Sunteți pe pagina 1din 10

Plicul nr.

1
1.Calitatea de comerciant ( dobandirea calitatii de comerciant, dovada calitatii
de comerciant, incetarea calitatii de comerciant)
Definitie: Comerciantul este orice persoana fizica sau juridical care desfasoara o
activitate de comert, adica savarseste fapte de comert cu caracter professional.
Categoriile de comercianti. Potrivit art.7 Cod Comercial, comerciantii sunt personae
fizice si societati comerciale. Potrivit art.1 alin 2 din Legea 261!!", legea #egistrului
Comertului, in categoria $C sunt incluse sir %&''L% autonome si organizatiile
cooperatiste. Prin legea 1612""( in categoria $C au fost incluse si &rupurile de
interes economic. Calitatea de comerciant. Do)andirea calitatii de comerciant se face
in mod diferit pentru o persoana fizica sau pentru o $C. *ceasta diferenta este
datorata caracteristicilor diferite ale celor 2 categorii de su)iecte. Do)andirea calitatii
de comerciant a pers fizice: art.7 +sunt comercianti aceeia care fac fapte de comert,
avand comertul ca o profesiune o)isnuita,. De aici rezulta ca pentru a do)andi
calitatea de comerciant este necesar ca persoana fizica sa efectueze fapte de comert
-o)iective./ profesiunea o)isnuita sa fie comertul/ faptele de comert savarsite de
comerciant sa fie facute in nume propriu. Dovada calitatii de comerciant. 'n cazul pers
fizice: Persoanele fizice do)andesc calitatea de comerciant prin efectuarea acelor
fapte de comert. Dovada calitatii se face prin orice mijloace de pro)a inclusiv a unor
autorizatii in scopul dovedirii faptelor de comert. 'n cazul societatilor comerciale. $C
do)andesc calitatea de comerciant prin inregistrarea la #egistrul Comertului potrivit
legii, ca urmare dovada se face prin certificatul de inregistrare fara a fi necesare alte
mijloace de pro)a. 'ncetarea calitatii de comerciant. 'n cazul pers fiz incetarea
inseamna neefectuarea faptelor de comert, iar pentru $C calitatea de comerciant
inceteaza fie prin lic0idare sau faliment, fie prin e1pirarea duratei de functionare.
2. SCA (Societare in comandita pe actiuni). 2otiunea $C* este o societate
asemanatoare societatii in comandita simpla deoarece cuprinde tot 2 categorii de
actionari: comanditarii -care imprumuta sumele de )ani. si comanditatii -cei care
aveau initiative.. Deose)irea esentiala dintre cele doua forme de societati consta in
aceea ca in cazul $C* capitaluol social este impartit in actiuni, ca in cazul $*.
#aspunderea pentru o)ligatiile societatii se face diferit: asociatii comanditati respund
nelimitat si solitar, iar cei comanditari numai in limita aportului lor. Constituirea $C*
se face printr3un contract de societate si statut. *ctul constitutive al societatii in
comandita pe actiuni va cuprinde: numele si prenumele, codul numeric personal, locul
si data nasterii, domiciliul si cetatenia asociatilor pers fizice/ denumirea , sediul si
nationalitatea asociatilor personae juridice, numarul de inregistrare in #eg comertului
sau codul unic de inregistrare. Potrivit legii nationale la societatea in comandita pe
actiuni se vor arata asocietii comanditari si asociatii comanditati, precum si
reprezentantul fiscal, daca este cazulsi comanditatii care reprezinta si administreaza
societatea . 4ot in actul constitutive va mai fi indicat numarul si valoarea nominala a
actiunilor, cu specificarea daca sunt nominative sau la purtator, valoarea )unurilor
constituite ca aport in natura in societate, modul de evaluare si numarul actiunilor
acordate pentru acestea etc.
5irma la societate in comandita pe actiuni contine o denumire proprie insotita de
mentiunea +societate in comandita pe actiuni, sau $C*. $ocietatile de capitaluri se
caracterizeaza printr3un numar mai mare de actionari, clitatile personale ale
actionarilor fiind fara relevanta. 5iind societati mari, capitalul minim cerut pentru
constituirea vala)ila este de 26"" ron, iar numarul minim de actionari este de cinci:.
Capitalul social este divizat in actiuni -sau o)ligatiuni. care sunt negocia)ile si
transmisi)ile ceea ce inseamna ca pot fi vandute pe piete financiare. *dministrarea
societatii este reglemantata prin mai multe dispozitii ale legii societatilor comerciale
-L(11!!". $C* poate fi administrate de unul sau mai multi administratori care se
constituie intr3un Consiliu de administratie. Consiliul de administratie poate delega o
parte din puterile sale unui comitet de directie. Presedintele Consiliului de
administratie poate delega o parte din puterile sale unui comitet de directie.
Presedintele Consiliului de administratie este si director general sau director al
societatii. %1ecutarea operatiunilor societatii poate fi incredintata mai multor directori
e1ecutive. Conform legii prin actul constitutive se poate stipula ca $C* este
administrate de un Directorat si de un Consiliu de supraveg0ere in conformitate cu
aceasta sectiune. Conform legii prin actul constitutive se poate stipula ca $C* este
administrate de un Directorat si de un Consiliu de supraveg0ere in conformitate cu
aceasta sectiune. Directoratul. Coinducerea $C* in acest s7stem revine in
e1clusivitate Directoratului care indeplineste actele necesare sim utile pentru
realizarea o)iectului de activitate al societatii, cu e1ceptia celor rezervate de lege in
sarcina Consiliului de supraveg0ere si *&*. Directoratul isi e1ercita atri)utiile su)
controlul Consiliului de supraveg0ere. %l este format din unul sau mai multi mem)rii,
numarul acestora fiind intotdeauna impar. 'n cazul in care e1ista doar un singur
mem)ru acesta poarta denumirea de director general unic. *ctul constitutive prevede
ca ei pot fi revocati de catre Consiliul de supraveg0ere si de catre *&* ordinara. 'n
caz de vacanta a unui post de mem)ru al Directoratului, Consiliul de supraveg0ere va
desemna un mem)ru de durata ramasa pana la e1pirarea mandatului Directoratului .
Potrivit legii directoratul reprezinta societatea in raport cu tertiisi in justitie daca prin
actul constitutive nu se prevede altfel. Consiliul de supraveg0ere reprezinta societatea
in raport cu directoratul. Consiliul de supraveg0ere. 8em)rii consiliului de
supraveg0ere sunt numiti de catre *&*, cu e1ceptia primilor, care sunt numiti prin
actul constitutiv. *tri)utiile consiliului de supraveg0ere: e1ercita controlul permanent
asupra conducerii societatii de catre directorat/ numeste si revoca mem)rii
directoratului/ verifica conformitatea cu legea, cu actul constitutiv si cu 0otararea
*&* a operatiunilor de conducere a societatii/ raporteaza cel putin o data pe an *&*
cu privire la activitatea de supraveg0ere.
. (. Efectele deschiderii procedurii insolventei sunt:
3 ridicarea dreptului de)itorului de asi administra averea
3 suspendarea actiunilor juridice si e1trajudiciare pentru realizara creantelor
3 suspendarea cursului prescripriei privind actiunile pentru realizarea creantelor
impotriva de)itorului
3 interdictia instrainarii actiunilor sau partilor sociale.
Plic 2
1. !voarele interpretative (preci!ari prealabile, u!urile comerciale, doctrina
"uridical si practica "uridica). *ceste izvoare servesc la interpretarea vointei interne
ale partilor contractului. Principalele izvoare sunt: uzurile comerciale, doctrina
juridica si jurisprudenta.9zurile comerciale sunt norme de comportament, o)iceiuri
care au un anumit grad de repeta)ilitate si de durata intimp. Doctrina juridica se refera
la un ansam)lu de studii efectuate in diferite domenii ale dreptului, diferite institutii
ale dreptului comercial. *cest izvor de drept este util pentru a clarifica anumite
pro)leme controversate. :urisprudenta cuprinde practica judecatoreasca'n #omania
singura referire la jurisprudenta este facuta in legea ;;! din Codul de procedura civila
in care se mentioneaza ca 0otararile in interesul legii date de 'nalta Curte de Casatie si
:ustitie poate constitui o indrumare pentru celelalte Curti, 4ri)unale sau :udecatori din
tara.
2. Constituirea continua sau prin subscriptie publica a SA#urilor -prospectul de
emisiune, su)scrierea actiunii, validarea, drepturile, o)ligatiile si raspunderea
fondatorilor.. 'n cazul societatilor, pe actiuni in afara constituirii prin su)scriptie
simultana -in sensul ca actionarii care au initiat societate pot constitui, prin
contri)utiile lor minimul de capital cerut de lege, respectiv 26"" ron neapeland astfel
al terte persoane pentru al rezilia., este posi)ila si constituirea prin su)scriptie pu)lica
-caz in care societatile comerciale astfel constituite sunt considerate societati desc0ise,
in sensul Legii nr.621!!< privind valorile mo)iliarea si )ursele de valori, denumirea
provenind de la faptul ca , pentru a3si realiza capitalul social apeleaza la )anii pu)lici,
in sensul ca alaturi de fondatori vor contri)ui si terte persoane, numite su)scriitori,
care , completand prospectele de emisiune isi manifesta vointa de a deveni actionari ai
societatii comerciale ce a emis prospectele. Prospectul de emisiune contine mentiunile
prevazute de lege pentru actul constitutiv al societatii pe actiuni prin su)scriptie
simultana -pentru ca su)scriitorul sa cunoasca societatea comerciala emitenta si sa
decida , in cunostinta de cauza, daca sa contri)uie sau nu la constituirea ei., cu
e1ceptia clauzelor privind administratorii si cenzorii -care vor fi alesi la prima
adunare generala la care vor participa actionarii fondatori si su)scriitorii, motiv pentru
care adunarea poarta denumirea de constitutiva, punanad temelia noii societati., dar
va contine in plus data inc0iderii su)scriptiei si consumarea sumei cu care
su)scriitorul intelege sa contri)uie la formarea capitalului social. Prospectul de
emisiune, semnat de fondatori, se inlocuieste in forma autentica si se depune la =iroul
9nic al Camerei de Comert si 'ndustrie teritoriale spre a fi autorizat de catre
judecatorul delegat, dupa care va fi pu)licata in 8>. $u)scrierea de actiuni se face pe
unul sau mai multe e1emplare ale prospectului de emisiune al fondatorilor, vizate de
judecatorul delegat, constituirea societatii putandu3se face in mod vala)il numai daca
intregul capital a fost su)scris si fiecare su)scriitor3acceptant a varsat in numerar
jumatate -6"?. din valoarea actiunilor su)scrise/ diferenta urmand a se varsa in 12
luni de la inregistrarea in =iroul 9nic. Daca su)scrierea se face cu )unuri in natura,
acestea tre)uie predate integral, inca de la inceput -nefiind posi)lia predarea in
transe..
(. E$EC%E&E '(C)*E+ P+,CE*-+ (S,&.E(/E:
@sentinAa de Bnc0idere a procedurii 3 notificatC de judecCtorul3sindic direcAiei
teritoriale a finanAelor pu)lice Di oficiului registrului comerAului sau, dupC caz,
registrului societCAilor agricole unde de)itorul este Bnmatriculat, pentru efectuarea
menAiunii, precum Di creditorilor
@descCrcarea de o)ligaAii a organelor care aplicC procedura -judecCtorul3sindic,
administratorullic0idatorul Di toate persoanele care i3au asistat. Di a pCrAilor
@de)itorul persoanC fizicC 3 descCrcat de o)ligaAiile pe care le avea Bnainte de intrarea
Bn faliment, BnsC su) rezerva de a nu fi gCsit vinovat de )ancrutC frauduloasC sau de
plCAi ori transferuri frauduloase.
Plic 0.
1. (atura "uridica a fondului de comert
5ondul de comerA reprezintC o universalitate de )unuri mo)ile corporale Di incorporale
pe care un comerciant le afecteazC comerAului sCu.
Caracterele fondului de comerA
3 fondul de comerA reprezintC o universalitate, deci un ansam)lu de )unuri privite ca
un tot unitar asupra cCruia pot fi efectuate operaAiuni juridice -vEnzare3cumpCrare,
donaAie etc...
3 fondul de comerA este o universalitate de fapt Di nu de drept, deci din fondul de
comerA nu fac parte creanAele Di de)itele -acestea sunt incluse Bn noAiunea de
patrimoniu..
%lementele structurale ale fondului de comerA
Pot fi grupate Bn douC categorii: elemente corporale Di incorporale.
%lemente corporale
$unt )unurile care servesc comerciantului Bn e1ploatarea fondului -materiale, utilaje,
ec0ipamente, )iroticC, mCrfuri etc../ ele tre)uie sC fie specializate, sC prezinte noutate,
sC funcAioneze )ine pentru atragerea clientelei. 8aterialele Di ec0ipamentele nu sunt
Bntotdeauna Bn proprietatea titularului fondului de comerA/ Bn practicC acestea sunt
Bnc0iriate sau utilizate pe )aza contractului de credit3)ail. $unt considerate de
asemenea, elemente corporale ale fondului de comerA mCrfurile care se aflC Bn stoc Bn
magazinul titularului fondului.
%lemente incorporale
%lementele incorporale ale fondului de comerA sunt: firma, em)lema, clientela, vadul
comercial -ac0alandage., drepturile de proprietate industrialC, drepturile de autor,
FnoG30oG etc. :urisprudenAa include Bn fondul de comerA Di dreptul de folosinAC
asupra spaAiului Bn care se e1ploateazC fondul de comerA -de e1emplu, legislaAia
francezC privind dreptul la )ail, se referC la dreptul de folosinAC asupra clCdirii Bn care
se e1ploateazC fondul de comerA..
2.Societatea comerciala in nume colectiv.
se caracterizeazC prin numCr redus de mem)ri/ limitarea se e1plicC deoarece la )aza
asocierii stC cunoaDterea reciprocC, onestitatea, priceperea profesionalC, spiritul de
iniAiativC, conDtiinciozitatea, puterea de muncC, solva)ilitatea, devotamentul fiecCruia.
#Cspunderea asociaAilor este nemCrginitC -nelimitatC. Bn sensul cC, indiferent de
contri)uAia fiecCrui asociat la constituirea societCAii comerciale -aport. fiecare
rCspunde pentru datoriile societCAii comerciale cu Bntreaga avere personalC. Capitalul
social se divide Bn pCrAi de interes, care nu sunt negocia)ile Di nu pot fi transmise. 2u
este permisC emiterea de acAiuni sau o)ligaAiuni, motiv pentru care asociaAii nu sunt
acAionari. 2u se pot recruta asociaAi pe )aza su)scripAiei pu)lice. *sociaAii pot lua din
casa societCAii anumite sume pentru c0eltuielile lor particulare, dar cC acel asociat
care, fCrC consimACmEntul scris al celorlalAi. $e admit aporturi de )unuri Bn naturC, dar
Di Bn creanAe. Controlul activitCAii economico3financiare se realizeazC de regulC de
cCtre asociaAi/ numirea cenzorilor este facultativC. 2u se cere un minim de capital
social la constituire pentru cC, oricum, fiecare garanteazC cu Bntreaga avere -nelimitat..
0. Caracterele procedurii insolven1ei sunt :
1.Caracter judiciar3 procedura insolvenAei la care este supus de)itorul, reprezintC
procedura judiciarC ce se desfCDoarC su) controlul direct si imediat al instanAelor
judecCtoreDi, judecCtorul sindic, administratorul judiciar Di a lic0idatorului
2.Caracter egalitar H prin procedura insolvenAei se satisface Bn acelaDi timp toAi
creditorii, proporAional cu merimea creanAelor deAinute.
(.Caracter colectiv, concursual -interesul individual al fiecCrui creditor intrC Bn
conflict cu interesul celorlalAi., concensual -acordul partilor.
<.Caracter general H regulile prin care se realizeazC reorganizarea activitCAii
de)itorului sau, dupC caz, cele legate de lic0idarea patrimoniului acestuia, se aplicC
tuturor )unurilor din patrimoniul de)itorului. Ii ,su) acest aspect, aceasta procedurC
se diferenAiazC de e1ecutarea silitC din dreptul comun, care are ca o)iect unul sau mai
multe )unuri ale de)itorului.
6.Caracter profesional 3procedura se aplica comerciantilor, persoane fizice Di societati
comerciale. Deci aceasta se plica numai comerciantilor, nu Di necomerciantilor
6.Caracter de remediu sau dupC caz de e1ecuAie silitC 3 de remediu sau, dupa caz, de
e1ecutare silita H aceasta procedura are drept scop redresarea de)itorului Di plata
pasivului sau lic0idarea patrimoniului acestuia.
Plic 2.
1. Contractul de a3entie (notiune, cuprins, forma, efectele contractului, incetarea
contractului)
Contractul de agentie este contractul prin care o parte, denumita comitent,
imputerniceste in mod statorn)ic cealalta parte, denumita agent, sa negocieze afaceri
sau sa negocieze si sa inc0eie afaceri in numele si pe seama comitentului, in sc0im)ul
unei remuneratii.
Contractul de agentie cuprinde clauzele care sunt proprii unui contract comercial. 'n
legatura cu unele legea 6"!2""2 prevede dispozitii o)ligatorii. Contractul de agentie
se inc0eie intre comitent si agent. 'mputernicirea. 'n contractul de agentie tre)uie sa
se prevada clauzele referitoare la o)iectul imputernicirii date de comitent agentului. 'n
contract tre)uie sa se mentioneze si elementele esentiale ale viitoarelor acte juridice
avute in vedere -)unurile, serviciile.. 'n contractul de agentie se poate sta)ili si zona
geografica de e1ercitare a imputernicirii. Pentru a proteja pe comitent, legea interzice
agentului sa negocieze si sa inc0eie contracte pe contul sau, fara consimtamantul
e1pres al comitentului. Clauzele de neconcurenta. Prin clauza de neconcurenta, se
intelege acea clauza contractuala al carei efect consta in restrangerea activitatii
profesiinale a agentului pe perioada desfasurarii contractului si ulterior pe cel mult 2
ani de la incetarea acestuia. #emuneratia agentului. Potrivit legii, remuneratia
agentului poate const, fie intr3o suma fi1a , fie intr3un comision, fie o parte din
am)ele, sta)ilita prin acordul partilor. 'n lipsa unor prevederi legale agentul are
dreptul sa primeasca o remuneratie in conformitate cu zona si sectorul de piata in care
acesta opereaza. Durata contractului. $e poate inc0eia pe o durata determinata in
functie de vointa partilor. 5orma . Contractul de agentie se inc0eie in forma scrisa,
fiind necesara si pentru modificarea si completarea ulterioara a contractului. *ceasta
cerinta a legii priveste atat raporturile dintre parti, cat si cele cu terti. %fectele
contractului in raporturile dintre agent si comitent >)ligatiile agentului -reglementate
de art.6 din Legea 6"!2""2.
agentul este determinat sa indeplineasca o)ligatiile care decurg din imputernicirea
primita din partea comitentului
3 agentul este o)lig sa procure si sa3i comunice comitentului informatiile privitoare la
regiunile sta)ilite in contract
3 agentul este o)ligat sa indeplineasca imputernicirea in conditii cat mai avantajoase
pentru comitent
3 agentul are o)ligatia sa respecte instructiunile primite din partea comitentului
3 agentul este o)ligat sa tina evidenta operatiunilor comerciale efectuate in )aza
imputernicirii comitentului
3 agentul are o)ligatia sa indeplineasca orice alta o)ligatie sta)ilita in contract sau
prevazuta de lege
>)ligatiile comitentului -prevazute de art.6 din legea 6"!2""2.
3 comitentul are o)ligatia sa informeze corespunzator agentul in privinta )unurileo si
serviciilor pe care le ofera spre valorificare
3 comitentul este o)ligat sa furnizeze agentului informatii necesare e1ecutarii
contractului de agentie
3 comitentul are o)ligatia sa plateasca agentului remuneratia cuvenita
Comitentul tre)uie sa indeplineasca orice alta o)ligatie care ii revine potrivit
contractuluiu si dispozitiilor prevazute de lege
'ncetarea contractului este prevazuta in legea 6"!2"". 8odalitatile de incetare a
contractului sunt: e1pirarea termenului/ denuntarea unilaterala a contractului,
rezilierea contractului. Legea reglementeaza si indemnizatiile si despagu)irile
datorate incetarii contractului.
2. S+& ul
%ste o forma intermediara de societate comerciala intre soc3le de persoane si cele de
capitaluri. $e aseamana in unele privinte cu soc3le de pers, iar su) alte aspecte cu cele
de capitaluri, prezentand insa si particularitati proprii care ii justifica autonomia.
$#L se )azeaza pe increderea asociatilor ca si in cazul soc cu nume colectiv. De aceea
nr asociatilor este limitat, iar partile sociale nu sunt li)er cesi)ile. $#L ul este o
structura juridica destinata unui nr mic de asociati, legea impunand ma1im 6".
Capitalul social este de 2 mil la constituire si se constituie din aporturile asociatolor.
Poate fi in )ani sau natura.
Conducerrea este asigurata de adunarea generala a asociatilor care se adopta din
majoritatea voturilor.
*dministrarea soc se face prin intermediul unuia sau mai multor admini, numiti prin
actul constitutiv. Controlul este asig fie prin intermediul cenzorilor, fie direct de catre
asociatii care nu au si calitatea de admini.
#aspunderea asociatilor e limitata, acestia raspund pt o)ligatiile sociale numai in
limita aporturilor la capitalul social.
0 Administratorul special
%ste un participant la procedura insolventei, instituit de legiuitor in scopul ocrotirii
intereselor actionarilor sau asociatilor de)itorului persoana juridica. *dunarea
generala va desemna un reprezentant ca admin special care sa reprezinte interesele
societatii si ale acestora si va participa la procedura pe seama de)itorului. adminu
special poate sa e1prime intentia de)itorului de a propune un plan de reoganizare,
participa in calitate de reprezentant al de)itorului la judecata unor actiuni prevazute de
lege, formuleaza contestatii in cadrul procedurii iar dupa intrarea in faliment participa
la inventar si la intreaga procedura prevazuta de lege.
Plic 4.
1 . . Pretul in obli3atiile comerciale (adevaratul pr5t sau pretul current, moneda
de plata a pretului)
Pretul este un element essential al caracterelor )ilaterale. Potrivit regulilor de drept
commercial pretultre)uie sta)ilit cu )ani, sa fie determinat sau determina)il sis a fie
real. Determinat atunci cand in contract s3a precizat in mod concret suma de )ani
datorata pentru )unul vandut. Determina)il cand in contract s3au prevazut anumite
elemente cu ajutorul carora se va sta)ili in viitor cuantumul pretului: de e1emplu
pretul vanzarii va fi pretul pietei la data de 12."2.2"";. Ca element al contractului
pretul se sta)ileste de partle contractuante sau de catre terti.
*devaratul prJt sau pretul current. 'n anumite cazuri, datorita modificarii preturilor
marfurilor partile nu sunt in masura sa sta)ileasca pretul in contractile comerciale pe
care le inc0eie. 'n asemenea situatii sse considerea ca partile contractuante au avut in
vedere adevaratul prJt al marfurilor sau pretul current al acestora. Pretul adevarat al
produselor si marfurilor este pretul sta)ilit7 prin listele )ursei sau mercurialele locului
unde contractul a fost inc0eiat , sau in lipsa, dupa acelea ale locului celui mai apropiat
sau dupa orice fel de pro)a. 'n prezent preturile nu se mai sta)ilesc prin mercuriale,
conform Legii concurentei nr.211!!6.
8oneda de plata a preturilor. De o)icei moneda prevazuta in contract este moneda
nationala dar daca partile au prevazut in contract o moneda de piata straina, plat7a se
va putea face numai in moneda straina. 'n prezent =2# afiseaza un curs de sc0im).
Plata pretului tre)uie sa respecte regimul operatiunilor valutare.
2. Convocarea Adunarii 6enerale (initiative, continutul convocarii, comunicarea
convocarii)
*dunarea generala ordinara sau e1traordinara se convoaca de catre administratori.
'nsa actionarii care detin 1"? din capitalul social pot solicita admiunistratiei sa
convoace *&*. 'n convocare tre)uie mentionata ordinea de zi a sedintei precum si
locul si data tinerii acestora.
*tri)utiile *&* ordinare 'n *&* ordinara se dez)at pro)leme curente ale societatii si
aceasta se intruneste cel putin o data an in cel mult < luni de la inc0eierea
e1ercitiului financiar. 'n afara dez)aterilor inscrise pe ordinea de zi adunarea generala
este o)ligate sa aleaga administratoriisi cenzorii/ sa discute, sa apro)e sau sa modifice
situatiile financiare anuale pe )aza raporturilor administratorilor, ale cenzorilor sau
ale auditului financiar, sa sta)ileasca remuneratia administratorilor si cenzorilor, sa
sta)ileasca )ugetul de venituri si c0eltuieli, programul de activitate pe e1ercitiul
financiar urmator. 4ot de atri)utiile adunarii generale ordinare tine si gajarea,
inc0eierea sau inc0iderea unor unitati ale societatii.
*dunarea generala e1traordinara se intruneste ori de cate orieste necesar. *tri)utiile
adunarii generale e1traordinare:
sc0im)area formei juridice a societatii/
mutarea sediului societati
sc0im)area o)iectului de activitate al societatii
infiintarea sau desfiintarea unor sedii secundare -sucursale, agentii, etc.
prelungirea duratei de functionare a societatii
majorarea, reducerea sau intregirea capitalului social
dizolvarea anticipate a societatii
fuziunea cu alte societati sau dizolvarea societatii
conversia actiunilor intr3o categorie in cealalta
emisiunea de o)ligatiuni
0.)otararea "udecatorului Sindic privind deschiderea procedurii
:udecCtorul3sindic este potrivit Legii nr. 6<1!!6 repu)licatC, un magistrat desemnat
de preDedintele tri)unalului dintre judecCtorii acelui tri)unal, el fiind investit pe o
perioadC nedeterminatC. Desc0iderea procedurii este, printre altele, una din atri)utia
principala a sa. Conform articolului ! din lege, judecCtorul3sindic va putea fi asistat de
cCtre persoane de specialitate desemnate de el Di confirmate de tri)unal. KotCrErile
judecCtorului sindic sunt definitive Di e1ecutorii.
Plic 7
1. ,bli3atiile van!atorului (obli3atia de predare a obiectului vandut, modul de
e8ecutare a obli3atiei, termenul de predare, locul unde se face predarea,
suportarea cheltuieliilor predarii)
Potrivit Codului Civil vanzatorul are 2 o)ligatii: sa predea lucrul cumparatorului sis a
raspunda pentru lucru, adica s ail garanteze pe comparator in privinta lucrului
do)andit. *cestea sunt principalele o)ligatii, insa prin acordul lor de vointa, pot
convenii si alte o)ligatii:
>)ligatia de a preda lucrul vandut . Prin predare se intelege punerea efectuva a
lucrului la dispozitia cumparatorului, astfel incat acesta sa isi poata e1ercita toate
drepturile pe care ' le confera proprietatea lucrului do)andit. >)ligatia de predare
cuprinde si accesoriile lucrului si tot ceea ce tine de folosirea normala a acestuia/ ea
cuprinde si o)ligatia de a conserva lucrul pana in momentul predarii, iar )unul tre)uie
predate in starea in care se afla in momentul inc0eierii contractului.
8odul de e1ecutare a o)ligatiei de predare. Predarea )unurilor care fac o)iectul
contractului de vanzare3cumparare comerciala poate fi o predare reala sau sim)olica.
Predarea reala se realizeaza cand )unurile sunt puse efectiv la dispozitia
cumparatorului, iar predarea sim)olica se realizeaza diferit, in functie de situatie in
care se afla )unurile -in cazul )unurilor depozitate predarea )unurilor se face prin
inmanarea recipisei de deposit catre comparator sau daca )unurile se afla in cursul
calatorieipe apa, predarea se poate realize prin remiterea politei de reancarcare.
=unurile se predau insotite de factur, in care se mentioneaza cantitatea, calitatea,
pretul etc.
4ermenul la care se face predarea. Lucrul vandut tre)uie predate la termenul sta)ilit7
de catre partile contractante. Daca nu s3a sta)ilit7 un termen, predarea se face in
momentul realizarii acordului de vointa sau la cererea cumparatorului.
Locul unde se face predarea. #egulile privind locul de e1ecutare a o)ligatiilor
comerciale sunt sta)ilite in art.6! Cod Comercial. 'n principiu predarea lucrurilor se
e1ecuta la locul aratat prin contracted catre partile contractante. Daca contractul nu
cuprinde nici o prevederein acest sens, predarea tre)uie sa se faca la locul care ar
rezulta din natura operatiunii ori din intentia partilor contractante. $uportarea
c0eltuielilor predarii.
$uportarea c0eltuielilor predarii. Daca partile nu au convenit altfel, c0eltuielile
ocazionale de prtedare a lucrului vandut -cantitate, masurare, numarare, etc. sunt
suportate de catre vanzator, iar c0eltuielile de ridicare a lucrului -incarcare,
descarcare, transport, etc. sunt in sarcina cumparatorului -art.1(17 Cod Civil..
2. Consiliul de suprave3here
Consiliul de supraveg0ere are ca atri)utii principale:
a. e1ercita controlul permanent asupra conducerii societatii de catre directorat/
). numeste si revoca mem)rii directoratului/
c. verifica conformitatea cu legea, cu actul constitutiv si cu 0otarErile adunarii
generale a operatiunilor de conducere a societatii/
d. raporteaza cel putin o data pe an adunarii generale a actionarilor cu privire la
activitatea de supraveg0ere desfasurata.
2.9embrii consiliului de suprave3here
2umirea mem)rilor consiliului se face fie prin actul constitutiv -primii mem)rii., fie
de catre *&* -cei ulteriori.. #evocarea lor este posi)ila oricEnd, prin 0otarEre *&*,
cEnd se o)tine votul a cel putin 2( din numarul voturilor actionarilor
prezenti.2umarul mem)rilor consiliului se sta)ileste prin act constitutiv, dar nu poate
fi mai mic de ( si nici mai mare de 11. 9nul din mem)rii este ales presedintele
consiliului..Pentru mem)rii consiliului de supraveg0ere e1ista un numar de restrictii,
si anume:
nu pot fi concomitent mem)ri ai directoratului/
nu pot fi salariati ai societatii/
o)ligatoriu sa e1iste cel putin un mem)ru independent, Bn cazul societatilor
o)ligate la auditare.
Durata mandatului variaza Bntre 2 si ma1im < ani. Consiliul de supraveg0ere se
Bntruneste cel putin o data la trei luni.Presedintele convoaca consiliul de supraveg0ere
si prezideaza Bntrunirea.La fiecare sedinta se va Bntocmi un proces3ver)al, care va
cuprinde numele participantilor, ordinea de zi, ordinea deli)erarilor, deciziile luate,
numarul de voturi Bntrunite si opiniile separate.Procesul3ver)al este semnat de catre
presedintele de sedinta si de catre cel putin un alt mem)ru prezent al consiliului.
Dispozitiile comune privind drepturile si o)ligatiile administratorilor sunt vala)ile si
pentru mem)rii consiliului de supraveg0ere.
0. Atributiile adminiatratorului "uridic:
3%1aminarea situatiei economice a de)itorului si a documentelor depuse conform
prev.art.2; si (6 si intocmirea unui raport prin care fie intrarea in procedura
simplificata, fie continuarea perioadei de o)servatie in cadrul procedurii generale si
suspendarea acelui raport judecatorului sindic intr3un termen sta)ilit de acesta care nu
va depasi (" de zile de la desemnarea aministratorului judiciar.
3%1aminarea activitatii de)itorului si intocmirea unui raport asupra cauzelor si
imprejurarilor care au dus la apartitia starii de insolventa si asupra e1istentei
premiselor angajarii rapspunderii acestora in cond art.1(; precum si asupra
posi)ilitatii reale de reorganizare efectiva a activitatii de)itorului ori a motivelor care
nu permit reorganizarea si supunerea acelui raport judectorului s7ndic intr3un termen
sta)ilit7 de acest dar care nu va putea depasi 6" de zile de la desmnarea
administratorului judiciar
'ntocmirea actelor prevazute de art art.2; alin 1 in care de)itorul nu si3a indeplinit
o)ligatia respectarea termenelor legale precum si verificarea, corectarea si
completarea informatiilor cuprinse in actele respective, cand acestea au fost
prezentate de de)itor
%la)orarea planului de reorganizare a activitatii de)itorului in functie de cuprinsul
raportului prevazut la lit.a. si in conditiile si termenele prevazute la art.!<.
$upraveg0erea operatiunilor de gestionare a patrimoniului de)itorului
Conducerea integrala, respectiv in parte, a activitatii de)itorului, in acest ultimo caz
cu respectarea precizarilor e1prese ale judecatorului3suidic cu privire la atri)utiile sale
la conditiile de efectuare a platilor din contul averii de)itorului/
Convocarea, prezidarea si asigurarea secretariatului sedintelor adunarii creditorilor
sau ale actionarilor, asociatilor ori mem)rilor de)itorului persoana juridical/
'ntroducerea de actiuni pentru anularea actelor frauduloase inc0eiate de de)itor in
dauna drepturilor creditorilor, precum si aunor transferuri cu caracter patrimonial, a
unor operatiuni comerciale, inc0eiate de de)itor si a constituirii unor garantii acordate
de acestea, suscepti)ile a prejudicial drepturile creditorilor/
$esizarea de urgenta a judecatorului Hsindic in cazul in care constata ca nu e1ista
)unuri in averea de)itorului ori ca acestea sunt insuficiente pentru aacoperi
ac0eltuielile administrative/
8entinerea sau denuntarea unor contracte inc0eiate de de)itor/
Lerificarea creantelor si atunci cane este cazul, formularea de o)iectiuni la acestea,
precum si intocmirea ta)elelor creantelor/
'n casarea creantelor/ urmarirea incasarii creantelor referitoare la )unurile din averea
de)itorului sau la sumele de )ani transferate de catre de)itori inainte de desc0iderea
procedurii/ formularea si sustinerea actiunilor in pretentii pentru incasarea creantelor
de)itorului, pentru aceasta putand angaja avocati, cu conditia confirmarii de catre
judecatorul3sindic, inc0eierea de tranzactii, descarcarea de datorii, descarcarea
fidejusorilor, renuntarea la garantii reale/
$esizarea judecatorului3sindic in legatura cu orice pro)lema care arc ere o solutionare
de catre acesta
3 :udecatorul3sindic poate sta)ili admninistratorului judiciar, prin inc0eiere, orice alte
atri)urii in afara celor sta)ilite la alin -1., cu e1ceptia celor prevazute de lege in
competenta e1clusive a acestuia.