenen (de realitate) tranzaciile sau evenimentele se refer la
intreprinderea dat i s%au produs n cursul perioadei respective$
de ex&austivitate" activele, datoriile, tranzaciile sau evenimentele au fost
nregistrate i toate faptele importante au fost menionate$
de evaluare" nregistrarea unui activ sau a unei datorii s%a fcut la
valoarea lor de inventar$
de msurare" o operaie sau un eveniment este nregistrat la valoarea
sa de tranzacionare i un venit sau o c&eltuial aparin perioadei$
de prezentare si publicitate" o informaie este prezentat, clasat i
descris conform referenialului contabil aplicabil
10282. Dai definiia auditului statutar i elementele principale ale
acestuia.
Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist
contabil competent i independent asupra situaiilor financiare ale unei
entiti n vederea exprimrii unei opinii motivate asupra imaginii fidele,
clare i complete a po!iiei i situaiei financiare, precum i a re!ultatelor
(performanelor) obinute de aceasta.
"ltfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori
statutari care examinea! (verific) i certific n totalitatea lor situaiile
financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activiti i operaii
specifice ntreprinderii auditate, n virtutea unor dispo!iii legale, ca
urmare a mandatului primit din partea proprietarilor ntreprinderii.
;lementele de ba! ale auditului statutar sunt:
3
profesionistul competent i independent care poate fi o persoan fi!ic
sau 7uridic;
obiectul examinrii efectuate de profesionistul contabil l constituie
situaiile financiare ale entitii, n totalitate lor: bilan, cont de profit i
pierdere i celelalte componente ale situaiilor financiare, n funcie de
referenialul contabil aplicabil;
scopul examinrii l constituie exprimarea unei opinii motivate cu privire
la imaginea fidel, clar i complet a po!iiei financiare (patrimoniului),
a situaiei financiare i a re!ultatelor obinute de entitatea auditat;
criteriul de calitate n funcie de care se face examinarea i se exprim
opinia l constituie standardele (normele) de audit i standardele
(normele) contabile.
11..Deose,irile intre auditul intern i auditul statutar<
1. -tatutul auditorului.
"uditorul statutar este un furni!or liber de servicii pe pia, pe c#nd
auditorul intern face parte din structura ntreprinderii.
2. =eneficiarul auditului.
"uditorul statutar lucrea! n folosul utili!atorilor situaiilor financiare,
pe c#nd auditorul intern lucrea! n beneficiul responsabililor
structurii interne a ntreprinderii.
3. 7,iecti"ele auditului.
"uditul intern are ca obiectiv existena, adaptabilitatea i modul de
aplicare a procedurilor deci a sistemului de control intern al ntreprinderii,
pe c#nd auditul statutar are ca obiectiv exprimarea unei opinii cu privire
la imaginea fidel a po!iiei performanei i situaiei financiare. -eci
controlul intern este pentru auditul intern un scop iar pentru auditul
statutar un mi7loc.
). Domeniul de aplicare.
"uditul statutar cuprinde toate funciile ntreprinderii n msura n care
activitile contribuie la elaborarea situaiilor financiare. "uditul intern
are o arie mult mai vast, el cuprinde nu doar toate funciile ntreprinderii
dar n integralitatea acestora.
'. Poziia fa$ de fraud$.
"uditorul statutar reine o fraud doar n msura n care aceasta are un
impact asupra situaiilor financiare n afara altor obligaii legale ale
auditorului cum ar fi obligaia de divulgare, pe c#nd auditorul intern, dei
nu are ca obiectiv descoperirea de fraude, este mult mai n msur s
contribuie la prevenirea i descoperirea fraudelor, suspect#nd i ad#ncind
controlul asupra oricrei nerespectri a procedurilor de control intern.
2. 0ndependena este diferit, auditorul statutar are independen
absolut fa de ntreprindere, auditorul intern are independen
restrictiv, adic este independent fa de orice structur a ntreprinderii
auditat, nu i fa de conducere.
4
7. Periodicitatea auditurilor
"uditorul statutar vine temporar n ntreprindere i de fiecare dat are
aceiai interlocutori, auditorul intern este permanent n ntreprindere i
temporar din punct de vedere al interlocutorilor, potrivit planului de audit
intern.
8. 5etodologie
"uditul statutar se exercit pe ba!a unei metodologii unice i unitare,
stabilit de *""'8 $onsiliul pentru 'tandarde *nternaionale de "udit i
"uditare, pe c#nd auditul intern, dei se exercit pe ba!a unei metodologii
stabilite de **"* *nstitutul *nternaional al "uditorilor *nterni, n
aplicare, ea este adaptat la specificul i cultura ntreprinderii.
12.Paragraful introducti" al raportului de audit.
Paragraf introductiv A identificarea entitatii auditate si a situatiilor
financiare auditate;
Baportul de audit trebuie sa identifice titlul fiecarei situatii financiare a
entitatii care a facut obiectul auditului, cat si data si perioada acoperite
prin aceste documente, sa faca referire la re!umatul politiclor contabile
semnificative si la alte note semnificative.
-e asemenea trebuie sa contina elemente privind responsabilitatea
conducerii pentru situatiile financiare si responsabilitatea auditorului;
13..8onceptul de imagine fidela

>otiunea de imagine fidela in audit nu este clar definita; de o maniera
generala, insa, imaginea fidela este un concept ce nu poate fi disociat de
regularitatea si sinceritatea contabilitatii.
?egularitatea presupune conformitate la regulile si procedurile
contabile, deci la principiile contabile general admise; reglementarile
contabile romanesti prevad, de altfel, ca pentru a da o imagine fidela
patrimoniului, situatiei financiare si re!ultatelor obtinute trebuie
respectate regulile privind evaluarea patrimoniului si celelalte norme si
principii contabile, cum sunt:
principiul prudentei A prudenta presupune o apreciere re!onabila a
faptelor in scopul evitarii riscului de a transfera in viitor incertitudini
pre!ente susceptibile de a greva patrimoniul si re!ultatele financiare ale
intreprinderii. Potrivit acestui principiu, nu este admisa supraevaluarea
elementelor de activ si a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor
de pasiv si a c,eltuielilor, tinand cont de deprecierile, riscurile si
pierderile posibile generate de desfasurarea activitatii exercitiului curent
sau anterior;
5
principiul permanentei metodelor A care conduce la continuitatea
aplicarii regulilor si normelor privind evaluarea, inregistrarea in
contabilitate si pre!entarea elementelor patrimoniale si a re!ulatelor,
asigurand comparabilitatea in timp a informatiei contabile.;
principiul continuitatii acti"itatii A potrivit caruia se presupune ca
unitatea patrimoniala isi continua in mod normal functionarea intrun
viitor previ!ibil, fara a intra in stare de lic,idare sau de reducere
sensibila a activitatii;
principiul independentei e(ercitiului A care presupune delimitarea in
timp a veniturilor si c,eltuielilor aferente activitatii unitatii patrimoniale
pe masura anga7arii acestora si trecerii la re!ultatul exercitiului la care se
refera;
principiul intangi,ilitatii ,ilantului de desc3idere A a unui exercitiu
A care trebuie sa corespunda cu bilantul de inc,idere a exercitiului
precedent;
principiul necompensarii A potrivit caruia elementele de activ si de
pasiv trebuie evaluate si inregistrate in contabilitate separat, nefiind
admisa compensarea intre posturile de activ si de pasiv ale bilantului, si
nici intre veniturile si c,eltuielile din contul de re!ultate.
-inceritatea presupune aplicarea cu buna credinta a regulilor si
procedurilor contabile, in functie de cunoasterea pe care responsabili
conturilor trebuie sa o aiba despre realitatea si importanta operatiunilor,
evenimentelor si situatiilor din ntreprindere.
$riterii de apreciere a imaginii fidele
Pentru a putea s se pronune cu privire la imaginea fidel, auditorul
trebuie s se asigure c urmtoarele * criterii au fost respectate cu oca!ia
elaborrii situaiilor financiare:
;x,austivitatea (integralitatea): toate operaiile care privesc
ntreprinderea sunt nregistrate n contabilitate. )ermenul de CoperaiiD
cuprinde toate drepturile i activele ntreprinderii c#t i toate obligaiile i
pasivele sale i, de o manier general, orice eveniment sau deci!ie care
antrenea! o modificare a patrimoniului, situaiei financiare sau
re!ultatului financiar al ntreprinderii respective.
Bealitatea: criteriul realitii operaiilor presupune c toate elementele
materiale din scripte corespund cu cele identificabile fi!ic i c toate
elementele de activ, de pasiv, de venituri sau de c,eltuieli reflect valori
reale i nu fictive sau care nu privesc ntreprinderea n cau!; altfel spus,
toate informaiile pre!entate prin situaiile financiare trebuie s poat fi
7ustificate i verificate.
$orecta nregistrare n contabilitate si pre!entare n si tuaiile financiare
a operaiilor presupune c aceste operaii trebuie:
s fie contabili!ate n perioada corespun!toare, urmrinduse deci
respectarea independenei exerciiilor; criteriul perioadei corecte
%6
s fie corect evaluate, adic sumele s fie bine determinate, aritmetic
exacte, urmrinduse respectarea tuturor regulilor si principiilor
contabile, precum sia a metodelor de evaluare cri teriul corectei evaluari
sa fie contabili!ate in conturile corespun!atoarte deci criteriul corectei
imputari
sa fie corect totali!ate, centrali!ate, astfel incat sa li se asigure o
pre!entare in conturile anuale conforma cu regulile in vigore, criteiul
corectei pre!entari in conturile anuale.
1).. 8e sunt conturile semnificati"e n audit;
$onturile semnificative sunt acele conturi a cror valoare repre!int o
parte importanta din situaiile financiare sau cele care prin natura lor ar
putea repre!enta o parte important din acestea i care pot ascunde erori
sau inexactiti semnificative a cror importan relativ e direct legat de
regularitatea contabilitii, influen#nd semnificativ aceste situaii
financiare.
*dentificarea conturilor semnificative se spri7in n mod esenial pe examenul
analitic, un ansamblu de te,nici care const n:
efectuarea de comparaii ntre datele din conturi cu cele trecute i
ulterioare;
anali!a fluctuaiilor i tendinelor;
studiul i anali!a elementelor neobinuite.
Enele conturi care sunt la pruna vedere nesemnificative, pot ascunde o mare
probabilitate de erori ca, de exemplu:
conturi cu solduri mici dar care tran!itea! sume importante;
conturi puternic afectate de aprecieri (provi!ioane);
conturi care presupun te,nici contabile complexe;
conturi cu anomalii aparente (solduri creditoare la cas,de exemplu);
conturi care prin natur sunt purttoare de riscuri (conturide regulari!are
1'... 8e sunt sistemele i domeniile semnificati"e n audit;
Profesionistul contabil are posibilitatea s i oriente!e misiunea n
funcie de domeniile i sistemele semnificative; aceast orientare are ca
obiectiv identificarea riscurilor care pot avea o inciden semnificativ
asupra situaiilor financiare i deci asupra programrii i planificrii
misiunii de audit, permi#nd: determinarea naturii i ntinderii
controalelor n raport cu pragul de semnificaie ales; organi!area
lucrrilor de audit astfel nc#t s fie atins obiectivul de a certifica situaiile
financiare n mod raional, cu maxim de eficacitate i n cadrul termenelor
convenite cu clientul
Fa nceputul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificaie este
necesar pentru a determina domeniile i sistemele semnificative
%%
1*.. 8oninutul paragrafului de opinie din raportul de audit
statutar.
?ntro misiune de audit de ba! exist dou forme de exprimare a opiniei
asupra situaiilor financiare care au aceeai valoare: <dau o imagine
fidel= sau <pre!int n mod sincer n toate aspectele lor semnificative=.
;xi!t 0 tipuri de opinie:
opinia fr re!erve;
opinia cu re!erve;
opinia defavorabil;
imposibilitatea de a exprima o opinie.
17. Prezentai elementele fundamentale ale definiiei auditului
financiar.
'emnificaia auditului financiar: dac este vorba de <audit financiar care
conduce la certificarea situaiilor financiare=, fr nici o ndoial este
vorba de o parte din auditul legal, controlul legal sau auditul statutar.
-enumirea simpl de <audit financiar= poate fi folosit pentru a desemna
numeroase alte misiuni ca, de exemplu:
& auditul financiar al procedurilor informati!ate de inere a
contabilitii;
& auditul financiar al operaiunilor de sc,imb pentru a verifica
pre!entarea regulamentar a acestora n situaiile financiare;
& auditul financiar al contabili!rii c,eltuielilor sociale pentru a
verifica respectarea legislaiei sociale;
& auditul financiar asupra situaiei fiscale;
& auditul financiar asupra conturilor de clieni pentru a verifica dac
evaluarea creanelor ndoielnice sa fcut de o manier prudent etc.
"ltfel spus, orice anali!, orice control, orice verificare i orice studiu
asupra unei seciuni sau a unei pri din contabilitate sau din situaiile
financiare ale unei entiti poate fi calificat ca <audit financiar=.
+ misiune de audit financiar poate fi prealabil unei misiuni de audit
operaional sau unei misiuni de audit de gestiune.
-in cele pre!entate re!ult c sintagma <audit financiar= este mult mai
cuprin!toare dec#t cea de <audit statutar=. Beglementarea european
(-irectiva a (***a) i reglementrile naionale se refer numai la auditul
statutar, adic auditul asupra situaiilor financiare ale entitii. -in acest
punct de vedere, considerm c folosirea sintagmei <audit financiar= n
%.
legislaia rom#neasc n vigoare n locul celei de <audit statutar= folosit
n legislaia european este de natur a crea confu!ii.
;lementele principale care definesc auditul:
& examinarea unei informaii trebuie s fie exclusiv o examinare
profesional;
& scopul examinrii unei informaii este acela de a exprima o
opinie asupra acesteia;
& opinia exprimat asupra unei informaii trebuie s fie
responsabil i independent, ceea ce presupune c persoana care face
aceast examinare are anumite responsabiliti pentru activitatea sa i
trebuie s fie o persoan independent;
& examinarea trebuie s se fac nu oricum ci dup anumite
reguli dinainte stabilite, cuprinse ntrun standard sau norm legal sau
profesional care constituie criteriu de calitate.
18.. 0dentificarea responsa,ilit$ilor ntr%un raport de audit.
Besponsabilitatea entitatatii pentru situatiile financiare si anga7amentele
care si le asuma prin semnarare scrisorii de anga7ament.
Besponsabilitile auditorului sunt de trei naturi:
& responsabilitatea de ba!; pentru opinia sa n legtur cu
situaiile financiare auditate;
& responsabiliti secundare care au urmtoarele caracteristici:
re!ult din texte de legi, reglementri diverse sau norme ale organismului
profesional; nu necesit te,nici i proceduri diferite de cele folosite
pentru misiunea de audit de ba!; nu presupune exprimarea unei opinii
distincte (opinia este implicit ca, de exemplu, rspunsul la obligaia
legal de verificare dac registrele contabile au fost inute corect i la !i);
& responsabiliti adiionale care au urmtoarele caracteristicii:
re!ult din texte de legi i alte reglementri, pot fi abordate te,nici i
proceduri care nu sunt obligatorii pentru misiunea de ba!; presupun
exprimarea n mod explicit a unei opinii sau conclu!ii; raportarea se poate
face separat sau poate fi integrat n raportul de audit (n cuprins sau n
anexe la acesta). -e exemplu, conformitatea cu unele reglementri
specifice (piaa de capital, bnci, asigurri etc.) sau raportul asupra
controlului intern.
%/
1&.. Prezentai sc3ema metodologic$ a auditului statutar.
Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist
contabil competent i independent asupra situaiilor financiare ale unei
entiti n vederea exprimrii unei opinii motivate asupra imaginii fidele,
clare i complete a po!iiei i situaiei financiare precum i a re!ultatelor
(performanelor) obinute de acesta.
"ltfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori
statutari care examinea! i certific n totalitatea lor situaiile financiare,
potrivit normelor de audit, inclusiv activiti i operaii specifice
intreprinderii auditate, n virtutea unor dispo!iii legale (legea
contabilitii, legea societilor comerciale, legea pieelor de capital etc.),
ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii
(acionari, asociai).
;lementele de ba! ale conceptului de audit statutar sunt:
profesionistul competent i independent care poate fi o persoan
fi!ic sau persoan 7uridic;
obiectul examinrii efectuat de profesionistul contabil l
constituie situaiile financiare ale entitii, n totalitatea lor: bilan, cont de
profit i pierdere i celelalte componente ale situaiilor financiare,, n
funcie de referenialul contabil aplicabil;
scopul examinrii: exprimarea unei opinii motivate cu privire la
imaginea fidel, clar i complet a po!iiei financiare (patrimoniului), a
situaiei financiare i a re!ultatelor obinute de entitatea auditat;
criteriul de calitate n funcie de care se face examinarea i se
exprim opinia l constituie standardele (normele) de audit i standardele
(normele) contabile.
+rice definiie a auditului statutar trebuie s in cont de nevoile i
ateptrile utili!atorilor, n msura n care acestea sunt re!onabile,
precum i de capacitatea auditorului statutar de a rspunde la aceste nevoi
i ateptri.
Publicul se ateapt ca auditorul statutar s 7oace un rol n prote7area
intereselor sale, prin oferirea unei resigurri referitoare la:
acurateea declaraiilor financiare;
continuitatea exploatrii i solvabilitatea firmei;
existena unor fraude;
respectarea de ctre firm a obligaiilor sale legale;
comportamentul responsabil al firmei fa de problemele legate
de mediu i probleme sociale.
%0
20.. Prezentai ' elemente de ,az$ ale raportului de audit
statutar. %%%%%
Baportul unei misiuni de audit de ba! trebuie s conin n mod
o,ligatoriu urm$toarele elemente de ,az$< titlul. destinatarul.
paragraful introducti". paragraful cuprinz#nd natura i ntinderea
lucr$rilor de audit. paragraful opiniei. semn$tura. adresa i data
raportului
21.8onceptul de independen$ n audit.
Principiul independenei se aplic tuturor profesionitilor contabili n
practica liber, indiferent de natura serviciului prestat. *n ca!ul executrii
unei misiuni de audit independena devine cea mai sigur garanie c
profesionistul contabil i-a ndeplinit misiunea n condiii de integritate
i cu obiectivitate.
$omponentele fundamentale ale independenei sunt:
independena de spirit(raionamentul profesional) i
independena n aparen (comportamental).
%1
22.6/@+ ./,ordari pri"ind metodologia auditului
statutar.
Practica internationala de audit cunoaste doua moduri de abordare a unei
misiuni de audit statutar:
abordare pe fa!e si etape (didactica si mai teoretica);
abordare pe cicluri de control (mai operationala).
"bordarea pe fa!e si etape, cuprinde / fa!e si %6 etape.
' (aza initiala
este fa!a cunoasterii entitatii controlate si a planificarii misiunii de
audit;
se caracteri!ea!a prin aceea ca ma7oritatea activitatilor sunt desfasurate
la sediul auditorului.
) (aza controlului propriu zis:
este fa!a controlului intern si a verificarii conturilor;
se caracteri!ea!a prin aceea ca activitatile sunt desfasurate in teren.
* (aza finalizarii lucrarilor si elaborarii raportului"
este fa!a lucrarilor de inc,idere si a elaborarii raportului de
audit;
se caracteri!ea!a prin aceea ca activitatile se desfasoara la
sediul auditorului.
8. "bordarea pe cicluri de control
"bordarea pe cicluri de control presupune succesiunea pricipalelor
fa!e si etape ale auditului in cadrul fiecarui ciclu. 9isiunea de audit
cuprinde %0 cicluri, in cadrul fiecarui ciclu urmarind / fa!e succesice:
cunoasterea operatiilor, evaluarea controlului intern si controlul
conturilor: cumpararifurni!ori, imobili!ari corporale si necorporale,
van!ariclienti, stocuri si productie in curs, tre!orerie, imobili!ari
financiare, imprumuturi si obligatii financiare, fonduri improprii,
peersonal si sociale, impo!ite si taxe, alte pasivea, alte active, alte
venituri si c,eltuieli, estimari contabile.
9etodologia de audit
G"H" *
%.acceptarea mandatului
..planificarea si orientarea audit
G"H" **
/.evaluarea controlului intern
0.controlul conturilor
1.examenul de ansamblu al sit financiare
G"H" ***
2.evenimente posterioare inc,eierii exercitiului
3.utili!area lucrarilor altor specialisti
4.alte lucrari necesare inc,iderii misiunii
5.raportul de audit
%2
%6.documentarea lucrarilo
23..8ontinutul raportului de audit.
Belatia contractuala de executare a misunii de audit;
+bservatiile reiesite din diverse verificari;
*nformatiile a caror mentiune in raport este preva!uta expre! de lege;
+ferirea garantiei pentru actionari si terti ca un personal calificat a
obtinut asigurarea ca situatiile financiare ofera o imagine fidela, clara si
completa po!itie financiare, performantelor si situatiei financiare generale
a intreprinderii;
9entiunea ca situatiile financiare auditate sunt anexate la raportul de
audit.
2)... ?olul si o,iectul auditului statutar
+ misiune de auditare a situatiilor financiare are ca obiectiv exprimarea de
catre auditor a unei opinii potrivit careia situatiile financiare au fost
stabilite n toate aspectele lor semnificative, conform unei referinte
contabile identificate. Pentru a exprima aceasta opinie, auditorul va folosi
formula Ddau o imagine fidelaD sau Dpre!inta n mod sincer, n toate
aspectele lor semnificativeD care sunt expresii ec,ivalente.
Pentru asi forma o opinie, auditorul reuneste elemente probante necesare
pentru a trage conclu!ii pe care sasi fonde!e aceasta opinie.
+pinia auditorului ntareste credibilitatea situatiilor financiare furni!#nd o
asigurare ridicata dar nu absoluta; asigurarea absoluta n audit nu poate
exista, ca urmare a multor factori, cum ar fi: recurgerea la rationament
profesional, utili!area te,nicii sonda7ului, limitele inerente oricarui sistem
contabil si de control intern, faptul ca ma7oritatea informatiilor probante
conduc mai mult la deductii dec#t la convingeri din partea auditorului.
*n cadrul unui audit al situatiilor financiare, auditorul, fie ca si desfasoara
misiunea pe ba!a de contract, fie pe ba!a unui mandat, trebuie sa aplice o
metodologie de control care sa asigure spre deosebire de celelalte forme
de control acea opinie independenta n masura sa 7udece sau sa apere n
mod egal pe toti utili!atorii informatiei contabile, pe toti actorii participanti
la viata economicosociala dintro ntreprindere, si anume: actionarii, statul
(bugetul), salariatii, bancile, tertii debitori si tertii furni!ori etc.
%3
2'/.0>A+?> B/.60>/>80/? 7rganizarea funciei de audit
intern n cadrul entitilor impune luarea n consideraie aurmtoarelor
caracteristici:
universalitatea;
independena;
periodicitatea.
a) +niversalitatea funciei de audit intern trebuie neleas n raport de
aria de
aplicabilitate, scopul, rolul i profesionismul persoanelor implicate n
reali!area acestei funcii.
"uditul intern exist i funcionea! n toate organi!aiile, oricare ar
fi domeniul de
activitate al acestora. ;l sa nscut din practica ntreprinderilor
internaionale, apoi a fost transferat
celor naionale, dup care a fost asimilat n administraie.
"uditul financiar are ca obiect activitile din domeniul
financiar i contabil, pe c#nd auditul
intern are o arie mai extins, cuprinde toate activitile desfurate n
cadrul entitii, de aici
universalitatea funciei. -in practic a re!ultat c activitile financiar
contabile repre!int .6.1 I
din activitile care fac obiectul auditului intern.
Putem afirma c acolo unde exist control intern exist i audit intern,
deoarece ,materia
prim- a auditului intern este controlul intern. -atorit faptului c
auditul intern are scopul de aameliora controlul intern, iar controlul intern
este universal, atunci putem afirma c i auditul interneste universal.
b) .ndependena auditorului intern trebuie s aib o g#ndire
nencorsetat, fr idei
preconcepute, ca de exemplu: ,totul merge foarte bine sau totul merge
foarte prost-
Auditorul intern nu poate fi controlor, pentru c atunci c#nd va audita va
face control
financiar de gestiune, i nici inspector pentru c n acest ca! se va
comporta ca un inspector fiscal.
"uditorul intern nu poate fi nici altceva, respectiv: nu poate fi manager
sau o persoan care
realizeaz procesul de ac&iziii. $e va face atunci c#nd va audita
ac,i!iiile@
"uditul intern este o activitate independent, de asigurare a ndeplinirii
obiectivelor i de
%4
consultan, conceput n scopul de a aduga valoare i de a mbunti
activitile unei organi!aii.
"stfel, funcia de audit intern, cu oca!ia evalurii controlului intern,
stabilete:
dac controlul intern a depistat toate riscurile;
dac pentru toate riscurile identificate a gsit procedurile cele mai
adecvate;
dac lipsesc controalele n anumite activiti;
dac exist controale redondante;
c) Periodicitatea auditului intern este o funcie permanent n cadrul
entitii, dar este i ofuncie periodic pentru cei auditai. (recvena
auditurilor va fi determinat de activitatea deevaluare a riscurilor.
"stfel, auditorii interni pot audita o entitate 4%. sptm#ni i apoi s
revindup o perioad de ./ ani, n funcie de riscurile care apar.
?n acest sens, trebuie s dispunem de un sistem de msurare a riscurilor.
"cesta este planulde audit, care se realizeaz pe perioade strategice, de
regul / ani, structurat anual i cuprindetoate activitile. -iferena este
c unele activiti vor fi auditate odat, iar altele de mai multe ori,funcie
de evaluarea riscurilor. Pe ba!a planului de audit se stabilete i numrul
de auditori i nfuncie de acetia se aleg riscurile care vor fi tratate i cele
la care se va renuna pentru moment.
Periodicitatea auditului intern, nu nseamn 7umtate de norm, ci
trebuie avut n vedere
faptul c auditorul intern poate reveni oric0nd acolo, dac, consider c
este nevoie.
Auditul intern este o funcie periodic deoarece se reali!ea! conform
unui plan i pe ba!aunor programe de activitate, comunicate i aprobate
anticipat.
Procesul de audit intern trebuie s se efectue!e periodic, pas cu pas, i s
aib n vedere
toate aspectele, nu numai lucrurile agreabile. ;l trebuie organi!at i
planificat astfel nc#t sconduc la mbuntirea controlului intern i a
proceselor de conducere. "uditul este acolo pentru aa7uta managementul
de linie s i mbunteasc managementul funcional i activitatea de
anali!a riscurilor.
%5
2*D06+?+>A+ 0>A?+ /9D0A C+>+?/:%60>/>80/? -0
-A/A9A/?
"E-*)
J;K;B"F
"E-*)
G*K"K$*"B
"E-*)
')")E)"B
;xperti!a
profesionala
;xperti!a
profesionala
;xperti!a
profesionala
;xperti!a
profesionala
+biect +rice
informatie
+rice
informatie
fin contabila
'ituatii
financiare
'pecialistul $ompetent
si
independent
Profesionist
contabil
Profesionist
contabil
imagine
fidela
'cop +pinie
motivata
+pinie
motivata
+pinie
motivata
$riteriu de
calitate
'tandarde si
Korme
'tandarde si
Korme
'tandarde
Kationale si
*nternational
e
27 definiti auditul statutar si su,liniati elementele
fundamentale ale definitiei
"udit statutar (singurul reglementat) repre!int examinarea efectuata de
un profesionist contabil competent si independent asupra situatiilor
financiare ale unei entitati in vederea exprimarii unei opinii motivate
asupra imaginii fidele,clare si complete a po!itiei si situatiei financiare
precum si a re!ultatelor (performantelor) obtinute de aceasta.
;lementele de ba!a ale conceptului de audit statutar:
a) profesionistul competent si independent care poate fi o persoana fi!ica
sau o persoana 7uridica;
b) obiectul examinarii: situatiile financiare ale firmei: bilantul,contul de
profit si pierdere,etc.;
c) scopul examinarii: exprimarea unei opinii motivate cu privire la
imaginea fidela,clara si completa a po!itiei financiare (patrimoniului);
d) criteriul de calitate in functie de care se face examinarea si se exprima
opinia in constituie standardele (normele) de audit si standardele
(normele) contabile.
28.. +lementele de ,az$ ale raportului de audit ntr%o misiune de
audit statutar.D>7?5+ D+ ?+6+?0>A/
Baportul unei misiuni de audit de ba! trebuie s conin n mod
obligatoriu urmtoarele elemente de ba!: titlul, destinatarul, paragraful
.6
introductiv, paragraful cuprin!#nd natura i ntinderea lucrrilor de audit,
paragraful opiniei, semntura, adresa i data raportului.
.%