Ion Georgescu (n. 1856, Bucureti - d.

1898) a fost
un sculptor,pictor i acuarelist romn.
A studiat la coala de arte frumoase din Bucureti, cu Karl Storck, apoi la Paris, unde a
inut o legtur strns cu intelectualii romni progresiti. A fost i profesor la coala de arte
frumoase din Bucureti, unde i-a avut pe elevi pe Frederic Storck, Dimitrie D. Mirea, Dumitru
Pavelescu-Dimo etc.
n lucrrile lui Georgescu se regsete puternica sa formaie clasic. Aceasta se observ
din primele sale lucrri: Izvorul(1879), Arunctorul de lance (1882, turnat n bronz, posibil
cea mai important lucrare a sa). Viziunea sa realist apare mai ales n seria de portrete dedicate
unor personaliti din cultura romn:
Alexandru Odobescu, 1881
Mihail Pascaly, 1882
Dimitrie Bolintineanu, 1883
Bustul Iulia Hasdeu, 1889, pe al crei soclu dltuiete cuvintele: Mai ezi puin.
[2]

Vasile Alecsandri, 1890
Mihai Eminescu, 1890. Bustul lui Mihai Eminescu, turnat n bronz la Paris, de ctre Martin,
a fost dezvelit la 11 septembrie 1890, n faa colii Primare de Biei Marchian
din Botoani. n perioada interbelic bustul lui Mihai Eminescu a fost mutat n Parcul
,,Vrnav (actualmente Parcul Mihai Eminescu).
[3]



ntristarea - Monumentul funerar al domniei Blaa din Biserica Domnia
Blaa (1884)
Simul monumentalitii se regsete n statui precum Gheorghe Lazr (1886)
sau Statuia lui Gheorghe Asachi din Iai (1887). A executat de asemenea statuile
alegorice Agricultura i Justiia, care mpodobesc faada Bncii Naionale. Ion Georgescu s-
a ocupat i de pictur i desen, lsnd o serie de remarcabile acuarele. A mai realizat busturile
lui Matei Basarab, Vasile Lupu, I.C. Brtianu, C.A. Rosetti, monumente precum cel
dedicat Domniei Balaa(1883), creaii precum Rpirea Proserpinei, Endymion.
Ion Georgescu a relizat mulajul basoreliefului aflat pe piatra tombal a lui Mihai
Eminescu, din Cimitirul Bellu din Bucureti. Schiele originale ale monumentului i-au fost puse
la dispoziie de Andr Lecomte du Noy, care fusese desemnat iniial s edifice acest monument.
Basorelieful reproduce chipul lui Eminescu, aa cum a fost inclus n tabloul Junimii, iar mai
trziu n primele ediii Maiorescu, de la editura Soccec. Mihai Tican Rumano a recuperat mai
trziu mulajul din ghips, dup care s-a turnat basorelieful de la Bellu, piesa aflndu-se expus la
Muzeul de Art Pastic din CmpulungMuscel.
[2]