Sunteți pe pagina 1din 49

Achizitia si procesarea datelor

experimentale
1. Introducere despre achizitiile de date
Sistemele care au rolul de a prelua
unul sau mai multe semnale analogice,
obinute de la traductoarele din proces,
i de a le converti n semnale
numerice,n scopul memorrii,
transmiterii, prelucrrii i vizualizrii
informaiei achiziionate
Sisteme de
achiziie a
datelor
(SAD)
1.1 Definitie SAD
Sistemele care au rolul de a prelua
semnalele prelucrate numeric i de a le
converti n semnale analogice, n
scopul transmiterii la elementele de
execuie ale procesului
Sisteme de
distribuie a
datelor
(SDD).
1.2 Definitie SDD
SAD

circuite de adaptare
pentru semnalele
analogice de intrare

circuite de eantionare
i reinere

convertoare analog-
numerice

multiplexoare
(analogice sau
numerice)
SDD

registre tampon
(pentru memorarea
temporar a
semnalelor numerice
din sistemul de
prelucrare numeric)

convertoare numeric-
analogice

demultiplexoare,

filtre de netezire
1.3 Structura unui SAD I SDD
Dia!rama bloc a unui SAD
1." Aplicabilitate SAD
Domeniile de aplicabilitate #izeaz$ acele cazuri %n care a#em ne#oie de date de la mai
mul i senzori& i acolo unde dinamica este rapid$ i unde se dore te o %nt'rziere c't mai
mic$ %ntre e antionare i momentul %n care #alorile di!itale sunt disponibile.
Sonar
Detec ia mi c$rilor
seismice
(edicin$ (rezonan $ ma!netic$& echipamente de laborator)
1.) Aplicabilitate SAD * cont.
Automobile
Industrie
2. Senzori si siteme senzoriale pentru
marimi di!itale si anlo!ice
a. Dupa natura domeniului de definitie
b. Dupa apartenenta la acelasi proces:monocanal
sau multicanal
c.Dupa caracterul unidimensional sau
multidimensional
d. Dupa caracterul aleatoriu sau predictibil
e. Dupa unele caracteristici decrise matematic:
masurabile/nemasurabile; de energie finita/infinita
2.1 +ipuri de semnale
Semnalele reprezint$ m$rimi fizice utilizate pentru transmiterea sau stocarea mesa,elor
sau pentru testarea sistemelor.
-xemple de semnale purtatoare de informatii.
Sunetul si ima!inea
Semnale transferate intre siteme din natura sau din procese industriale& a#and di#erse
suporturi tehnice(tensiuni electrice& camp ma!netic & temperaturi& forte& #iteze etc.)
2.1 +ipuri de semnale * cont.
2.1 +ipuri de semnale * cont.
/rincipale tipuri de semnale periodice sunt.
2.1 +ipuri de semnale * cont.
Semnalul sinusoidal si principalii sai parametrii
!ste definit prin"
x(t) 0 Acos(1t 2 )
A este amplitudinea semnalului.
# $ este frecvena unghiular, exprimat n radiani%sec
# T este perioada semnalului.
ntre frecvena unghiular frecvena f i perioada T a semnalului e!ist relaiile:
1 02 3f
f =
este faza iniial &mportana acestui parametru devine semnificativ atunci c'nd se
compar dou semnale sinusoidale de aceeai frecven
2.2 Senzori si sisteme senzoriale di!itale
(oti#atia utilizarii sitemelor senzoriale.
(e ce avem nevoie pentru de computere n procesul msurare ( i control))
Cnd avem nevoie de computere n procesul msurare ( i control))
*e trebuie sa stim despre ceea ce implica utilizarea semnalelor digitale in
procesul de masurare si control?
4biecti#ele utilizarii sitemelor senzoriale.
&ntroducerea conceptului de utilizare a computerului ca si instrument de
masurare si control
+evizuirea componenetelor necesare transformarii calculatorului intr-un
sistem de achizitii date senzoriale
&ntroducerea in soft,are-ul calculatorului a principalelor aplicatii de masurare
Semanalul di!ital este un semnal discontinuu %n timp 5i %n #alori& se mai nume5te
semnal %n timp discret 5i cu #alori discrete. Semnalul %n timp discret se mai nume5te
semnal e5antionat.
-ivelul
inferior
-ivelul
superior
.rontul
de
cretere
.rontul de
descreter
e

forma binar" reprezentarea se


realizeaz prin cifrele /01 i /213

logica active " high /nivelul inferior1


corespunde valorii /01 iar /nivelul
superior1 valorii /21

logica active # lo$ modul de


reprezentare este invers

Semnalele digitale se comport diferit fa de


perturbaii n mod comparative cu semnalele
analogice3

4ractic orice semnal cuprins ntre (-00-05) va fi


acceptat ca semnal logic /01 iar orice semnal ntre
(6-7) ca un semnal logic /213

Suprapunerea unei tensiuni perturbatoare peste


semnalul digital nu introduce erori, dac pla8a
corespunztoare fiecrui nivel nu este depit.

Sistemele senzoriale di!itale au la baza functionarii lor diferite porti lo!ice.
A6D 6A6D
478-9:;<SI= 6478-9:;<SI=
-xemplu de sistem senzorial di!ital.
2.3 Senzori si sisteme senzoriale di!itale8
analo!ice
Semnal analo!ic este un semnal continuu %n timp 5i %n #alori.
-santionarea este procesul de achi%itie a datelor de obicei de la un semnal analogic la
intervale discrete de timp
Semnalul de permisiune sau funcia de eantionare s(t) conine impulsuri de amplitudine
constant, durat 9 i timp de separare : &deal, 9 ar trebui sa fie c't de mic iar frecvena
de eantionare c't mai mare
Semnalul analogic m(t) este de obicei deplasat n nivel, pentru a prezenta doar valori
pozitive
Se poate considera c toate eantioanele sunt pozitive s ; ms(t)
Analog
Input
4 Samples/cycle
8 Samples/cycle
16 Samples/cycle
De!hizarea semnalului (aliasin!):
< component 8oas a semnalului de eantionare fs poate aprea n cadrul spectrului
semnalului analogic i poate fi considerat ca parte a acestuia
.enomenul se poate petrece dac semnalul original este afectat de zgomot, care
prezint frecvene mai mari ca frecvena maxim a semnalului
=n acest caz se folosesc filtre trece 8os sau filtre anti-aliasing, filtrarea av'nd loc
naintea eantionrii
&rocesul de e5antionare 5i reinere se define'te ca meninerea valorii amplitudinii
e'antionului p(n la urmtoarea e'antionare. Aceasta face ca forma de und s capete
un aspect de semnal )n scar
2.3 Aplicatii
a) Semnal dreptun!hiular
b) Semnal triun!hiular
c) Semnal sinusoidal
a) Semnal dreptun!hiular
) >aza de timp" 7 ms
) ?mplitudinea" 20@ A
) .recventa citita" 626 BC
) .recventa calculata"f;20%0 DE;626,EF Bz
) :uratia" n; 626 G F0; 26E60 rot%min
) 4erioada" :; D,E ms
b) Semnal trin!hiular.
>aza de timp" 7 ms
?mplitudinea" 202 A
.recventa citita" 626 BC
.recventa calculata"f;20%0 DE;626,EF Bz
:uratia" n; 626 G F0; 26E60 rot%min
4erioada" :; D,E ms
b) Semnal sinusoidal.
>aza de timp" 7 ms
?mplitudinea" 202 A
.recventa citita" 626 BC
.recventa calculata"f;20%0 DE;626,EF Bz
:uratia" n; 626 G F0; 26E60 rot%min
4erioada" :; D,E ms
3. 4sciloscopul
3.14scilocopul * elemente componente
<scilocoapele moderne sunt alcatuite din mai multe elemente componente, conectate
intre ele dupa o schema bloc care contine"
:ubul catodic
?mplificatoarele
?tenuatoarele
Heneratorul bazei de timp
*ircuitul de sincronizare
*ircuitul pentru controlul intensitatii spotului
*ircuitul de intarziere
>locul de alimentare
3.2 4scilocopul * principiul de functionare
!lementul principal al unui oscilocop este tubul catodic
4entru a putea afisa pe ecranul tubului catodic curba ce reprezinta dependenta intre doua
marimi, ?;f(>), este necesar"
sa se obtina pe ecran un punct luminos (spot)
sa se poata deplasa acest punct dupa doua directii , orinzontala (x) si (I), pentru a
descrie pe ecran curba dorita
4ropietatea unui fascicul de electroni de a produce in punctul de impact ( de ciocnire)
iluminarea unui ecran trata cu substante luminoase fluorescente
4ropietatea unui fascicul de electroni de a fi deviat sub actiunea unui camp sau
magnetic
.asciculul de electroni este produs, focalizat si accelerat in tubul catodic si loveste
ecranul acestuia producacand un punct luminos (eplasarea spotului pe ecran se
realizeaza prin devierea fascicului de electroni cu a8utorul unor campuri create de doua
perechi de placi de deflexie din interiorul tubului catodic, la aplicarea unor tensiuni JI
la placile de deflexie pe directia I si Jx pe directia x
4entru ca pe ecran sa apara curba ?;f(>), celor doua perechi de deflexie li se aplica
marimile ? si > *a urmare spotul se va deplasa dupa directiile x si I in acelasi ritm ca si
marimile ? si >
(aca marimile ? si > sunt periodice, pentru ca pe ecran sa apara o imagine stabila este
necesar ca intre frecventele celor doua sa existe relatia" f(?);nx.(>), n K numar intreg
3.2 4scilocopul * principiul de functionare
3.3 4scilocopul * metoda de masurare
3.3 4scilocopul * aplicatii
&n figura alaturata putem observa citirea unui
semnal dreptiungiular cu osciloscopul, avand
urmatoarele date principale"
>aza de timp" 7 ms
?mplitudinea maxima" D27 A
4eriodata" :; 6DF ms
.recventa citita"D0, F7 Bz, similara cu cea
calculata aplicant formula
f;2%:;2%006DF;D0,F7
&n figura alaturata putem observa citirea
tensiunii pe 6 canale" albastru;generator
standard, rosu; motor
.recventa calculata pentru canalul
albastru este" f; 20 ciclii% 0,0DE; 62E,L@
BC
.recventa calculata pentru canalul
albastru este" f; 20 ciclii% 0,07L; 255,F5
BC
". Structura sistemelor de
achiziii date (SAD)
".1 SAD cu multiplexarea semnalelor
analo!ice de intrare
MUX K multiplexor analogic
DER K dispozitiv de eantionare i
reinere
CA K convertor analog- numeric
R!E Kregistru tampon de ieire
"C K bloc de comand
SC K semnal de selectare a canalului
CS#A K comunicaie cu sistemul de
prelucrare numeric i afiare.
4ropietati"
cea mai ieftin soluie de realizare a unui
S?(
elementul care introduce cea mai mare
nt'rziere este *?-
pentru fiecare canal este necesar conversia
analog-numeric a semnalului respectiv, dac
numrul de canale este mare, frecvena de
baleiere a canalelor va fi relativ mic
utilizat pentru procese lente
f =
".2 SAD cu multiplexarea semnalelor
e5antionate
MUX K multiplexor analogic
DER K dispozitiv de eantionare i reinere
CA K convertor analog- numeric
R!E Kregistru tampon de ieire
"C K bloc de comand
SC K semnal de selectare a canalului
CS#A K comunicaie cu sistemul de prelucrare
numeric i afiare.
#$op%etat%&
!xistenta mai multor (!+
!antionarea semnalelor i
cuantizarea se fac sincronizat
4ret si perfomanta ridicate
Aiteza de achizitie mai mare"
f =
".3 :ircuite caracteristice pentru SAD
+eorema e5antion$rii afirm$ faptul c$& dac$ un semnal x are band$ limitat$&
cu l$r!imea de band$ >?@zA& atunci el poate fi determinat& %n mod unic& prin
e5antioane luate cu frec#ena fe ?e5antioane B secA& unde fe C 2>. Astfel& se
stabile5te limita inferioar$ a frec#enei de e5antionare. flim 0 2>.
+olul dispoziti#elor de e5antionare 5i reinere (D-7) este acela de a eantiona
semnalele corespunztoare canalelor de intrare i de a menine aceste valori constante,
pe toat durata conversiei analog-numerice
Schema de principiu a unui D-7
Dia!ramele de semnale de intrare ( < )&
comand$ ( <c ) 5i ie5ire ( <e ) pentru un D-7
".3 :ircuite caracteristice pentru SAD *
cont.
Schem$ %mbun$t$it$ de D-7
Aariant mbuntit a dispozitivului de eantionare i reinere care conine o reacie
global, pe ambele amplificatoare operaionale, stabilit doar pe durata de
eantionare, cu a8utorul comutatorului M6 4e durata de reinere, cele dou
amplificatoare operaionale au reacii locale
".3 :ircuite caracteristice pentru SAD *
cont.
<n con#ertor analo!8di!ital transform o mrime analogic aplicat la intrare (de obicei
tensiune de *+, sau *-.,/ ntr-un semnal electric interpretabil n tehnica digital
(interval de timp, frecven sau cod numeric)
(up tehnica de conversie utilizat, convertoarele A/D se clasific astfel"

convertoare ?%( directe, care convertesc nemi8locit tensiunea aplicat la intrare n cod
numeric (de tip paralel, paralel serie, cu aproximaii succesive, sigma-delta)3

convertoare A/D indirecte care convertesc tensiunea n interval de timp sau frecvena
unor impulsuri (tensiune-frecven, cu simpl ramp, dubl ramp, cu multipl ramp)3

convertoare A/D hibride, care combin cele dou tehnici de conversie


Schema de principiu a unui :A6 paralel de 3 bii.
:aracteristica static$ a unui
:A6 pe 3 bii.
".3 :ircuite caracteristice pentru SAD *
cont.
>locul funcional care preia datele de pe mai multe canale de msur i le distribuie pe un
singur canal, separate n timp sau n frecven, se numete multiplexor
*omplementar, blocul funcional care preia datele de pe un canal i le distribuie
corespunztor pe mai multe canale de ieire, se numete demultiplexor.
Schema bloc a multiplexoruluiB
demultiplexorului analo!ic cu 1D
canale ((: "ED)
"." =4;+:7AF+ D(( &D(( /rofilab&
=:GDE <S>
(NN profilab este un soft,are care permite
crearea unor proiecte tehnologice de masurare si
control bazate pe multimetre digitale !ste un
program usor de folosit, care permite si masurarea
in timp real a proiectului creat anterior
Aolccraft (NN a8ut la testarea cablurilor i firelor Se compune dintr-un generator de
tonalitate care moduleaz un semnal de nalt frecven pe linia testat i care are funcia
unui receptor de cabluri inductiv foarte sensibil capabil s detecteze cablurile care se gsesc
p'n la 27 cm n perete
Se poate astfel urmri cu precizie instalaia de cabluri din perete Semnalul generatorului de
tonalitate poate fi transmis pe linia msurat fie printr-o muf +O22 fie prin cleme crocodil
=n acelai timp, aparatul dispune i de funciile clasice ale unui multimetru *onstrucia
robust i stratul protector de cauciuc permite utilizarea aparatului n condiii severe de
munc
".H Aplicatii
?plicatia are in vedere atingerea urmatoarelor obiective"
+idicarea caracteristicii unui tachogenerator (citirea turaiei prin senzor analogic)
simultan cu citirea prin osciloscop a frecvenei semnalelor oferite de discul incremental
(un impuls la o rotaie)
Stabilirea funciei de transfer a tachogeneratorului pe baza tabelului din (NN
4rofilab, caracteristica liniar i parabolic
Se uemareste determinarea
regresiei liniare" a functie"
U=f(n)
&entru urmatoarele frecvente
masurate obtinem rotatiile:
f;20Bz 20 x F0;F00 rot%min
f;60Bz 60 x F0;2600 rot%min
f;L0Bz L0 x F0;2500 rot%min
*u rezultatele obtinute mai sus vom completa urmatorul tabel /:uratie- tensiune, unde
x este tensiune si P turatia "
X Y
600 1.94
1200 3.47
100 6.1!
4rin introducerea datelor in am
obtinut urmatoarea functie cu
"caracteristica liniar i
parabolic
H.=ibratiile
Sunetul este definit ca orice varia ie de
presiune care urechea poate detecta
variind
de la cele mai slabe sunete la niveluri de
sunet care poate afecta auzul
(eterminarea caracteristicilor vibratiilor
are la baza determinarea lungimei de
unda, a frecventei, si vitezei sunetului,
care sunt strans legate prin relatia din
imagine
H.1 Ieneralitati
H.2 Aplicatii
D. Achiziia datelor de
temperatur$ prin
termocupluri
D.1 Ieneralitati
Nsurarea temperaturii se bazeaz pe diferite fenomene i efecte fizice, n care modificarea
temperaturii determin modificri ale unor proprieti sau caracteristici ale materialelor"
variaia dimensiunilor geometrice, variaia rezistenei electrice, apariia unei tensiuni
electromotoare de-a lungul 8onciunii a dou metale, variaia intensitii radiaei emise, variaia
frecvenei de rezonan a unui cristal de cuar etc
+ermocuplul este compus din dou fire m e diferite sudate, astfel nc't s formeze un circuit
nchis Sonda propriu-zis este reprezentat de una din 8onciuni (8onciunea de
masur sau 8onciunea cald) care poate fi pus ntr-o manta protectoare !a este plasat n
mediul a crui temperatur vrem s o msurm Nrimea i sensul curentului care va
parcurge circuitul atunci c'd 8onciunile se afl la temperaturi diferite depinde de diferena
de temperatur i de tipul metalelor folosite (e regul, tem rezultant este mic (de
ordinul mA) Jn voltmetru conectat n circuit reprezint Qieirea1 pentru utilizator i este
calibrat n uniti de temperatur
Netalele tipice folosite pentru construcia
termocuplurilor sunt rodiul, alia8ele de
nichel i crom, alia8ele de aluminiu i nichel
sau alia8ele de nichel si cupru Netalele
care se mperecheaz cu acestea sunt
platina, cuprul i fierul
D.2 Aplicatii
X Y
30 300
32 400
3! !00
37 600
39 700
40 00
4! 900
47 100
?plicatia urmareste citirea si achiczitia de date prin intermediul programului (NN
profilab a caracteristicii unui termoclupu necunoscut(micriA- mmA)
Sau obtinut astfel urmatoarele date"
:aracteristica liniara a termocuplului
=n cazul multor traductoare caracteristica static este neliniar ?ceasta curb poate fi
liniarizat (sau aproximat) folosind metoda celor mai mici ptrate, adic se caut o
dreapt care s aproximeze c't mai mult curba real ?cesta nseamn ca diferena,
eroarea, dintre cele dou curbe s fie minim (reapta pe care o cutm poate fi scris sub
forma I;axRb unde I;!tv tensiunea care se msoar (mrimea de ieire) i x;:
temperatura (mrimea de intrare)