nclzirea global este creterea continu a temperaturilor medii

nregistrate ale atmosferei n imediata apropiere a solului, precum i a

apei oceanelor, constatat n ultimele decenii.
Temperatura medie a aerului n apropierea suprafeei Pamantului a
crescut n ultimul secol cu 0,74 0,18 C. Grupul interguvernamental
de experti in evolutia climei (Intergovernmental Panel on Climate
Change) afirm c cea mai mare parte a creterii temperaturii medii n
a doua jumtatea a secolului al XX lea se datoreaz probabil creterii
concentraiei gazelor cu efect de sera, de provenien antropic. Ei
consider c fenomenele naturale ca variaiile solare i vulcanismul
au avut un mic efect de nclzire pn n anii 1950, dar dup efectul a
fost de uoar rcire.nclzirea global are efecte profunde n cela mai
diferite domenii. Ea determin ridicarea nivelului marii, extreme
climatice, topirea ghetarilor, extincia a numeroase specii i schimbri
privind sanatatea oamenilor. mpotriva efectelor nclzirii globale se
duce o lupt susinut, al crei aspect central este ratificarea de ctre
guverne a Protocolului de la Kyoto privind reducerea emisiei poluantilor
care influeneaz viteza nclzirii.
EFECTUL DE SERA
Efectul de ser este procesul de nclzire a unei planete
din cauza radiaiei reflectate de aceasta, care, n condiiile
prezenei unor gaze cu efect de ser n atmosfer, o parte
semnificativ a radiaiei va fi reflectat napoi spre suprafa.
Acest fenomen a fost descoperit de Joseph Fourier n 1824
Termenul de efect de ser este folosit cel mai adesea n
vorbirea curent pentru a evidenia contribuia unor anumite
gaze emise natural sau artificial la nclzirea atmosferei terestre
prin modificarea permeabilitii atmosferei la radiaiile solare
reflectate de suprafaa terestr.
n cazul atmosferei Pmntului, efectul de ser a fost
responsabil de nclzirea suficient a acesteia pentru a permite
dezvoltarea plantelor aa cum le cunoatem noi azi.
Industria
arde
carburanti
fosili,
eliberand in
atmosfe-
ra gazele de
sera care incal-
zesc Pa-
mantul.
Gazele de sera,
rezultate din procesele
industriale si din
agricultura deregleaza
echilibrul atmosferic.
Retin gazele infrarosii
si le reflecta pe
suprafata Pamantului.
In consecinta creste
temperatura medie
globala.
Cateva din gazele de sera sunt: vapori de apa, oxid azotos, dioxid de
carbon, metan si ozon. Dar in ultimii 50 de ani producerea de aceste
gaze a crescut considerabil si a aparaut un nou tip de gaz CFC. Acesta
are un efect de captare foarte mare (o molecula este de 12-16 mii de
ori mai eficienta la absorbtia radiatiei infrarosii decat una de CO2).
Cateva sfaturi pentru a evita efectul de sera
Evitati deodorantele tip spray, astfel evitati inhalarea CFC.
Incurajeaza-ti familia sa foloseasca mai putin spray-ul de
vopsit, fixativ de par, precum si instalatiile de aer
conditionat. Cumpara si foloseste bicicleta,
daca poti. Foloseste transportul public, daca poti. Este un
consum mai mic de carburanti si deci o poluare mai mica
decat daca am folosi toti masinile personale.
Economiseste hartie pentru a salva padurea, si foloseste
hartie reciclata cat mai des posibil.
Ajuta la salvarea padurilor. Copacii retin dioxidul de carbon
pe care il producem.
Nu cumpara lemn provenit din padurile tropicale.
Sustine si participa si tu la campaniile pentru salvarea
padurilor; planteaza un copac.
Nu folositi surse de caldura pentru uscare.
Cumparati becuri cu consum mic.
Un ghear reprezint o mas enorm de gheata persistent, de ntindere
variabil format n regiunile polare (intalnim ghetar continental i ghetar de
calota) i alpine (ghetar alpin), care, sub influena gravitatiei, se
deplaseaz lent n lungul vilor sau pe pante.
Din ghearii continentali adiaceni marilor i oceanelor se desprind continuu
poriuni ntinse, devenind gheari plutitori, cunoscui sub denumirea de
aisberguri.
Ghearii sunt periculoi datorit "incluziunilor" de apa sau a blocurilor de
ghea pe care le pot elibera.
n secolul XIX, apa revarsat dintr-o astfel de "incluziune" a provocat o
gigantic scurgere de noroi i blocuri de ghea care a mturat staiunea
termal Saint-Gervais, omornd sute de persoane.



DEZASTRU. Cercettorii estimeaz c un milion de kilometri ptrai de banchize polare
se vor topi, iar efectele pot fi devastatoare. Potrivit celui mai pesimist scenariu, n
urmtorii ani terenurile vor deveni aride i aproape o treime din plante i animale vor
disprea. Nivelul oceanelor este n cretere, iar, din cauza distrugerii unor ecosisteme,
sute de specii de animale i plante dispar anual. Alte mii sunt ameninate. Din acest
motiv, mai muli ecologiti i-au cerut preedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel
Barroso s trag un semnal de alarm. Acesta a prezentat un calcul fcut de specialiti i
a anunat c ar fi nevoie ca, pn n 2020, fiecare european s plteasc 3 euro pentru
ca iarna s rmn iarn i vara, var. i trebuie s o fac repede, pentru c la poli
situaia este de-a dreptul dramatic. n Antarctica, cercettorii britanici spun c un imens
bloc de ghea a nceput s se desprind i c ar fi cea mai mare bucat separat din
calota polar. ngrijorarea europenilor este pe deplin justificat. La fel de important este
ca bogaia faunei si florei s fie conservat cu orice pre. De altfel, n Danemarca exist
deja o banc de semine, botezat sugestiv Arca lui Noe. Este vorba de un imens depozit
unde sunt pstrate seminele a zeci de mii de plante ce ar putea disprea n urmtoarele
decenii. i specialitii romni avertizeaz c zece judee ale rii vor deveni aride n
urmtorii douzeci de ani i mai multe culturi vor disprea. Cele mai afectate regiuni vor fi
Oltenia, Banatul i Dobrogea
O analiz a Administraiei Naionale a Oceanelor i Atmosferei (NOAA),
fcut de-a lungul a 20 de ani, confirm presupunerile fcute de Naiunile
Unite, potrivit crora, pn n anul 2050, ghearii din Alaska se vor topi n
perioada de var, reducndu-se la jumtatea din teritoriul pe care l ocupau
n anii '80.
O asemenea topire ar putea avea efecte profunde asupra mamiferelor
dependente de ghea, acum fiind considerate specii ameninate cu
dispariia, din cauza schimbrii habitatului. nclzirea global ar putea s
influeneze negativ i pescuitul comercial.
Acest lucru amenin animalele care depind de ghea, cum ar fi urii polari
i prada lor preferat, focile. Dintre cei 16.000 de uri polari n prezent, doar
cei din zona canadian a Insulelor Arctice i cei de pe coasta de vest a
Groenlandei vor putea supravieui
Urii polari depind de ghea, aceasta fiind pentru ei o platform unde pot
vna foci. Rareori vneaz pe pmnt sau n mare. Din cauz c topirea
ghearilor din Marea Arctic este subestimat, oamenii de tiin afirm c
previziunile sumbre despre scderea populaiei de uri vor fi depite de
realitate.

Situaia urilor polari este disperat, a declarat Kassie Siegel, cea care a
scris o petiie cernd protecie pentru aceste animale. "Se vor neca, vor fi
nfometai, o s recurg la canibalism i vor disprea", a adugat aceasta.


Animale pe cale de disparitie!
O mica sansa
Nu mai este un secret pentru nimeni faptul ca ghetarii de la Polul Nord se topesc intr-
un ritm alarmant. Si totusi, nimeni nu poate contracare efectele incalzirii globale.
Cercetarile oamenilor de stiinta au scos la lumina, insa, un element surpriza care
diminueaza aceste efecte, gaurile din stratul de ozon, se anunta in editia online a
publicatiei ruse Pravda.
Daca pana in urma cu doua decenii, gaurile din startul de ozon erau privite ca o mare
amenintare la adresa planetei, cercetatorii din Marea Britanie, SUA si Suedia au
observat ca gheturile din Antarctica rezista mai bine in fata incalzirii globale decat
cele de la Polul Nord. In fapt, cu exceptia Peninsulei Antarctice, din apropierea
Americii de Sud, Antarctica nu a suferit schimbari majore de temperatura.

Stratul subtire de ozon de deasupra Polului Sud cauzeaza furtuni puternice care
mentin ghetarii la un nivel stabil, iar atata vreme cat situatia va continua, gheata nu
se va topi, anunta oamenii de stiinta. Cu toate acestea, stratul de ozon se reface,
protejand pe de o parte planeta de radiatiile solare dar accentuand, pe de alta parte,
efectele incalzirii globale.

Ultimele calcule arata ca gheata din Antarctica ar incepe sa se topeasca rapid in
perioada 2050-2070, perioada in care stratul de ozon se va reface complet, in timp
ce la Polul Nord ghetarii s-ar putea topi complet in urmatorii doi sau trei ani.


. In plina era glaciara, temperatura medie a Pamantului era cu 6-7 grade mai mica
decat cea actuala.O crestere de 4-5 grade ar fi suficienta pentru a topi aproape
complet calotele polare,facand sa se ridice nivelul marilor.Aceasta ar creste,prin
efectul asa-numitei expansiuni termice, cu aproape 2 metri.
Presupusa topire a calotelor ar conduce , intre altele la o cursa nemiloasa pentru
exploatarea enormelor rezerve de petrol de pe fundul oceanelor.Nu este vorba de o
problema fundamenatala,dar merita osteneala de a o releva.
Uriasa ridicare a nivelului marii ar produce un lant de efecte catastrofale care ar
schimba aspectul fizic al unor regiuni intregi.De exemplu, conform unui raport din
noimbrie 1988 al Natural Environmennt Research Council din Marea Britanie
,aceasta tara si-ar schimba infatisarea,bucurandu-se de o clima subtropicala,care ar
privilegia culturile mediteraneene,cu totul deosebite de cele actuale.ar disparea
aproape toate plajele,datorita ridicarii nivelului marii si ar fi necesare cheltuieli
enorme pentru costruirea unor diguri care sa opreasca apele.
Topirea accelerat a calotei polare ar putea trezi la via virui adormii de milioane
de ani sub stratul de ghea, n faa crora suntem neputincioi.
Mai mult, ultimele cercetri din zona artic arat c apa dulce eliberat din gheari,
venit n contact cu cea srat din oceane, risc s elimine mii de specii, dnd peste
cap ecosistemul planetei.
Acest amestec de ap dulce i srat ar putea reduce dramatic ansele de
supravieuire ale micro-organismelor care triesc n Ocean. Dac minusculele vieti
marine dispar, dispar i petii care sunt hran pentru oameni i psri