Sunteți pe pagina 1din 126

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

1

CUPRINS




BORDEROU 2
A.PIESE SCRISE 2
B.PIESE DESENATE 2
TEM PROIECT 4
MEMORIU TEHNIC DE ARHITECTUR 7
MEMORIU TEHNIC DE REZISTEN 15
CAIETE DE SARCINI 21
CAP1.SPTURI 21
CAP2.COFRAJE I SUSINERI 27
CAP3.BETOANE 33
CAP4.ARMTURI 36
CAP5.LUCRRI DE ZIDRIE 37
CAP6.TENCUIELI EXTERIOARE 40
CAP7.FINISAJE EXTERIOARE 45
CAP8.FINISAJE INTERIOARE 47
PROGRAM DE CONTROL PE ANTIER(pentru controlul calitaii lucrarilor) 51
BREVIAR DE CALCUL 53
I.ALCTUIREA DE ANSAMBLU 53
II.ALEGEREA MATERIALELOR 53
III.PREDIMENSIONARE 55
IV.PREDIMENSIONAREA FUNCIONAL A SCRILOR 59
V.EVALUAREA NCRCRILOR 60
VI.GRUPAREA NCRCRILOR 72
VII.CALCULUL PLCILOR ARMATE PE O DIRECIE 74
VIII.CALCULUL PLCILOR ARMATE PE DOU DIRECII 78
IX.CALCULUL GRINZILOR 87
X.CALCULUL STLPILOR 101
XI.CALCULUL FUNDAIILOR 111
BIBLIOGRAFIE 125









Facultatea de Constructii Proiect de diploma
2


BORDEROU



A.Piese scrise

1. Foaie de capt
2. Borderou
3. Tema de proiectare
4. Memoriu tehnic de arhitectur
5. Memoriu tehnic de rezisten
6. Caiete de sarcini
7. Breviar de calcul
8. Bibliografie

B.Piese desenate
- Plane de arhitectur
1. Plan faada principal A01
2. Plan faada posterioar A02
3. Plan faada lateral stanga A03
4. Plan faada lateral dreapta A04
5. Seciune longitudinal A05
6. Sectiune transversal A06
7. Plan parter A07
8. Plan etaj 1 A08
9. Plan etaj 2 A09
10. Plan etaj 3 A10
11. Plan teras A11

- Plane de rezisten
1. Plan cofraj plac R01
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
3

2. Plan armare plac R02
3. Plan grind longitudinal R03
4. Plan grind transversal R04
5. Plan armare stlpi R05
6. Plan cofraj fundaie R06
7. Plan fundaie R07


























Facultatea de Constructii Proiect de diploma
4

TEM PROIECT

n prezenta lucrare se realizeaz calculul i dimensionarea unei cldiri etajate P+3E
cu structura n cadre din beton armat. Cldirea are functiunea de locuin i este situata n
localitatea Braov, judetul Braov.
Funciuni cldire:
Parter: garaj,spaiu centrala, aria utila 113,88 mp aria construit 137,92 mp.
Etaj 1: living, zon luat masa, buctarie grup sanitar ,aria utila 106,14 mp aria
construit 114,46 mp.
Etaj 2: bibliotec, sal fitness , dormitor , grupuri sanitare, arie utila 81,18 mp, arie
construit 114,46 mp
Etaj 3: dormitor matrimonial , baie , dressing dormior arie utila 80 mp , arie
construit 114,46 mp
Date generale de conformare a cldirii:
- Structura de rezisten:
1. Suprastructura: de tip cadre din beton armat monolit
2. Infrastructura: Stalpii marginali si centrali reazema pe fundatii izolate tip cuzinet
din beton armat monolit, legate cu grinzi de fundare la nivelul cuzinetului..
- nchideri i compartimentri:
Perei exteriori din cramid cu grosimea de 25cm i termoizolaie din polistiren
expandat cu grosimea de 10 cm aplicat la exterior.
Perei interiori din cramid cu grosimea de 15cm. La etaj este pravazut un atic
pentru inchiderea perimetrala realizat din crmid.
- Mod de realizare a cldirii:
Cldirea este realizat din beton armat monolit (inclusiv planeele).
- Date ale amplasamentului cldirii:
Localitate Braov, jud. Braov
Clasa de importan i de expunere II,
i
=1
Condiii seismice:
- ag = 0,20g acceleraia terenului
- T
B
= 0,07 s
- T
C
= 0,70 s
- TD = 3 s
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
5

Conditii de clima: regimul climatic caracteristic judetului Brasov este tipic montan.
Incarcari date de zapada CR-1-1-3-2005: zona B,Sk=2KN/mp
Incarcari date de vant NP 082- 04:zona A

Terenul de fundare
Conform studiului geotehnic in zona nu exista pericolul de intalnire a golurilor
subterane sau cladiri vechi. Terenul amplasamentului este stabil din punct de vedere
gravitational si bun pentru construire.
Se recomanda o adancime de fundare de minim 1,1 m (cota de inghet)si se va
hidroizola.
Se recomanda ca fundatiile sa se realizeze in acelasi tip de roca. Se poate funda in
trepte.
Este posibil ca la saparea fundatiei sa apara izvoare mici. Este obligatorie captarea
acestora si scoaterea lor in afara perimetrului fundatiei.
Se vor executa in amonte de fundatie rigole de captare a apelor pluviale si dirijarea
lor catre sistemul de canalizare.
Dupa nivelarea terenului pentru turnarea platformelor se va crea un pat de piatra
sparta tasat prin care se va realiza o retea de tevi de drenaj (cu dirijarea apelor subterane
spre exteriorul platformei) pentru a evita inmuierea si plastifierea argilelor din pat.
Presiunea conventionala a terenului de fundare este: Pconv (C)=450kPa
Executarea sapaturilor pentru realizarea fundatiilor se va face cu respectarea
masurilor din Normativul pentru executarea lucrarilor de teresamente pentru realizarea
fundatiilor constructiilor civile si industriale indicativ C169-88
Daca turnarea betonului nu se face imediat dupa saparea santurilor de fundare
acestea se vor opri la o cota mai ridicata de cea finala cu 0,2m, iar ultima sapare se va
executa inainte de turnarea betonului.
In jurul cladirii se vor amenaja trotuare iar la marginea acestora se voramenaja
rigole pentru captarea apelor pluviale.

NOTA.
Conform Normativului privind disciplina in timpul executarii sapaturilor pentru fundatii inginerul geolog
va fi solicitat in santier pentru receptionarea terenului de fundare.
Nereceptionarea terenului de fundare degreveaza inginerul geolog de orice raspundere.

Facultatea de Constructii Proiect de diploma
6

Dimensiuni cldire:
- 1 deschidere de 6.05 m i 1 deschidere de 3,75m.
- 1 travee de 1,65 m , 1 travee de 4,50m, 1 travee de 2,65m , 1 travee de 3m , 1
travee de 2,15 m
- nlimea parter si etaje: 3,15 m
- nlimea totala a cldirii 15,75 m




























Facultatea de Constructii Proiect de diploma
7

MEMORIU TEHNIC DE ARHITECTUR

Capitolul I - DATE GENERALE

I.01 Obiectul proiectului:

Denumire obiectivului de investiii: Structura in cadre de beton armat P+3E,cas de
locuit.

Amplasamentul obiectivului i adresa: Brasov jud. Braov

Proiectant: stud. Popescu Alexandru Mircea

Beneficiarul lucrrilor: FACULTATEA DE CONSTRUCTII BRASOV

Numr proiect (contract): 1/2012

Faza de proiectare: P.T

I.02 - Caracteristicile amplasamentului
- ncadrarea n localitate i zon: amplasamentul studiat se afl n zona de contur
a Depresiunii Braovului.
- descrierea terenului (parcelei): la sud se afl o proprietate privat; la vest se afl
strada principal; la est se afl o propritate privat, iar la nord se afl o strad
secundar.Terenul pe care se amplaseaz construcia are o form regulat n plan, cu pant
de cca 21% .
- condiii de clim: regimul climatic caracteristic judeului Braov este tipic montan,
infulenat ntr-o mic masur de sistemele barice continetale.
- ncrcri date de zpad: CR-1-1-3-2005
Amplasamentul se afl n zona ,,B
- ncrcri date de vnt :NP 082- 04
Amplasamentul se afl n zona ,,A
- conform zonrii seismice, Braovul zona este caracterizat prin coeficientul
ag=0,2g i perioada de col Tc= 0,7sec.
- particulariti geotehnice ale terenului (conform studiului geotehnic anexat la
proiect):
- nu exist pericolul de ntlnire a golurilor subterane sau cldiri vechi;
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
8

- terenul amplasamentului este stabil din punct de vedere gravitaional i bun pentru
construire.
- nu exist reele edilitare care traverseaz terenul (conform limitelor impuse prin
PUZ aprobat) sau restricii impuse de acestea, nici distane de protecie.
- condiiile de amplasare i de realizare ale construciilor sunt conforme cu
Certificatul de urbanism nr1/2012, emis de Primria Municipiului Brasov; se respect PUZ-
ul aprobat cu H.C.L. nr.2/2012.
- asigurarea utilitilor (ap, canalizare, energie electric, gaze) se face din reelele
publice existente n zon, prin racordarea la cele existente.

I.03 - Caracteristicile construciei propuse

- funciunea: Cladire P+3E, cu rol de locuina unifamilial.
- suprafaa construit - Sc =137,92 mp;
- suprafaa util - Su =113,88 mp;
Construcia proiectat se ncadreaz la CATEGORIA C DE IMPORTAN
(conform HGR nr. 766/1997) i la CLASA "II" DE IMPORTAN (conform
Normativului P100-1-2006).

I.04 - Elemente de trasare cu precizarea retragerilor fa de aliniament i celelalte limitele
de proprietate, precizarea cotei 0,00 n cote RMN sau n raport cu elemente fixe din teren.
Trasarea se va face plecnd de la de la puncte fixe ale parcelei, n conformitate cu
planul de trasare prezentat la P.Th.
Suprafa teren S=310,25mp
Ac existent = 0 mp
P.O.T. prin P.U.Z. = 70% C.U.T. prin P.U.Z. = 2,0

Ac P = 137,92 mp

P.O.T. propus = 68,86% C.U.T. propus = 1,95




Facultatea de Constructii Proiect de diploma
9

Capitolul II - DESCRIEREA FUNCIONAL
Cldirea va reprezenta o locuin unifamilial i cuprinde urmtoarele spaii
repartizate astfel pe nivele :
- La parter, cota 00 . 0 :
- garaj pentru trei maini: 72.70mp
- spaiu central termic: 16.95mp
- hol 1: 8,20mp
- hol 2: 13,60mp
Total parter arie util: 113,88 mp
- La etaj I, cota +3,15:
- living:56,65mp
- loc pentru luat masa : 10,06mp
- buctarie : 18,45mp
- hol intrare : 6,30mp
- grup sanitar : 1,95mp
Total etaj I arie util: 106,14 mp
- La etaj II, cota +6,30:
- bibliotec : 30.76mp
- sal fitness: 9,72mp
- dormitor oaspei: 19,80mp
- grup sanitar 1: 4,87mp
- grup sanitar 2: 2,43mp
- hol nivel:11,35mp
Total etaj II arie util: 81,18 mp
- La etaj III, cota +9,45:
- Dormitor matrimonial: 27,30mp
- dressing: 10,95mp
- grup sanitar 1:14,89mp
- hol 1 : 3,75mp
- dormitor:16,88mp
- hol nivel:6,30mp
- grup sanitar 2:2,43mp
Total etaj III arie util: 81,18 mp
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
10

La aceste spaii se adaug aria util a scrii principale balansat de 25.38mp.
Cota 00 . 0 reprezint cota parterului i se situeaz la circa 0,15m peste cota
terenului natural .Accesul principal n cldire se face prin faada principal, iar accesul
secundar pe latura opus faada posterioar. Accesul la toate nivelele se face prin
intermediul scrii circulare.
Capitolul III - SOLUII CONSTRUCTIVE I DE FINISAJ

III.01 - Sistemul constructiv - conform memoriului de structur.
a. Infrastructura fundatii izolate sub stalpi din bloc de beton si cuzinet din beton
armat.
b. Suprastructura din cadre de beton armat i planee din beton armat.

III.02 - nchiderile exterioare i compartimentrile interioare
Cladirea contine in principal spatii pentru locuit i petrecut timpul.Pe cele patru
nivele , parter si etajI , II i III are locuri de luat masa ,camere pentru odihn, living i
garaj.La etaj este pravazut un atic pt inchiderea perimetrala.
III.03 - Finisajele interioare
-pardoseli - gresie in grupuri sanitare, holuri, casa scarii, vestiare, birou,bucatarie,
spalatorie, uscatorie, calcatorie.
-parchet in camere
-pereti - zugraveli lavabile in culori deschise camere, birou, holuri, centrala
termica, bucatarie.
- tavane - zugraveala lavabila culoare alba
- usi - lemn stratificat plastifiat
- scara - placata cu gresie, iar balustrada metalica

III.04 - Finisajele exterioare
Tencuiala exterioar pe polistiren este policolor, conform faadelor.
Scrile sunt placate cu finisaj cu suprafa antiderapant iar rampele sunt prevzute
cu striaii pentru evitarea alunecrii.

III.05 - Acoperiul i nvelitoarea
Cldirea are un acoperi tip teras circulabil, fr pant, cu termoizolaie din
polistiren extrudat, folosit n sistemul terasei inverse. Scurgerea apelor pluviale se face n
interior.

Capitolul IV - NDEPLINIREA CERINELOR DE CALITATE (stabilite prin Legea
nr.10/1995)

IV.01 - Cerina A REZISTEN I STABILITATE conform prevederilor din
memoriu tehnic de structur.

Facultatea de Constructii Proiect de diploma
11

IV.02 - Cerina B SIGURANA N EXPLOATARE sunt ndeplinite prevederile din
STAS 6131 privind dimensionarea parapeilor i balustradelor; STAS 2965 privind
dimensionarea scrilor i treptelor; sunt corelate pardoselile cu specificul funcional
(pardoseli antiderapante);
Accesul pietonal n cldire va fi retras fa de circulaia stradal. Accesul n cldire
se va face de la nivelul trotuarului. Eventuala denivelare de gard mpotriva apei, ntre
tortuar i partea finit a demisolului, se va prelua prin ramp, cu respectarea pantei pentru
persoanele cu handicap. Ca strat de uzur se vor folosi materiale antiderapante care s evite
alunecarea.
n interior stratul finit al pardoselilor va fi realizat astfel nct s evite accidentarea
prin alunecare.Ferestrele cu parapetul 0 vor fi prevzute cu balustrade de protecie
corespunztoare.

IV.03 - Cerina C SIGURANA LA FOC - sunt respectate prevederile din L307/2007,
din HGR 1739/2006 i din Normativul P-118/1999 privind sigurana la foc. Se vor respecta
prevederile cuprinse in:
- Ordonanta Guvernului nr.60/1997;
- Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la
actiunea focului, indicativ P118/99;
- Norme de prevenire si dotare impotriva incendiilor PE-009/93
- Ordinul nr.1118/1999 al comandantului Corpului Pompierilor Militari pentru
aprobarea Metodologiei pentru elaborarea scenariilor de siguranta la foc.
Normele prezentate mai sus sunt obligatori pentru toti.
Pentru perioada de executie a lucrarilor, masurile de prevenire a incecdiilor se stabilesc
de catre elaboratorul documentatiei de organizare de santier si de catre unitatea de
executie.
Receptia si punerea in executie a lucrarilor se va face numai daca s-au realizat masurile
PSI indicate in normele indicate mai sus.

Categoria de importan C, clasa de importan III;
n cazul producerii unui incendiu, sunt asigurate condiii de evacuare a persoanelor.
Construcia proiectat se ncadreaz la CATEGORIA C DE IMPORTAN
(conform HGR nr.766/1997) i la CLASA II DE IMPORTAN (conform
Normativului P100-1-2006).
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
12


Riscul de incendiu: n funcie de destinaie, unele spaii i ncperi din cldire se
ncadreaz n urmtoarele niveluri de risc:
- risc mediu: unde sunt instalate centrale termice;
Prentmpinarea propagrii incendiilor:
Materialele utilizate la elementele de construcie vor avea clasa de combustibilitate
admis de normele specifice, n corelare cu gradul de rezistenta la foc al cldirii.

IV.04 Cerina D
a - IGIENA i SNTATEA OAMENILOR - sunt respectate Ordinul ministrului sntii
nr.117/2002 pentru aprobarea Normelor de avizare sanitar a proiectelor, obiectivelor i de
autorizare sanitar a obiectivelor cu impact asupra sntii publice, STAS 6472 privind
microclimatul; NP 008 privind puritatea aerului; STAS 6221 i STAS 6646 privind
iluminarea natural i artificial.
b - REFACEREA I PROTECIA MEDIULUI - sunt respectate prevederile din Legea
137/1995 (republicat) privind protecia mediului, Legea 107/1996 a apelor, OG 243/2000
privind protecia atmosferei, HGR 188/2002, Ord. MAPPM 462/1993, Ord. MAPPM
125/1996, Ord. MAPPM 756/1997.
Prin amplasarea noii construcii nu sunt perturbate vecintile. Funciunile
prevzute nu genereaz noxe sau ali factori de poluare a mediului. Colectarea i
depozitarea deeurilor menajere se va face prin intermediul Europubelelor de 120l
amplasate pe o platform la fiecare imobil, n imediata vecintate a zonei de acces auto pe
teren.
n zon sunt plantaii de pdure la sud, iar pe parcela studiat se prevd plantaii de
aliniament, precum i spaii verzi amenajate n incint, minim 2mp/locuitor.

IV.05 - Cerina E
a -IZOLAREA HIDROFUG
Parterul i terasele se hidroizoleaz pentru a nu exista posibilitatea de infiltraii din
sol i prin nvelitoare.
Elementele de nchidere exterioar sunt dimensionate i alctuite astfel nct s nu
existe posibilitatea apariiei condensului i a punilor termice.

Facultatea de Constructii Proiect de diploma
13

IV.06 - Cerina F - PROTECIA LA ZGOMOT
Prin proiect se asigur izolarea la zgomotul aerian, ntre etaje i fa de exterior,
izolarea la zgomotul de impact.
Capitolul V - ORGANIZAREA DE ANTIER I MSURI DE PROTECIA
MUNCII
Lucrrile de execuie se vor desfura numai n limitele incintei deinute sau
concesionate de titular i nu vor afecta temporar domeniul public.
Pe durata executrii lucrrilor de construire se vor respecta urmtoarele:
- Legea 90/1996 privind protecia muncii;
- Norme generale de protecia muncii;
- Regulamentul MLPAT 9/N/15.03.1993 - privind protecia i igiena muncii n
construcii -ed.1995;
- Ord. MMPS 235/1995 privind normele specifice de securitatea muncii la nlime;
- Ord. MMPS 255/1995 - normativ cadru privind acordarea echipamentului de
protecie individual;
- Normativele generale de prevenirea i stingerea incendiilor aprobate prin Ordinul
MI nr.775/22.07.1998;
- Ord. MLPAT 20N/11.07.1994 - Normativ C300-1994.
- alte acte normative n vigoare n domeniu la data executrii propriu-zise a
lucrrilor.
Pentru soluionarea eventualelor necorelri din cadrul proiectului sau dintre proiect
i construcia existent, constructorul are obligaia s solicite asisten din partea
proiectanilor.
Personalul de execuie are obligaia s aplice n practic urmtoarele prevederi
legale privind protecia muncii i PSI:
- Legea 90/96 a proteciei muncii i Normele metodologice de aplicare ale ei
- Ordinul 9/N/1993 al MLPAT - Regulament privind protecia i igiena muncii n
construcii
- Normele specifice de securitate a muncii
- Normele generale de protecie a muncii elaborate de Ministerul Muncii i
Proteciei Sociale n colaborare cu Ministerul Sntii.


Facultatea de Constructii Proiect de diploma
14

Principalele msuri i aciuni pentru asigurarea proteciei, siguranei, igienei muncii
i PSI sunt:
- Luarea msurilor tehnice i organizatorice pentru asigurarea condiiilor de
securitate a muncii
- Realizarea instruciunilor de protecie a muncii pentru ntregul personal de
execuie i consemnarea acestui fapt n fiele individuale, semnate individual.
- Interzicerea accesului persoanelor strine n teritoriul zonei de lucru.
Instructajul de protecie se va referi cu prioritate la:
-semnalizarea i supravegherea lucrrilor
-lucratul la nlime
-folosirea sculelor, dispozitivelor i a altor utilaje de lucru.
Pe tot parcursul lucrrilor se vor respecta:
-reglementrile de prevenire i stingere a incendiilor
nainte de executarea unor operaiuni cu foc deschis se va efectua instructajul
personalului care realizeaz aceste operaii, n conformitate cu prevederile Normativului
C300 de prevenire i stingere a incendiilor.

n conformitate cu Legea 10/1995 privind calitatea lucrrilor n construcii i
HGR 925/1995 proiectul a fost supus verificrii tehnice pentru toate exigenele.
Prezenta documentaie, n faza de proiect pentru autorizaia de construire, este un extras din
proiectul tehnic i a fost elaborat cu respectarea prevederilor Legii 50/1991 (republicat),
ale Legii nr.10/1995 privind calitatea lucrrilor n construcii i a normativelor tehnice n
vigoare.



Intocmit,
Std. Popescu Alexandru Mircea







Facultatea de Constructii Proiect de diploma
15

MEMORIU TEHNIC DE REZISTENTA

1 . Date generale
1.1. Denumirea lucrarii : Structura in cadre de beton armat P+3E, cu rol de cldire de
locuit .
1.2. Amplasament : Brasov jud. Braov
1.3. Faza de proiectare : P.T
1.4. Proiectant : std. Popescu Alexandru Mircea
1.5. Beneficiar : FACULTATEA DE CONSTRUCTII BRASOV
1.6. Cetificat de urbanism: nr 1 din 01.04.2012
1.7. Extras CF nr : 19

2. Obiectul proiectului

Obiectul prezentului proiect il constituie elaborarea documentatiei pentru faza
Proiect Tehnic, pentru o structura in cadre de beton armat P+3E cu rol de cldire de
locuit.

3. Incadrarea obiectivului

Prin functiunea sa de casa pentru locuit - constructia se ncadreaza din punct de
vedere a importantei dupa cum urmeaza:
a). Pe baza HGR nr. 766/97, constructia se ncadreaza din punct de vedere al cerintelor
esentiale stipulate n articolul 5 din Legea nr. 10/95 n categoria de importanta C -
normala cu caracteristici obisnuite, care nu implica riscuri majore pentru societate si
natura.
b). Din punct de vedere al protectiei antiseismice, pe baza Normativului P 100-1-2011,
articolul 4.5 si tabelul 4.3 cladirea se ncadreaza n clasa a II-a de importanta - Cladiri de
tip curent, care nu apartin celorlalte categorii , cu yI = 1,0 .
ncadrarea din punct de vedere al protectiei antiseismice.
Conform Normativului P100-1/2006 Cod de proiectare seismica-partea I:
Prevederi de proiectare pentru cladiri,avnd n vedere ca obiectivul este situat n Brasov
jud. Brasov, ncadrarea din punct de vedere al zonarii seismice este urmatoarea:
- conform zonarii teritoriului: valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru
cutremure avand IMR 100(Intervalul Mediu de Recurenta) ag=0,20g(fig. 3.2).
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
16

- conform zonarii teritoriului din punct de vedere al perioadelor de control (colt) a
spectrului de raspuns n zona cu 0.7 sec <Tc

c). ncadrarea din punct de vedere al incarcarii date de zapada.
Conform COD DE PROIECTARE EVALUAREA ACTIUNII ZAPEZII
ASUPRA CONSTRUCTIILOR, SR EN 1991-1-3:2005, avnd n vedere ca obiectivul
este situat n Brasov jud. Brasov ,valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol este
de 2.0 kN/mp,la un interval mediu de recurenta IMR = 50 ani.

d). ncadrarea din punct de vedere al incarcarii date de vint.
Conform COD DE PROIECTARE BAZELE PROIECTARII SI ACTIUNI
ASUPRA CONSTRUCTIILOR.ACTIUNEA VINTULUI SR EN 1991-1-4:2006
avnd n vedere ca obiectivul este situat n Brasov jud.Brasov, valoarea caracteristica a
presiunii de referinta a vintului,mediata pe 10 min., avind un interval mediu de recurenta
IMR = 50 ani este de 0.50kN/mp.

4 . Descrierea constructiei ce urmeaza a se executa

Conform temei de proiectare stabilit de beneficiar si materializat in proiectului de
arhitectura intocmit de std. Popescu Alexandru Mircea , s-a intocmit proiectul de
rezistenta pentru cladirea P+3E cu rol de cas de locuit.
INFRASTRUCTURA este alcatuita din :
- fundatii izolate sub stalpi realizat din bloc din beton i cuzinet realizate cu
beton de clasa C16/20 si armatur PC 52 .
- blocul de beton este asezat pe un beton de egalizare de 5cm C 4/5 .

SUPRASTRUCTURA este alcatuita ca o structura din cadre de beton , compusa din
urmatoarele elemente :
- stalpi din beton armat turnati monolit, avand beton ce clasa C16/20 armati cu
PC52 si OB 37.
- grinzi din beton cu dimensiuni de 25x40 pe directie longitudinala si 30x50, pe
directie transversala avand beton de clasa C16/20 cu armtur PC52 si etrieri
din OB37
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
17

- plansee din beton armat cu turnare monolita peste fiecare nivel, avand beton de
clasa C16/20 , armate cu PC52 si OB37. Grosimile planseului realizat este de :
13cm .
- peretii exteriori din din zidarie de caramida calitatea I cu grosimea de 25 cm
pentru zidurile exterioare si 15cm pentru zidurile interioare. Mortarul prevazut
in proiect este M-50z.
- acoperisul este tip terasa circulabil cu straturi de termo si hidroizolatie
- aticele s-au realizat din zidrie de crmid i mortar de tipul M-50z

5. Conditii de fundare
Terenul pe care se amplaseaza constructia are o panta de cca 21.
Conform studiului geotehnic, terenul de fundare este compus din conglomerate
preponderant calcaroase ce au presiunea conventionala Pconv =450Kpa pentru sarcini de
calcul centrice.
Adancimea minima de fundare de la CTN (cota terenului natural) este 1,1m, dar
constructiile se vor incastra conform studiului geotehnic 60 cm in roca nealterata.
Dupa executarea sapaturii se va chema proiectantul de structura si proiectantul
geotehnic pentru receptionarea terenului de fundare.

6. Dispozitii finale

Se interzice orice schimbare de solutie privind structura de rezistenta sau a
materialelor puse in opera fara avizul proiectantului.
Lucrarile se vor executa n conditiile respectarii normativelor tehnice n vigoare si a
detaliilor de executie din proiect.
Pe tot parcursul executiei lucrarilor de constructii se vor respecta cu strictete
Normele de tehnica securitatii muncii si Normele de prevenire si stingere a incendiilor.
Pe parcursul executiei lucrarilor vor fi convocati factorii responsabili conform
PROGRAMULUI DE URMARIRE A CALITATII LUCRARILOR PE SANTIER.
Conform Legii nr. 10/1995, articolul nr. 2 si HGR nr. 925/1995, proiectul va fi
supus verificarii de catre verificator atestat n domeniul A1.


Facultatea de Constructii Proiect de diploma
18

7. Norme P.M. si P.S.I.

La lucrarile de constructii montaj, pentru structura de rezistenta se vor respecta
normele din "Regulamentul de protectia si igiena muncii in constructii", aprobat de
Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriale, publicat in Buletinul constructiilor
5,6,7 si 8 din 1993, in special cele publicate mai jos, fara a fi limitative:
- Cap.2 Responsabilitatile maistrilor si a altor conducatori ai punctelor de lucru art.12
- Cap.3 Responsabilitatile sefilor formatiunilor de lucru si ale personalului muncitor
art.l3-15
- Cap.5 Responsabilitatile investitorului art.34-39
- Cap.6 Responsabilitatile producatorilor de masini, utilaje si instalatii pentru constructii
art.40-50
- Cap.7 Organizarea activitatii de protectia muncii art.51-71-81
- Cap.8 Controlul medical al personalului art.82-88
- Cap.9 Instructajul de protectia si igiena muncii art.89-120
- Cap.10 Repartizarea personalului la locurile de munca art.l21-129
- Cap.l 1 Propaganda de protectia si igiena muncii art.130-141
- Cap.l2 Reguli de igiena muncii, acordarea primului ajutor art.142-199
- Cap.13 Riscurile profesionale in constructii art.200-228
- Cap.l4 Mijloace individuale de protectie art.229-275
- Cap.15 Dispozitive de securitate a muncii art.276-278
- Cap.l7 Incarcarea, descarcarea si depozitarea materialelor.
- Generalitati art.307-324
Incarcarea si descarcarea materialelor de constructie in depozite art.325-330
Incarcarea si desc. materialelor de constructii in vagoane CF, si autovehicule
art.331-336
Incarcarea si descarcarea materialelor speciale art.337-366
- Cap.l8 Electrosecuritatea art.387-536
- Cap.21 Prepararea si transportul betoanelor si mortarelor
Prepararea betoanelor art.691-723
Prepararea mortarelor art.724-730
Transportul betonului art.735-745
Transportul mortarului art.746-761
- Cap.22 Turnarea si compactarea betonului
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
19

Generalitati art.762-763
Turnarea si compactarea betonului art.764-770
- Cap.23 Fasonarea si montarea armaturilor din otel beton art.794-805
- Cap.27 Schele, esafodaje, scari
Generalitati art.987-1005
Schele si esafodaje metalice de inventar art.1085-1093
Schele esafodaje si podine auxiliare din lemn art.1094-1097
Schele mobile art.1098-1104
Schele in consola art.l105-1112
Schele interioare art.l 113-1115
- Cap.28 Cofraje
Reguli generale art.l131-1167
Montarea si exploatarea, demontarea cofrajelor art.1168-1191
Instalatii si masini de ridicat art.2230-2270
- Cap.39 Utilaje si masini de ridicat art.2271-2353
- Cap.40 Dispozitive, scule si unelte de mina art.2354-2449
- Cap.41 Utilaje folosite in ateliere art.2450-2492

8.Conditii de proiectare si verificare

Constructia se ncadreaz n clasa de important III, conf. P 100-1-2006. Categoria
de important a constructiei este "C" conform H.G. nr. 766/1997 si Ord. MLPAT
nr.31/N/95.

La proiectarea lucrrilor s-au respectat prevederile cuprinse n normativele si
STAS-urile n vigoare, din care amintim :
- STAS 10.101/1 -77- Actiuni in constructii
- STAS 10.101/1 -78 - Greutti tehnice si ncrcri
- STAS 10.101/2A1 -78-Actiuni datorate procesului de exploatare
- NP 082-04- Actiunea vantului
- CR 1-1-3-2005- Actiunea zapezii
- NE 012-99 - Normativul de beton
- P 100-1-2006 - Normativ privind protectia antiseismic
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
20

- NP 112-04 - Normativ privind lucrrile de fundati
- CR 0-2005 - Clasificarea actiunilor/incarcarilor si gruparea efectelor structurale
- CR 6-2006 - Structuri de zidarie



NOTA: Pentru operatiunile ce nu sunt cuprinse sau enumerate care ar aparea in sectorul de activitate de
constructii-montaj se vor respecta precizarile cuprinse in normele de protectia muncii elaborate de alte
ministere, care tuteleaza obiectivul proiectat.
In cazul in care, pe parcursul executiei sau inainte de atacarea acesteia apare necesitatea luarii unor masuri
necuprinse in norme, beneficiarul sau constructorul vor solicita din timp - proiectantului - masuri
suplimentare de protectia si igiena muncii.


Intocmit ,
std. Popescu Alexandru Mircea































Facultatea de Constructii Proiect de diploma
21

CAIETE DE SARCINI

CAP 1. SAPATURI

1. Generaliti
Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate la lucrrile de terasamente
( sptur, umplutura, compactare si transport pmnt) la infrastructura construciilor
curente de orice fel la lucrri de construcii industriale, agrozootehnice, locuine si
social culturale.

2.Standarde si normative de referina

La lucrrile de sptura se vor avea in vedere urmtoarele normative :
- STAS 9824 Masuratori terestre pe teren a constructiilor civile, industriale si agricole
- P10-86 Proiectarea si executarea lucrrilor de fundaii directe la construcii
- GT 001-1996 Ghid privind criteria de alegere a incercarilor si metodelor de
determinare a caractersiticilor fizice si mecanice a pamanturilor
- GE 028-1997 Ghid pentru executarea lucrarilor de drenaj orizontal si vertical

Vor trebui sa fie complet executate toate lucrarile de la fatada constructiei cu : jgheaburi,
burlane, streasini, cornise, glafuri, socluri, cofrete pentru instalatii electrice sau de gaze,
precum si trotuarele.

3.Executarea lucrrilor
3.1 Trasarea
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, contractorul va face trasarile in concordanta
cu proiectul.
Contractorul este responsabil pentru mentinerea tuturor trasarilor si daca este necesar
restaurarea si relocarea lor.

3.2. Lucrari preliminare
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, se vor executa urmatoarele lucrari
preliminare:
defrisare;
indepartarea frunzelor, crengi, iarba, buruieni, si altele;
indepartarea si depozitarea startului vegetal;
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
22

uscarea pamantului;
demontarea structurilor existente;
Unde este necesar, contractorul trebuie sa indeparteze toti copacii, arbustii cu radacini si va
cara materialul in concordanta cu normele si pe cheltuiala sa. Contractor trebuie sa respecte
formalitatiile legale.
Stratul de pamant vegetal va fi indepartat de pe amplasament, si in cazul refolosirii
acestuia se va stoca in depozite temporare. Aceste depozite nu vor depasi 2m inaltime.
Structurile subterane, subsoluri, fundatii se vor demola conform prevederilor proiectului.
Lucrarile de terasamente nu se pot face cand solul este inghetat, sau contine zapada sau
gheata.

3.3 In condiii normale de execuie
nainte de atacarea lucrrilor de sptura, beneficiarul va elibera terenul de
amplasament al construciei, de toate dotrile edilitare ce se pot gsi in solul acesteia :
reele de apa, canalizare, termice, gaz , telefonice, electrice, etc.
nainte de nceperea spturilor la fundaii, este absolut necesar ca suprafaa
terenului s fie curat i nivelat, cu pante de scurgere spre exterior, spre a nu se permite
stagnarea apelor din precipitaii i scurgerea lor n spturile de fundaie; aceste lucrri se
vor prevedea n proiect, ca lucrri de baz.
nainte de nceperea lucrrilor pentru executarea corpului fundaiilor trebuie s fie
terminate lucrrile pregtitoare i anume:
a) Trasarea axelor fundaiilor i executarea spturilor;
b) Protecia construciilor vecine i a instalaiilor existente n pmnt;
c) Coborrea nivelului apelor subterane, pentru a permite executarea corpului
fundaiilor n uscat, atunci cnd procedeele de execuie adoptate nu permit betonarea sub
ap;
d) Asigurarea suprafeelor necesare pentru amplasarea i funcionarea normal a
utilajului de lucru, a depozitelor de materiale i a instalaiilor auxiliare necesare executrii
fundaiilor;
e) Verificarea axelor fundaiilor;
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
23

f) Verificarea corespunztoare dintre situaia real i proiect (din punct de vedere al
calitii terenului, dimensiunilor i poziiilor) n limitele toleranelor prescrise;
g) ncheierea procesului verbal de recepie a terenului de fundare.
Toate lucrrile ciclului zero se vor efectua pe tronsoane, fr ntreruperi i n timp
ct mai scurt, pentru a se evita variaiile importante de umiditate a pmntului activ, n
timpul execuiei.
Ultimul strat de pmnt, de circa 30 cm grosime, din spturile de fundaie trebuie
excavat pe poriuni ealonate n timp - pe msura posibilitilor de execuie a fundaiilor n
ziua respectiv - i imediat nainte de turnarea betonului de fundaie, pentru a se evita
efectele negative cauzate de variaiile de umiditate. Pamantul excavat va fi depozitat in
halde in locuri desemnate. Acesta va fi pastrat separat de alte materiale. Distanta maxima
pe care va fi transportat nu va depasi 60m.
n cazul n care nivelul de fundare al construciei se afl n zone de variaie
sezonier a umiditii pmntului, executantul este obligat s solicite prezena
proiectantului nainte de nceperea turnrii betonului n fundaii, pentru a verifica msura
n care ipotezele luate n considerare n proiectare corespund cu situaia real de pe teren.
Dac totui se produc crpturi pe suprafaa terenului la cota de fundare, nainte de
turnarea betonului se va proceda la matarea lor, fie cu lapte de ciment (dac crpturile
sunt mici) fie cu pmnt stabilizat i apoi la compactarea suprafeei de fundare precedat
de o uoar stropire a pmntului, pentru a se realiza umiditatea optim de echilibru
stabilit. Aceste operaii necesit mult atenie i trebuie urmate imediat de turnarea
betonului n fundaie.
Lucrrile se vor ataca dup mprejmuirea zonei si eventual semnalizarea pe
timp de noapte, daca deranjeaz circulaia rutiera.
Lucrrile se vor realiza prin sptura generala, cu utilaj adecvat, respectndu-se
normele de protecie a muncii pentru talazurile spturii si pentru lucrul cu utilajul.
Se admit spaturi manuale numai in spatii nguste si pentru corectarea taluzelor
si a fundului spturii.

3.4. Evacuarea apei
Contractorul nu trebuie sa permita patrunderea apei la lucrarile de terasamente:
aranjarea si indepartarea rapida a apei care patrunde la lucrarile de terasamente;
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
24

micsorarea si mentinerea nivelului apei din excavatii pentru a permite executarea
lucrarilor.
Pentru realizarea acestor cerinte, Contractorul trebuie:
sa preveda unde este necesar canal de scurgere, drenare, pomparea apei;
evacuarea apei in concordanta cu planul din proiect pentru mediul ambiant.
Apa din excavatii nu se pompeaza in sistemul permanent de drenaj al statiei.
Pentru fiecare amplasament se vor stabili locul corespunztor i traseele de
evacuare a apei. La evacuarea apei din excavatii trebuie prevenit accesul namolului in
sistemul permanent de drenaj al statiei. Daca sunt necesare bazine de colectare provizorii
acestea vor fi construite la distanta fata de lucrarile de excavatie pentru lucrarile
permanente. Cand nu mai sunt necesare vor fi umplute cu materiale de umplere adecvate.
Utilaje folosite :
In funcie de natura pamatului si existenta sau nu a apei se pot folosi utilaje ca:
Excavator pentru sparea in spatii largi si nguste, prin retrageri( avnd
lama pana la 40 cm lime) si depozitarea in mijlocul de transport. Daca
exista si apa, se coboar nivelul freatic prin canale colectoare si pomparea
acesteia;
Autocamioane pentru transport pmnt;
Picamer in teren foarte tare (conglomerat, stanca, etc);
Cilindru compresor pentru compactare, mai mecanic, mai manual

3.5 In condiii de execuie pe timp friguros
Nu se admite executarea ultimului strat de sptura in apropierea cotei de fundare
pe timp friguros fr se a se lua masuri mpotriva ngheului (pentru a nu nghe terenul)
care ar duce la schimbarea condiiilor geotehnice ale terenului, pe care urmeaz a se funda
construcia.

3.6 Lucrari de excavare
Pentru evitarea surparii malurilor, ceea ce ar putea duce la accidente si/sau opriri
ale fluxului de lucru este necesara respectarea urmatoarelor conditii:
Adancimea maxima de sapatura nesprijinita in spatii inguste:
Teren slab coeziv: 0.75m
Teren mijlociu: 1.25m
Teren tare si forte tare: 2.00m
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
25


Inclinarea maxima a taluzului, stabilit de ctre Contractor, nu va fi mai mare de:
Nisip, balast: 2:3;
Nisip argilos: 1:1;
Argila nisipoasa: 4:3;
Argila: 3:2;
Roca: 6:1;
Executarea lucrarilor de excavare se face, de regul, mecanizat, sptura manual
fiind folosit numai acolo unde folosirea mijloacelor mecanice este nejustificat din punct
de vedere tehnico-economic. n timpul executrii spturilor, trebuie avute n vedere
urmtoarele aspecte:
mentinerea echilibrului natural al terenului n jurul gropii pe o distan suficient
pentru a nu periclita construciile nvecinate;
cnd turnarea betonului de fundaii sau a celui de egalizare nu se face imediat
dup executarea spturii, sptura va fi oprit la o cot mai ridicat cu cel puin 30cm
decat cota final, pentru a mpiedica modificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale
terenului de sub talpa de fundaie;
sapaturile de lungimi mari se vor organiza astfel nct pentru orice faz a lucrului,
fundul spturii s fie nclinat spre unul sau mai multe puncte pentru a asigura colectarea
apelor;
Contractorul va lua toate msurile necesare pentru a evacua apa colectat n zona
excavat;
sapaturile mecanizate nu trebuie sa depaseasca profilul proiectat al sapaturii; in
acest scop sapatura se va opri cu cca. 30 cm deasupra cotei din proiect urmnd ca diferena
s fie executat manual;
pe parcursul execuiei, Contractorul are obligaia de a solicita prezenta
geotehnicianului pe antier, la atingerea cotei de fundare pentru a stabili dac natura
terenului de fundare corespunde cu proiectul;
n cazul apariiei pe fundul gropii a unor crpturi n teren msurile necesare vor fi
luate de Proiectant;
cazul umezirii superficiale datorate precipitaiilor atmosferice, fundul gropii
trebuie lsat s se usuce nainte de nceperea betonrilor.
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
26

Contractorul este responsabil de asigurarea stabilitii taluzurilor i acolo unde este
cazul va reduce aceste limite definite mai sus, n special n cazul prezenei apei n aceste
zone.
Taluzurile temporare trebuie stabilizate (racordare n trepte) nainte de operaiunile
de umpluturi i compactri; costurile cu manopera, materialele i utilajele folosite n acest
scop vor fi prevzute n preurile unitare ale Contractului.
La nceperea lucrrilor de spturi, Dirigintele de Santier va verifica ncheierea i
buna execuie a lucrrilor pregtitoare. Proiectantul va indica solutia de excavare aleas n
funcie de datele din studiul geotehnic.

4. Transportul pamatului :
Pamatul rezultat din sptura se depoziteaz local si pe etape , pentru umplutura si
numai diferena rezultata se transporta cu utilaje de transport la locul de depozitare.
La transportul pamatului se va tine seama de :
- distanta de transport;
- de nfoierea pamatului rezultat din sptura;
- de utilajele mecanice folosite;
- de ncrcarea mecanica a utilajului de transport, cu eventualele relee de
depozitare in cadrul spturii

5. Umpluturi de pmnt
Dup execuia infrastructurii, a eventualelor cana le de instalaii se executa
sistematizarea pe verticala la cotele din proiect cu umplutura de pmnt rmasa de la
sptura.
5.1.Conditii de calitate si tehnologii de execuie
Pmntul ales pentru umplutura, rezultat din sptura nu trebuie sa conin stratul
de sol vegetal, urme de rdcini, deoarece prin putrezire in timp ar duce la goluri cu
posibile tasri.
Umplerea se va executa numai pe teren bun. Nu se admite umplutura pe teren
vegetal. Straturile de pmnt, pietri, etc rezultate din sptura se compacteaz in straturi
de 20-25 cm grosime, cu maiul de mana, maiul mecanic sau in suprafee ntinse, cu
cilindrul compresor, prin treceri succesive de 2-3 ori in acelai punct folosindu-se
pmnt cu umiditate optima pentru compactare.
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
27

Este foarte importanta compactarea pamatului cu multa contiinciozitate, pentru a
se evita eventualele tasri ale trotuarelor, ale zidurilor autoportante, care descarc pe
pardoseala sarcinii( pe nervurile pardoselii).

6.Tolerante la execuie
Sptura generala si spaturile locale se realizeaz numai dup trasarea
construciei si verificarea trasrii acesteia de ctre beneficiar, mpreuna cu eful de proiect.
Dup execuia fundaiilor, nainte de turnarea betonului in perei sau execuia zidriei se
retraseaza axele construciei si se materializeaz construcia pe fundatii. La poziia n plan
orizontal a axelor fundaiilor de beton i beton armat, abaterea admisibil este de 10 mm.
Abaterea admis pe vertical la poziionarea fundaiilor fa de cota de nivel, se admite de
maximum 10 mm.
Se admit deviatii de 5-10 cm pentru fundatii continui, fara a iesi zidaria de
caramida in afara fundatiei (pentru devieri mai mari, cu avizul scris al proiectantului, in
funcctie de importanta elementului de constructie).

7.Controlul calitatii lucrarilor de sptura
In funcie de importanta constructiei, volumul acesteia, natura terenului de fundare
si sistemul constructiv, proiectantul prin obligatiile de proiectare sau asistenta tehnica
va fi chemat pe santier pentru verificare si consemnare in scris a lucrarilor in fazele
ascunse :
- trasarii axelor constructiei;
- adancimea de fundare(teren bun de fundare) si latimea acesteia;
- se vor lua probe pentru verificarea compactarii umpluturilor, mai ales
acolo unde cota terenului amenajat este mai sus decat cota terenului
natural.

8.Conditii de masurare a lucrarilor
Masuratorile lucrarilor de terasamenta( sptura, umplutura, compactare) si
transport se vor face la mc de terasamente, respectiv tone pentru transport conform proiect,
scazandu-se pentru umplutura volumul canalelor de instalatii daca este cazul.
n procesul de execuie a lucrrilor de fundaii, trebuie respectate urmtoarele
prevederi n vigoare:
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
28

a) Norme republicane de protecie a muncii, aprobate de Ministerul Muncii i
Ministerului Sntii cu Ord. nr. 34/1975 i 60/1979.
b) Norme de protecie a muncii n activitatea de construcii-montaj, aprobate de
M.C.Ind. cu ord. nr. 1233/D/1980.
c) Norme generale de protecie mpotriva incendiilor la proiectarea i realizarea
construciilor i instalaiilor 1977.
d) Norme tehnice de proiectare i realizare a construciilor privind protecia la aciunea
focului, indicativ P.118-83.

CAP 2. COFRAJE SI SUSTINERI.

1.Generalitati :
Prezentul capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate la lucrarile de cofrare
pentru turnarea betoanelor monolite de orice fel (simple sau armate ) la elementele de
constructii ca : fundatii, pereti, stalpi, grinzi si placi.
Cofrajele si sustinerile lor trebuie sa fie astfel alcatuite si montate incat sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
a) sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare, prevazute in proiect
pentru elementele ce urmeaza a fi executate respectandu-se inscrierea in abaterile
admisibile precizate in anexa III.1. din Codul NE 012-99.
b) sa fie etanse astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment.
c) sa fie stabile si rezistente sub actiunea incarcarilor care pot apare in procesul de
executie.
d) sa fie suficient de rigide pentru a asigura satisfacerea tolerantelor pentru structura si a nu
afecta capacitatea sa portanta.
e) sa fie astfel dispuse incat sa fie posibila amplasarea corecta a armaturii, cat si realizarea
unei compactari corespunzatoare a betonului.
f) sa respecte reglementarile tehnice in vigoare. Supravegherea si controlul vor asigura
realizarea cofrajelor in conformitate cu planurile de executie si reglementarile tehnice
specifice.
g) sa asigure ordinea de montare si demontare stabilita fara a se degrada elementele de
beton cofrate sau componentele cofrajelor si sustinerilor.
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
29

h) sa permita la decofrare o desfacere facila, o preluare treptata a incarcarii de catre
elementele care se decofreaza, fara deteriorarea sau lovirea betonului.
Suprafata interioara a cofrajului trebuie sa fie curata. Substantele de ungere a
cofrajului (agentii de decofrare) trebuie aplicate in straturi uniforme pe suprafata interioara
a cofrajului, iar betonul trebuie turnat cat timp acesti agenti sunt eficienti. Agentii de
decofrare nu trebuie sa pateze betonul, sa afecteze durabilitatea betonului, sau sa corodeze
cofrajul, sa se aplice usor, sa-si pastreze proprietatile neschimbate in conditiile climatice si
dinamice de executie a lucrarilor. Alegerea agentilor de decofrare se va face pe baza
reglementarilor tehnice sau agrementelor.
Cofrajele se pot confectiona din: lemn sau produse pe baza de lemn, metal sau
produse din material plastic. Materialele utilizate trebuie sa corespunda reglementarilor
specifice in vigoare. Detaliile de alcatuire a cofrajelor se vor elabora de catre Contractor in
cadrul proiectului tehnologic de executie sau de catre un institut specializat.
Cofrajele, sustinerile si piesele de fixare se vor dimensiona tinand seama de
precizarile date in "Ghidul pentru proiectare si utilizarea cofrajelor".
Manipularea, transportul si depozitarea cofrajelor se va face astfel incat sa se evite
deformarea si degradarea lor (umezire, murdarire, putrezire, ruginire, etc.).
Este interzisa depozitarea cofrajelor direct pe pamant sau depozitarea altor
materiale pe stivele de panouri de cofraje.
Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele etape:
- trasarea pozitiei cofrajelor;
- asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;
- incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.

2.Normative de referinta :
- C140-8686 normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat
- C162-73 Normativ pentru alcatuirea si folosirea cofrajelor metalice plane
- C11-74 Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea panourilor din placaj
pentru cofraje.
3. Pregtirea betonrii i turnarea betonului
Cofrajele din panouri se ung cu atenie naintea montrii armturilor n scopul de a
se facilita operaia de decofrare i a se mri prin aceasta numrul de folosiri ale panourilor.
Ungerea se face imediat dup montarea cofrajului sau chiar n timpul montrii lui
(la perei, stlpi, grinzi nalte).
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
30

Pentru ungere se folosesc substane produse industrial n acest scop sau unguentul
de gard aplicat dup decofrare, fiind interzis folosirea motorinei sau a petrolului lampant,
care degradeaz materialele lemnoase. Este recomandabil ca aplicarea unguentului s se
fac prin pulverizare.
La operaiile de armare se va avea grij de a nu se lua unguentul de pe cofraj pe
carcasele de armturi. La aceasta servesc i distanierii montai s asigure acoperirea cu
beton a armturilor i care n acest scop se vor pune naintea aezrii n cofraj a carcasei.
nainte de nceperea turnrii se vor amenaja i verifica, la perei i stlpi, podinele
de lucru pentru muncitorii betoniti, avnd nlimea i limea corespunztoare i
prevzute cu parapete de protecie, precum i puni de circulaie deasupra armturilor la
planee.
De asemenea se va verifica starea de funcionare a mijloacelor pentru transportul,
punerea n oper i compactarea betonului (autoagitatoare sau basculante, pompe de beton
sau bene, vibratoare etc.).
Att naintea turnrii betonului ct i n timpul desfurrii operaiilor de betonare
se vor verifica respectiv se vor ine sub supraveghere n mod continuu cofrajele,
observndu-se n special comportarea tiranilor i a eafodajelor. La apariia unor
deformaii de mrime inadmisibil sau a cedrii unor elemente de strngere sau de
susinere se oprete betonarea, lundu-se imediat msuri de consolidare sau chiar trecnd la
refacerea elementului respectiv.
Regimul de turnare i n special viteza de naintare a betonului (la elementele
verticale) i poziia rosturilor de turnare (la elementele orizontale) vor fi stabilite prin
proiectul tehnologic, n funcie de caracteristicile geometrice, de armare i de tipul de
cofraj ale elementelor respective, precum i de caracteristicile betonului (lucrabilitate,
natura agregatelor i a cimentului, coninutul
de adaosuri plastifiante etc.) i ale vibratoarelor folosite (raza de aciune, diametrul
buteliei, frecvena i energia vibraiilor, etc.).

4.Decofrarea:
Partile laterale ale cofrajelor se pot indeparta dupa ce betonul a atins o rezistenta de
minimum 2,5 N/mm2, astfel incat fetele si muchiile elementelor sa nu fie deteriorate

Facultatea de Constructii Proiect de diploma
31

4.1.Decofrarea elementelor de construcii
La decofrarea elementelor verticale (perei, stlpi), ordinea operaiilor este, n general,
invers celei indicate la montarea cofrajelor respectiv anume:
- desfacerea zvoarelor i scoaterea tiranilor,
- scoaterea elementelor de susinere (montani, rigle, moaze, caloi),
- scoaterea fururilor de compensare la perei,
- scoatarea panourilor, la perei ncepnd de la fururi,
- demontarea scndurilor de aliniere, respectiv a ramei de trasare.
Totodat se poate efectua n mod asemntor i decofrarea lateral a grinzilor prin
desfacerea i scoaterea tiranilor, demontarea jugurilor i ndeprtarea panourilor.
La decofrarea elementelor orizontale (grinzi, nervuri, plci) ordinea operaiilor
este, n general, urmtoarea:
- slbirea contravnturilor, pentru a permite coborrea eafodajului n ansamblu,
- coborrea elementelor de susinere verticale cu minimum 10 cm prin acionarea asupra
dispozitivelor amintite. (pene, filete etc.);
- scoaterea la plci a fururilor de compensare i a panourilor de cofraj;
- demontarea eafodajului, i anume: demontarea grinzilor, a contravntuirilor i a popilor..


TEHNICA SECURITATII MUNCII

La lucrrile de cofrare cu panouri din placaj se vor respecta prevederile "Normelor
republicane de tehnica securitii muncii n sectoarele M.C. Ind." aprobate de M.C.Ind. cu
ordinul 566/30.12.1968.
n afara msurilor de protecia muncii caracteristice lucrului pe antierele de
construcii, la executarea lucrrilor de cofrare cu panouri din lemn cu placaj se vor respecta
i urmtoarele dispoziii specifice procesului de lucru:
- la operaiile de cofrare i decofrare vor fi admii numai muncitori care au calificarea
necesar i care au urmat instructajul respectiv;
- se va interzice accesul persoanelor strine n zona de lucru a montatorilor;
- toate mecanismele i dispozitivele de ridicare i de fixare provizorie vor fi supuse la
verificri periodice;
- toate locurile periculoase de pe antier vor fi marcate prin plancarde;
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
32

- la toate operaiile de lucru descrise i n special de cele de decofrare, purtarea ctii
de protecie este obligatorie;
- muncitorii vor fi echipai individual cu mnui, cti i centuri de siguran precum i
cu toate sculele necesare funciei deinute n formaia de lucru, asigurate mpotriva cderii;
- pentru montarea cofrajelor pereilor de la marginea cldirii, de la casa scrii i din
dreptul unor goluri funcionale din planee se vor folosi n mod obligatoriu podini de
susinere special proiectate n acest scop;
- pe timpul montrii, panourile de cofraj se vor susine provizoriu, iar pe vnt puternic
se vor ntrerupe lucrrile de cofrare i de cofrare i se vor lua msuri suplimentare de
ancorare a panourilor n curs de montare;
- la montarea cofrajelor pentru perei, montanii, riglele i moazele vor fi manipulate
cu atenie, iar piesele de solidarizare a moazelor (tiranii) vor fi imediat introdui prin
distanieri blocndu-se cu zvoare;
- panourile de cofraj montate pe prima din feele fiecrui perete, n ateptarea
cofrajului de pe cea de-a doua fa a peretelui, vor fi asigurate mpotriva rsturnrii prin
mijloacele speciale prevzute n instruciunile de folosire ale fiecrui tip de cofraje;
- la demontarea montanilor, riglelor sau moazelor, scoaterea pieselor de solidarizare
se va face numai dup ce s-a verificat c fiecare dintre acestea este susinut;
- la decofrare, piesele de asamblare ale panourilor (clemele) se vor scoate numai pe
msura demontrii panourilor;
- la decofrarea plcilor, este interzis muncitorului s stea sub panoul n curs de
decofrare;
- circulaia pe cofrajul de plac se va face cu atenie, deoarece prin ungere suprafaa
panourilor devine foarte alunecoas;
- toate platformele i pasarelele de circulaie vor fi prevzute cu podini continue, din
dulapi de lemn cu grosimea de minimum 38 mm, precum i cu balustrade de protecie.
n timpul montajului i la depozitarea panourilor de cofraj din materiale lemnoase
i a celorlalte elemente din materiale combustibile, se vor respecta prescripiile din
"Normativul republican pentru proiectarea i executarea construciilor din punct de vedere
al prevenirii incendiilor", precum i cele cuprinse n instruciunile pentru prevenirea
incendiilor pe ramuri de producie, Nr. 39/N-1969, ale M.C. Ind.


Facultatea de Constructii Proiect de diploma
33

5.Conditii privind controlul calitatii :
- controlul preliminar, care cuprinde lucrarile pregatitoare, in special trasarea si
elementele sau subansamblurile de cofraje si sustineri;
- in cursul executiei, pozitionarea fata de trasare si modul de fixare al elementelor;
- receptia cofrajelor si consemnarea in registrul de procese verbale pentru verificarea
calitatii lucrarilor ce devin ascunse
- alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire;
- incheierea corecta a elementelor cofrajelor si asigurarea etanseitatii acestora;
- dimensionarea interioara a cofrajelor, in raport cu cele ale elementelor care urmeaza a
se betona;
- pozitia cofrajelor in raport cu trasarea si cu elementele
- corespunzatoare situate la nivelele inferioare;
- verificarea golurilor.

CAP3. BETOANE

1.Generalitati :
Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate la lucrarile de betoane
simple si armate, confectionate si agregate grele, turnate monolit pe santier, in elemente de
constructii industriale, agrozooteehnice, locuinte si ssocial-culturale.
Pentru betoane speciale folosite in zone cu agresivitate naturala sau chimica,
pentru betoane hidrotehnice si betoane supuse la temperaturi ridicate se vor indica separat
conditiile ce trebuiesc indeplinite.
Deasemeni nu sunt cuprinse conditiile ce trebuiesc indeplinite pentru betoanele cu
caracter unicat, betoane de inalta rezistenta, unde cerintele de exploatare sunt altele decat
cele obisnuite pentru lucrari curente.

2.Standarde si normative de referinta :
La lucrari de betoane se vor avea in vedere urmatoarele standarde si lucrari de
referinta :
- C 155-1989- Normativ privind prepararea i utilizarea betoanelor cu agregate
uoare
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
34

- NP 033-1999 Cod de proiectare pentru structure din beton armat cu armature
rigida
- ST 009-2005 -Specificaie tehnic privind produse de oel utilizate ca aramturi:
cerine i criterii de performan
- SR EN 12350 ncercri pe beton proaspt
- STAS 10107-90 Calcul si alcatuirea elementelor
- NE 012-1999 Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton , beton
armat si beton precomprimat
- C56-85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de
constructii
- C 8-1975 Normativ pentru folosirea aditivilor la prepararea betoanelor i
mortarelor
- C28-1983 -Instruciunitehnice pentru sudarea armturii de oel-beton

3.Materiale :

3.1 Cimenturi :
Pentru realizarea claselor de beton prevazute in proiect se recomanda folosirea
sortimentului de ciment Portland clasa I /32.5 sau I/42.5, fara adaosuri, cu rezistenta
initiala normala, conform conditiilor tehnice din SREN 197/1-2002 (echivalentul lui Pa35
sau Pa40 ). Caracterizarea acestuia, precum si domeniul si conditiile de utilizare sunt
precizate in anexa I.1 din NE 012-99.
Sortimentul de ciment Portland I/32.5 este corespunzator grupei I pentru lucrari
curente din beton armat in conditii de exploatare normale, la care nu se impun cerinte
specifice, conform prevederilor tabelelor I.2.1. din NE 012-99.
3.2. Agregate naturale:
Pentru prepararea betoanelor avand densitatea aparenta cuprinsa intre 2001-2500
kg/m3, se folosesc agregate cu densitate normala (1201-2000 kg/m3), provenite din
sfaramarea naturala si/sau din concasarea rocilor.
Pentru prepararea betoanelor se vor utiliza sorturile:
nisip de granulozitate intre 0 si 3 mm si 3 la 7 mm;
pietris de granulozitate intre 7 si 16 mm si 16 si 31 mm.
Utilizarea altor sorturi de agregate se poate face numai cu acordul Proiectantului.
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
35

Curba de granulozitate a agregatului total trebuie sa se incadreze - functie de dozajul de
ciment si consistenta betonului - in zona recomandata conform tabelelor 1.4.5 ... 1.4.8 din
anexa I.4 - Cod NE 012-99.
3.3. Apa:
Apa utilizata la prepararea betoanelor poate sa provina din reteaua publica sau alta
sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in SR EN
1008/2003.
Apa folosita in santier nu va fi contaminata cu detergenti, materii organice, uleiuri,
argila, etc.
3.4. Aditivi :
Aditivii sunt produse chimice care se adauga in beton in cantitati mai mici sau egale
cu 5% substanta uscata fata de masa cimentului.
Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor are ca scop:
imbunatatirea lucrabilitatii, in cazul elementelor cu armaturi dese, sectiuni subtiri sau a
betonului pompat;
obtinerea de betoane de clasa superioara;
reglarea procesului de intarire, intarziere sau accelerare, in functie de cerintele
tehnologice;
cresterea rezistentei, durabilitatii

4. Prepararea si transportul betonului :
Transportul betonului trebuie efectuat luand masurile necesare pentru a preveni
segregarea, pierderea componentilor sau contaminarea betonului. Transportul betonului de
la statie se va face numai cu autoagitatoare fiind interzisa folosirea autobasculantelor cu
bena amenajata special. Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe,
benzi transportoare, jgheaburi sau tomberoane. Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse
pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment.
Ori de cate ori intervalul de timp pentru descarcarea si reincarcarea cu beton a
mijloacelor de transport depasesc o ora, precum si la intreruperea lucrului, acestea vor fi
curatate cu jet de apa. In cazul autoagitatoarelor, acestea se vor umple cu cca. 1 m3 de apa,
se vor roti cu viteza maxima timp de 5 minute, dupa care se vor goli complet de apa.
Evacuarea va respecta cerintele planului de protectiei a mediului.
Se recomanda ca temperatura betonului proaspat la inceperea turnarii sa fie
cuprinsa intre 5C si 30C. In situatia betoanelor cu temperaturi mai mari de 30C sunt
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
36

necesare masuri suplimentare care se vor stabili de catre un institut de specialitate sau un
laborator autorizat prin adoptarea unei tehnologii adecvate de preparare, transport, punere
in opera si tratare a betonului si folosirea unor aditivi intarzietori eficienti, etc.

CAP 4. ARMATURI

1) Conditii Tehnice
Otelurile pentru beton armat trebuie sa se conformeze "Specificatii tehnice privind cerinte
si criterii de performanta pentru otelurile utilizate in structuri din beton" si sa indeplineasca
conditiile tehnice prevazute in STAS 438/1-89 (pentru oteluri cu profil neted OB 37), in
STAS 438/2-91 (pentru oteluri profilate PC 52, PC 60), in SR 438-4:1998, SR 438-3:1998
(pentru sarme trase si plase sudate pentru beton armat).
Tipurile de armaturi utilizate curent sunt:
- OB 37 - otel beton rotund, neted, pentru armaturile constructive si la armaturile de
rezistenta a caror dimensionare rezultata din respectarea conditiilor de procent minim de
armare;
- PC 52 - otel beton cu rezistente superioare, avand profil periodic, pentru armaturile de
rezistenta ale elementelor structurale din beton armat.

2) Transportul si depozitarea
Barele de armatura, plasele sudate si carcasele prefabricate de armatura vor fi
transportate si depozitate astfel incat sa nu sufere deteriorari sau sa prezinte substante ce
pot afecta armatura sau/si betonul sau aderenta beton-armatura. Otelurile pentru armaturi
sa fie depozitate separat pe tipuri si diametre, in spatii amenajate si dotate corespunzator
astfel incat sa se asigure:
evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea otelului;
evitarea murdaririi acestora cu pamant sau alte materiale;
asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru.

3) Inlocuirea armaturilor prevazute in proiect
In cazul in care nu se dispune de sortimentul si diametrele prevazute in proiect, se
poate proceda la inlocuirea acestora numai cu avizul Proiectantului. Inlocuirea armaturilor
prevazute in proiect se va inscrie pe planurile de executie care se depun la Cartea
constructiei si va fi vizata de Proiectantul care are in subordine lucrarea.
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
37


4) Controlul Calitatii
Armaturile vor fi verificate conform Codului NE 012-99 "Specificatii tehnice privind
cerinte si criterii de performanta pentru otelurile utilizate in constructii". Pentru fiecare
cantitate si sortiment aprovizionat, operatia de control se realizeaza conform prevederilor
din capitolul 17 (pct. 17.2.1.1. ( f ) si din anexa VI.1 (pct. A.5) ale acestui Cod, si anume:
examinarea existentei si continutului documentelor de certificare a calitatii si compararea
datelor inscrise in certificat cu cerintele reglementate pentru produs;
examinarea aspectului;
verificarea prin indoire la rece;
verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere, limita de curgere, alungirea la
rupere).

CAP 5. LUCRARI DE ZIDARIE

1.Referine:
-CR 6-2006 Normativ privind alctuirea, calculul i execuia structurilor din zidrie

-GP 053-2000 Ghid de proiectare si executie pentru prinderea elastic a peretilor de
compatimenare de structura de rezistenta
Materiile prime, materialele vor fi conform prevederilor din:
- STAS 10109/1-82 Construcii civile, industriale i agrozootehnice. Lucrri de
zidrie. Alctuire i calcul.
- STAS 5185/1-80 Crmizi i blocuri ceramice cu goluri verticale. Condiii de
calitate
- STAS 457-80 Crmizi pline presate pe cale umed

2. Fazele procesului tehnologic:
Controlul asupra calitii materialelor n momentul punerii n oper va consta n
urmtoarele:

2.1. Zidrii:
Se va examina starea suprafeelor crmizilor, blocurilor, interzicndu-se folosirea
celor acoperite cu praf, impuriti sau ghea;
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
38

se va verifica, n special pe timp clduros, dac se ud crmizile nainte de punerea n
oper;
Pe msura executrii lucrrilor se va verifica dac procentul de fraciuni de
crmizi fa de cele ntregi nu depete limita maxim de 15%;
Prin msurtori cu conul etalon, se va verifica la fiecare punct de lucru i la fiecare
arj de mortar ct mai frecvent dac consistena mortarului de zidrie se nscrie n limitele
prevzute n normativul C14-82 i n instruciunile tehnice P104-83;
8-13 cm la zidrie de crmizi pline i blocuri din beton cu agregate grele sau uoare;
7-8 cm la zidria din crmizi i blocuri cu goluri verticale i orizontale;
10-11 cm la zidria din blocuri mici i plci de beton celular autoclavizat.

2.2 Perei:
Executarea zidriilor i pereilor nu va ncepe dect numai dup ce se va verifica
existena proceselor verbale de lucrri ascunse, care s ateste suportul peste care se execut
zidria corespunde prevederile proiectului i prescripiilor tehnice respective.
Verificarea calitii execuiei zidriilor const din urmtoarele:
- prin msurtori la fiecare zid se va verifica dac rosturile verticale sunt esute la
fiecare rnd (astfel la suprapunerea crmizilor din dou rnduri succesive pe nlime s
se fac minimum 1/3 crmid n lungul zidului i 1/2 crmid pe grosime; la blocurile
ceramice din beton cu agregate uoare i din beton celular autoclavizat se va verifica dac
rosturile verticale sunt esute la fiecare rnd ca suprapunerea blocurilor s se fac pe 1/2
bloc).
- se va verifica grosimea rosturilor verticale (abateri limit +5, -2 mm) prin msurarea a
5-20 rosturi la fiecare zid i fcnd media aritmetic.
-vizual, se va verifica n toate zidurile dac toate rosturile verticale i orizontale sunt
umplute complet cu mortar (cu excepia adncimii de 1-1,5 cm de la feele vzute ale
zidriei); nu se admit rosturi neumplute;orizontalitatea rndurilor de zidrie se va verifica
cu ajutorul furtunului de nivel i dreptarului la toate zidurile.
- grosimea zidriilor se va verifica la fiecare zid n parte (abateri limit conform anexei
VIII.1 din normativ C56-85).
- verticalitatea zidriei (suprafeelor i muchiilor) se va verifica prin aplicarea pe
suprafaa zidului a unui dreptar cu lungimea de cca. 2,5 m i prin msurarea cu precizie de
1 mm, a distanei ntre rigl i suprafa sau muchia respectiv.
-verificarea se face la toate zidurile.
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
39


Lungimea i nlimea tuturor zidurilor, dimensiunile golurilor i ale plinurilor
dintre goluri se verific direct cu ruleta sau cu metrul. Media a trei msurtori se compar
cu dimensiunile din proiect.
La zidria de umplutur i la lucrrile de placare a faadelor cu plci de b.c.a.
verificrile constau din urmtoarele:
-se va verifica vizual dac zidria a fost bine mpnat ntre planee, iar rosturile verticale
dintre zidrie i stlpi sau diafragme sunt umplute complet cu mortar;
-se va controla dac suprafeele stlpilor care vin n contact cu zidria se amorseaz cu
mortar de ciment.
Rezultatele tuturor verificrilor care se refer la zidrii portante, ce urmeaz a se
tencui se nscriu n procese verbale de lucrri ascunse, rezultatele verificrilor lucrrilor
care au rol de izolare termic sau fonic.
Controlul calitii mortarelor:
Determinarea caracteristicilor mortarelor de zidrie i tencuial se va face conform
metodelor prescrise n SR EN 1015 "Metode de incercare a mortarelor de zidarie".
Condiiile tehnice pe care trebuie s le ndeplineasc mortarele vor fi conform normativelor
in vigoare.
Calitatea caramizilor presate pline si caramizile ceramice cu goluri verticale
conform STAS 10109/1 - 82; SR EN 771.

3.Responsabiliti (legate de conducerea i asigurarea calitii)
eful punctului de lucru:
-verific nainte de punerea n oper dac toate materialele, semifabricatele i
prefabricatele care se folosesc la executarea zidriilor pereilor sunt nsoite de
documentele care atest calitatea acestora i le nsoesc la livrare;
- n cazul n care calitatea materialelor nu corespunde cu cea din proiect conductorul
tehnic al lucrrii, de la caz la caz, va refuza materialul, va cere acordul scris al
proiectantului pentru folosirea lui sau va solicita verificarea prin ncercri de laborator.

4.Sigurana n funcionare, ecologie:
n toate procesele umede se va acorda atenie deosebit transportului mortarului i
evacurii molozului i alicariei rezultate.
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
40


5.Aparatura de msur i control:
- metru, rulet
- fir cu plumb
- furtun de nivel
- boloboc
- dreptar

CAP 6. TENCUIELI EXTERIOARE

1. GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice generale pentru lucrarile de
executie a tencuielilor exterioare realizate cu mijloace manuale sau mecanice, aplicate pe
suprafete de beton, caramida sau similare la cladiri civile. Pentru tencuieli speciale
proiectantul face precizari suplimentare pe baza de completari la proiect sau in cadrul
asistentei tehnice pe santier.

2. NORMATIVE SI STANDARDE DE REFERINTA
NE 001-1996 Normativ privind executarea tencuielilor umede groase i subiri.
C 17 - 82 Instructiuni tehnice pt. stabilirea compozitiei si prepararea mortarelor de
zidarie si tencuiala.
C 18 - 83 Normativ pt. executarea tehnologiilor umede (tencuieli, placaje)
C 56 - 85 Normativ pt. verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si
instalatii aferente
C 10 - 80 Normativ privind dotarea cu masini,scule si dispozitive a muncitorilor in
constr.

3. MOSTRE SI TESTARI
Inainte de emiterea comenzilor si livrarea materialelor pe santier antreprenorul va analiza
conditiile de calitate a acestora pe baza de mostre puse la dispozitie de furnizor.
Folosirea colorantilor si a cimentului alb pentru mortare se face pe baza de probe de
culoare si numai dupa ce proiectantul aproba mostrele de proba se trece la aplicarea retetei
in tehnologia de preparare a mortarului si livrarea lui pe santier. Testarea materialelor se
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
41

face numai in laboratoare specializate si se emit certificate de calitate ce vor insoti fiecare
lot de produs livrat pe santier.

4. MATERIALE
Ca produs de baza pentru tencuieli exterioare este mortarul livrat de unitati specializate si
atestate pe tip de produs si sort solicitat de antreprenor. Responsabilul tehnic al lucrarii
analizeaza si confirma calitatea fiecarui lot de produs.Pentru tencuieli obisnuite se
folosesc:
- M25 mortar var ciment, cu ciment F25 si var hidratat preparat in instalatii centralizate,
necentralizate sau manual.
- M25 - T, mortar var - ciment, cu ciment F25 si var pasta preparat in instalatii centralizate,
necentralizate sau manual
- M50 - T, mortar ciment - var, cu ciment F25 si var pasta sau hidratat preparat in instalatii
centralizate, necentralizate sau manual
- M100 - T, mortar de ciment pt. tencuieli cu adaos de var sau fara adaos de var
Stratul vizibil al tencuielilor se va executa dintr-un mortar denumit "tinci" de
aceeasi compozitie cu a stratului de baza. Rezistenta mortarelor folosite la diferite straturi
trebuie sa scada de la suprafata suportului spre exterior.
Alegerea categoriei de mortar se face de catre proiectant, tinand seama de felul
lucrarii, umiditatea mediului, materialul pe care se aplica si marca mortarului pt. tencuieli
exterioare. Pentru gleturi se utilizeaza pasta de ipsos, var sau pasta de var sau slam de
carbid cu adaos de ipsos. Pentru profile se utilizeaza pasta de ipsos.
Perioadela maxime de utilizare a mortarelor din momentul prepararii lor, astfel
incat sa fie utilizate in conditii bune la tencuieli interioare, sunt:
La mortar de var marca M 40T, pana la 12 ore;
La mortar de ciment (marca M100T) si ciment -var (marca M50T) fara intarzietor, pana
la 10 ore, iar cu intarzietor pana la 16 ore.

5. LIVRARE , DEPOZITARE , MANIPULARE
Livrarea mortarului pentru tencuieli se face pe baza de protocol incheiat intre antreprenor
si furnizor stabilindu-se si grafic de livrare pe cantitati si tipuri de mortare.
Alegerea tipului de utilaj pentru transportul mortarului se face in funcie de gradul
de dotare a santierului, de locul de amplasare a constructiei fata de furnizor. Este interzisa
descarcarea mortarului direct pe pamant. Transportul si punerea in opera a mortarului
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
42

trebuie sa se faca in mazim 10 ore de la prepararea acestuia pe baza de ciment - var fara
intaritor si 16 ore cand se foloseste intaritor sau mortare de ciment

Se recomanda :
- amplasarea judicioasa a platformei de aprovizionare pentru reducerea distantei fata de
punctul de lucru
- evitarea manipularilor suplimentare astfel incat prelucrarea materialului din depozitul
provizoriu sa ajunga la locul de punere in lucru fara transbordari
- utilizarea transportului continuu prin pompe pentru mortar si apa
- depozitarea mortarului sa se faca in conditii de conservare a calitatii ferit de actiunea
distructiva a intreruperilor sau caldurii excesive.

6. EXECUTAREA LUCRARILOR
6.1 OPERATIUNI PREGATITOARE
- Montarea schelelor se va face astfel incat intre acestea si perete sa existe un spatiu
suficient si continuu. Nu se vor folosi schele lasate in consola din zidarie sau schele
rezemate de constructii care ar conduce la completari ulterioare a tencuielii.
- fata vazuta se aplica numai dupa montarea glafurilor, grilelor, diblurilor, profilelor
etc.
- suprafetele de tencuit vor fi verificate cu privire la abateri admise pentru structura de
baza si se executa de praf, noroi si pete de grasime etc.
Daca suprafetele de tencuit sunt netede acestea vor fi inasprite prin cioplire,
spituire, etc. Rosturile de zidarie vor fi curatite pe adancimea de 1 mm. Toate suprafetele
de lemn, metal, plastic (ghermele, grinzi, buiandrugi, stalpi etc) nu se vor tencui decat dupa
ce au fost acoperite cu rabit, ce se verifica cu ancorare (legaturi de 20 - 25 cm de structura
de rezistenta cu otel o 6 mm). Se interzice folosirea ipsosului la tencuieli exterioare.

6.2. TRASAREA. Trasarea se face prin marcarea grosimii straturilor in scopul
obtinerii orizontalitatii si verticalitatii optime. Trasarea se va face cu repere de mortar
(stalpisori), scoabe lungi sau sipci de lemn sau cu repere metalice de inventar. In mod
obligatoriu se fac repere de trasare la toate colturile fatadei precum si la suprafetele dintre
goluri (ferestre, usi, vitrine)


Facultatea de Constructii Proiect de diploma
43

6.3. EXECUTIA,

6.3.1. Executia amorsarii

Suprafetele de beton inclusiv stalpii si planseele vor fi stropite cu epe dupa care se vor
amorsa cu un sprit din ciment si apa in grosime de 3 mm;
Suprafetele de zidarie de caramida/bloc vor fi stropite cu apa si amorsate prin stropire cu
mortar fluid de grund in grosime de 3 mm;
Pe suprafetele de b.c.a. spritul se va executa cu mortar si ciment-var compozitie 1:0.25:3
(ciment, var, nisip);
Pe suport de plasa de rabit galvanizat se va aplica direct smirul din mortar cu aceiasi
compozitie cu a mortarului pentru stratul de baza.
Amorsarea suprafetelor se va face cat mai unifotm fara discontinuitati fara prelingeri
pronuntate, avand o suprafata rugoasa si aspra la pipait.

6.3.2. Executia stratului de baza

Grundul in grosime 5-20 mm se va executa pe suprafete de beton (plan de rabit) dupa cel
putin 24 ore de la aplicarea spritului si dupa cel putin 1 ora in cazul suprafetelor de
caramida. Daca suprafata spritului este prea uscata
sau executata pe timp foarte calduros acesta se va uda cu apa in prealabil executarii
grundului:
Aplicarea organizata a spritului si grundului in incaperi pe pereti si tavane la inaltime de
pana la 3 m, se executa de pe pardoselile respective, si capre mobile.
Partea superioara a peretilor si tavanelor incaperilor cu inaltime mai mare de 3 m se vor
executa de pe platforme de lucru continue.
Mortarul folosit la grund are dozajul prevazut. "Instructiuni tehnice privind compozitia si
prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala C17-82" , fiind de marca M10T-M100T si
care se va preciza in piesele desenate.
Grosimea grundului se va incadra in grosimea reperelor de trasare, (stalpisori) si se va
verifica in timpul executiei obtinerea unei suprafete verticale si plane, fara asperitati
pronuntate, neregularitati, goluri.
Pe suprafete de b.c.a. stratul al doilea (grundul) va fi d e10-12 mm. Gros si se va executa
dupa zvantarea primului strat, cu mortar 1:2:8 (ciment, var, nisip).
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
44

Inainte de aplicarea stratului vizibil, se va controla suprafata grundului sa fie uscata
suficient si sa nu aiba granule vizibile de var nestins.

6.3.3. Executarea stratului vizibil

Stratul vizibil al tencuielilor interioare-tinci va avea compozitia ca si a grundului, insa cu
nisip fin de pana la 1 mm.
Grosimea tencuielilor de 2-5 mm se va obtine din aruncarea cu mistria a mortarului la
intervala de timp, iar intre ele, sa se niveleze suprafata de tinci cu drisca.
Grosimea tinciului la pereti de b.c.a. va fi de 1-3 mm din acelasi mortar ca pentru grund,
cu nisip de 0-1 mm.
Gletul de var la incaperile zugravite se va realiza prin inchiderea porilor tinciului cu strat
subtire de var si adaos de ipsos, 100 kg la 1 m3 de var pasta.
Gleturile de ipsos executate pe suprafete ce urmeaza a se vopsi se va realiza prin
acoperirea tinciului cu un strat subtire de cca.2 mm de pasta de ipsos.

7. TERMINAREA LUCRARILOR
Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual, cercetand suprafata
tencuita, forma muchiilor. Lucrrile de tencuieli sunt considerate terminate numai dupa ce
proiectantul isi da avizul si se incheie proces verbal pentru aceasta faza.

8. ABATERI ADMISE VERIFICARI
Liniile de intersectie ale suprafetelor tencuite vor fi drepte fara franturi, scobituri sai
iesinduri, abateri verticale sau orizontale la muchii va fi de cel mult + 1 mm/m si de
maximum + 3 mm pe elemente. Verificarea abaterilor se face de antreprenor, proiectant
sau persoane imputernicite pentru verificarea calitatii in constructii.

9. VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI
Se va verifica respectarea prevederilor proiectului si devizului.
Se vor face verificari la :
- aspectul si starea generala, aspect uniform
- elemente geometrice (grosime, planeitate) gradul de netezire
- corespondenta cu proiectul
- aderenta straturilor de tencuiala la straturi suport
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
45

Acolo unde prescriptiile sau datele din proiect nu au fost respectate sau daca aspectul
tencuielii nu e corespunzator (zona fisurata, muchii stibite etc.) consultantul poate decide
inlocuirea locala sau pe suprafete mai mari a tencuielii si refacerea in conditiile prescrise in
specificatii. Grosimea sa aiba la tencuieli driscuite 2,5 cm. In normativul C18-62 in tabelul
1 se arata abaterile ce pot fi admise la receptia calitativa a tencuielilor
brute,driscuite,gletuite


CAP 7. FINISAJE EXTERIOARE

1. GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatii pentru lucrarile de finisaje exterioare executate in
mod curent la constructii civile, industriale si agrozootehnice.
Proiectantul va stabili dupa caz, masuri suplimentare de executare finisaje in cadrul
instructiuni tehnice, funcie de posibilitatile de aprovizionare cu materiale, calitatea
acestora si optiunea beneficiarului.

2. MOSTRE SI TESTARI
Pentru toate materialele si produsele se vor prezenta proiectantului cate doua mostre care
se vor testa in laboratoare specializate (in special material de placare)

3. MATERIALE SI PRODUSE
Pentru ornamentele prefabricate in ateliere de specialitate se prevad numai materiale
necesare montarii (fixarii) si finisarii acestora.
Pentru profilurile exterioare trase pe loc cu sabloane, stratul suport este prevazut sub
forma de mortare, iar stratul vizibil poate fi din moratr obisnuit si zugravit, sau din mortar
special cu efect decorativ(cu praf de piatra, coloranti, etc.)

4. LIVRARE , DEPOZITARE , MANIPULARE
Livrarea, transportul si manipularea se organizeaza de antreprenor si se tine seama de :
- varul in bulgari se expediaza in vrac sau in containere, transportul pe calea ferata se face
in vagoane inchise. Se va avea grija ca varul in bulgari sa nu se sfarame, sa nu se
umezeasca si sa nu se amestece cu corpuri straine.
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
46

- ipsosul de constructii se ambaleaza in saci de hartie, se pastreaza in magazii curate ferite
de umezeala.
- colorantii se livreaza in bidoane, manipularea si depozitarea se va face conform cu
prescriptiile producatorului
Cimentul se livreaza ambalat in saci de hatrie cu masa neta de 50 kg. Transportul
cimentului se face in vagoane sai camioane inchise.
- agregatele se depoziteaza pe platforme uscate
- filerul de calcar se obtine prin macinarea fina a rocilor calcaroase si repararea prin
ciobire, in granulatia necesara.
Se ambaleaza in saci de hartie, se poate livra in vagoane cisterna speciale, depozitarea se
face in incaperi prptejate contra umiditatii
- piatra de mozaic se obtine din roci masive, din deseuri de la prelucrarea pietrelor
sau din balastiere. Se ambaleaza in saci de hartie, se depoziteaza in locuri ferite de
murdarii

5. EXECUTIA LUCRARILOR
OPERATIUNI PREGATITOARE:
Inainte de inceperea lucrarilor de finisare a fatadel ite defecte, se vor umple cu mortar
de ciment-var pentru a asigura suprafetele netede. Suprafata se va curata bine de praf
pentru a se asigura aderenta stratului de finisaj pe suprafata suport. Zugravelile vechi se
vor razui cu spaclu, peretii se vor spala cu apa si sapun si dupa uscare se vor pregati pentru
zugravire ca in cazul unei zugraveli noi.

OPERATIUNI DE EXECUTIE :
a) Spoielile (preparate din lapte de var, fara pigmenti si grasimi) si zugravelile de var se
executa in doua trei straturi. Primul strat are rol de grund (constituind stratul de
legatura intre suprafata pregatita si zugravita. Aplicarea primului strat se face dupa
terminarea lucrarilor pregatitoare cel mult dupa 2 - 4 ore

6. ABATERI VERIFICARI
Nu se admit abateri de la prevederile proiectului, decat cu asentimentul scris al
proiectantului. Nu se admit pete de culoare, profile ondulate


Facultatea de Constructii Proiect de diploma
47

7. VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI
Se vor face verificari la :
a) corespondenta zugravelilor exterioare cu prevederile proiectului
b) aspectul suprafetelor zugravite
c) uniformitatea desenului la zugraveli
d) aderenta zugravelilor

Acolo unde prescriptiile sau datele din proiect nu au fost respectate sau daca aspectul
zugravelii nu e corespunzator, consultantul poate decide refacerea locala sau totala si
aducerea acestora la nivelul calitativ
Se vor verifica certificatele de calitate ale produselor si materialelor, precum si
procesele verbale de atestare a calitatii lucrarilor ascunse.

8. MASURTATOARE SI DECONTARE
Zugavelile exterioare executate simplu se vor plati la metru patrat. Profilele si scafele
trase pe loc cu sablonul executate in exterior se masoara la metru liniar. Ornamentele
decorative prefabricate se masoara la bucata.

CAP 8.FINISAJE INTERIOARE

PLACAJE CERAMICE

1. GENERALITATI
Acest capitol cuprinde principalele specificatii tehnice pentru realizarea de placaje
ale suprafetelor interioare la constructiile civile si industriale.

2. MOSTRE SI TESTARI
Inainte de emiterea comenzilor si livrarea materialelor furnizorii si antreprenorul
vor prezenta proiectantului spre insusire cele doua mostre de :
- produse si materiale ce se vor utiliza conform proiect (placi de faianta naturala, ceramica,
etc.)
- pigmenti naturali
Se vor testa in laboratoare specializate materialele si la livrare vor fi insotite de
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
48

certificate de calitate si dupa caz specificatii speciale de executie.

3. LIVRARE , DEPOZITARE , MANIPULARE
Livrarea si transportul se stabilesc prin conventii intre antreprenor si furnizor.
Transportul se face cu produse ambalate in cutii, containere sau baloturi si se utilizeaza
mijloace CF sau auto acoperite. Materialele se depoziteaza in spatii inchise curate si uscate
in stive de max 1,5 m inaltime. Depozitarea placilor se face in soproane. Colorantii se
transporta in bidoane si se depoziteaza separat cu masuri de siguranta PSI. Adezivul aracet
E50 se livreaza in cantitati de cca 50 kg ambalate in saci de polietilena, protejate in butoaie
de carton sau polimeri.

4. EXECUTIA LUCRARILOR

4.1. OPERATIUNI PREGATITOARE
Lucrari ce trebuiesc terminate inainte de inceperea executiei pentru placaje
- invelitoarea cladirii inclusiv terase
- glafuri
- usi, ferestre montate
- montarea conductelor sanitare, termice, cabluri electrice
- se face proba conductelor de scurgere
- montarea diblurilor in structura de rezistent
- imbracamintilor pardoselilor reci
- montarea plintelor si scafelor prefabricate (plintele si scafele monolite se executa dupa
realizarea placajelor)
- finisarea tavanelor
Inainte de inceperea lucrarilor de placaje se vor indeparta eventualele resturi de
mortar, praf, pete de grasime etc. Peretii pe care se aplica placile de majorca sa fie tencuite,
iar rosturile zidariei trebuie sa fie bine curatate pe adancimea de cca 1 cm. Pe peretii de
beton sau suprafetele netede se creaza o rugozitate printr-o usoara sprituire cu mortar de
ciment.
4.2. STRATUL SUPORT
Pe peretii de caramida sau beton se aplica un sprit din mortar de ciment nisip 3-5 mm.
- dupa 24 ore se va aplica grundul cu mortar ciment in doua straturi
- dupa ce primul strat s-a zvantat
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
49

- suprafata grundului se va zgaria cu ajutorul ariciului.
In cazul placajelor din placi de faianta, lucrarile pregatitoare se realizeaza pana la
realizarea spritului de ciment (grundul nu se va aplica in strat continuu,ci se va aplica pe
spatele fiecarei placi). In incaperi cu umiditate mare (peste 75%) se vor executa lucrari de
hidroizolare (la pereti pard.)
4.3. POZAREA PLACARILOR
- Se monteaza la nivel placile de reper la colturile incaperilor
- dupa montarea randurilor de reper se monteaza toate celelalte placi de jos in sus de la
stanga la dreapta.
- placile trebuie umezite inainte de montare ca sa nu absoarba apa din moratr
- rosturile dintre placi vor fi maxim 2 mm
- dupa ce s-au fixat 3-4 randuri de placi se va verifica planeitatea suprafetei placate ce
dreptarul si firul de plumb.
- dupa cca 5-6 ore de la montare,resturile de mortar se vor curata cu carpa umezita,
umplerea rosturilor orizontale, precum si a celor verticale se va face ulterior cu ciment alb .
4.4. PLACAJE INTERIOARE CU PLACI DE FAIANTA
Tehnologia de executie a placajelor din placi de faianta cuprinde urmatoarele forme de
lucru:
- controlul stratului suport
- controlul lucrarilor premergatoare trebuiesc terminate la inceperea lucrarilor
- crearea conditiilor de lucru
- pregatirea stratului suport si aplicarea placajului
- verificarea lucrarilor
Inainte de inceperea placarii se inlatura de pe supeafata stratului suport,resturile de
mortar,pete degrasime,praf, etc.
Aplicarea placajului de faianta
- asezarea se face de jos in sus de la coltul incaperii de la stanga la dreapta
- se foloseste dreptarul la firul de plumb
- partea de sus a placajului va fi facut cu elemente speciale(profil de faianta)
- controlul racordarii la partea superioara se va face cu sablonul
- 2eventualele goluri se completeaza cu mortar la executarea fiecarui rand.
5. TERMINAREA LUCRARILOR
Lucrrile de placaje constituie finisaje ce asigura conditii de exploatare si estetice si
se considera terminate dupa ce responsabilul tehnic al lucrarii si proiectantul confirma
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
50

calitatea acestora pe baza de proces verbal de receptie categoria de lucrari.
6. ABATERI ADMISE VERIFICARI
Devieri de la planeitate (distanta dintre dreptare si suprafata la placaj) max. 1 mm.
devieri de la planeitatea placajului nu se admit.
- nu se admit rosturi umplute cu mortar.
Strapungerile efectuate in suprafata placata pentru instalatiile (priza, intreruptoare,
conducte) sa fie mascate cu rozete metalice (robinete sau nichelate). Gaurile practicate in
placaj pentru fixarea obiectelor sanitare (oglinda, spalatorul nu trebuie sa fie vizibile sub
aceste obiecte).
- planeitatea se verifica cu dreptarul de 1,0 - 2,0 m sub acest dreptar asezat pe orice directie
nu se admit decat o singura denivelare de max 2 mm
- verticalitatea se verifica cu bolobocul si cu un dreptar asezat pe orice directie
La linia de separare a placajului cu tamplarie de lemn placajul trebuie sa patrunda sub
pervaz cel putin 10 mm pervazurile pe inaltimea placajului vor fi faltuite,
- devierea rosturilor dintre placile de faianta 1 mm / 1 placa
- stirbiturile sau lipsa de glazura la muchiile glazurate ale placilor (maxim una la o placa pe
o suprafata de 1 mp)
- portiuni umplute cu lapte de ciment alb in rosturi nu se admit
- locuri umplute cu glazura pe suprafata placajului nu se admit
Examinarea se face vizual si se verifica calitatea lucrarilor executate,iar dupa caz se
dispune refacerea lucrarilor pe zonele unde se constata deficiente
7. VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI
Se verifica aspectul general al placajului, uniformitatea culorii, corespondenta cu
prevederile proiectului sau a dispozitiilor de santier. Se verifica modul in care au fost
asigurate fixarile pe suprafata suport. Se verifica racordarea finisajului cu alte tipuri de
finisaj sau elemente de tamplarie care trebuie sa fie bine pasuite. Se verifica existenta
certificatelor de calitate pentru produse si materiale precum si procese verbale de receptie
lucrari ascunse.




Intocmit ,
std. Popescu Alexandru Mircea
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
51


PROGRAM DE CONTROL PE SANTIER
(pentru controlul calitatii lucrarilor)


In conformitate cu legislatia in vigoare,se stabileste de comun acord prezentul
program pentru control al calitatii .
Beneficiar : FACULTATEA DE CONSTRUCTII BRASOV
Constructor :
Proiectant Std. Popescu Alexandru Mircea





Nr
.
crt
.
Lucrarea ce se executa se verifica si se
receptioneaza si pentru cere se intocmeste
documentatie scrisa
Documentul ce se incheie Cine executa
controlul
1 Predare-primire amplasament P.V B+E+Arh
2 Trasare constructie P.V. B+E+Topo
3 Trasare constructie P.V.F.D P.V.F.D. B+E+P+Geo+I
4 Armaturi in fundatii P.V.F.D. B+E+P
5 Armare stalpi P.V.L.A B+E+P
6 Armare plansee P.V.F.D B+E+P+I
7 Armare grinzi si centuri P.V.F.D. B+E+P




Facultatea de Constructii Proiect de diploma
52



NOTA :

P.V. -- proces verbal
P.V.L.A. --proces verbal de de lucrari ce devin ascunse
P.V.F.D. --proces verbal in faza determinanta
P.V.R.C. --proces verbal de receptie calitativa
B --beneficiar
E --executant
P --proiectant
Geo --geotehnician
I --Inspectoratul de Stat in Costructii
La toate fazele , excutantul va prezenta certificatele de garantie , agrement
tehnic, certificate de calitate si rezultatul probelor de laborator ( buletine incercari
beton si otel beton ) pentru materialele puse sau ce se vor pune in opera .
Anuntarea proiectantului se va face in scris , cu minim doua zile inainte de
data efectuarii controlului , pentru fiecare etapa si faza determinanta in parte .
In cazul in care la una din etape sau faze determinante , proiectantul nu a fost
chemat , acesta isi rezerva dreptul de a nu mai participa la fazele urmatoare ,
nemaiputind certifica faza anterioara .
La receptia obiectivului , un exemplar din prezentul program complet se va
anexa la cartea constructiei .
Trecerea la executie se va face numai la insusirea si semnarea de catre
executant si beneficiar a programului de control .


Proiectant, Executant, Beneficiar,
Std. Popescu Alexandru Mircea FAC.C-TII BRASOV





Facultatea de Constructii Proiect de diploma
53

BREVIAR DE CALCUL


I.Alcatuirea de ansamblu a structurii


Structura de rezisten este realizat din cadre de beton armat monolit , fiind
alcatuit dintr-un sistem de bare verticale (stlpi) i bare orizontale (grinzi) legate rigid la
noduri.Grinziile sunt dispuse pe dou direcii n plan formnd cadre pe dou direcii:
transversale i longitudinale.
Pe criterii de uurin a execuiei , dar i pentru realizarea unei structuri cu
performane adecvate la aciunea seismic,dimensiunile stlpilor i ale grinzilor se vor
pstra neschimbate pe nalimea cldirii,obinndu-se o structur perfect monoton pe
vertical.
Sunt realizate astfel , condiiile generale de alcatuire a structurilor n zone
seismice:compactitate,simetrie,regularitate pe orizontal i vertical din punct de vedere al
distribuiei maselor,rigiditii i rezistenei la aciunea lateral.
Planeele sunt realizate cu plci de beton armat turnat monolit,care descarc la
grinzile de cadru dispuse pe direciile principale.n aceast alcatuire planeele pot juca
rolul de diafragme orizontale rigide i rezistente,pentru ncrcri n planul lor,capabile s
asigure aciunea solidar a elementelor structurii verticale la aciuni laterale.

II. Alegerea Materialelor

- Beton
Calitatea betonului se va alege n funcie de clasa de ductilitate a construciei .
care este medie (M) iar pentru aceasta clasa minim de beton este C16/20.Alegem betonul
de clas C16/20 cu urmatoarele caracteristici:
- Rezistena de calcul la compresiune


- Rezistena de calcul la ntindere


- Valoarea medie a rezistenei la ntindere direct a betonului

=1.9 N/



unde :
- Rezistena caracteristic la compresiune pe cilindri:

Facultatea de Constructii Proiect de diploma
54

=16 N/



- Rezistena caracteristic la ntindere pe cilindri:

=1,3 N/



- Coeficienii

=1,00 iau n considerare efectele de lung durat i


efectele defavorabile rezultate din modul de aplicare al ncrcrilor .

- Coeficientul parial de siguran

=1,50 pentru situaii de proiectare permanente i tranzitorii


= 10,67 N/





- Oel
Oelul utilizat are caracteristiciile:
- Pentru marca de oel S355(PC52) cu diametrul nominal 614 mm:
Limita de curgere

=355 N/



Limita de curgere de calcul

N/


- Pentru marca de oel S345(PC52) cu diametrul nominal 1628 mm:
Limita de curgere

=345 N/



Limita de curgere de calcul

N/



- Pentru marca de oel S255(OB37) cu diametrul nominal 612 mm:
Limita de curgere

=255 N/



Limita de curgere de calcul

N/


Unde :

=1,15 pentru situaii permanente i tranzitorii de proiectare





Facultatea de Constructii Proiect de diploma
55



III. PREDIMENSIONARI

1.1 Predimensionarea placii(Proiectarea structurilor de beton dupa SR EN 1992-1)




- P1 :

l
1
= 215 cm
l
2
= 605 cm

= 81 , 2
1
2
=
l
l
> 2 placa armata pe 1 directie
- P2 :

l
1
= 300 cm
l
2
= 605 cm

= 02 , 2
1
2
=
l
l
> 2 placa armata pe 1 directie


Facultatea de Constructii Proiect de diploma
56

- P3 :

l
1
= 265 cm
l
2
= 605 cm

= 45 , 2
1
2
=
l
l
> 2 placa armata pe 1 directie
- P4 :

l
1
= 450 cm
l
2
= 605 cm

= 34 , 1
1
2
=
l
l
< 2 placa armata pe 2 directii
- P5 :

l
1
= 215 cm
l
2
= 375 cm

= 74 , 1
1
2
=
l
l
< 2 placa armata pe 2 directii
- P6 :

l
1
= 300 cm
l
2
= 375 cm

= 25 , 1
1
2
=
l
l
< 2 placa armata pe 2 directii
- P7 :

l
1
= 265 cm
l
2
= 375 cm

= 41 , 1
1
2
=
l
l
< 2 placa armata pe 2 directii



Facultatea de Constructii Proiect de diploma
57

- P8 :

l
1
= 150 cm
l
2
= 450 cm

= 00 , 3
1
2
=
l
l
> 2 placa armata pe 1 directie
- P9 :

l
1
= 165 cm
l
2
= 375cm

= 27 , 2
1
2
=
l
l
> 2 placa armata pe 1 directie

Stabilirea grosimii plcii:
h
p
> 25 , 11
40
450
40
1
= =
l
cm ;
h
p = 70 , 11
180
450 2 650 2
180
=
+
=
P
cm ;
a)conditii de rezistent la foc de 90 min:
h
p
= 10 cm
b)din condiie tehnologic :
h
p
= 6 cm
c)din condtiia de izolare fonic:
h
p
= 13 cm
-alegem h
p
= 13cm


1.2 Predimensionarea grinzilor(Proiectarea structurilor de beton dupa SR EN 1992-
1)

- G1(d=4,50m)

h = 30
15
450
15
= =
l
cm
a)din condiie tehnologic:
h > 30 cm
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
58

h = 40 cm
b)din condiia de minim
3 ... 5 , 1 =
b
h
pentru grinzi cu sectiune dreptunghiulara
20
3 ... 5 , 1
= =
h
b
c)din conditie tehnologic:
b > 25 cm
b = 25 cm
d)din conditii de siguranta la foc R120: b > 220 mm
Alegem G 25x40


- G2(d=6.05m)

h = 33 . 40
15
605
15
= =
l
cm
a)din condiie tehnologic:
h > 30 cm
h = 50 cm
b)din condiia de minim
3 ... 5 , 1 =
b
h
pentru grinzi cu sectiune dreptunghiulara
33 , 33
3 ... 5 , 1
= =
h
b 16,66
c)din conditie tehnologic:
b > 25 cm
b = 30 cm
d)din conditii de siguranta la foc R120: b > 220 mm
Alegem G 30x50


1.3 Predimensionarea stalpilor(Proiectarea structurilor de beton dupa SR EN 1992-1)

- Conditii tehnologice

mm h
s
250 >

Facultatea de Constructii Proiect de diploma
59

mm b
s
250 >

- Conditia de rezistenta la foc R120 (
fi
= 0,7):

mm b h
s s
280 , >

= (11,1)



Stlp central

= 40,47 cm

=45 x 45

Stlp marginal

= 25,52 cm
30 cm

> 1,1

=32,85 cm
35 cm se admit stlpi de 40x 40

Vom considera sectiunea 45x45 pentru stalpii centrali iar pentru cei marginali 40x40.


IV. Proiectarea funcional a scrilor

- nltimea treptei h=17,5cm
- Ltimea treptei (b) rezult din formula pailor
2h+b=62....64 cm
2h+b=62 cm =>b=62-217,5=27 cm
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
60

b=27 cm
- Numrul de trepte
n=

= 18
n= 18 de trepte
H-nltimea nivelului

V. EVALUAREA INCARCARILOR
(conform SR EN 1991-1-1:2004)

La evaluarea incarcarilor(permanente,temporare) se va tine seama de coeficientii de
siguranta.Valorile normate ale incarcarilor se vor inmultii cu acesti coeficienti rezultand
valorile de calcul.

1) Incarcari permanente:

Nr
.
crt
Element
constructi
e
Denumir
e strat
Grosim
e strat
[m]
Greutate
tehnic
[daN/

]
ncarcare
normat(gn
)
[daN/

]
n(Gf
)
ncarcare de
calcul gruparea
fundamental(





1
Planeu
curent de
b.a. cu
pardoseal
rece.
tencuial 0,015 1900 47,5 1,35 64,125
planeu
b.a.
0,13 2500 325 1,35 438,75
mortar
M100
0,035 2100 73,5 1,35 99,225
polistrire
n
extrudat
0,05 - 1,5 1,35 2,025
gresie 0,015 2500 37,5 1,35 50,625
TOTAL 485 654,75


Facultatea de Constructii Proiect de diploma
61



Nr
.
crt
Element
constructi
e
Denumir
e strat
Grosim
e strat
[m]
Greutate
tehnic
[daN/

]
ncarcare
normat(gn
)
[daN/

]
n(Gf
)
ncarcare de
calcul gruparea
fundamental(





2
Planeu
curent de
b.a. cu
pardoseal
cald.
tencuial 0,015 1900 47,5 1,35 64,125
planeu
b.a.
0,13 2500 325 1,35 438,75
mortar
M100
0,035 2100 73,5 1,35 99,225
polistrire
n
extrudat
0,05 - 1,5 1,35 2,025
parchet
stejar
0,022 800 17,6 1,35 23,76
TOTAL 465,1 627,885




Nr
.
crt
Element
constructi
e
Denumir
e strat
Grosim
e strat
[m]
Greutate
tehnic
[daN/

]
ncarcare
normat(gn
)
[daN/

]
n(Gf
)
ncarcare de
calcul gruparea
fundamental(





3
ncrcri
aferente
scrilor
Placa b.a.
C16/20
0,015 1900 47,5 1,35 64,125
ap
egalizare
0,13 2500 325 1,35 438,75
gresie 0,035 2100 73,5 1,35 99,225
tencuial 0,05 - 1,5 1,35 2,025
trepte
b.s.
0,1 2400 240 1,35 324
TOTAL 675 928,125
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
62




Nr
.
crt
Element
constructi
e
Denumir
e strat
Grosim
e strat
[m]
Greutate
tehnic
[daN/

]
ncarcare
normat(gn
)
[daN/

]
n(Gf
)
ncarcare de
calcul gruparea
fundamental(





4
Perete
exterior
Tencuial
decor
0,01 1900 19 1,35 25,65
Izolaie
polistiren
0,15 - 1,5 1,35 2,025
Zidrie
B.C.A.
0,25 1000 250 1,35 384,75
Tencuial

interioar
0,025 1900 47,5 1,35 64,125

TOTAL 318 429,55





Nr.
crt
Element
constructie
Denumire
strat
Grosime
strat
[m]
Greutate
tehnic
[daN/

]
ncarcare
normat(gn)
[daN/

]
n(Gf) ncarcare de
calcul gruparea
fundamental(





5


Perete
interior



Tencuial 0,025 1900 47,5 1,35 64,125
zidrie 0,15 1000 150 1,35 202,5
tencuial 0,025 1900 47,5 1,35 64,125
TOTAL 245 330,75
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
63




Nr.
crt
Element
constructie
Denumire
strat
Grosim
e strat
[m]
Greutate
tehnic
[daN/

]
ncarcare
normat(g
n)
[daN/

]
n(Gf
)
ncarcare de
calcul gruparea
fundamental(





6
Planeu
curent din
b.a. cota

folie
hidroizolati
e
0,004 1050 4,2 1,35 5,67
Polistiren
extrudat
0,05 25 1,25 1,35 1,68
Folie
hidroizolati
e
0,004 1050 4,2 1,35 5,67
Plac b.a. 0,10 2500 250 1,35 337,5
ap mortar 0,025 2100 52,5 1,35 70,825
gresie 0,015 2500 37,5 1,35 50,625
TOTAL 349,65 471,975







Nr
.
crt
Element
constructi
e
Denumir
e strat

Grosim
e strat
[m]
Greutate
tehnic
[daN/

]
ncrcare
normat(gn
)
[daN/

]
n(Gf
)
ncrcare de
calcul gruparea
fundamental(



7
Stlp
40x40
tencuial 0.025 1900 76 1,35 102,6
Beton
armat
0.4 2500 400 1,35 540
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
64

TOTAL 476 602,6







Nr
.
crt
Element
constructi
e
Denumir
e strat

Grosim
e strat
[m]
Greutate
tehnic
[daN/

]
ncrcare
normat(gn
)
[daN/

]
n(Gf
)
ncrcare de
calcul gruparea
fundamental(



8
Stlp
45x45
tencuial 0.025 1900 76 1,35 102,6
Beton
armat
0.45 2500 625 1,35 843,75
TOTAL 701 946,35






Nr.
crt
Element
constrcie
Denumire
strat
Grosime
strat


[m]
Greutate
tehnic


[daN/

]
ncrcare
normat(gn)


[daN/

]
n(Gf) ncrcare de
clacul
gruparea
fundamental
(




9
Grind
longitudinal
25x40
Tencuial
jos
0,025 1900 11,875 1,35 16,03
Beton
armat
0,25 2500 250 1,35 337,5
Tencuial
lateral
0,025 1900 38 1,35 51,33
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
65

TOTAL 299,87 404,86





Nr.
crt
Element
constrcie
Denumire
strat
Grosime
strat


[m]
Greutate
tehnic


[daN/

]
ncrcare
normat(gn)


[daN/

]
n(Gf) ncrcare de
calcul
gruparea
fundamental
(




10
Grind
longitudinal
30x50
Tencuial
jos
0,025 1900 14,25

1,35 19,24
Beton
armat
0,3 2500 375 1,35 506,25
Tencuial
lateral
0,025 1900 47,5 1,35 64,13
TOTAL 436,75 589,62



Nr.cr
t
Element
construci
e
Denumire
strat
Grosim
e strat

[m]
Greutate
tehnic

[daN/

]
ncrcare
normat(gn
)

[daN/

]
n(Gf
)
ncrcare
de calcul
gruparea
fundamenta
l
(






11
Planeu
teras de
beton
armat.
tencuial 0,025 1900 47,5 1,35 64,125
Planeu b.a. 0,13 2500 325 1,35 438,75
Beton de
pant
0,025 2400 60 1,35 81
Strat difuzie 0,005 400 2 1,35 2,7
Barier 0,004 1050 4,2 1,35 5,67
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
66

vapori
ap M100 0,03 2100 63 1,35 85,05
Polostiren
extrudat
0,05 - 1,5 1,35 2,025
Hidroizolai
e
0,015 1050 15,75 1,35 21,26
TOTAL 518,95 700,58


Nr
.
crt
Element
constructi
e
Denumire
strat
Grosim
e strat
[m]
Greutate
tehnic
[daN/

]
ncarcare
normat(gn
)
[daN/

]
n(Gf
)
ncarcare de
calcul gruparea
fundamental(






12




Atic
Tencuial
decorativ
0,01 1900 19 1,35 25,65
Izolaie
polistiren
0,05 - 1,5 1,35 2,025
Zidrie
B.C.A.
0,20 1000 250 1,35 384,75
Tencuial
interioar
0,025 1900 47,5 1,35 64,125

TOTAL 318 429,55


2.Incarcari variabile:

2.1 Incarcari utile pe plansee: (conform SR EN 1991-1-1:2004)

Tabel 6.1 Categorii de utilizare.


Facultatea de Constructii Proiect de diploma
67


Tabelul 6.2 ncrcri utile pe planee, scri si balcoane.




Pentru planee:
-
2
/ 200 m daN q
k
=
(normata)
Pentru scri:
-
2
/ 300 m daN q
k
=
(normata)
Pentru balcoane:
-
2
/ 400 m daN q
k
=
(normata)

2.2 Incarcarea din zapada: (conf.CR-1-1-3-2005):

S
k
=
i
C
e
C
t
s
0,k

i
coeficient de form pentru ncrcarea din zpad pe acoperi
C
e
coeficient de expunere al amplasamentului construciei
C
t
coeficient termic
s
0,k
valoarea caracteristic a ncrcrii din zpad pe sol, n amplasament.
s
k
valoarea caracteristic a ncrcrii din zpad pe acoperi
Localitatea: Brasov

i
= 0,8
C
e
= 1,0
C
t
= 1,0
s
0,k
= 200 [daN/m
2
]
-----------------------
S
k
= 160[da N/m
2
]

Facultatea de Constructii Proiect de diploma
68


2
/ 160 m daN S
k
= (normata)

2
/ 168 05 . 1 160 m daN x S
d
= = (calcul)

2.3 Incarcarea din vant pe peretii verticali: (conf.NP-082-2004):

Evaluarea incarcarilor date de vant se face conform " Cod de proiectare. Bazele
proiectarii si actiunii in constructii asupra constructiilor. Actiunea vantului ", indicativ
NP-082-04.
Presiunea vantului pe suprafete W (z)
Presiunea vantului la inaltimea "z " deasupra terenului, pe suprafete rigide Se
determina cu relatia :
W (z ) = q
ref
x C
e
(z ) x C p
q
ref
= 0.6kPa=60daN/mp pentru zona Brasov
q
ref
- presiunea de referinta a vantului
C
e
(z ) - factorul de expunere deasupra terenului la inaltimea z
C p - coeficiemtul aerodinamic de presiune
Factorul de expunere este produsul dintre factorul de rafala si factorul de rugozitate:
C
e
(z) = C
g
(z ) x C
r
(z)
C
g
(z ) =2,8
C
r
(z)=0.7
C
e
(z) = 2,8x0.7=1,96 ( zone urban dens populate)

1 Zona
d- laimea ;
h-nlimea;
Zona A B;B* C D E
1 -1 -0,8 -0,5 0,8 -0,3


Facultatea de Constructii Proiect de diploma
69




W
A
=60x1,96x(-1)= -117,6daN/m
2
W
B
=60x1,96x(-0.8)= -94 daN/m
2
W
C
=60x1,96x(-0.5)= -58.8daN/m
2

W
D
=60x1,96x(0.8) = 94daN/m
2
W
E
=60x1,96x(-0.3)= -35,28daN/m
2


3.Incarcari accidentale:
3.1 Incarcare din seism:
( conform Cod de Proiectare Seismica P100 -1 - 2006):
F x m x T S x
d b
) (
1 1
=
F
b
- forta taietoare de baza corespunzatoare modului propriu fundamental, pentru fiecare
directie orizontala principala considerata in calculul cladirii.

1
- factorul de importanta- expunere al constructiei = 1,0 ( clasa de importanta II )
S ) (
1
T
d
- ordonanta spectrului de raspuns de proiectare corespunzatoare perioadei
fundamentale T
1

factor de corectie care tine seama de contributia modului propriu fundamental prin
masa modala efectiva asociata acesteia. = 0,85
m masa totala a cladirii
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
70

T > T
B
S ) (
1
T
d
= a
( )
q
T
g
|

a
g
= 0,20 ( zona Brasov )

( ) T
=
0
= 2,75
q - factor de comportare 3,5 x
1
/ o o
m
(clasa de ductilitate M )
q = 3,5 x1,35 = 4,725 (cadre b.a. cu mai multe niveluri si cu mai multe
deschideri )
S ) (
1
T
d
= 0,20 x
725 , 4
75 , 2
= 0,1164
m = 883622,6 daN
= 0,85 ( factor de corectie )
Fb = 1,0 x 0,1164x 0,85 x 883622,6 = 87425,62 daN
Actiunea incarcarilor pe elemente:

I )ncrcri care acioneaz asupra plcii.
1) ncrcri asupra planeului-teras cota +12.6 m:
-ncrcri permanente:

= 325 daN /

=1.35x 325= 440 daN /



-ncrcri din zpad:

= 160 daN/

=1,05x160 = 168 daN/



Total:

= 325 + 160 = 485 daN/

= 440 + 168 = 608 daN/

;
2) ncrcri asupra planeului peste parter cota +3.15:
-ncrcri permanente:

= 325 daN /

=1.35x 325= 440 daN /



-ncrcare util: u = 300 daN /

=1,5x 300 = 450 daN /



-ncrcare din perei desprtitori:

= 150 daN /


Facultatea de Constructii Proiect de diploma
71


=1.35x 150 = 203 daN /



-ncrcare cvasipermanent:

= 105 daN /

=1.35x 105= 142 daN /



Total:

+ u +

= 880 daN /

=1235 daN /









II )ncrcri care acioneaz asupra grinzii
=
c
q incarcare de calcul pe grinda in daN/mp

G1-25X40











c
q =1.35* b.a.*hp*(A1+A2) +b*h* b.a.
mp A 40 , 2 1= mp A 40 . 4 2 =
c
q =1.35* 2500*0.13*(2,40+4,40) +0,25*0,40*2500
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
72

m daN q
c
/ 3234 =

G1-30X50
















c
q =1.35* b.a.*hp*(A1+A2) +b*h* b.a.
mp A 45 , 5 1= mp A 80 . 7 2 =
c
q =1.35* 2500*0.13*(5,45+7.80) +0,30*0,50*2500
m daN q
c
/ 6190 =



VI. GRUPAREA NCRCRILOR .

Gruparea ncrcrilor se face conform SR EN 1990-2004:

Gruparea efectelor structurale ale actiunilor, pentru verificarea structurilor la stri limit
ultime:


Gruparea fundamentala :

(6.10)

G
k,j
este efectul pe structur al actiunii permanente j, luat cu valoarea sa caracteristic
Q
k,i
efectul pe structur al actiunii variabile i, luat cu valoarea sa caracteristic
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
73

Q
k,1
efectul pe structur al actiunii variabile, ce are ponderea predominant ntre
actiunile variabile, luat cu valoarea sa caracteristic

0,i
este un factor de simultaneitate al efectelor pe structur ale actiunilor variabile i
( i=2,3,...,m ) luate cu valorile lor caracteristice, avnd valoarea:
0,i
= 0,7.

n cazul actiunii seismice, relatia de verificare la stri limit ultime se scrie dup cum
urmeaz:

Gruparea speciala :
(6.12b)

A
Ed
este valoarea caracteristic a actiunii seismice ce corespunde intervalului mediu de
recurent, IMR adoptat de cod ( IMR=100 ani )

2,i
coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a actiunii variabile Q
i

I
coeficient de important a constructiei, structurii functie de clasa de important a
constructiei.


Gruparea efectelor structurale ale actiunilor, pentru verificarea structurilor la stri limit de
serviciu:

(6.14b)




Facultatea de Constructii Proiect de diploma
74





VII.Calculul plcilor armate pe o direcie.


Facultatea de Constructii Proiect de diploma
75



= 1/11*

= 1/11* 1235*2.15 = 519 daNm ;

= 1/14*

* max(

= 1/11* 1235*3 = 794 daNm ;

= 1/16*

= 1/16* 1235*3 = 695 daNm ;

= 1/16*

* max(

= 1/16* 1235*3 = 695 daNm ;

= 1/16*

= 1/16* 1235*2,65 = 542 daNm ;

= 1/14*

* max(

= 1/11* 1235*4.5 = 1786 daNm ;

= 1/14*

* max(

= 1/14* 1235*6,05 = 3228 daNm ;

= 1/11*

= 1/11* 1235*1,5= 252 daNm ;

= 1/11*

= 1/11* 1235*1,65 = 306 daNm ;



Dimensionarea armturilor plcilor armate pe o direcie:
Pentru dimensionarea armaturilor se vor utiliza momentele incovoietoare calculate cu Axis
9:

Armare dupa directia X.
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
76





Armare dupa directia Y.

-

= 635,4 daNm
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
77

-

= - 556,4 daNm
Stabilirea inaltimilor utile pe cele 2 directii :
Acoperirea minim cu beton:
c
min
= max {



-relaie n care:
c
min,b
reprezint acoperirea minim datorit condiiilor de aderen:
c
min,b
= =10 mm
c
min,dur
reprezint acoperirea minim datorit condiiilor de mediu:
c
min,dur
= 15-5 =10 mm
c
tol
- reprezint tolerana admis
=>c
min
= 10 mm
mm c h d
x nom f x
105 2 / 10 20 130 2 / = = = |
mm c c c
tol nom
20 10 10
min
= + = A + =
mm c h d
y x nom f y
95 2 / = = | |


Armare superioar.
0566 . 0 054 . 0
67 , 10 105 1000
10 4 , 635
1
2
4
2
sup
= = = e
x x
x
xf bxd
M
cd x
x
x

2 3
1
05 , 2
309
67 , 10
105 10 0566 , 0 cm x x x
f
f
x xbxd A
yd
cd
x x a
= = =e


2
cm

=3,35
2
cm 15 / 8 |
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
78


Armare inferioar.
0513 . 0 047 . 0
67 , 10 105 1000
10 4 , 556
1
2
4
2
inf
= = = e
x x
x
xf bxd
M
cd x
x
x

2 3
1
85 , 1
309
67 , 10
105 10 0513 , 0 cm x x x
f
f
x xbxd A
yd
cd
x x a
= = = e


2
cm

=3,35
2
cm 15 / 8 |








VIII. Calculul plcilor armate pe dou direcii .
Conf. SR EN 1992-1

Planseul isi transmite incarcarile la grinzile longitudinale. Din acest motiv placa se
poate schematize sub forma unei grinzi avand inaltimea egala cu grosimea placii. Calculul
se poate face pentru o fasie de 1m, rezultatul dimensionarii fiind prevazut apoi in toata
placa.
La dimensionarea grosimii placii trebuie sa se tina seama ca procentul mediu de
armare sa se incadreze in limite economice.
Placa fiind actionat numai de ncrcri gravitationale, se va calcula cu gruparea
fundamental:
Betonul ales este de clasa C16/20 cu rezistenta la compresiune
2
/ 67 , 10 mm N f
cd
=

Armarea planeului. Reguli, recomandri

Facultatea de Constructii Proiect de diploma
79

Grosimea placilor din beton armat se determina prin calcul ca urmare a verificarilor in
starile limita ultime sau de exploatare normala tinand seama totodata de criterii economice,
de necesitati de tipizare a cofrajelor si armarii precum si de conditiile tehnologice de
executie.
Sectiunea armaturii de rezistenta rezulta din dimensionare. La placile cu 2
1
2
<
l
l
,in
camp armatura paralela cu latura mica a placii se aseaza mai aproape de partea inferioara a
placii. La placile incastrate pe contur, cel putin 1/2 din aria armaturii din camp, dar cel 3
bare pe metru, pe fiecare directie, se prelungesc dincolo de reazem , ancorandu-se conform
prescriptiilor. Barele se pot intrerupe in campul alaturat la 1/4 din lumina masurata dupa
deschiderea mica.
Armatura pe reazem se aseaza uniform distribuit pe laturile placii si se poate reduce cu
50% in fasiile de margine. Barele ridicate din camp se completeaza fie cu barele ridicate
din campul alaturat, fie cu calareti care se opresc la 1/4 din lumina deschiderii mici a
placii.






Calculul momentelor pentru o plac armat pe dou direcii.
-plac ncastrat pe dou laturi i simplu rezemat pe celelalte dou


Avem urmtoarele ipoteze de ncrcare:
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
80

/2

/2

= 440+ 203+142 =785 daN

= 450 daN

2.1)Calculul momentelor in cmp.
Pentru prima ipotez avem:
-plac ncastrat pe dou laturi i simplu rezemat pe celelalte dou;

34 . 1
50 , 4
05 , 6
= = =
lx
l
y
Tabelul VIII 4 pagina 354 din Zoltan Kiss 4297 0.0
4
=

= 10,1*0,04297 *

=1588 daNm
74 , 0
05 , 6
5 , 4
' = = =
ly
lx
Tabelul VIII 4 pagina 354 din Zoltan Kiss 1302 0.0 '
4
=

= 10,1*0,01302 *

=266 daNm
Pentru a doua ipotez avem:
-plac simplu rezemat pe toate cele patru laturi;
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
81


34 . 1
50 , 4
05 , 6
= = =
lx
l
y
Tabelul VIII 1 pagina 351 din Zoltan Kiss 6161 0.0
1
=

= 2,25* 0,06161*

=507 daNm
74 , 0
05 , 6
5 , 4
' = = =
ly
lx
Tabelul VIII 1 pagina 351 din Zoltan Kiss 1871 0.0 '
1
=

= 2,25*0,01871 *

=85 daNm

2.2) Calculul momentelor pe reazem .
Pentru prima ipotez avem:
-plac ncastrat pe dou laturi si simplu rezemat pe celelalte dou;
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
82



34 . 1
50 , 4
05 , 6
= = =
lx
l
y
Tabelul VIII 4 pagina 354 din Zoltan Kiss

q=

= -62 daNm
74 , 0
05 , 6
5 , 4
' = = =
ly
lx
Tabelul VIII 1 pagina 351 din Zoltan Kiss 4341 0.0 '
4
= |

= -111daNm


Pentru a doua ipotez avem:
-plac ncastrat pe dou laturi i simplu rezemat pe celelalte dou;
1333 0.0
4
= |
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
83



34 . 1
50 , 4
05 , 6
= = =
lx
l
y
Tabelul VIII 4 pagina 354 din Zoltan Kiss

q=

= -13,7 daNm
74 , 0
05 , 6
5 , 4
' = = =
ly
lx
Tabelul VIII 1 pagina 351 din Zoltan Kiss 4341 0.0 '
4
= |

= -24,7daNm
Calculul momentelor finale.
Calculul momentelor n cmp.


= 1588+ 507 =2095 daNm


= 266+85=351 daNm
Calculul momentelor pe reazem.


1333 0.0
4
= |
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
84


=1786 - 62 + 1786 137 = 1710 daNm


= -111 + 198 247 + 198 = 260 daNm
Dimensionarea armturilor plcilor armate pe dou direcii:
Pentru dimensionarea armaturilor se vor utiliza momentele incovoietoare calculate cu Axis
9:

Armare dupa directia X.




Armare dupa directia Y.
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
85



=1162,6 daNm


=915,1 daNm


= - 1099,3 daNm


= - 792,6 daNm

Stabilirea inaltimilor utile pe cele 2 directii :
Acoperirea minim cu beton:
c
min
= max {




-relaie n care:
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
86

c
min,b
reprezint acoperirea minim datorit condiiilor de aderen:
c
min,b
= =10 mm
c
min,dur
reprezint acoperirea minim datorit condiiilor de mediu:
c
min,dur
= 15-5 =10 mm
c
tol
- reprezint tolerana admis
=>c
min
= 10 mm


mm c h d
x nom f x
105 2 / 10 20 130 2 / = = = |
mm c c c
tol nom
20 10 10
min
= + = A + =

mm c h d
y x nom f y
95 2 / = = | |


Armare superioar.
1056 . 0 098 . 0
67 , 10 105 1000
10 6 , 1162
1
2
4
2
sup
= = = e
x x
x
xf bxd
M
cd x
x
x

2 3
1
82 . 3
309
67 , 10
105 10 1056 . 0 cm x x x
f
f
x xbxd A
yd
cd
x x a
= = = e


2
cm

=3,92
2
cm 20 / 10 |


1000 . 0 095 . 0
67 , 10 95 1000
10 1 , 915
1
2
4
2
sup
= = = e
x x
x
xf bxd
M
cd y
y
y

2 3
1
28 . 3
309
67 , 10
95 10 1000 . 0 cm x x x
f
f
x xbxd A
yd
cd
y y a
= = = e

Facultatea de Constructii Proiect de diploma
87


2
cm

=3,35
2
cm 15 / 8 |

Armare inferioar.
1000 . 0 093 . 0
67 , 10 105 1000
10 3 , 1099
1
2
4
2
inf
= = = e
x x
x
xf bxd
M
cd x
x
x

2 3
1
28 . 3
309
67 , 10
105 10 1000 . 0 cm x x x
f
f
x xbxd A
yd
cd
x x a
= = = e


2
cm

=3,35
2
cm 15 / 8 |


0835 . 0 082 . 0
67 , 10 95 1000
10 6 , 792
1
2
4
2
inf
= = = e
x x
x
xf bxd
M
cd y
y
y

2 3
1
73 . 2
309
67 , 10
95 10 0835 . 0 cm x x x
f
f
x xbxd A
yd
cd
y y a
= = = e


2
cm

=3,35
2
cm 15 / 8 |





IX. CALCULUL GRINZILOR
Conform SR EN 1992-1

1) Grind longitudinal (25x40)
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
88


Pentru dimensionarea armaturilor se vor utiliza momentele incovoietoare calculate cu
Axis 9:
daN T
daNm M
daNm M
z
reazem
y
camp
y
3 , 6456
2 , 5689
3 , 4669
=
=
=


Inaltimea utila a grinzii :
mm c
mm c c
mm c c c
mm c c c
sl nom
w sl nom
tol b sl nom
tol dur
30
28 8 20
30 10 20
20 10 10
,
,
min, ,
min,
=
= + = + =
= + = A + =
= + = A + =
|
v
v


mm c h d
sl nom
360 2 / 20 30 400 2 /
,
= = = |

1.1) Calcul armturii n reazem
cd eff
Ed
xf xd b
M
2
=

(pentru C16/20) conform Zoltan Kiss


2
2
4
2
64 . 5
1815 . 0 1645 . 0
67 , 10 360 250
10 2 , 5689
cm
f
f
xbxdx A
x x
x
xf bxd
M
yd
cd
s
cd
Ed
= =
= = = =
e
e

=355

(pentru PC 52) conform Zoltan Kiss


= 6,03
2
cm
- pentru zone seismic indiferent de clasa de ductilitate
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
89

2
min
40 , 2 360 250
355
9 , 1
50 , 0 50 . 0 cm x x xbxd
f
f
x A
yk
cfn
s
= = =
ctm
f =valoarea medie a rezistenei la compresiune a betonului

2
max
00 . 36 04 . 0 cm xbxd A
s
= =
max min s seff s
A A A s s


316


1.2) Calculul armturii n cmp .
Determinarea limii active (

) a planeului.

min {

= 1610mm
b1=0,5(l-bg)=0,5(4,5-0,3) =2100mm
b2=0,5(2650-300) =1175mm

=0,2*b1+0,1*

=0.2*2100+0,1*4200= 840 mm

=0,2*b2+0,1*

=0,2*1175+0,1*2350= 470 mm

Determinarea poziiei axei neutre .
5 36 . 5
300
1610
> = =
w
eff
b
b

(pentru C16/20) conform Zoltan Kiss


|
|
.
|

\
|
< =
d
h
x
d
h
x
b
b
xf xd b
M
f f
w
eff
cd w
Ed
5 . 0 1
2

Facultatea de Constructii Proiect de diploma
90

f
h = nalimea planeului
= |
.
|

\
|
<
360
130
5 . 0 1
360
130
250
1610
67 , 10 360 250
10 3 , 4659
2
4
x x
x x
x

1347 . 0 < 1,91

<z axa neutr e in zona plcii
f
h x <

Determinarea ariei armaturii n cmp.

2
2
4
2
04 , 4
7 , 308
67 , 10
360 1610 0202 , 0
0202 . 0 020 . 0
67 , 10 360 1610
10 3 , 4659
cm x x x
f
f
xdx xb A
x x
x
xf xd b
M
yd
cd
eff s
cd eff
Ed
= = =
= = = =
e
e

14 3|
2
62 , 4 cm A
ef
=

- pentru zone seismic indiferent de clasa de ductilitate
2
min
40 , 2 360 250
355
9 , 1
50 , 0 50 . 0 cm x x xbxd
f
f
x A
yk
ctm
s
= = =
ctm
f =valoarea medie a rezistenei la compresiune a betonului
yk
f = limita de curgere caracteristic a armturilor pentru beton armat
yk
f =355

pentru diameter 614 mm (PC52)


- pentru zone seismic indiferent de clasa de ductilitate
2
max
00 . 36 04 . 0 cm xbxd A
s
= =
max min s seff s
A A A s s






Calculul la forta taietoare :
Determinarea forei tietoare capabile a elementului fr armtur suplimentar de preluare
a forei tietoare.
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
91

( ) | |
02 . 0 0051 . 0
360 250
54 , 1 3
2 74 . 1
360
200
1
200
1
1
0
100 (
1
1
1
3 / 1
1 1 , ,
< = = =
< = + = + =
=
=
+ =
x
x
bxd
A
d
k
xbxd x k xf xk x c V
sl
cp
cp ck c Rd c Rd

q
o
o q


sl
A se considera 14 3|
daN x x x x x x x V
c Rd
1 , 5168 360 250 ) 16 0051 . 0 100 ( 74 . 1 1 12 . 0
3 / 1
,
= =
Valoarea minima a fortei taietoare capabila fara armatura speciala se determina cu relatia :

daN V V
daN xbxd f xk xbxd x k V
c Rd Ed
ck cp c Rd
1 , 5168 3 , 6456
9 , 2891 035 . 0 ) (
,
2 / 3
1 min min ,
= > =
= = + = o v

Deoarece solicitarea de calcul este mai mare decat capacitatea portanta a grinzii fara
armatura specifica, este nevoie de armatura transversala.
Se determina coeficientul minim de armare transversala:

0012 . 0
255
16
08 . 0 08 . 0
min ,
= = =
yk
ck
w
f
f
x

yk
f = limita de curgere caracteristic a armturilor pentru beton armat
yk
f =255

pentru diameter 614 mm ( OB37)



Cantitatea maxima de armatura transversala:
55 . 0
200
16
1 6 , 0
200
1 6 . 0
1
59 . 3
204
67 , 10
250 55 . 0 1 5 . 0 5 . 0
1
2
1
max
=
|
.
|

\
|
= |
.
|

\
|
=
=
= = = |
.
|

\
|
ck
cw
ywd
cd
cw
sw
f
m
mm
x x x x
f
f
xbx x x
s
A
v
o
v o

= 0,8 x

=0,8 x 255 = 204


Se determina capacitatea portanta a diagonalelor comprimate de beton
max , Rd
V pentru
valoarea minima a unghiului u , adica :
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
92

daN x x x x x x
tg ctg
x xf xbxzx V
cd ck Rd
3 , 16391
5 . 2
1
5 . 2
1
67 . 10 55 . 0 360 9 . 0 250 1
1
min min
1 max ,
=
+
=
+
=
u u
v o
se propune
min
u ctg =2,5
-Braul de prghie al forelor interne
z = 0,9 d = 0,9 360 = 324 mm
-Factorul de reducere a rezistenei

1
= 0,6 (

) = 0,55

= 1.0 ( coeficient de ine cont de material)


max , , Rd Ed c Rd
V V V < <
9 , 2891 < 1 , 5168 < 3 , 16391

-adoptm ctg = 1,75 u ajutorul reia se determin distana ntre etrieri cu
diametrul barei 8 i cu 2 ramuri de forfecare .

75 . 1 = u ctg

daN x x x x x x
tg ctg
x xf xbxzx V
cd ck Rd
204765,50
75 , 1
1
75 , 1
1
67 . 10 55 . 0 360 9 . 0 250 1
1
min min
1 max ,
=
+
=
+
=
u u
v o
max , , Rd Ed c Rd
V V V < <
9 , 2891 < 6456,3 < daN 204765,50


Distanta maxima intre etrieri pe directia longitudinala si transversala se determina cu
relatiile :
mm s
mm
mm x x ctg xd
s
l l
270
300
270 ) 0 1 ( 360 75 . 0 ) 1 ( 75 . 0
max , max ,
=
)
`

= + = +
=
o

mm d s
t
270 75 . 0
max ,
= =

Se propune un diametru pentru verificri.
sw
A =28= 2x0,503 =1,01


s=

=180,94 mm
s <

=0,75*d

Facultatea de Constructii Proiect de diploma
93

180,94<270 mm (adevarat)




0012 . 0
n zona reazemelor etrierii se vor dispune din 150 / 8 | mm din OB37.
n cmp etrierii se dispun din 250 / 8 | mm din OB37.





Facultatea de Constructii Proiect de diploma
94





2) Grind transversal(30x50)
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
95



Pentru dimensionarea armaturilor se vor utiliza momentele incovoietoare calculate cu
Axis 9:
daN T
daNm M
daNm M
z
reazem
y
camp
y
2 , 11854
8 , 12480
6 , 8307
=
=
=

Inaltimea utila a grinzii :
mm c
mm c c
mm c c c
mm c c c
sl nom
w sl nom
tol b sl nom
tol dur
30
28 8 20
30 10 20
20 10 10
,
,
min, ,
min,
=
= + = + =
= + = A + =
= + = A + =
|
v
v

mm c h d
sl nom
360 2 / 20 30 400 2 /
,
= = = |

Calcul armturii in reazem.
cd eff
Ed
xf xd b
M
2
=

(pentru C16/20) conform Zoltan Kiss


2
2
4
2
84 . 9
2063 . 0 1842 . 0
67 , 10 460 300
10 8 , 12480
cm
f
f
xbxdx A
x x
x
xf bxd
M
yd
cd
s
cd
Ed
= =
= = = =
e
e


Facultatea de Constructii Proiect de diploma
96

=355

(pentru PC 52) conform Zoltan Kiss


= 10,16
2
cm
- pentru zone seismic indiferent de clasa de ductilitate
2
min
80 , 3 460 300
345
9 , 1
50 , 0 50 . 0 cm x x x xbxd
f
f
x A
yk
cfn
s
= = =
ctm
f =valoarea medie a rezistenei la compresiune a betonului
2
max
20 . 55 04 . 0 cm xbxd A
s
= =
max min s seff s
A A A s s

418


Calculul armturii n cmp .
Determinarea limii active (

) a planeului.


min {

= 2110mm
b1=0,5(l-bg)=0,5(6050-250) =2900mm
b2=0,5(3750-250) =1750mm

=0,2*b1+0,1*

=0.2*2900+0,1*5800= 1160 mm

=0,2*b2+0,1*

=0,2*1750+0,1*3500= 700 mm



Determinarea poziiei axei neutre .
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
97

5 36 . 5
300
2110
> = =
w
eff
b
b

-axa neutra e in plac

(pentru C16/20) conform Zoltan Kiss


|
|
.
|

\
|
< =
d
h
x
d
h
x
b
b
xf xd b
M
f f
w
eff
cd w
Ed
5 . 0 1
2

f
h = nalimea planeului
= |
.
|

\
|
<
460
130
5 . 0 1
460
130
300
2110
67 , 10 460 300
10 6 , 8307
2
4
x x
x x
x

1226 . 0 < 1,70
<z axa neutr e in zona plcii
f
h x <

Determinarea ariei armaturii n cmp.
2
2
4
2
06 , 5
7 , 308
67 , 10
460 2110 0151 , 0
0151 . 0 017 . 0
67 , 10 460 2110
10 6 , 8307
cm x x x
f
f
xdx xb A
x x
x
xf xd b
M
yd
cd
eff s
cd eff
Ed
= = =
= = = =
e
e

2
03 , 6 cm A
ef
=
2
min
80 , 3 460 300
345
9 , 1
50 , 0 50 . 0 cm x x xbxd
f
f
x A
yk
ctm
s
= = =
ctm
f =valoarea medie a rezistenei la compresiune a betonului
yk
f = limita de curgere caracteristic a armturilor pentru beton armat
yk
f =345

pentru diameter 1628 mm (PC52)


- pentru zone seismic indiferent de clasa de ductilitate
2
max
20 . 55 04 . 0 cm xbxd A
s
= =
max min s seff s
A A A s s
16 3|
Calculul la forta taietoare :
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
98

Determinarea forei tietoare capabile a elementului fr armtur suplimentar de preluare
a forei tietoare.

( ) | |
02 . 0 004 . 0
460 300
201 3
2 66 . 1
460
200
1
200
1
1
0
100 (
1
1
1
3 / 1
1 1 , ,
< = = =
< = + = + =
=
=
+ =
x
x
bxd
A
d
k
xbxd x k xf xk x c V
sl
cp
cp ck c Rd c Rd

q
o
o q


sl
A se considera 16 3|
daN x x x x x x x V
c Rd
8 , 6687 460 300 ) 16 004 . 0 100 ( 66 . 1 1 12 . 0
3 / 1
,
= =
Valoarea minima a fortei taietoare capabila fara armatura speciala se determina cu relatia :

daN V V
daN xbxd f xk xbxd x k V
c Rd Ed
ck cp c Rd
8 , 6687 2 , 11854
38 , 2608 035 . 0 ) (
,
2 / 3
1 min min ,
= > =
= = + = o v

Deoarece solicitarea de calcul este mai mare decat capacitatea portanta a grinzii fara
armatura specifica, este nevoie de armatura transversala.
Se determina coeficientul minim de armare transversala:

0012 . 0
255
16
08 . 0 08 . 0
min ,
= = =
yk
ck
w
f
f
x

yk
f = limita de curgere caracteristic a armturilor pentru beton armat
yk
f =255

pentru diameter 612 mm



Cantitatea maxima de armatura transversala:
55 . 0
200
16
1 6 , 0
200
1 6 . 0
1
31 . 4
204
67 , 10
300 55 . 0 1 5 . 0 5 . 0
1
2
1
max
= |
.
|

\
|
= |
.
|

\
|
=
=
= = = |
.
|

\
|
ck
cw
ywd
cd
cw
sw
f
m
mm
x x x x
f
f
xbx x x
s
A
v
o
v o

= 0,8 x

=0,8 x 255 = 204


Facultatea de Constructii Proiect de diploma
99


Se determina capacitatea portanta a diagonalelor comprimate de beton
max , Rd
V pentru
valoarea minima a unghiului u , adica :
daN x x x x x x
tg ctg
x xf xbxzx V
cd ck Rd
7 , 25133
5 . 2
1
5 . 2
1
67 . 10 55 . 0 460 9 . 0 300 1
1
min min
1 max ,
=
+
=
+
=
u u
v o
se propune
min
u ctg =2,5
-Braul de prghie al forelor interne
z = 0,9 d = 0,9 460 = 414 mm
-Factorul de reducere a rezistenei

1
= 0,6 (

) = 0,55

= 1.0 ( coeficient de ine cont de material)


max , , Rd Ed c Rd
V V V < <
38 , 2608 < 2 , 11854 < 7 , 25133

-adoptm ctg = 1,75 u ajutorul reia se determin distana ntre etrieri cu
diametrul barei 8 i cu 2 ramuri de forfecare .

75 . 1 = u ctg

daN x x x x x x
tg ctg
x xf xbxzx V
cd ck Rd
313973,77
75 , 1
1
75 , 1
1
67 . 10 55 . 0 460 9 . 0 300 1
1
min min
1 max ,
=
+
=
+
=
u u
v o
max , , Rd Ed c Rd
V V V < <
9 , 2891 < 2 , 11854 < daN 313973,77


Distanta maxima intre etrieri pe directia longitudinala si transversala se determina cu
relatiile :
mm s
mm
mm x x ctg xd
s
l l
300
300
345 ) 0 1 ( 460 75 . 0 ) 1 ( 75 . 0
max , max ,
=
)
`

= + = +
=
o

mm d s
t
345 75 . 0
max ,
= =

Se propune un diametru pentru verificri.
sw
A =28= 2x0,503 =1,01


Facultatea de Constructii Proiect de diploma
100

s=

=125,92 mm
s <

=0,75*d
125,92<345 mm (adevarat)




0012 . 0
n zona reazemelor etrierii se vor dispune din 100 / 8 | mm din OB37.
n cmp etrierii se dispun din 250 / 8 | mm din OB37.

Facultatea de Constructii Proiect de diploma
101


Facultatea de Constructii Proiect de diploma
102

X.Calculul stlpilor
1)Stlp central.
Pentru dimensionarea armaturilor se vor utiliza momentele incovoietoare calculate cu Axis
9:
Gruparea fundamental

= 107255,1 daN

= max(

) = max(1592,9;3578,4)= 3578,4 daNm

= 746,8 daN
Gruparea special

Facultatea de Constructii Proiect de diploma
103

= max (

)= max(7047,2;9359,4;6620;9539,2)= 9539,4 daNm

= 46874,7 daN

= 4337,5 daN

As= aria armturii ntinse;
As=aria armturii comprimate;
x= sexiunea de beton
comprimat;

=rezistena de calcul a
armturii;

=rezistena de compresiune a
betonului;







Calculul stlpilor centrali armare longitudinal.
a = a=

+ tol
=20+10
=30 mm
= 20 mm
a = a=30+20/2=40 mm
d=

a =450-40 = 410 mm
Determinarea lui x

cd c
f b
N
x

= =

=223,37 mm
Se verific dac.
2a<x<0,6 d sau x< 2d
2*40<223,37<0,6*410
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
104

80<223,37<246 (adevrat)
As=As =

= M+N*

=35784*10+1072771*

= 234205935 Nmm
As=As=
(

(
= -10,64


As min 0,008 Ac pentru zone seismic cu clas de ductilitate medie(M)
As min 0,008* 450=20,25


= 20,32

8 18

Armarea transversala(etrieri):
-fora tietoare capabil a elementului fr armtur transversal specific se determin cu
relaia:

]


Valoarea minim:


n care:
- rezistena carcateristic a betonului la compresiune f
ck
= 16 N/mm
2

-


- coeficientul de armare longitudinal:

-limea minim a seciunii n zona ntins

-x=450-223,37=226,63mm
A
sl
= 762 mm
2
aria armturii longitudinale ntinse


- efortul unitar mediu sub efectul forei axiale:

Ac
N
Ed

<0,2f
cd

:

202500
10 107255,1

=5,29 N/mm
2
<0,2 10,67=2,13 N/mm (Fals)

- coeficienii C
Rd,c
,

, i k
1
pentru beton greu:
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
105

C
Rd,c
= 0,18/
c
= 0,18/1,5 = 0,12


k
1
= 0,15

1
= 1,0- pentru beton greu

]
(

(

= (0,31+ 0,15 2,13) 226,63


.
410 = 51359N

=4710,11 daN

V
Ed
= 47101,1N <

58483 Narmturile transversale se dispun constructiv




Diametrul armturii transversale trebuie s respecte condiia urmtoare pentru clasa de
ductilitate medie (M):

ydw
ydl
bl bw
f
f
d d > 4 , 0
unde:
- d
bl
= 18 mm; diametrul maxim al barelor longitudinale;
- f
ydl
= 300 N/mm
2
; rezistena oelului din care se confecioneaz armtura
longitudinal (PC52)
- f
ydw
= 308,7 N/mm
2
; rezistena oelului din care se confecioneaz armtura
transversal (PC52)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma
106

mm 09 , 7
7 , 308
300
18 4 , 0 = >
bw
d
Se alege: d
bw
=8 mm
Conform P100-1/2006, la stlpii participani la structuri antiseismice, care prezint
deformaii post-elastice semnificative, zonele de la extremiti pe o distan l
cr
se vor
considera zone critice. Lungimea zonei critice se obine n funcie de clasa de ductilitate
(H) n felul urmtor:

-pentru parter (h
niv
=3.15m)

= =
= =
>
mm 450
mm 441
6
2650
6
mm 450 450
max
cl
c
cr
l
h
l l
cr
= 450 mm

l
cr
/ h
c
= 450 / 450 = 1< 3 se consider zon critic doar pe lungimea l
cr
n zonele critice se vor prevedea etrieri i agrafe, care s asigure ductilitatea
necesar i mpiedicarea flambajului local al barelor longitudinale. Modul de dispunere a
armturii transversale va fi astfel nct s se realizeze o stare de solicitare triaxial
eficient. Condiiile minime pentru realizarea acestor cerine, pentru clasa medie (M) de
ductilitate, sunt urmtoarele:
Procentul minim de armare transversal va fi:
o 0,035% n zona critic a stlpilor de la baza lor, la primul nivel;
o 0,025% n restul zonelor critice;

Distana dintre etrieri nu va depsi:
o n zona critic a stlpilor, la baza lor:

( )

=

=
= =
s
mm 175
mm 201
2
8 40 450
2
mm 144 18 8 8
min
0
max ,
b
d
s
bl
cl

s
cl,max
144 mm


o n afara zonelor critice:

=
= =
s
mm 400
mm 450 ) , min(
mm 360 18 20 20
min
max ,
h b
d
s
bl
cl

s
cl,max
360 mm


Se adopt:etr 8/100 mm
PPPPpPPC52
Se adopt: etr 8/200
mm
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
107

2) Stlp marginal .
Gruparea fundamental

= 76404,1 daN

= max(

) = max(748,4;429,2)= 784,4 daNm

= 1493,2 daN
Gruparea special

= max (

)= max(8921,1;8775,6;7859,6;8813,3)= 8813,3 daNm

= 39089,3 daN

= 4528,6 daN

Facultatea de Constructii Proiect de diploma
108

As= aria armturii ntinse;
As=aria armturii comprimate;
x= sexiunea de beton
comprimat;

=rezistena de calcul a
armturii;

=rezistena de compresiune a
betonului;







Calculul stlpilor centrali armare longitudinal.
a = a=

+ tol
=20+10
=30 mm
= 20 mm
a = a=30+20/2=40 mm
d=

a =400-40 = 360 mm

Determinarea lui x
cd c
f b
N
x

= =

=179,02 mm
Se verific dac.
2a<x<0,6 d sau x< 2d
2*40<179,02<0,6*360
80<179,02<216 (adevrat)
As=As =


Facultatea de Constructii Proiect de diploma
109

= M+N*

=7844*10+764041*

= 130090560 Nmm
As=As=
(

(
= -7,97


As min 0,008 Ac pentru zone seismic cu clas de ductilitate medie
As min 0,008* 400=16


= 16,08

8 16

Armarea transversala(etrieri):
-fora tietoare capabil a elementului fr armtur transversal specific se determin cu
relaia:

]


Valoarea minim:

(


n care:
- rezistena carcateristic a betonului la compresiune f
ck
= 16 N/mm
2

-


- coeficientul de armare longitudinal:

-limea minim a seciunii n zona ntins

-x=400-179=221mm
A
sl
= 603 mm
2
aria armturii longitudinale ntinse


- efortul unitar mediu sub efectul forei axiale:

Ac
N
Ed

<0,2f
cd

:

160000
10 76404,1

=4,77 N/mm
2
<0,2 10,67=2,13 N/mm (Fals)
- coeficienii C
Rd,c
,

, i k
1
pentru beton greu:
C
Rd,c
= 0,18/
c
= 0,18/1,5 = 0,12


k
1
= 0,15

1
= 1,0- pentru beton greu
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
110

]
(

(

= (0,32+ 0,152,13) 221


.
360 = 50878N

=5357,81 daN

V
Ed
= 53578N <

56516 Narmturile transversale se dispun


constructiv


Diametrul armturii transversale trebuie s respecte condiia urmtoare pentru clasa de
ductilitate medie (M):

ydw
ydl
bl bw
f
f
d d > 4 , 0
unde:
- d
bl
= 16 mm; diametrul maxim al barelor longitudinale;
- f
ydl
= 300 N/mm
2
; rezistena oelului din care se confecioneaz armtura
longitudinal (PC52)
- f
ydw
= 308,7 N/mm
2
; rezistena oelului din care se confecioneaz armtura
transversal (PC52)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma
111

mm 30 , 6
7 , 308
300
16 4 , 0 = >
bw
d
Se alege: d
bw
=8 mm
Conform P100-1/2006, la stlpii participani la structuri antiseismice, care prezint
deformaii post-elastice semnificative, zonele de la extremiti pe o distan l
cr
se vor
considera zone critice. Lungimea zonei critice se obine n funcie de clasa de ductilitate
medie (M) n felul urmtor:

-pentru parter (h
niv
=3.15m)

= =
= =
>
mm 450
mm 441
6
2650
6
mm 400 400
max
cl
c
cr
l
h
l l
cr
= 450 mm

l
cr
/ h
c
= 450 / 400 = 1,125 < 3 se consider zon critic doar pe lungimea l
cr
n zonele critice se vor prevedea etrieri i agrafe, care s asigure ductilitatea
necesar i mpiedicarea flambajului local al barelor longitudinale. Modul de dispunere a
armturii transversale va fi astfel nct s se realizeze o stare de solicitare triaxial
eficient. Condiiile minime pentru realizarea acestor cerine, pentru clasa medie (M) de
ductilitate, sunt urmtoarele:
Procentul minim de armare transversal va fi:
o 0,035% n zona critic a stlpilor de la baza lor, la primul nivel;
o 0,025% n restul zonelor critice;

Distana dintre etrieri nu va depsi:
o n zona critic a stlpilor, la baza lor:

( )

=

=
= =
s
mm 175
mm 176
2
8 40 400
2
mm 128 16 8 8
min
0
max ,
b
d
s
bl
cl

s
cl,max
128 mm


o n afara zonelor critice:

=
= =
s
mm 400
mm 400 ) , min(
mm 320 16 20 20
min
max ,
h b
d
s
bl
cl

s
cl,max
320 mm


Se adopt:etr 8/100 mm
PPPPpPPC52
Se adopt: etr 8/200
mm
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
112

XI.CALCULUL FUNDAIILOR.
Calculul fundaie (zon central)

Beton C 16/20
Armtur PC52 6 > 14( S 355)
Gruparea fundamental .

=107272,3 daN

= 746,8 daN

=1768,6 daN

= 1992,6 daNm

= 759,4 daNm

Gruparea special 1 i 2 .

= max(

) = max ( 5918,7;6234,1;7839,3;6388,1)

= 7830,3 daNm
N =64970,1 daN

=3197,9 daN

=2870,9 daN

=7830,3 daNm

=6338,1 daNm
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
113

Terenul de fundare caracteristici geotehnice.
-indicele porilor e = 0,6
-consistena

= 0,5

= 2000

= 450[kPa]

= N +

* Gf ;
A = L*B;
Gf =

*Hf*A ;


B=L*

=L*

B=L

=1,35 (pentru gruparea fundamental)


=1 (pentru gruparea special)


A=L*B
L*B

dar L=B
L


L
1,59 m
=>L=1.80 m
B=L=1,80m
lc ={


}
lc =


bc =


Facultatea de Constructii Proiect de diploma
114

lc =bc = 0,90 m
tg =


hc = max{




}
=>hc = 30 cm
tg =

(adevarat)
tg =



} => bloc cu dou trepte

=35 cm => H=70 cm


Hf = min( hc+H) >1,10 m
Hf = 0,30+0,70 > 1,10 (fals)
-se adopt Hf= 1,10 m
Df =0,50+ hc+H=0,50+0,30+0,80 = 1,60 m

Verificri.
-din gruparea fundamental;
1)


A=L*B =3,24 m

= 107272,3 +1,35*2000*1,8*1,8*1,6 =121269,1 daN


Verificarea capacitii portante a terenului.

- corecia de lime n kilopascali;

corecia de adncime in kilopascali;


=

*

(B-1)
= 450*0,05*(1,8-1)
=18 [kPa]
-unde:
1
K -coeficient-pentru pamanturi necoezive(cu exceptia nisipurilor prafoase), =1
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
115

-pentru nisipuri prafoase si pamanturi coezive, =0,05

=

*


= 450*


= -45[kPa]
=>

= 450 - 45 + 18

=423 [kPa]


37428,73 42300 (adevarat)
2)

= 1992,6+746,8*1,6 = 3187,48 daNm

= 759,4+ 1768,6 *1,6= 3617,96 daNm

0,972 m

0,972 m


44430,21 59220 [kPa] (adevarat)
-verificri din gruparea special
1)


= 64970,1 +1*2000*3,24*1,6
=75338,1 daN

= 7830,2+3197,9*1,6= 12946,84 daNm

= 6338,1+2870,9*1,6= 10931,54 daNm

0,972 m

0,972 m


47818,73 67680 [kPa] (adevarat)
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
116


Armarea cuzinetului.

(
= 107272,3+ 1,35*2000*0,9*0,9*(1,6-0,8)
=109021.9 daN

=1992,6+746,8*(1,6-0,8)

2590,04 daNm

=759,4+1768,6*(1,6-0,8)

2174,28 daNm

0,1215 m

0,1215 m
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
117

173807,44

95382,42

((

134594,93

]
daNm


Facultatea de Constructii Proiect de diploma
118

138016,83

3551,87 daNm


=>

=> 10/15 cm


=>

=> 10/15 cm











Facultatea de Constructii Proiect de diploma
119



Calculul fundaie(zon marginl)

Beton C 16/20
Armtur PC52 6 > 14( S 355)
Gruparea fundamental .

=76404,1 daN

= 1493,2 daN

=1032,3 daN

= 1196,6 daNm

= 1603,4 daNm

Gruparea special 1 i 2 .

= max(

) = max ( 7630,4;7370,7;8637,7;8021,1)

= 8637,7 daNm
N =56434,6 daN

=2231,6 daN

=3860,5 daN

=8637,7 daNm
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
120

=5626,7 daNm

Terenul de fundare caracteristici geotehnice.
-indicele porilor e = 0,6
-consistena

= 0,5

= 2000

= 450[kPa]

= N +

* Gf ;
A = L*B;
Gf =

*Hf*A ;


B=L*

=L*

B=L

=1,35 (pentru gruparea fundamental)

=1 (pentru gruparea special)


A=L*B
L*B

dar L=B
L


L
1,34 m
=>L=1.60 m
B=L=1,60m
lc ={


}
lc =


bc =


Facultatea de Constructii Proiect de diploma
121

lc =bc = 0,80 m
tg =


hc = max{




}
=>hc = 30 cm
tg =

(adevarat)
tg =



} => bloc cu dou trepte

=35 cm => H=70 cm


Hf = min( hc+H) >1,10 m
Hf = 0,30+0,70 > 1,10 (fals)
-se adopt Hf= 1,10 m
Df =0,50+ hc+H=0,50+0,30+0,80 = 1,60 m

Verificri.
-din gruparea fundamental;
1)


A=L*B =2,56 m

= 76404,1 +1,35*2000*1,6*1,6*1,6 =87463,3daN


Verificarea capacitii portante a terenului.

- corecia de lime n kilopascali;

corecia de adncime in kilopascali;


=

*

(B-1)
= 450*0,05*(1,6-1)
=13,5 [kPa]
-unde:
1
K -coeficient-pentru pamanturi necoezive(cu exceptia nisipurilor prafoase), =1
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
122

-pentru nisipuri prafoase si pamanturi coezive, =0,05

=

*


= 450*


= -45[kPa]
=>

= 450 - 45 + 13,5

=418,5 [kPa]


29845,35 41850 (adevarat)
3)

= 1196,6+1493,2*1,6 = 3585,72 daNm


= 1603,4+ 1032,3 *1,6= 3255,08 daNm

0,682 m

0,682 m


39875,85 58590 [kPa] (adevarat)

-verificri din gruparea special
2)


= 56434,6+1*2000*2,56*1,6
=64626,6 daN

= 8637,7+2231,6*1,6= 12208,26 daNm

= 5626,3+3860,5*1,6=11803,1 daNm

0,682 m

0,682 m


Facultatea de Constructii Proiect de diploma
123

60452,03 66960 [kPa] (adevarat)


Armarea cuzinetului.

(
= 76404,1+ 1,35*2000*0,8*0,8*(1,6-0,8)
=77786,5 daN

=1196,6+1032,3*(1,6-0,8)

2022,44 daNm

=1603,4+1032,3*(1,6-0,8)

2429,24 daNm

0,0853 m
Facultatea de Constructii Proiect de diploma
124

0,0853 m

173729,91

69352,89

((

121541,4

] daNm


Facultatea de Constructii Proiect de diploma
125

116772,35

3713,86 daNm


=>

=> 10/20 cm


=>

=> 12/20 cm











Facultatea de Constructii Proiect de diploma
126


BIBLIOGRAFIE

-Curs Fundatii ; Curs Constructii Civile, Curs Beton armat , Curs Statica si stabilitatea
constructiilor, Curs Siguranta constructiilor, Curs Legislatie in constructii ;
- Calculul si alcatuirea fundatiilor- Ioan Tuns editura Universitatii Transilvania
-Structuri de beton armat pentru cldirile etajate .Exemple de proiectare. T.Postelnicu,
F.ilimpea , D. Zamfirescu
Proiectarea structurilor de beton SR EN 1992-1 Zoltan Kiss , Traian One
-SR EN 1990:2004 Eurocod: Bazele proiectrii structurilor ;
-SR EN 1991-1-1:2004 Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 1-1: Aciuni
generale, greuti specifice, greuti proprii, ncrcri utile pentru cldiri
-SR EN 1991-1-3:2005 Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor.Partea 1 :3:Aciuni
generale.ncrcri date de zapad
- Indicativ NP 082-04 - Actiunea vantului asupra constructiilor
-SR EN 1992-1-1:2004 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli
generale i reguli pentru cldiri
-Cod de proiectare sesismica P100-1/2006
-Indicativ CR 6-2006-Cod de proiectare pentru structuri din zidarie
- NP 112-04 - Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa NP 112-04
- SR EN 1998-5-2004 Eurocod 8 : Proiectarea structurilor pentru rezistenta la cutremur
Partea 5 : Fundatii, structuri de sustinere si aspecte geotehnice
- NE-012-99-Cod-Practica-Beton armat
- CR2-1-1-1- Cod de proiectare a constructiilor cu pereti structurali din beton armat