ALIMENTELE ŞI ROLUL LOR

ALIMENTATIA SĂNĂTOASĂ.

Educatie tehnologică
Clasa a V-a

prof. Toma Eugenia

DEFINIRE TERMEN

 ALIMENT – orice produs natural sau

preparat care furnizează organismului
substanţe hrănitoare.

prof. Toma Eugenia

Istoria bucatariei SI PREPARARII HRANEI

 Descoperirea focului revoluţionează hrana omului; acum

alimentele suferă transformări:prin frigere, ele devin gustoase,
aromate, pline de savoare.
 După foc, fermentaţia revoluţionează obiceiurile alimentare,
acţiunea fermentaţiei nu se reduce numai la conservarea
alimentelor, ea transformă textura şi gustul acestora.
 Prin fermentaţie, fructele şi strugurii se transformă în băuturi
alcoolice, bere, vinuri, prin fermentaţie laptele dă naştere la noi
produse.
 Alimentaţia a jucat totdeauna un rol de prim ordin în viaţa omului
(atât ca individ, cât şi fiintă socială).
 Calităţile şi defectele acesteia influenţează în mod hotărâtor
starea de sănătate.
 Stiinţa modernă a nutriţiei nu face decât să aprofundeze
numeroasele faţete ale legăturii fundamentale dintre om şi
aliment. Metabolismul general al organismului – deci totalitatea
reacţiilor biochimice - işi are ca drept punct de plecare alimentele
ingerate.

prof. Toma Eugenia

COMPOZIŢIA ALIMENTELOR
 În alimentele pe care le consumam se găsesc substanţe hrănitoare.
 Aceste substanţe pot fi organice sau anorganice .
COMPOZITIA ALIMENTELOR :
• SUBSTANTE ANORGANICE
 Apa;
 Săruri minerale
 Vitamine

• SUBSTANTE ORGANICE
 Glucide
 Lipide
 Proteine.

• Indiferent de zona geografică şi de mâncărurile specifice acelei zone,

aceste substanţe nu pot lipsii din hrana omului.

prof. Toma Eugenia

VALOAREA NUTRITIVA A ALIMENTELOR

1. FRUCTELE SI LEGUMELE

 In compoziţia fructelor şi legumelor intră în primul rând apa, în

proporţie de 80-90% şi glucidele, care sunt foarte folositoare
pentru organism.
 Mai conţin acizi organici şi vitamine, în special cele
hidrosolubile de genul vitaminei C, B1 şi B2.
 In cantităţi puţin mai reduse se găsesc şi vitaminele
liposolubile, acestea aflându-se mai ales în fructele
oleaginoase ca de exemplu : migdalele, nucile şi maslinele.
 Alte fructe ca lămâia, portocalele, mandarinele, migdalele,
nucile, caisele şi morcovul, au cantităţi reprezentative de
vitamina A.

prof. Toma Eugenia

VALOAREA NUTRITIVA A ALIMENTELOR

2. LAPTELE SI PRODUSELE LACTATE

 Laptele şi brânzeturile sunt alimente importante nu atât prin

valoarea nutritivă absolută cât mai ales prin calitatea unora dintre
componentele pe care le conţin;
 Este ccea mai bună sursă de calciu (125 mg calciu/100 ml lapte,
aprox. 1000 mg calciu/ 100 g caşcaval, cu un raport Ca/P=1.4,
apropiat de cel existent în oase;
 Conţine proteine bogate în aminoacizi esenţiali;
 Sursă de vitamine hidro- şi liposolubile (vitamine A, D, C, etc.);
 Conţin grăsimi fin emulsonate ceea ce facilitează digestia şi
asimilarea lor;
 Laptele conţine şi remarcabile cantităţi de glucide - lactoză
(aprox. 5g /100ml lapte de vacã). Asimilarea acestui dizaharid
implicã hidroliza sa în componente (glucozã şi galactozã).

prof. Toma Eugenia

VALOAREA NUTRITIVA A ALIMENTELOR

3. CARNEA SI PREPARATELE DIN CARNE

 Conţine cca. 20 % proteine;

 Conţinutul în grăsimi variază între 6-8% la carnea de vită şi viţel şi până la 30%
la carnea de porc.
 Conţine o cantitate mică de glucide.
 Este bogată în substanţe minerale, în special fosfor si fier.
 Este bogată în vitamine hidrosolubile, complexul B; viscerele sunt bogate şi în
vitamine liposolubile A şi D.
 Carnea de gaina şi pui fiartă este digerată uşor, în comparaţie cu cea de raţă si
gâscă care are un procent mare de grasime.
 Carnea are o valoare nutritivă superioară celorlalte grupe de alimente datorită
conţinutului ridicat în proteine, vitamine şi saruri minerale.

prof. Toma Eugenia

RATIA ALIMENTARA
 Pentru menţinerea sănătăţii copilulul şi pentru creşterea
capacităşii sale de muncă fizică şi intelectuală este important ca
alimentaţia zilnică, denumită raţie alimentară să cuprindă toate
cele trei principii alimentare de bază – proteine, glucide şi lipide ,
dar şi vitamine, săruri minerale, fibre celulozice şi apă în cantităţi
suficiente şi într-un anume raport între ele.
 Din alimentele ce intră zilnic în compoziţia raţiei alimentare
organismul reţine şi foloseşte numai un anumit procent, restul
fiind eliminat.
 Acest procent din alimente, necesar organismului pentru
menţinerea vieţii şi capacităţii de muncă poartă denumirea de
factor nutritiv sau trofina.
 În măsura în care un aliment este mai bogat în factori nutritivi, în
aceeaşi măsură este mai folositor şi mai preţios pentru organism.

prof. Toma Eugenia

 GRUPE DE ALIMENTE

 Cereale şi produse de panificaţie;

 Legume;
 Fructe;
 Uleiuri vegetale;
 Grăsimi animale
 Lapte şi produse lactate;
 Carne şi preparate din carne;
 Apa. Băuturile racoritoare şi alcoolice

prof. Toma Eugenia

PITAMIDA ALIMENTELOR

Cum se citeşte
piramida?
 La baza piramidei se află
alimentele recomandate
în cea mai mare cantitate.

 Cu cât un aliment este

mai sus plasat în
piramidă, cu atât mai rar
trebuie consumat în
alimentaţie.

prof. Toma Eugenia

CEREALE – PAINE SI
PRODUSE DE PANIFICATIE
 BOABE DE CEREALE
 Boabele de grau, faina de grau
 Boabele de porumb, malaiul
 Orezul
 Secara
 Orzul

 PREPARATE
 Pâine
 Produse de panificatie

prof. Toma Eugenia

PREPARATE PE BAZA DE FAINA
- PRODUSE DE COFETARIE

 De la făină -la preparate

prof. Toma Eugenia

LEGUME
 CARTOFI
 ARDEI GRAS
 GOGOSARI
 VARZA
 CONOPIDA
 ROSII
 RIDICHI
 CEAPA
 FASOLE
 SALATA
 PATRUNJEL

prof. Toma Eugenia

ALTE LEGUME

 VERDETURI & VARZOASE

prof. Toma Eugenia

PREPARATE CU LEGUME

MANCARURI


CONSERVE PENTRU IARNA

prof. Toma Eugenia

FRUCTE
1. Fructe autohtone:
 Mere
 Pere
 Prune
 Piersici
 Struguri
 Pepeni
 Capsuni
 Cirese

 2. Fructe exotice:
 Kiwi
 Portocale
 Banane
 Ananas

prof. Toma Eugenia

PREPARATE CU FRUCTE
 DELA FRUCTE – LA PREPARATE

prof. Toma Eugenia

ALTE PREPARATE CU FRUCTE

 DULCIURI CU FRUCTE

prof. Toma Eugenia

ALTE PREPARATE
 COMPOTURI, JELEURI,
 TORTURI, SALATA DE FRUCTE
 SUCURI

prof. Toma Eugenia

LAPTE SI PRODUSE LACTATE
 Lapte integral
 Smântână
 Iaurt
 Iaurt cu fructe
 Lapte bătut
 Caşcaval

prof. Toma Eugenia

SPECIALITATI DE BRANZETURI

PREPARATE cu brânza

prof. Toma Eugenia

OUĂ ŞI PREPARATE CU OU

 OUA

 MANCARURI

prof. Toma Eugenia

Sortimente de carne proaspătă
 Carne de porc
 Carne de gaină
 Carne de vită

prof. Toma Eugenia

CARNE SI PREPARATE DIN
CARNE
 Carne tocata
 crenvusti
 Mezel Caroli
 Parizer
 Salam cu sunca
 Kaizer
 Leibervust
 Paté

prof. Toma Eugenia

MÂNCARURI DE CARNE CU
LEGUME
 LEGUME- GARNITURA
 MANCARE CU CARNE

prof. Toma Eugenia

APA SI BAUTURILE
 ROLUL APEI IN ORGANISM

 Apa reprezinta un excelent dizolvant

pentu multe substante si este mediul în
care se desfasoara cele mai multe
reactii chimice legate de metabolismul
substantelor si deci de viata.
 Apa are si proprietatea de a acumula si
de adegaja caldura prin evaporare .
Aceste însusiri ale apei au un rol foarte
important în fiziologia termoreglarii .
 Apa este introdusa în organism sub
forma de bauturi sau sub forma de
alimente . Într-adevar, în afara de apa
pe careo bem, o cantitate de apa se
formeaza în organism prin oxidarea
diferitelor alimente.
 În mod normal organismul uman are
nevoie zilnic de 2 litri si jumatate de
apa .

prof. Toma Eugenia

APA SI BAUTURILE
 BAUTURI DIN
FRUCTE

prof. Toma Eugenia

BAUTURI ALCOOLICE

 VINURI & ALCOOL

prof. Toma Eugenia

Conservarea
 Congelarea - metoda de îngheţare rapidă a fructelor, legumelor şi cărnii pentru a
le conserva aspectul şi valoarea nutritivă.
 Pentru păstrarea culorii naturale, unele fructe ca piersicile, caisele se congelează
în zahăr sau sirop, ele se vor consuma în primele 6 ore de la decongelare.
Altele ca: fragi, capşuni, trebuie supuse unei decongelări lente, la loc răcoros şi
consumate imediat.
 Legumele congelate se vor pregăti înainte de decongelarea totala, de exemplu:
fasolea congelată trebuie pusă direct în apa fiartă.
 Uscarea sau deshidratarea ca metodă de conservare a legumelor şi fructelor
necesita mărunţirea prealabilă a acestora, uneori opărirea şi apoi uscarea în
cuptor, ceea ce le sărăceşte în vitamine şi săruri minerale, pierd şi 90% din
greutate.
 Păstrate în săculeţe de pânză sau borcane cu capac, fructele uscate aduc
varietate în meniurile pentru iarnă; ex: compoturi.
 Fierberea şi Sterilizarea - alte metode de conservare a legumelor şi fructelor
pentru obţinerea dulceţurilor, gemurilor, peltelelor şi a compoturilor.
 Murarea legumelor si fructelor.
 Sararea legumelor si carnii.
 Afumarea preparatelor din carne, peste si branzeturi.

prof. Toma Eugenia