Sunteți pe pagina 1din 7

Capitolul 1

Examenul urinei cuprinde


- un examen macroscopic care se refer la volum, transparen,culoare, miros,
densitate;
- un examen microscopic ce se refer la sediment in care vom regsi
elementele figurate, cilindri i celule epiteliale;
- un examen bacteriologic urocultura;
- un examen fizico-chimic al urinei ce se refer la pH, ionograma urinar,
uree, creatinin, cloruri.
Capitolul 1
Studiul urinei
rina este produsul de excretie al rinichilor, care se formeaza in urma filtrarii plasmei
sangvine la nivelul glomerulului renal, a reabsorbtiei si secretiei tubulare.
!n procesul de formare a urinei se deosebesc " functii#
$ - de filtratie glomerulara
% - de reabsorbtie tubulara
" - de secretie tubulara
$. &unctia de filtrare glomerulara
'e realizeaza in corpusculul renal, care este format din glomerulul renal, incon(urat de capsula
)o*man. +lomerulul este format dintr-un sistem port arterial, in care intra o artera aferenta si se
capilarizeaza in alte ,-- arteriole care se reunesc si formeaza arteriola eferenta, care iese din
glomerul.
.cest ghem vascular este incon(urat din partea nefronului de capsula )o*man, care contine
membrana filtranta, formata din interdigitarea podocitelor. !n urma filtrarii plasmei prin aceasta
membrana, rezulta in capsula )o*man urina primara, a carei compozitie este asemanatoare plasmei
sangvine, exceptand continutul in proteine. 'e considera ca urina primara nu contine proteine, sau
contine doar urme de proteine, deoarece macromoleculele nu strabat membrana filtranta.
!n continuare, urina parcurge nefronul format din tubii contorti proximali, ansa Henle, tubii
contorti distali si canalele colectoare )ellini.
/a o sectiune longitudinala prin rinichi se poate constata ca glomerulii renali si tubii contorti
sunt dispusi in zona corticala iar portiuni din ansa Henle descendente, ascendente si tubii coletori in
zona medulara externa, in timp ce curbarea ansei Henle si continuarea tubilor colectori, in zona
medulara interna.
%. &unctia de reabsorbtie urinara
0eoarece urina primara contine si o serie de substante utile organice, care, daca s-ar elimina prin
urina finala, ar fi o pierdere importanta, ele sunt reabsorbite la nivelul nefronului, unele in proportii
de $112, iar altele partial. 3rodusii de catabolism, substante toxice si in exces nu sunt reabsorbite si
se elimina prin urina finala.
'ubstantele care se reabsorb la nivelul nefronului se numesc substante cu prag renal. !n
functie de gradul de reabsorbtie, pragul renal poate fi ridicat sau scazut, ex.# glucoza se reabsoarbe
$112, cand glicemia se afla in limitele fiziologice, deci este substanta fara prag renal.
4eabsorbtia este mai intensa la nivelul tubilor contorti proximali 5612 din substante se
reabsorb aici7. 8ste prezenta si la nivelul tubilor contorti distali, in procent de $92, urmand ca doar
$2 din urina primara sa se elimine ca urina finala.
.nsele Henle sunt dispuse :contra curent:, la nivelul lor avand loc procesul de diluare si
concentrare a urinei, cu producerea urinei hiperosmatice. /a nivelul tubilor colectori are loc o
intensa reabsorbtie a apei.
". &unctia de secretie tubulara
'-a constatat ca epiteliul tubilor uriniferi are si rol de a secreta anumite substante, in special
ioni. !n cazul unor substante care nu se reabsorb de loc si sunt in plus secretate, concentratia lor in
urina va depasi procentul de $112.
!n clinica se practica o testare functionala a rinichiului prin testul de epurare plasmatica sau
clearance renal. 3entru determinarea acestuia este nevoie de anumite substante care nu sunt
reabsorbite si secretate la nivelul tubilor uriniferi, ex.# inulina si acidul paroaminohipuric 53.H7.
.ceste substante sunt in(ectate intravascular, dupa care se determina concentratia lor plasmatica 537
si urinara 57, precum si minut-volumul 5;7 urinar, urmand ca dupa urmatoarea relatie sa se
stabileasca valoarea clearence-ului#
< = 5 x ;7 > 3!n urma celor " functii amintite se formeaza urina finala, care reprezinta doar $2 din
urina primara. .ceasta va fi preluata de un veritabil sistem de stocare a urinei, urmand ca apoi sa fie
eliminata.
'istemul de stocare si eliminare a urinei
8lement# urina se scurge la nivelul bazinetului prin calicele renale, de unde este preluat de
uretere si condusa in vezica urinara. reterele se deschid oblic in vezica urinara astfel ca, atunci
cand aceasta realizeaza un anumit grad de plenitudine, este oprita patrunderea urinei.
?ucoasa vezicii urinare este impermeabila pentru aproape toate substantele. 0in vezica
urina patrunde prin colul vezical in uretra intrapelvina, in uretra extrapelvina, dupa care este
eliminata la exterior prin procesul de mictiune.
?ictiunea este un proces>act neuro-reflex, cu centru in maduva sacrala, care este supus si
controlului cortical. 0eoarece la nivelul vezical exista % sfincetere# unul format
rina se recolteaza frecvent in scopul efectuarii unor teste clinice sau paraclinice, de
diagnostic si in scop de cercetare stiintifica. rina primara se poate recolta numai in scop
experimental, prin punctia capsulei )o*man. &recvent se recolteaza urina finala.
<ea mai indicata metoda este cea in timpul urinarii voluntare, care necesita cunoasterea
comportamentului speciei in cauza, ex# bovinele urineaza de regula dimineata; cainii urineaza in
anumite locuri si la anumite ore. <and animalele prezinta modificari ale mictiunii 5disurie, etc.7, se
poate recurge la metoda cateterismului urinar, folosind sonde adecvate introduse in uretra
extrapelvina, recoltarea urinei din uretra si chiar din vezica.
'e poate recurge la declansarea reflexului de urinare# palparea usoara a meatului urinar, cu
degetele prote(ate de o manusa. /a specii mari 5bovine, cabaline7 se poate recurge la palparea
transrectala a polului posterior al vezicii urinare. /a ovine s-a constatat ca producerea unei apnei
pasagere, prin acoperirea botului animalului cu palma 5$-% min7 poate declansa reflexul de urinare.
'i palparea transabdominala a rinichilor in zona sublombara poate determina rareaori urinarea la
ovine.
!n situatii extreme se poate recurge la administrarea substantelor 3'?# pilocarpina,
acetilcolina, care determina si eliminare urinara.
!n cazul unor reflexe care blocheaza mictiunea 5spasme,etc7 se pot administra tranchilizante, dupa
care se produce de regula si urinarea.
8xamenul de laborator al urinei

a7 8xamenul organoleptic
rina proaspat recoltata in cursul mictiunii voluntare are aspect spumos, iar la cabaline
precipita repede datorita continutului in carbonati.
<uloarea# urina normala are culoare galbena cu nuante variabile, in functie de specie. ?odificari pot
apare si in anumite stari fiziologice, cand sunt date de anumiti constituenti ai ratiei fura(ere.
?odificarea apare insa frecvent in starile patologice, ex# culoarea rosie aprinsa, in hematurie, cand
contine eritrocite nelizate, ceea ce indica faptul ca la nivelulcailor urinare se produc microleziuni.
<and urina are culoarea rosie inchisa, brunie, ciocolatie, contine Hb rezultata din eritrocite
descompuse iar leziunile au sediu la nivelul renal. rina de culoare verzuie contine puroi.
3rodusele medicamentoase administrate oral sau parenteral modifica culoarea urinei, cand se
elimina pe cale renala, ex.# furazolidon - coloratie portocalie; albastru de metilen - culoare albastra,
etc.
b7 8xamenul fizic#
$. 0eterminarea densitatii urinei - cu un densimetru special = urodensimetru, care necesita o
cantitate mai mica de urina pentru determinare 5@1-$11ml7.
0ensitatea urinei este influentata in mod fiziologic de gradul de hidratare a organismului, de
continutul in apa a ratiei alimentare si de consumul normal de apa.
8xista o serie de stari patologice in care densitatea urinei se modifica.
;aloarea densitatii urinei variaza in functie de specie# cabaline d = $,1%@ - $,1,@; bovine d = $,1%@ -
$,1-1; ovine d = $,1$1 - $,1-1; suine d = $,1%1 - $,1,1, etc.
%. 0eterminarea pH-ului - cu a(utorul hartiei indicatoare sau a pH-metrului electric. !n clinica sunt
extinse diferite teste rapide pentru determinarea diferitelor componente din urina si inclusiv a pH-
ului. .cestea se fac cu anumite benzi speciale care se apreciaza in functie de modificarea culorii,
modificari cantitative 5test <ambur
6
7.
3h-ul urinei este influentat in mod normal de natura regimului alimentar. !erbivorele au urina
alcalina, carnivorele au urina neutra, datorita regimului proteic.
c7 8xamenul chimic
$. 8vindetierea albuminelor in urina - prezenta albuminelor in urina = albuminurie. &iziologic,
albuminuria poate apare in eforturi fizice prelungite, ex.# ortostatismul prelungit la om. 'e mai
intalneste albuminuria fiziologica la nou-nascut, in primele zile de viata, cand filtratia glomerulara
nu este pusa la punct; se mai intalneste la vaci, in a %-a parte a gestatiei.
!n laborator, alburia se poate determina rapid prin reactia cu acid sulfosalicilic.
3rincipiu# urina cu continut in albumine formeaza in prezenta acidului sulfosalicilic un precipitat
albicios sau o opalescenta persistenta si dupa incalzire.
?ateriale# urina de testat; urina martor, cu continut in albumine; acid sulfosalicilic %12; eprubete;
pipete; bec de gaz.
?od de lucru# !ntr-o eprubeta punem @ml de urina de testat, adaugam 6-$1 picaturi de acid
sulfosalicilic %12. !ntr-o a doua eprubeta punem @ml de urina peste care punem 6-$1 picaturi acid
sulfosalicilic %12, proba martor. !n scurt timp se va constata aparitia precipitatului albicios, a
opalescentei, in cazul urinei martor, iar dupa caz apare sau nu in urina de cercetat. 0aca s-a format
precipitat, se incalzeste continutul eprubetei pana laierbere, iar daca persista indica prezenta
albuminei. 0aca dispare se poate datora albuminozelor.
%. 8videntierea puroiului - prezenta puroiului in urina poata numele de piurie. !n mod normal urina
nu contine puroi. <and acesta apare inseamna ca se deruleaza procese supurative la nivelul
rinichilor sau a cailor urinare. 3entru evidentierea puroiului se poate recurge la reactia cu AaBH.
3rincipiu# 3rin tratarea urinei cu AaBH se formeaza bule de aer in masa acesteia, daca urina contine
puroi, are vascozitate crescuta iar bulele de aer persista; in cazul urinei normale, ele se ridica rapid
la suprafata si se sparg.
?od de lucru# !ntr-o eprubeta punem @ml urina, adaugam "ml AaBH %12, se omogenizeaza prin
acoperirea eprubetei cu pulpa degetului si rasturnare. 'e constata formarea bulelor de aer in masa
urinei si se apreciaza# daca persista rezulta o vascozitate crescuta, deci prezenta in continut a
puroiului.
". 8videntierea glucozei - !n mod normal glucoza poate fi prezenta in urina numai in cazul unor ratii
bogate in hidrati de carbon, cand nivelul glicemiei depaseste limita normala de aproximativ $#$111,
la mamifere si %,@-"#$111, la pasari. !n rest prezenta glucozei in urina are conotatii patologice, fiind
intalnita de regula in disfunctii ale reglarii metabolismului glucidic 5diabet zaharat7.
3rincipiu# 0atorita proprietatilor reducatoare si fermentabile, glucoza prezenta in urina reduce
oxidul de <u, in prezenta AaBH, formand un precipitat rosu-caramiziu, evidentiabil la caldura.
?ateriale# urina de testat, urina martor, solutie AaBH %12, solutie <u'B
,
$12.
?od de lucru# !ntr-o eprubeta punem @ml urina de testat, adaugam "ml AaBH %12 si " ml <u'B
,
$12. !n eprubeta a doua punem @ml urina martor peste care adaugam "ml AaBH %12 si " ml
<u'B
,
$12.
'e omogenizaza eprubetele si se incalzesc la flacara. 'e constata formarea unui precipitat de culoare
rosie brunie in cazul urinei martor si dupa caz, apare sau nu in urina de testat.
,. 8videntierea pigmentilor biliari - <and urina contine pigmenti biliari, au loc evolutiile unor boli
hepatice 5la rumegatoare, biliverdina in cantitati foarte mici se evidentiaza si in cazuri normale7. !n
laborator se poate recurge rapid la evidentierea biliverdinei prin reactia cu solutie /Cgol.
?od de lucru# !ntr-o eprubeta punem "ml urina, adaugam $ picatura f. mica solutie /Cgol. .paritia
unui inel colorat in verde va indica prezenta biliverdinei 5sau coloratia verzuie7.@. 8videntierea unor
produsi colorati - urina contine diferiti pigmenti 5urocromul, urobilina, urobilinogenul,
hemoporfirina etc.7, care in prezenta aerului se reduc formand produsi colorati.
a7 8videntierea urobilinogenului# - prezenta urobilinogenului in urina in cantitati detectabile la rece
indica disfunctii hepatice grave.
3entru evidentiere urobilinogenului se realizeaza reactia cu reactiv 8rlisch.
3rincipiu# !n urma tratarii cu reactiv 8rlisch urina devine rosiatica. !n cazul urinei normale, culoarea
apare numai la cald. 0aca apare la temperatura camerei rezulta continutul in urobilinogen mai
crescut decat normal, iar daca apare si la rece 5la frigider7, continutul in urobilinogen este foarte
crescut.
?od de lucru# !ntr-o eprubeta punem @ml urina, adaugam 6-$1 picaturi reactiv 8rlisch. Dinem la
temperatura camerei. !ntr-o alta eprubeta punem @ml urina, adaugam 6-$1 picaturi reactiv 8rlisch.
!ncalzim la flacara. /a scurt timp de la incalzire se poate observa colorarea in rosu a continutului
eprubetei.
'e urmareste daca aceasta culoare apare si la temperatura laboratorului. 0aca se constata reactie
pozitiva la temperatura data, se mai pregateste o eprubeta care se introduce la frigider si se
apreciaza continutul in urobilinogen. 0aca reactia a fost pozitiva la temperatura laboratorului,
continutul de urobilinogen este usor crescut, iar daca este pozitiva si la rece continutul este foarte
crescut.