1. Ce este patrimoniul?

Este un ansamblu de drepturi si obligatii cu valoare economica ce apartin unui

subiect de drept.
2. Caracterele juridice ale patrimoniului.enumerare.
-patrimoniul este o universalitate juridica
-orice persoana are un patrimoniu
-patrimoniul este inalienabil
-orice persoana are un singur patrimoniu
-patrimoniul este divizibil in mai multe mase de bunuri
3. Functiile patrimoniului
-de a permite si explica gajul general al creditorilor chirografari
-de a permite si explica subrogatia reala cu titlul universal
-de a pemite si explica transmisiunea universal si transmisiunea cu titlul universal
4. Functia patrimoniului de gaj general al creditorilor chirografari.
Gajul general al creditorilor chirografari are ca obiect patrimoniul debitorului
privit ca universalitate juridica si nu anumite bunuri concrete care il compun. Astfel
inteles dreptul de gaj general nu se confunda cu dreptul real accesoriu de gaj,in
sensul de garantie real ape care o are un creditor gajist asupra unui bun mobil al
debitorului.
5. Functia patrimoniului de a face posibila subrogatia reala cu titlu
universal.
Aceasta functie este in stransa legatura cu caracterul patrimoniului de a fi
divizibila in mai multe mase de bunuri.Subrogatia reala cu titlul universal este
mecanismul juridic prin care locul oricarui bun instrainat din patrimoniu este luat
de pretul incasat sau de bunul primit in schimb.Aceasta inlocuire se produce
automat, iar bunul care intra in patrimoniu dobandeste regimul juridic al
patrimoniului sau, al masei de bunuri in ansamblul sau.
6. Ce sunt drepturile reale?
Sunt acele drepturi subiective in temeiul carora titularul exercita prerogativele pe
care i le confera legea asupra unui bun in mod direct fara mijlocirea altei
persoane.
7. Drepturile de creanta.
Sunt acele drepturi subiective patrimoniale in virtutea carora un subiect activ
creditor poate pretinde subiectului activ debitor sa dea,sa faca sau sa nu faca
ceva ce ar fi putut face daca nu si-ar fi asumat aceasta abstentiune.
8. Clasificarea drepturilor reale.
-reale principale;.
-dr reale accesorii
9. Care sunt drepturile reale principale?
-sunt acele drepturi reale care au o existenta de sine statatoare:dreptul de
proprietate ,de administrare,de concesiune,de folosinta
10. Care sunt drepturile reale accesorii?
; sunt afectate garantarii unor drepturi de creanta sunt accesorii fata de
acestea.:dreptul de ipoteca,gajul,privilegiile.
11. Ce este posesia?
Este exercitarea in fapt a prerogativelor dreptului de proprietate asupra unui bun
de catre persoana care il stapaneste si care se comporta ca un proprietar.
12. Care sunt caracterele posesiei?
Se exprima in urmatoarele idei:
-posesia se bazeaza pe intentia de a poseda pentru el.In lipsa acestui element
este vorba de o detinere a lucrului, de o detentie dar nu de o posesie
-posesia se aplica numai drepturilor reale nu si drepturilor de creanta
-posesia face sa se nasca un drept de proprietate sau alt drept real.
13. Elementul material al posesiei.
Presupune un contact direct cu lucrul concretizat in savarsirea de acte materiale
si sau juridice asupra acelui bun.
14. Elementul psihologic al posesiei.
Consta in intentia celui ce stapaneste bunul de a efectua aceasta stapanire pentru
sine.
15. Ce este detentia precara?
Reprezinta stapanirea unui bun pentru altul , respective pentru posesorul unui
drept real asupra bunului indiferent de izvorul material al acestei
stapaniri:conventia,legea,hotararea judecatoreasca sau simpla ingaduinta a
posesorului,titularului unui drept real asupra bunului.
16. Conditiile detentiei precare.
CONDITIILE DETENTIEI PRECARE SUNT:
CEEA CE II LIPSESTE DETENTORULUI PRECAR ESTE ANIMUS SIBI HABENDI, CEEA CE
IL DISTINGE DE POSESOR, SITUATIE IN CARE EL ESTE OBLIGAT SA RESTITUIE BUNUL
PE CARE IL STAPANESTE NUMAI SUB ASPECT MATERIAL. DETENTORUL PRECAR
POSEDA NUMAI PT ALTUL,MOTIV PT CARE PRECARITATEA ESTE ECHIVALENTA CU
LIPSA POSESIEI.POSESIA ESTE O STARE DE FAPT IAR DETENTIA ESTE O STARE DE
DREPT.

17. Cazurile de intervertire a detentiei precare.
- DACA DETENTORUL PRECAR INCHEIE CU BUNA CREDINTA UN ACT TRANSLATIV
DE PROPRIETATE CU TITLU PARTICULAR CU ALTA PERSOANA DECAT CU
PROPRIETARUL BUNULUI.
- DACA DETENTORUL PRECAR SAVARSESTE IMPOTRIVA POSESORULUI ACTE DE
REZISTENTA NEECHIVOCE IN PRIVINTA INTENTIEI SALE DE A INCEPE SA SE
COMPORTE CA UN PROPRIETAR.
DACA DETENTORUL PRECAR INSTRAINEAZA BUNUL PRTINTR-UN ACT
TRANSLATIV DE PROPRIETATE CU TITLU PARTICULAR, CU CONDITIA CA
DOBANDITORUL SA FIE DE BUNA CREDINTA
18. Prezumtiile privind dovada posesiei.
- (DOVADA POSESIEI SE FACE PRIN PROBA CELOR DOUA ELEMENTE ANIMUS SI
CORPUS ANUMUS ESTE GREU DE DOVEDIT ASA CA SAU INSTITUIT DOUA
PREZUMTII)
- PREZUMTIILE SUNT:
- PREZUMTIA DE NEPRECARITATE(ART. 919 C.CIV.)(POSESORUL ESTE PRESUPUS
CA POSEDA PENTRU SINE SUB NUIME DE PROPRIETAR, DACA NU ESTE PROBAT
CA AIN CEPUT SA POSEDE PENTRU ALTUL)
- PREZUMTIA DE NEINTREVERTIRE IN SENSUL CA DETENTIA PRECARA ODATA
DOVEDITA ESTE PREZUMATA CA SE MENTINE PANA LA PROBA INTERVERTIRII
SALE.

19. Care sunt calitatile posesiei utile?
CALITATILE POSESIEI UTILE SUNT:
PENTRU CA POSESIA SA PRODUCA EFECTE JURIDICE DEOSEBIT DE INTRUNIREA
CELOR DOUA ELEMENTE, EA TREBUIE SA FIE UTILA.
PENTRU A FI UTILA EA TREBUIE SA INDEPLINEASCA ANUMITE CALITATII SI ANUME:
SA FIE CONTINUA SI NEINTRERUPTA, NETULBURAT, PUBLICA, SUB NUME DE
PROPRIETAR SI NEECHIVOCA.

20. Care sunt viciile posesiei?
-discontinuitatea
-violenta
-clandestinitatea
-precaritatea
-echivocul
21. Discontinuitatea posesiei.
Posesia este discontinua cand posesorul o exercita in mod neregulat, adica cu
intermitente anormale.
- PRIN POSESIE CONTINUA SE INTELEGE CA ACTELE DE STAPANIRE SA FIE
EXERCITATE CU O REGULARITATE NORMALA IN RAPORT CU NATURA BUNULUI.
- ESTE UN VICIU ABSOLUT- POATE FII INVOCAT DE TOTI CEI INTERESATI,
TEMPORAR INCETEAZA DACA POSESORUL INCEPE O NOUA POSESIE.



22. Viciul violentei posesiei.
Posesia este tulburata cand este fundata sau conservata prin acte de violenta in
contra sau din partea adversarului. Numai violenta activa din partea posesorului
este de natura a vicia posesia cu excluderea violentei pasive.
23. Clandestinitatea posesiei.
Posesia este clandestina cand posesorul o exercita in ascuns de adversarul sau,
incat acesta nu este in stare de a putea sa cunoasca.
24. Echivocul posesiei.
Posesia este echivoca prin raportare la elementul sau psihologic, respectiv atunci
cand nu se poate sti cu certitudine daca exista in persoana posesorului animus
possidenti.
25. Precaritatea posesiei.
Actele ce exercitam asupra unui lucru al altuia, sub nume precar , adica in calitate
de locatari, depozitari sau asupra unui lucru comun in puterea destinatiei legale
a acestuia, nu constituie posesiune sub nume de proprietar.
26. Care sunt efectele posesiei? Enumerare.
-posesia creaza o prezumtie de proprietate
-posesia prelungita de 30 de ani duce la dobandirea dreptului de proprietate prin
uzucapiune
-posesia este ocrotita prin actiunile posesorii
-posesorul de buna credinta dobandeste fructele bunului posedat
-posesia de buna credinta intemeiata cu un just titlu conduce la dobandirea
dreptului de proprietate prin uzucapiune de 10-20 de ani
27. Ce sunt actiunile posesorii? Definitie.
Sunt actiuni reale ce ocrotesc posesia bunurilor imobile si drepturile reale
imobiliare susceptibile a fi dobandite prin uzucapiune, fara a se pune in discutie ,
in cadrul lor existenta dreptului de proprietate.
28. Caracterele actiunilor posesorii.
*actiunea posesorie generala- este folosita de posesor si in anumite cazuri
exceptionale si de detentorul precar pentru a face sa in ceteze orice fel de
tulburare a posesiei.
*actiune posesorie speciala- este introdusa de posesor atunci cand deposedarea
sau tulburarea posesiei sale s-au produs prin violenta
29. Ce este dreptul de proprietate? Definitie.
Reprezinta acel drept real care confera titularului sau posesia , folosinta si
dispozitia asupra unui bun exclusiv si perpetuu in putere propriei si in inteles
propriu cu respectarea normelor in vigoare.
30. Caracterele juridice ale dreptului de proprietate.
Dreptul de proprietate privat este un drept absolut, exclusiv i perpetuu.
-este absolut pentru c titularul su are libertatea oricrei aciuni sau inaciuni n
legtur cu bunul su.
-caracterul exclusiv cuprinde dou idei: monopolul titularului dreptului de
proprietate asupra bunului su i excluderea terilor, inclusiv a autoritilor publice
-este perpetuu, n sensul c el dureaz atta vreme ct exist i bunul care face
obiectul dreptului; n plus, dreptul de proprietate nu se stinge prin neuz i nu poate
fi pierdut prin intervenia prescripiei extinctive.
31. Atributele dreptului de proprietate.
-de a folosi bunul
-de a percepe fructele
- de a dispune de lucru
32. Caracterele dreptului de proprietate publica.
Bunurile proprietate publica sunt :
-inalienabile-deoarece drepturile care fac obiectul public sunt scoase din dreptul
civil, ele nu pot fi scoase din dreptul public.
-imprescriptibile- atat extinctiv pentru ca actiunea in revendicare poate fi introdusa
oricand pentru ca dreptul la revendicare nu se stinge.
-achizitiv pentru ca bunurile aflate in proprietatea publica,
pentru ca bunurile publice nu pot fi achizitionate de nici o persoana fizica.
-insesizabile-pentru ca bunurile ce formeaza obiectul de proprietate publica nu pot
fi urmate de creditorii proprietati sau ai persoanei ce le poseda in temeiul unei
reale derivate.

33. Drepturile reale corespunzatoare proprietatii publice.
Drepturile reale corespunzatoare proprietatii publice sunt dreptul de administrare ,
dreptul de concesiune si dreptul de folosinta cu titlu gratuit.
34. Ce este dreptul de proprietate privata? Definitie.
Dreptul ce apartine persoanei fizice si juridice de tip particular, statului si unitatilor
administrativ teritoriale asupra unor bunuri mobile sau imobile si fata de care
exercita posesia sau folosinta in mod exclusiv absolut si perpetum in limitele
stabilite de lege
35. Caracterele dreptului de proprietate privata.
-alienabil-poate fi transmis , bunurile de proprietate privata pot fi transmise
-imprescriptibil -aspectul extinctiv nu se stinge prin neuz, sub aspect extinctiv este
prescriptibil
-sesizabil- bunurile ce fac obiect acestui drept pot fi urmarite de creditori pentru
a-si realiza creantele lor, ei pot urmari bunurile mobile cat si cele imobile.
36. Care sunt modalitatile dreptului de proprietate? Enumerare.
-proprietatea rezolubila
-proprietatea anulabila
-proprietatea comuna

37. Proprietatea rezolubila.
Proprietatea este rezolubila atunci cand transferul dreptului de proprietate se
realizeaza in temeiul unui act juridic afectat de o conditie rezolutorie potrivit vointei
partilor sau in virtutea legii.
38. Proprietatea anulabila.
Proprietatea este anulabila atunci cand transferul dreptului de proprietate s-a
realizat in temeiul unui act juridic lovit de nulitate relativa.
39. Proprietatea periodica.
Dispozitiile prezentului capitol se aplica, in absenta unei reglementari speciale, ori
de cate ori mai multe persoane exercita succesiv si repetitiv atributul folosintei
specific dreptului de proprietate asupra unui bun mobil sau imobil, in intervale de
timp determinate, egale sau inegale.
40. Proprietatea comuna. Definitie. Feluri.
Exista proprietate comuna atunci cand dreptul de proprietate asupra unuia sau
mai multor bunuri apartine mai multor titulari care exercita impreuna atributele
conferite de acest drept.
-proprietatea pe cote-parti
-proprietateain devalmasie
41. Proprietatea comuna pe cote parti. Definitie. Feluri.
Dreptul de proprietate comuna pe cote parti este acel drept de proprietate al carui
bun, nefractionat in materialitatea sa apartine concomitent mai multor titulari,care
exercita impreuna atributele conferite de dreptul de proprietate , fiecare dintre
titulari avand numai o cota parte ideala din dreptul de proprietate
A)-proprietatea comuna pe cote parti obisnuita
B)-proprietatea comuna pe cote parti fortata si perpetua .
42. Ce este coproprietatea fortata si perpetua? Definitie.
Este acea forma a coproprietatii ce apare in mod independent de vointa
coprioprietarilor si poarta asupra unor bunuri care prin natura sau destinatia lorpot
fi folosite de mai multi coproprietari si care au o cota-parte ideala si abstracta din
dreptul comun de proprietate.
43. Care sunt cazurile de coproprietate fortata? Enumerare.
a) coproprietatea stabila asupra partilor si dotarilor comune din cladirile cu mai multe
apartamentede locuit
b) coproprietatea lucrurilor comune necesare sau utile pentru folosirea a doua imobile
vecine
c) coproprietatea fortata asupra despartiturilor comune;
d) coproprietatea fortata asupra unor bunuri considerate ca bunuri de familie
44. Prezumtia de coproprietate asupra despartiturilor comune.
Zidul, anul, precum i orice alt despritur ntre dou fonduri sunt prezumate a
fi n proprietatea comun a vecinilor, dac nu rezult contrariul din titlul de
proprietate, dintr-un semn de necomunitate ori dac proprietatea comun nu a
devenit proprietate exclusiv prin uzucapiune, n condiiile legii.

45. Semnele de necomunitate a zidului si a santului.
Exist semn de necomunitate a zidului atunci cnd culmea acestuia este
dreapt i perpendicular spre un fond i nclinat spre cellalt fond . Zidul este
prezumat a fi n proprietatea exclusiv a proprietarului fondului ctre care este
nclinat coama zidului.
Exist semn de necomunitate a anului atunci cnd pmntul este aruncat ori
nlat exclusiv pe o parte a anului. anul este prezumat a fi n proprietatea
exclusiv a proprietarului fondului pe care este aruncat pmntul.
46. Ce este proprietatea comuna in devalmasie? Definitie.
Exista proprietate in devalmasie atunci cand, prin efectul legii sau in temeiul unui
act juridic, dreptul de proprietate apartine concomitent mai multor persoane fara
ca vreuna dintre acestea sa fie titularul unei cote-parti determinate din dreptul de
proprietate asupra bunului sau bunurilor comune.
47. Actiunile petitorii. Definitive. Enumerare.
Actiune civila prin care este aparat dreptul de proprietate ori alt drept real asupra
unui imobil.
Sunt aciuni petitorii: aciunea n revendicare, aciunea n grniuire, aciunea
negatorie, aciunea confesorie i aciunea n prestaie tabular.
48. Actiunea in Granituire.
Aciunea n grniuire este aciunea prin care titularul ei solicit instanei de
judecat s stabileasc prin semne exterioare linia despritoare ntre cele
dou fonduri vecine. Ea poate fi exercitat de ctre proprietar, uzufructuar i
chiar de ctre posesor, nu ns i de ctre detentorii precari.
49. Actiunea negatorie.
Aciunea negatorie este aciunea prin care reclamantul titular al dreptului de
proprietate contest (neag) prtului c ar avea un drept de uzufruct, un
drept de superficie, un drept de uz, un drept de abitaie sau un drept de
servitute asupra unui bun proprietatea sa i, n consecin, s nceteze
exercitarea sa nelegitim
50. Actiunea confesorie.
Aciunea confesorie este aciunea prin care reclamantul cere instanei s
stabileasc faptul c el este titularul unui drept de uzufruct, al unui drept de
superficie, al unui drept de uz sau abitaie ori al unui drept de servitute cu
privire la un bun i s-l oblige pe prt (proprietar sau alt persoan) s-i
permit exercitarea netulburat.
51. Actiunea in revendicare. Definitie
Aciunea n revendicare este acea aciune real prin care proprietarul care a
pierdut posesia bunului su, cere instanei de judecat s i se recunoasc
dreptul de proprietate asupra bunului i restituirea acestuia de la posesorul
neproprietar.
52. Caracterele actiunii in revendicare.
- este o aciune real caracter ce rezulta din natura dreptului de proprietate
- ea este o aciune petitorie;- deoarece pune in discutie insasi existenta
dreptului de proprietate
-actiune imprescriptibil dreptul de proprietate fiind perpetuu nu se pierde
prin neuz.
53. Efectele actiunii in revendicare.
-restituirea lucrului- lucrul se restituie liber de orice sarcini, daca restituirea
nu mai este posibila paratul va avea obligatia de dezdaunare.
-restituirea fructelor produse de lucrul revendicat in intervalul de timp in care
proprietarul a fost lipsit de stapanirea acestuia ;
-suportarea cheltuielilor facute de posesorul neproprietar cu privire la bunul
revandicat.
54. Regula privind dovada dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile.
POSESIA DE BUNA CREDINTA INSTITUIE O PREZUMTIE ABSOLUTA DE PROPRIETATE
PENTRU POSESOR
55. DEZMEMBRAMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE. DEFINITE. ENUMERARE.
- DEZMEMBRAMINTELE PROPRIETATI SUNT DREPTURI REALE REZULTATE PRIN
DESPRINDEREA ORI LIMITAREA UNOR ATRIBUTE DIN CONTINUTUL DREPTULUI
DE PROPRIETATE ASUPRA BUNULUI.(ART.693->772 C.CIV.)
- DREPTUL DE SUPERFICIE
- DREPTUL DE UZURFRUCT
- DREPTUL DE UZ
- DREPTUL DE ABITATIE
- DREPTUL DE SERVITUTE.
56. CE ESTE UZURFRUCTUL? DEFINITE.
- ACEL DREPT REAL PRINCIPAL CARE CONFERA TITULARULUI SAU
NUMITUZUFRUCTUAR DREPTUL DE A FOLOSI BUNUL ALTEI PERSOANE NUMITE
NUD PROPRIETAR SI DE A CULEGE FRUCTELE CU INDATORIRILE DE A
CONSERVA SUBSTANTA BUNULUI.



57. CARACTERELE UZUFRUCTULUI.
- ESTE UN DREPT ASUPRA BUNULUI AFLAT IN PROPRIETATEA ALTUIOA
- ARE CA OBIECT UN BUN MATERIAL MOBIL SAU IMOBIL CARE APARTINE UNUI
TERT CARE ESTE PROPRIETAR
- DOUA ATRIBUTE ALE DREPTULUI ASUPRA BUNULUI SUNT PRELUATE DE
UZUFRUCTUAL(USUS, FRUCTUS)
- ESTE UN DREPT ESENTIALMENTE TEMPORAR, DACA TITULARUL ESTE PERSOANA
FIZICA, UZUFRUCTUL POATE FI CEL MULT VIAGER(PE DURATA VIETII
TITULARULUI), DACA ESTE PERSOANA JURIDICA UZUFRUCTUL NU POATE DEPASI
30 DE ANI
- DACA UZUFRUCTUL SA CONSTITUIT PANA LA DATA LA CARE O ALTA PERSOANA
VA AJUNGE LA O ANUIMITA VARSTA UZUFRUCTUL VA DURA PANA LA ACEA
DATA, CHIAR DACA ACEA PERSOANA AR MURI INAINTE DE INDEPLINIREA
VARSTEI STABILITE
- ACORDA PROPRIETARULUI BUNUL;UI PUTERI REDUSE(EL RAMANE DOAR CU
DISPOZITIA, DE ACEA SE NUMESTE NUD PROPRIETAR
- UZUFRUCTUL SE POATE CONSTITUI NU NUMAI ASUPRA UNUI LUCRU, BUN CAT SI
ASUPRA UNUI DREPT, EXEMPLU UZUFRUCTUL UNEI CREANTE A UNUI DEPOZIT.
58. DREPTURILE UZUFRUCTUARULUI.
- SA CE4AR SI SA OBTINA PREDAREA IN FOLOSINTA SA A BUNULUI SUPUS
UZUFRUCTULUI
- DREPTUL DE FOLOSINTA EXCLUSIVA A BUNULUI SI DE A CULEGE FRUCTELE SI
PRODUCTELE BUNULUI
- FRUCTELE NATURALE SI INDUSTRIALE PERCEPUTE DUPA CONSTITUIREA
UZUFRUCTULUI APARTIN UZUFRUCRUARULUI, IAR CELE PERCEPUTE DUPA
STINGEREA UZUFRUCTULUI APARTIN NUDULUI PROPRIETAR.
- FRCTELE CIVILE SE CUVIN UZUFRUCTUARULUI PROPROTIONAL CU DURATA
UZUFRUCTULUI, DREPTUL DE A PRETINDE DOBANDINDU-SE ZI CU ZI.
- DREPTUL DE A CESIONA, TRANSMITE UZUFRUCTUL
- DREPTUL DE A INCHIRIA SAU A ARENDA BUNUL PRIMIT IN UZUFRUCT, EL
CEDEAZA UZUFRUCTUL BENEFICIARULUI.
- DREPTUL DE A EXPLOATE PADURILE CARE FORMEAZA OBIECTUL UZUFRUCTULUI
- ARE EXERCITIUL ACTIUNI POSESORIE DACA CINEVA II TULBURA.
59. CAZURILE DE STINGERE A UZUFRUCTULUI.
- PE CALE PRINCIPALA; MOARTEA UZUFRUCTUARULUI ORI DUPA CAZ INCETAREA
PERSONALITATI JURIDICE, AJUNGEREA LA TERMEN, CONSOLIDAREA,
RENUNTAREA LA UZUFRUCT, NEUZ TIMP DE 10 ANI SAU 2 ANI IN CAZUL
UZUFRUCTULUI DE CREANTA.
- PRIN DECES CHIAR DACA TERMENUL NU SA IMPLINIT
- PRIN PIERIREA BUNULUI IN TOTALITATE SAU NUMAO O PATE UZUFRUCTUL
RAMANE ASUPRRA PARTI RAMASE.
- LA INCHEIAREA UZUFRUCTULUI, BUNUL SE LICHIDEAZA PRIN RESTITUIREA
POSESIEI BUNULUI SAU BUNURILOR DE ACEASI CALITATE, CANTITATE DACA
SUNT CONSUMPTIBILE.
60. CE ESTE DREPTUL DE UZ? DEFINITIE.
- ESTE ACEL DREPT REAL PRINCIPAL CARE CONFERA TITULARULUI ATERIBUTELE DE
POSESIE SI FOLOSINTA ASUPRA UNUI BUN PROPRIETATEA ALTUI DAR NUMAI
PENTRU NEVOILE SALE SI ALE FAMILIEI, CULEGEREA FRUCTELOR POATE FI
FACUTA NUMAI IN NATURA IAR DACA ACESTEA DEPASESC TREBUINTELE
TITULARULUI DREPTULUI SI ALE FAMILIEI SALE ,ELE NU POT FI INSTRAINATE.
TITULARUL DREPTULUI DE UZ NU POATE FI DECAT O PERSOANE FIZICA, EL ARE
CARACTER PERSONAL.
- LA FEL CA UZUFRUCTUL DREPTUL DE UZ SE DOBANDESTE PRIN CONVENTIE,
TESTAMENT SAU UZUCAPIUNE, SE STING IN ACELEAS CONDITI CA UZUFRUCTUL.
61. CE ESTE DREPTUL DE ABITATIE? DEFINITE.
- ESTE UN DREPT REAL IMOBILIAR CARE ARE CA OBIECT O LACUINTA SI CONFERA
TITULARULUI POSESIA SI FOLOSINTA ACELEI LOCUINTE PENTRU EL SI FAMILIA SA.
- DREPTUL DE ABITATIE SE CARACTERIZEAZA PRIN FAPTUL CA TITULARUL NU
POATE FI DECAT O PERSOANA FIZICA.
- DREPTUL DE ABITATIE ESTE INALIENABIL, INSESIZABIL SI NU POATE FI
INCHIRIAT(EXCEPTIE CAND ESTE MAI MARE DECAT NEVOILE TITULARULUI).
62. CE ESTE DREPTUL DE SERVITUTE? DEFINITIE.
- ESTE UN DREPT REAL PRINCIPAL PERPETU SI INDIVIZIBIL CONSTITUIT ASUPRA
UNUI IMOBIL NUMIT FOND ASERVIT PENTRU UZUL SI UTILITATEA ALTUI
IMOBIL NUMIT FOND DOMINANT, IMOBIL CARE APARTINE UNOR
PROPRIETARI DIFERITI. ESTE SARCINA CARE GREVEAZA UN IMOBIL PENTRU UZUL
SAU UTILITATEA IMOPBILULUI ALTUI PROPRIETAR. UTILITATEA REZULTA DIN
DESTINATIA ECONOMICA A FONDULUI DOMINANT SAU CONSTA INTR-O SPORIRE
A COMFORTULUI ACESTUIA.
63. CARACTERELE DREPTULUI DE SERVITUTE.
- ESTE UN DREPT REAL IMO9BILIAR, EA SE CONSTITUIE IN IMAGINEA UNOR
BUNURI IMOBILE PRIN NATURA LOR
- UN DEZMEMBRAMANT AL PROPRIETATI PENTRU CA TIRTULARUL FONDULUI
ASERVIT ESTE LIPSIT DE PREROGATIVELE SALE IN PROFITUL FONDULUI
DOMINANT
- ESTE UN DREPT PERPETUU, EA EXISTA ATAT TIMP CAT EXISTA CELE DOUA
FONDURI SI SITUATIA CARE A DETERMINAT CONSTITUIOREA EI
- ESTE LEGAT DE BUN SI NU SE PIERDE PRIN MOARTEA PROPRIETARULUI
TERENULUI.
- ESTE INDIVIZIBILA, EA PROFITA INTREGUL FOND DOMINANT SI GREVEAZA IN
INTREGIME FONDUL ASERVIT, CHIAR DACA BUNURILE APARTIN MAI MULTOR
PROPRIETARI
- NU POATE FI INSTRAINAT , URMARIT SAU IPOTECAT INDEPENDENT DE FONDUL
AL CAREI ACCESORIU ESTE
- SERVITUTEA SERVESTE UN IMOBIL SI NU POATE FI DESPRINSA, EA SE TRANSMITE
NUMAI ODATA CU FONDUL.


64. CLASIFICAREA SERVUITUTILOR DUPA MODUL DE CONSTITUIRE.
- SERVITUTI NATURALE (ISI AU ORIGINEA IN SITUATIA NATURALA A FONDULUI)
- SERVITUTI LEGALE (SUNT STABILITE SI IMPUSE DE LEGE- DISTANTA MINIMA
PENTRU FEREASTRA DE VEDERE)
- SERVITUTI STABILITE PRIN FAPTA OMULUI (SERVITUTI STABILITE PRIN FAPTA
OMULUI PRIN ACT JURIDIC-TESTAMENT, CONVENTIE, UZUCAPIUNE SAU
DESTINATIA PROPRIETARULUI). SUNT CONSIDERATE SERVITUTI PROPRIUZISE,
VERITABILE.
65. SERVITUTEA DE VEDERE.
- INTERDICTIA DE A FACE FEREASTRE DE VEDERE LA O DISTANTA MAI MICA DE 2
METRI FATA DE PROPRIETATEA INVECINAT.
- FERESTRA DE LUMINA SE POATE FACE CU GEAM MAT FARA DESCHIDERE.
66. SERVITUTEA DE TRECERE.
- PROPRIETARUL FONDULUI CARE ESTE LIPSITDE ACCES LA CALEA PUBLICA ARE
DREPTUL SA I SE PERMITA TRECEREA PE FONDUL VECINULUI SAU PENTRU
EXPLOATAREA FONDULUI PROPRIU.
- TRECEREA TREBUIE SA SE FACA IN CONDITI DE NATURA SA ADUCA MINIMA
STANJENIRE FONDULUI ASERVIT, IN CAZUL IN CARE MAI MULTE FONDURI
VECINE AU ACCES LA CALEA PUBLICA, TRECEREA SE FACE PE FONDUL CARUIA I S-
AR ADUCE CELE MAI PUTINE PREJUDICII.
- DREPTUL DE TRECERE ESTE IMPRESCRIPTIBIL. EL SE STINGE IN MOMENTUL IN
CARE FONDUL DOMINANT DOBANDESTE ALT ACCES LA CALEA PUBLICA.
- INTINDEREA SI MODUL DE STABILIRE A DREPTULUI DE TRECERE SE POT STABILI
PRIN INTELEGEREA PARTILOR, CONVENTIE SAU HOTARARE JUDECATOREASCA,
PRINTR-O FOLOSINTA CONTINUA DE 10 ANI.(UZUCAPIUNE)
- PENTRU FOLOSINTA PROPRIETARUL FONDULUI ASERVIT POATE CERE
DESPAGUBIRI PENTRU PAGUBA CE I S-AR PRINCINUI PRIN SERVITUTEA DE
TRECERE PE CARE O SUFERA.
67. MODALITATILE DE CONSTITUIRE A SERVITUTILOR PRIN FAPTA OMULUI.
- CONSTITUIRE SERVITUTILOR PRIN TITLU: ACT JURIDIC CARE POATE FI CONVENTIE
SAU TESTAMENT.
- CONSTITUIREA SERVITUTILOR PRIN UZUCAPIUNE; PRIN UZUCAPIUNE TABULARA
POATE FI DOBANDITA ORICE SERVITUTE, IAR PRIN UZUCAPIUNEA
EXTRATABULARA POT FI DOBANDITE NUMAI SERV ITUTILE POZITIVE.
- CONSTITUIREA SERVITUTILOR PRIN DESTINATIA PROPRIETARULUI: SITUATIA IN
CARE UN PROPRIETAR ARE DOUA IMOBILE VECINE, STABILESTE INTRE ELE O
STARE DE FAPT CARE AR INSEMNA O SERVITUTE, DACA FONDURILE AR APARTINE
UNOR PROPRIETARI DIFERITI.
68. CAZURILE DE STINGERE A SERVITUTILOR.
- PE CALE PRINCIPALA, PRIN RADIEREA DIN CARTEA FUNCIARA.
- CONSOLIDAREA, ATUNCI CAND AMBELE FONDURI AJUNG SA AIBE ACELAS
PROPRIETAR.
- RENUNTAREA PROPRIETARULUI FONDULUI DOMINANT
- AJUNGEREA LA TERMEN.
- NEUZUL TIMP DE 10 ANI.
- DISPARITIA ORCAREI UTILITATI A ACESTORA.
- SE STINGE PRIN EXPROPRIEREA FONDULUI ASERVIT, DACA SERVITUTEA ESTE
CONTRARA UTILITATI PUBLICE CAREIA II VA FI AFECTAT BUNUL EXPROPRIAT.
69. CE ESTE DREPTUL DE SUPERFICIE? DEFINITIE.
- ESTE ACEL DREPT CE CONSTA IN DREPTUL DE PROPRIETATE PE CARE-L ARE O
PERSOANA - SUPERFICIARUL- ASUPRA CONSTRUCTILOR, PLANTATILOR SAU
ALTORI LUCRARI CARE SE AFLA PE O SUP[RAFATA DE TERE4N CE APARTINE ALTEI
PERSOANE, TEREN ASUPRA CARUIA SUPERFICIARUL VA AVEA DREPT DE
FOLOSINTA.
70. CARACTERELE JURIDICE ALE DREPTULUI DE SUPERFICIE.
- ESTE UN DREPT REAL IMOBILIAR, DEZMEMBRAMANT AL DREPTULUI DE
PROPRIETATE ASUPRA UNUI TEREN. EXISTA O SUPRAPUNERE A DOUA DREPTURI
DE PROPRIETATE APARTINAND UNOR PROPRIETARI DIFERITU; DREPTUL
PROPRIETARULUI ASUPRA TERENULUI SI DREPTUL DE PROPRIETATE AL
SUPERFICIARULUI ASUPRA CONSTRUCTILOR, PLANTATILOR SAU ALTE LUCRARI
PE ACEL TEREN.
- ESTE PERPETUU, IN STRANSA LEGATURA CU PERPETUITATEA DREPTULUI DE
PROPRIETATE ASUPRA CONSTRUCTILOR, PLANTATILOR SAU LUCRARILOR.
- ESTE IMPRESCRIPTIBIL CARACTER DE ASEMENEA DECURGAND DIN
PERPETUITATEA DREPTULUI DE PROPRIETATE.
71. CE ESTE ACCESIUNEA? DEFINITIE
- CONSTA IN INCORPORAREA MATERIALA A UNUI LUCRU(BUN, OBIECT) MAI
PUTIN IMPORTANT INTR-UN LUCRU MAI IMPORTANT. ACEST MOD DE
DOBANDIRE A DREPTULUI REAL OPEREAZA IN FAVOAREA PROPRIETARULUI
BUNULUI CONSIDERAT MAI IMPORTANT. IN ANUMITE CONDITI PROPRIETARUL
BUNULUI MAI PUTIN IMPORTANT ARE DRETUL DE A PRIMI DESPAGUBIRI.
72. CAZURILE DE ACCESIUNE IMOBILIARA NATURALA.
- PREUPUNE UNIREA SAU INCORPORAREA A DOUA BUNURI AVAND PROPRIETARI
DIFERITIN FARA INTERVENTIA OMULUI.
- ALUVIUNEA
- AVULSIUNEA
- INSULELE SI PRUNDISURILE
- ACCESIUNEA ASUPRA ANIMALELOR( SALBATICE SAU DOMESTICE).
73. CE ESTE ALUVIUNEA? DEFINITIE.
- ADAUGIRI DE TEREN LA MALURILE APELOR CURGATOARE REVIN
PROPRIETARILOR FONDULUI RIVERAN NUMAI DACA ELE SE FORMEAZA TREPTAT.
74. CE ESTE AVULSIUNEA? DEFINITIE.
- RUPEREA BRUSCA A UNEI BUCATE DE PAMANT, PORTIUNE DE MAAL A APEI
CURGATOARE SI ALIPIREA ACESTEIA LA UN TEREN RIVERAN CARE ESTE
PROPRIETATEA ALTUIA. PROPRIETARUL ARE UN TERMEN DE UN AN PENTRU
REVENDICARE DE LA DATA LA CARE SA DEZLIPIT PAMANTUL.

75. ACCESIUNEA CONSTRUCTILOR. REALIZAREA UNEI LUCRARI AUTONOME CU
CARACTERDURABIL CU BUNA CREDINTA.
- PRIN CONSTRUCTOR DE BUNA CREDINTA SE INTELEGE ACEA PERSOANA CARE
RIDICA O CONSTRUCTIE, FACE O PLANTATIE SAU O ALTA LUCRARE PE UN TEREN
CU CONVINGEREA CA ESTE AL SAU DESI IN REALITATE EL APARTINE ALTEI
PERSOANE. IN ACEASTA SITUATIE PROPRIETARUL TERENULUI DEVINE IN MOD
OBLIGATORIU SI PROPRIETARUL CONSTRUCTIEI.
- PROPRIETARUL IMOBILULUI ARE DREPTUL DE A CERE INSTANTEI SA DISPUNA
INSCRIEREA SA IN CARTEA FUBNCIARA CA PROPRIETAR AL LUCRARI, PLATIND LA
ALEGEREA SA, AUTORULUI LUCRARI FIE VALOAREA MATERIALELOR SI A
MANOPEREI SAU SPORUL DE VALOARE ADUS IMOBILULUI.
- SA CEARA OBLIGAREA AUTORULUI LUCRARI SA CUMPERE IMOBILUL LA
VALOAREA DE CIRCULATIE PE CARE AR FII AVUTO DACA LUCRAREA NU S-AR FII
EFECTUAT.
76. ACCESIUNEA CONSTRUCTILOR. REALIZAREA UNEI LUCRARI AUTONOME CU
CARACTER DURABIL CU REA-CREDINTA.
- PRIN CONSTRUCTORUL DEREA-CREDINTA INTELEGEM ACEA PERSOANA CARE
RIDICA CONSTRUCTIA SAU FACE O PLANTATIE SAU ALTA LUCRARE PE UN TEREN
CUNOSCAND FAPTUL CA TERENUL NU-I APARTINE SI CA ESTE PROPRIETATEA
ALTUIA.
- PROPRIETARUL IMOBILULUI ARE DREPTUL SA CEARA INSTANTEI SA DISPUNA
INSCRIEREA SA IN CARTEA FUNCIARA CA PROPRIETAR AL LUCRARI, CU PLATA LA
ALEGEREA SA , CATRE AUTORUL LUCRARI A JUMATATE A VALORI MAOPEREI SI A
MATERIALELOR ORI DIN SPORUL DE VALOARE ADUS IMOBILULUI SAU.
- SA CEARA OBLIGAREA AUTORULUI LUCRARI LA DESFINTAREA ACESTUIA.
- SA CEARA OBLIGAREA AUTORULUI LUCRARI SA CUMPERE IMOBIL;UL LA
VALOAREA DE CIRCULATIE PE CARE ACESTA AR FI AVUT-O DACA LUCRAREA NU S-
AR FI EFECTUAT.
77. ACCESIUNEA MOBILIARA.
- BUNUL PRODUS CU MATERIALELE ALTUIA APARTINE CELUI CARE L-A
CONFECTIONAT SAU DUPA CAZ PROPRIETARULUI MATERIALULUI, IN FUNCTIE DE
RAPORTUL DINTRE MANOPERA SI VALOAREA MATERIALELOR, DETERMINAT LA
DATA CONFECTIONARI BUNULUI.
- PROPRIETARUL BUNULUI DATOREAZA DESPAGUBIRI EGALE CU VALOAREA
MANOPEREI SAU DUPA CAZ CU VALOAREA MATERIALELOR.
- IN CAZURILE IN CARE VALOAREA MATERIALELOR ESTE EGALA CU CEA A
MANOPEREI SAU EXISTA DIFERENTE NESEMNIFICATIVE, PROPRIETATEA ASUPRA
BUNULUI ESTE COMUNA.
78. CE ESTE UZUCAPIUNEA? DEFINITIE.
- ESTE ACEL MOD ORIGINAR DE DOBANDIRE A PROPRIETATII SAU A ALTORI
DREPTURI REALE PRIVIND UN BUN IMOBILIAR PRIN POSESIA SA DE CATRE O
PERSOANA IN CONDITILE SI TERMENUL PREVAZUT DE LEGE( SE APLICA NUMAI
BUNURILOR IMOBILE).

79. UZUCAPIUNEA TABULARA.
- DREPTURILEV CELUI CARE A FOST INSCRIS, FARA CAUZA LEGITIMA IN CARTEA
FUNCUIARA CA PROPRIETAR AL UNUI IMOBIL SAU TITULAR AL UNUI DREPT REAL,
NU MAI OPOATE FI CONTESTATE CAND CEL INSCRIS CU BUNA CREDIONTA A
POSEDAT IMOBILUL TIMP DE 5 ANI DUPA MOMENTUL INREGISTRARI CERERI DE
INSCRIERE, DAC POSESIA A FOST NEVICIATA.
- ESTE SUFICIENT CA BUNA-CREDINTA SA EXISTE IN MOMENTUL INREGISTRARI
CERERI DE INSCRIERE SI IN MOMENTUL INTRARI IN POSESIE.
80. UZUCAPIUNEA EXTRATABULARA.
- DREPTUL DE PROPRIETATE ASUPRA UNUI IMOOBIL SAU DEZMEMBRAMINTELE
SALE POT FI INSCRISE IN CARTEA FUNCIARA IN TEMEIUL UZUCAPIUNI, IN
FOLOSUL CELUI CARE L-A POSEDAT TIMP DE 10 ANI DAAC:
- PROPRIETARUL INSCRIS IN CARTEA FUNCIARA A DECEDAT, ORI DUPA CAZ SI-A
INCETAT EXISTENTA
- A FOST INSCRISA IN CARTEA FUNCIARA DECLARATIA DE RENUNTARE LA
PROPRIETATE
- IMOBILUL NU ERA INSCRIS IN NICI O CARTE FUNCIARA.
- IN TOATE CAZURILE UZUCAPANTUL POATE DOBANDI DREPTUL NUMAI DACA SI-A
INREGISTRAT CEREREA DE INSCRIERE IN CARTEA FUINCIARA.
81. JONCTIUNEA POSESIILOR.
- FIECARE POSESOR ESTE CONSIDERAT CA INCEPE IN PERSOANA SA O NOUA
POSESIE, INIFERENT DACA BUNUL A FOST TRANSMIS CU TITLU UNIVERSAL SAU
PARTICULAR. CU TOATE ACESTEA, PENTRU A INVOCA UZUCAPIUNEA POSESORUL
ACTUAL POATE SA UNEASCA PROPRIA POSESIE CU ACEEA A AUTORULUI SAU.
82. FELURILE INSCRIERILOR IN CARTEA FUNCIARA.
- INTABULAREA, INSCRIEREA PROVIZORIE: AU CA OBIECT DREPTURILE TABULARE.
CARE SUNT DREPTURILE REALE IMOBILIARE INSCRISE IN CARTEA FUNCIARA, ELE
SE DOBANDESC, SE MODIFICA SI SE STING NUMAI CU RESPECTAREA REGULILOR
DE CARTE FUNCIARA.(OBIECTUL DREPTULUI TABULAR ESTE IMOOBILUL, FONDUL
FUNCIAR).
- NOTAREA: SE REFERA LA INSCRIEREA ALTOR DREPTURI, ACTE, FAPTE SAU
RAPORTURI JURIDICE IN LEGATURA CU IMOBILELE INSCRISE IN CARTEA
FUNCIARA.
83. ACTIUNEA IN PRESTATIE TABULARA.
- IN CAZURILE IN CARE CEL OBLIGAT SA TRANSMITA, SA CONSTITUIE ORI SA
MODIFICE IN FOLOSUL ALTUIA UN DREPT REAL ASUPRA UNUI IMOBIL NU ISI
EXECUTA OBLIGATILE NECESARE PENTRU INSCRIEREA IN CARTEA FUNCIARA, SE
VA PUTEA CERE INSTANTEI DE JUDECATORESTI SA DISPUNA INSCRIEREA;
DREPTUL LA ACTIUNE ESTE PRESCRIPTIBIL IN CONDITILE LEGII(3 ANI)





84. ACTIUNEA IN RECTIFICAREA INSCRISURILOR IN CARTEA FUNCIARA.
- SE VA PUTEA CERE DE ORICE PERSOANA INTERESATA DACA NOTAREA NU A FOST
VALABIL FACUTA, DACA SA DATA O GRESITA CALIFICARE DREPTULUI PERSONAL,
FAPTULUI SAU RAPORTULUI JURIDIC NOTAT SAU DACA NUMAI SUNT
INDEPLINITE CONDITILE DE EXISTENTA AL ACESTORA.
- INDREPTAREA ERORILOR MATERIALE CARE SE POT STRECURA CU PRILEJUL
INSCRIERILOR - - GRESELI DE CIFRE, NUME CARE ARATA O EROARE DE INSCRIERE
SI NU DE CLARIFICARE SAU APRECIERE AL UNUI DREPT TABULAR.
85. CE ESTE FIDUCIA?
- ESTE OPERATIUNEA JURIDICA PRIN CARE UNU SAU MAI MULTI CONSTITUTRI
TRANSFERA DREPTURILE REALE, DREPTUL DE CREANTA, GARANTI ORI ALTE
DREPTURI PATRIMONIALE SAU UN ANSAMBL;U DE ASEMENEA DREPTURI,
PREZENTE SAU VIITOARE CATRE UNUL SAU MAI MULTI FIDUCIARI CARE LE
EXERCITA CU UN SCOP DETERMINAT IN FOLOSUL UNUIA SAU MAI MULTORI
BENEFICIARI.
86. PARTILE CONTRACTULUI DE FIDUCIE.
- CONSTITUTORUL POATE FI ORICE PERSOANA FIZICA SAU PERSOANA JURIDICA.
- FIDUCIARUL, PERSONAJUL PRINCIPAL, CEL IN CARE AU INCREDERE, ARE O
CALITATE PREVAZUTA DE LEGE(INSTITUTI DE CREDIT, BANCI, SOCIETATI DE
INVESTITI, , SOCIETATI DE ASIGURARE-REASIGURAE), DE ASEMENA POT AVEA
CALITATE DE FIDUCIARI NOTARI PUBLICI SI AVOCATI INDIFERENT DE FORMA LOR
DE EXERCITARE A PROFESIEI.
- BENEFICIARUL FIDUCIEI POATE FI CONSTITUTORUL, FIDUCIARUL SAU O TERTA
PERSOANA.(BENEFICIARUL ESTE CEL IN FOLOSUL CARUIA SA CONSTITUIT
FIDUCIA).
87. CALITATEA DE ADMINISTRATOR AL BUNURILOR ALTUIA.
- PERSOANA CARE ESTE IMPUTERNICITA PRIN LEGAT SAU CONVENTIE, CU
ADMINISTRAREA UNUIA SAU MAI MULTORI BUNURI, A UNEI MASE
PATRIMONIALE SAU UNUIO PATRIMONIU CARE NU II APARTINEARE CALITATE
DE ADMINISTRATOT AL BUNURILOR ALTUIA.
- IMPUTERNICIREA ADMINISTRATORULUI PRIN LEGAT PRODUCE EFECT DACA ESTE
ACCEPTAT DE ADMINISTRATORUL DESEMNAT.
- ADMINISTRATORUL TREBUIE SA AIBE CAPACITATE DEPLINA DE EXERCITIU, PATE
FII SI PERSOANA JURIDICA.
- ADMINISTRATORUL ESTE RENUMERAT( SE STABILESTE PRIN CONVENTIA
PARTILOR, PRIN LEGE SAU HOTARARE JUDECATOREASCA)
88. RENUNTARE LA DREPTUL DE PROPRIETATE.
- PROPRIETARUL POATE RENUNTA LE DREPTUL SAU PRINTR-O DECLARATIE
AUTENTICA NOTARIALA INREGISTRATA LA BIROUL DE CADASTRU SI PUBLICITATE
IMOBILIARA PENTRU A SE INSCRIE RADIEREA DREPTULUI .
- IN ACEST CAZ COMUNA, ORASUL SAU MUNICIPIUL , DUPA CAZ POATE CERE
INSCRIEREA DREPTULUI DE PRPRIETATE IN FOLOSUL SAU, IN BAZA HOTARARI
CONSILIULUI LOCAL, CU RESPECTAREA DISPOZITILOR LEGALE PRIVIND
TRANSFERUL DREPTURILOR REALE IMOBILIARE, DACA O ALTA PERSOANA NU A
SOLICITAT INSCRIEREA IN TEMEIUL UZUCAPIUNI.
- IN SITUATIA BUNURILOR GREVATE DE SARCINI REALE, UNITATEA ADMINISTRATIV
TERITORIALA CARE A PRELUAT BUNUL ESTE TINUTA IN LIMITA VALORII BUNULUI.


89. DOBANDIREA UNOR DREPTURI REALE FARA INSCRIEREA IN CARTEA FUNCIARA.
- DREPTURILE REALE SE DOBANDESC FARA INSCRIERE IN CARTEA FUNCIARA CAND
PROVIN DIN MOSTENIRE, ACCESIUNE NATURALA, VANZARE SILITA, EXPROPRIERE
PENTRU CAUZA DE UTILITATE PUBLICA, PRECUM SI ALTE CAZURI EXPERS
PREVAZUTE DE LEGE.
- CU TOATE ACESTEA IN CAZUL VANZARI SILITE DACA URMARIREA IMOPBILULUI
NU A FOST PREALABILA NOTATA IN CARTEA FUNCIARA, DREPTURILE REALE
ASTFEL DOBANDITE NU VOR PUTEA FI OPUSE TERTILOR DOBANDATORI DE
BUNA-CREDINTA.
- IN CAZURILE IN CARE TITULARUL DREPTURILOR ASTFEL DOBANDITE NU VA
PUTEA INSA SA DSIPUNA DE ELE PRIN CATRE FUNCIARA DECAT DUPA CE S-A
FACUT INSCRIEREA.