Sunteți pe pagina 1din 28

Principalele institutii financiare

internationale
Cuprins
INSTITUTII FINANCIARE INTERNATIONALE
Principii de baza pentru functionarea eficienta a institutiilor

BANCA MONDIALA
Relatiile Romaniei cu anca !ondiala

FONDUL MONETAR INTERNATIONAL
Structura or"anizatorica a F!I
Constituirea s utilizarea resurselor F!I
Relatia NR cu F!I

BANCA INTERNATIONALA PENTRU
RECONSTRUCTIE SI DEZVOLTARE
Structura si or"anaizarea IR#
Conditii "enerale de imprumut
Relatia NR cu IR#

BANCA EUROPEANA PENTRU RECONSTRUCTIE SI
DEZVOLTARE
Relatia NR cu ER#
Bibliografie



































INSTITUII FINANCIARE INTERNAIONALE
!iscarea internationala a mi$loacelor banesti si sistemul pietei
monetar % financiare internationale dispune de o structura institutionala
adec&ata' prin intermediul careia se realizeaza' (n mod concret' flu)urile
monetare si se asi"ura efectuarea operatiunilor specifice acti&itatilor
monetar % financiare internationale* Aceasta structura include institutii
specializate localizate la ni&elul economiilor mondiale +banca centrala si
bancile comerciale,' bursele si societatile financiare' a"entii economici
nonbancari' institutiile "u&ernamentale' institutii monetar % financiare
internationale si cele re"ionale*
La oricare dintre aceste ni&eluri distin"em-
institutii care efectueaza nemi$locit operatiuni monetar %financiare
internationale.
institutii care or"anizeaza' spri$ina si supra&e"/eaza*
Princiii !e ba"a en#r$ f$nc#ionarea eficien#a a in%#i#$#iilor
Toate institutiile financiare internationale se "/ideaza dupa cel putin trei
principii de baza-
promo&area libertatii comertului international si a tranzactiilor de
capital.
asi"urarea asistentei de specialitate (n fiecare tara (n &ederea
mentinerii stabilitatii economice si monetare interne si e)terne.
elaborarea politicilor economice lu0nd (n considerare interesele
tuturor tarilor membre ale acestor institutii*
Este foarte important ca institutiile sa fie capabile sa%si pastreze
seriozitatea pe pietele financiare' la ade&arata lor &aloare* !a$oritatea
institutiilor financiare internationale sunt solide din punct de &edere
financiar* O trasatura esentiala a institutiilor financiare internationale este
solidaritatea (ntre tarile membre ale acestor institutii* Pentru functionarea
eficienta a acestor institutii' pe lan"a &aloarea contributiei financiare
important este si dorinta politica de cooperare (ntre tarile membre bazata
pe (ncredere reciproca* Institutiile (ntocmesc rapoarte detaliate asupra
acti&itatii lor' (n care apar si comentarii critice* Analiza introspecti&a si
autocritica au un rol benefic (n readaptarea si (mbunatatirea acti&itatii (n
scopul pastrarii (ncrederii cu care au fost (n&estite institutiile din partea
tarilor membre' partenere*
Pentru a%si putea desfasura acti&itatea independent este foarte
important ca institutiile internationale sa aiba propriile surse de &enituri*
Un alt factor important (n asi"urarea succesului institutiilor internationale
este modalitatea (n care se iau deciziile* * !a$oritatea institutiile financiare
adopta proceduri (n care &oturile depind de puterea economica si financiara
a fiecarei tari membre* 1otul este adesea le"at de contributia financiara a
tarii respecti&e' (n acest fel fiind asi"urat faptul ca tarile cu cea mai mare
putere economica &or a&ea si cea mai mare contributie financiara' primind
(n sc/imb o mai mare putere de decizie (n cadrul institutiei
Pentru infapuirea noii ordini monetare internationale in urma conferintei de
la retton%2oods au fost create un numar de institutii cu caracter monetar
si financiar* Acestea sunt- Fondul !onetar International +F!I, ' anca
Internationala pentru Reconstructie si #ez&oltare +IR#, si anca
Europeana pentru Reconstructie si #ez&oltare*
Rolul lor depaseste cu mult pe acela al unei simple banci' printre
obiecti&ele lor fi"ur0nd dez&oltarea si or"anizarea cooperarii monetar %
financiare a statelor' asi"urarea de asistenta si spri$in financiar pentru
dez&oltarea sc/imburilor' mentinerea stabilitatii si ec/ilibrului pe plan
&alutar' a ec/ilibrului balantelor de plati' sustinerea financiara a cresterii
economice (n tarile membre si cu deosebire (n cele mai putin dez&oltate*
BANCA MONDIAL&'BM(
anca !ondiala reprezinta una dintre cele mai mari surse de
finantare si de asistenta pentru tarile aflate in tranzitie si dez&oltare* Scopul
ei principal este a$utorarea celor mai sarace populatii si state' folosindu%si
resursele financiare si umane' precum si e)perienta bo"ata' pentru a
reduce saracia din tarile (n curs de dez&oltare' cresc0nd ni&elul cresterii
economice si (mbunatatind ni&elul de trai*
3rupul ancii !ondiale cuprinde 4 a"entii cu functii distincte pentru
(ndeplinirea misiunii 3rupului - anca Internationala pentru Reconstructie si
#ez&oltare +IR#,' Asociatia Internationala de #ez&oltare +I#A,' Corporatia
Financiara Internationala +IFC,' A"entia de 3arantare !ultilaterala a
In&estitiilor +!I3A, si Centrul International de Re"lementare a #iferentelor
din #omeniul In&estitiilor +ICSI#, *Termenul "eneric de anca !ondiala se
refera (n principal la IR# si I#A*
Fiecare institutie are un rol distinct (n lupta (mpotri&a saraciei si
(mbunatatirea conditiilor de &iata pentru populatia din statele (n curs de
dez&oltare*
Or"anul suprem de conducere al ancii !ondiale este Consiliul
3u&ernatorilor format dintr%un reprezentat al fiecarui stat membru care' de
re"ula' este ministrul finantelor* Acest or"anism se (ntruneste (n sedinta cel
putin odata pe an' c0nd are loc o sedinta comuna cu cea a Consiliului
3u&ernatorilor F!I* Conducerea curenta a ancii re&ine unui Consiliul de
Administratie numit si Consiliul #irectorilor E)ecuti&i format din 56 de
membri* Consiliul de Administratie conduce si intitutiile financiare
afiliate + CFI' AI#,* Acesta este format din reprezentantii Statelor Unite ale
Americii' Frantei' !arii ritanii' 3ermaniei' 7aponiei si din 89 directori
reprezent0nd "rupurile de state* Conducerea Consiliului re&ine unui
presedinte ales pe 4 ani' care conduce si administratia ancii* #e re"ula'
presedintele ancii este un reprezentant al SUA* 1otul (n cadrul
or"anismelor de conducere este proportional cu cota de participare la
anca*
Elaborarea politicii bancii re&ine unui Comitet de #ez&oltare' + care nu este
institutionalizat,' format din ministrii de finante ai tarilor care au
reprezentanti in Consiliul #irectorilor E)ecuti&i* Comitetul de #ez&oltare se
(nt0lneste in sedinta de 5 ori pe an' una din sedinte desfasur0ndu%se
(nnaintea (ntrunirii Consiliul 3u&ernatorilor si urmarind sa stabileasca
&olumul transferului de resurse catre tarile (n curs de dez&lotare*
anca !ondiala are de trei ori mai mult an"a$ati decat F!I' acestia
desfasur0ndu%si acti&itatea at0t la sediul central' c0t si la reprezentantele
desc/ise (n (ntrea"a lume + la mi$locul anilor 899: e)istau circa 6: de
reprezentante,*
anca !ondiala acorda (mprumuturi "u&ernelor si a"entiilor
"u&ernamentale care pot obtine "arantii solide din partea statului* Printre
acestea se pot numara oricare din cele 84; de tari membere care
(nre"istreaza un &enit anual pe cap de locuitor sub pra"ul minim de
creditare*Acordarea de (mprumuturi statelor membere % <mprumuturile sunt
destinate finantarii unor proiecte ce duc la dez&lotarea economica'
rezulatele proiectului d0nd posibilitatea rambursarii creditului* anca ofera
&aluta doar pentru finantarea proiectului' componenta interna a in&estitiei %
salariile' consumurile' intermediare fiind finantate din resursele financiare
ale tarii beneficiare* Resursele ancii !ondiale sunt formate din
participatiile statelor membere la capitalul ancii' care este ma$orat
periodic* #in contributia statelor membere' numai ; = se &arsa' ram0ne in
permanenta la dispozitia ei' put0nd fi solicitat (n orice moment* Aceasta
este una din conditiile ce stau la baza credibilitatii ancii' a doua conditie
fiind aceea ca (mprumuturile nu pot depasii capitalul subscris de membri' la
care se adau"a rezer&ele* Cota de participare &arsata' in moneda nationala
a tarilor membere' are o pondere redusa in totalul resurselor ancii*
Principala resursa de finantare o formeaza lic/iditatile obtinute de anca
pe piata internationala de capital' aceasta reprezent0nd >4= din totalul
pasi&ului ancii* Resursele de pe pietele internationale se atra" prin
emisiunea de obli"atiuni pe termen mediu si lun" si plasarea /artiilor de
&aloare pe termen scurt "u&ernelor' bancilor centrale sau comerciale* #e
mentionat ca circa 4:= din resursele (mprumutate colectate de anca
!ondiala pro&in din lansarea de titluri pe termen scurt' aspect riscant in
&edere ca creditele acordate sunt pe termen lun"* Astfel pot sa apara
neconcordante la scandenta' precum si diferente de dobanzi ce pot afecta
profitul ancii*
RELATIILE ROMANIEI CU BANCA MONDIAL&
Rom0nia a de&enit membra a ancii !ondiale in 89?5* #in 8998'
anca !ondiala a finantat peste @: de proiecte' acoperind o "ama lar"a de
acti&itati' cu un an"a$ament total (n &aloare de @'9 miliarde US#* * La 89
iunie 5::8' Consiliul #irectorilor E)ecuti&i al ancii !ondiale a dezbatut
Strate"ia de Asistenta a ancii !ondiale +CAS, pentru Rom0nia pe
perioada 5::8%5::6* CAS' elaborata in stransa colaborare cu 3u&ernul
Rom0niei' reprezinta un "/id al asistentei acordata tarii de catre anca
!ondiala*
P0na in prezent' anca !ondiala a finantat apro)imati& 6: de operatiuni
(n tara' reprezent0nd un an"a$ament total initial de peste 6 miliarde de
dolari*
Operatiunile de in&estitii si (mprumuturile de a$ustare +PAL, abordeaza trei
domenii lar"i-
Promo&area sectorului pri&at si dez&oltarea unor piete eficiente*
Aceasta include finalizarea a"endei de pri&atizare' imbunatatirea
ser&iciilor de infrastructura' crearea unui mediu de afaceri fa&orabil
in&estitiilor si cresterii economice si consolidarea eficientei pietei
muncii*
Edificarea unor institutii din sectorul public si imbunatatirea
"u&ernarii prin reforma ser&iciului public' imbunatatirea "estionarii
c/eltuielilor publice si a responsabilitatii' implementarea unei
strate"ii (mpotri&a coruptiei si reforma $ustitiei*
Constituirea capitalului uman si (mbunatatirea protectiei sociale
prin ameliorarea asi"urarii de ser&icii sociale (n domeniul sanatatii si
educatiei si imbunatatirea sistemului de pensii*
In plus' pro"ramele de dez&oltare rurala si de reducere a saraciei
&izeaza (mbunatatirea infrastructurii rurale' inclusi& sistemele de iri"atii'
ser&iciile sociale si sistemul de finantare rurala' printr%un proces
participati&* #e asemenea' operatiile bancii &izeaza (mbunatatirea
producti&itatii a"ricole si forestiere*
Analiza si consultanta este esentiala pentru contributia ancii !ondiale la
eforturile de dez&oltare a Rom0niei* Resursele pe care anca !ondiala le
are in domeniul dez&oltarii' cercetarii si al asistentei te/nice contribuie la
identificarea domeniilor prioritare si la abordarea dificultatilor din procesul
de dez&oltare*
Portofoliul din Rom0nia este al doilea ca marime din Europa si Asia
Centrala (n ceea ce pri&este numarul de proiecte si pe locul trei (n ceea ce
pri&este an"a$amentul total*
#irectorul ancii !ondiale pentru Romania' OAaise Saadat a aratat
ca Rom0nia trebuie sa accelereze reforma $ustitiei si administratiei si sa
(nc/eie pri&atizarile ma$ore in conformitate cu standardele UE pentru a
primi noi fonduri de la institutia financiara internationala* Intr%un inter&iu
acordat a"entiei Reuters' oficialul ! a precizat ca e)ista
8? conditii care trebuie (ndeplinite (n domeniul administratiei publice' al
institutiilor publice si in cel $uridic*
FONDUL MONETAR INTERNAIONAL 'FMI(

Conferinta !onetara si Financiara din iulie 8966 de la retton
2oods a pre&azut (nfiintarea a doua institutii- Fondul !onetar International
+F!I, si anca Internationala pentru Reconstructie si #ez&oltare +IR#, %
F!I urm0nd sa detina rolul principal (n cadrul noului sistem monetar
international* Institutie specializata a O*N*U*
Statutul F!I' adoptat de cele 64 de state participante la conferinta' a
intrat (n &i"oare la 5? decembrie 8964' acti&itatea oficiala a Fondului
(ncep0nd la 8 martie 896?*
F!I are urmatoarele obiec#i)e-
sa promo&eze cooperarea monetara.
sa faciliteze e)pansiunea comertului international.
sa (nlature restrictiile &alutare din calea comertului international si a
flu)urilor financiare internationale.
sa acorde tarilor membre credite pe termen scurt si mi$lociu' (n
&ederea reducerii dezec/ilibrelor temporare de balanta de plati.
sa promo&eze stabilitatea cursurilor &alutare si e&itarea
de&alorizarilor monetare ca mi$loc de concurenta internationala*

F!I are doua cate"orii de membri- membri ori"inari sunt considerate
acele tari care au ratificat acordul de creare a F!I p0na la intrarea lui (n
&i"oare. alti membri sunt socotite toate celelalte tari care au aderat la
F!I dupa intrarea (n &i"oare a acordului* Aceasta delimitare a membrilor
F!I are' (n principal' caracter onorific' dar uneori se tine cont de acest
lucru (n desfasurarea acti&itatii Fondului*
Numarul tarilor membre ale F!I a crescut rapid' de la 59 de tari (n anul
8964' la 854 (n 89?@' 848 (n 89>9 si 8>6 de tari membre (n anul 5::6*
Rom0nia este membra a F!I din decembrie 89?5* Calitatea de membru al
F!I da Rom0niei' ca de altfel oricarui stat membru' posibilitatea de a
beneficia de toate drepturile ce (i re&in potri&it statutului si re"lementarilor
de functionare cu (ndatorirea de a%si (ndeplini obli"atiile asumate prin
semnarea acordului' precum si dreptul de a se retra"e oric0nd din F!I pe
baza unui a&iz scris*
S#r$c#$ra organi"a#orica a FMI

Or"anizarea si functionarea F!I se bazeaza pe asa numitele Bcote
parti B subscrise de tariile care adera la aceasta or"anizatie' adica pe
&olumul resurselor pe care statele membre le pun la dispozitia F!I si
care determina inclusi& numarul de &oturi de care dispune fiecare stat
membru in or"anele de conducere' precum si importanta (mprumuturilor
de care poate beneficia fiecare tara* Cotele parti au fost e)primate in
dolari si se fi)eaza (n functie de &aloarea comertului e)terior si de
&aloarea productiei statelor membre in raport cu o serie de conditii
politice ' fa&orabile ' cel mai des ' SUA si !area ritanie*
Or"anele de conducere ale F!I sunt- Consiliul "u&ernatorilor' Consiliul
e)ecuti& si #irectorul "eneral* Pentru desfasurarea acti&itatii sale' F!I este
or"anizat pe comitete si departamente specializate*
Consiliul "u&ernatorilor constituie or"anul suprem si stabileste
liniile directoare ale acti&itatii Fondului+cu rol de adunare "enerala,* Fiecare
stat membru este reprezentat de un "u&ernator +!inistrul de finante sau
3u&ernatorul bancii centrale si detine un drept de &ot a carui
importanta difera in functie de cota parte de capital subscrisa de statul
respecti&, si un supleant numit de fiecare tara* #intre membri Consiliului
"u&ernatorilor unul este ales presedinte* <n sfera atributiilor sale intra-
primirea de noi membri' e)cluderea membrilor' modificarea statutului'
re&izuirea cotelor de participare' (nc/eierea de aran$amente &alutare cu
alte institutii etc* #e re"ula' (n luna septembrie a fiecarui an' Consiliul
"u&ernatorilor se (ntruneste (ntr%o sesiune ordinara' (n cadrul careia se
e)amineaza acti&itatea Fondului (n cursul anului financiar (nc/eiat +8 aprilie
% @8 martie, si se stabilesc liniile directoare ale acti&itatii &iitoare*
Consiliul e)ecuti& este format din 5@ directori e)ecuti&i' din care ?
sunt numiti si 8; alesi*
#irectorul "eneral este numit de Consiliul e)ecuti& pe o perioada de 4 ani*
El prezideaza (nt0lnirile Consiliului e)ecuti&' nu &oteaza dec0t (n situatia (n
care e)ista e"alitate de &oturi si poate participa si la sedintele Consiliului
"u&ernatorilor' dar fara drept de &ot*
Comitetul interimar a fost (nfiintat (n anul 89?6 ca un or"an consultati&
compus din 56 membri' care da a&ize si face rapoarte catre Consiliul
"u&ernatorilor pe probleme pri&ind "estionarea si adaptarea sistemului
monetar international*
Comitetul dez&oltarii constituit (n acelasi an este un comitet ministerial
reunit al Consiliului "u&ernatorilor F!I si al ancii !ondiale' care
analizeaza transferurile de resurse catre tarile (n curs de dez&oltare*
La ni&elul F!I sunt or"anizate departamente "eo"rafice +Africa' Asia%
Pacific' Europa' Orientul !i$lociu' Emisfera Occidentala, si departamente
functionale si ser&icii speciale +#epartamentul de finante publice'
#epartamentul $uridic' Institutul F!I' #epartamentul monetar si &alutar'
#epartamentul de studii' #epartamentul de statistici si #epartamentul de
trezorerie,*
Con%#i#$irea %i $#ili"area re%$r%elor FMI
Resursele F!I se pot "rupa (n "eneral (n patru cate"orii-
a,* cote subscrise de tarile membre.
b,* dob0nzi si comisioane.
c,* &0nzari de aur contra &alute con&ertibile.
d,* (mprumuturi*
a,* Cotele de participare constituie partea cea mai importanta din
capitalul F!I' fiecare tara' odata cu aderarea la Fond' fiind obli"ata sa
subscrie o anumita cota* P0na (n anul 89?> aceasta cota era formata din
54= aur si ?4= moneda nationala indiferent daca este con&ertibila sau
necon&ertibila* * <n trecut' aurul corespunzator fractiunii de 54= se
depunea la unul din cei patru depozitari acreditati ai Fondului +Sistemul
Federal de Rezer&e al SUA' anca An"liei' anca Frantei si anca de
Rezer&a a Indiei,* !oneda nationala este pastrata (ntr%un cont special la
dispozitia F!I' la banca centrala sau o alta banca din tara respecti&a*
Periodic' aceste cote sunt re&izuite' de re"ula (n sensul maririi lor* Sporirea
cotelor de participare este determinata' (n principal' de ne&oia de resurse a
Fondului pentru a face fata solicitarilor sporite de finantare ale membrilor*
Re&izuirea "enerala a cotelor se face la inter&ale de p0na la 4 ani' dar
fiecare membru poate solicita' atunci c0nd se considera (ndreptatit'
modificarea sin"ulara a cotei sale* La data de @: ianuarie 5::@' Consiliul
e)ecuti& a realizat ultima re&izuire a cotelor de participare +a 85%a,' las0nd
nesc/imbata &aloarea acestora de 58@'? miliarde #ST*
Cota de participare are o importanta deosebita din punctul de &edere
al tarii membre' deoarece de marimea acesteia depinde- puterea de &ot a
tarii' &olumul a$utorului financiar care i se poate acorda si &aloarea
alocarilor de #ST*
In cadrul F!I se aplica un sistem de &ot ponderat cu cota de participare*
Fiecarei tari membre (i sunt acordate 54: de &oturi' la care se adau"a c0te
un &ot suplimentar pentru fiecare fractiune de 8::*::: dolari din cota de
participare a tarii respecti&e' astfel ca participarea statelor membre la
luarea deciziilor este proportionala cu numarul total de &oturi* Totusi' pentru
anumite /otar0ri de importanta deosebita +de e)emplu' modificarea cotelor
de participare, este necesara unanimitatea*
Cotele de participare cele mai mari le au tarile dez&oltate' care detin @C6 din
total si' deci' din &oturi- SUA % 8?':>=' 7aponia % ;'8@=' 3ermania %
4'99=' Franta % 6'94=' !area ritanie % 6'94=*
b,* #ob0nzile si comisioanele reprezinta o alta resursa a F!I' a carei
marime depinde de &olumul creditelor acordate si de e&olutia ratelor
dob0nzii*
c,* 10nzarile de aur erau destinate' (n formula &ec/iului statut' sa
mareasca resursele Fondului (ntr%o anumita &aluta pentru a face fata
solicitarilor deosebit de mari (ntr%o moneda*
d,* <mprumuturile se utilizeaza (n cazul (n care disponibilitatile F!I
de&in insuficiente comparati& cu solicitarile de finantare ale tarilor membre
si se obtin de la statele membre' de la alte or"anizatii sau pe baza unor
aran$amente*
#reptul de a primi a$utor financiar (n &aluta si alocari de #ST de la F!I este
proportional cu cotele%parti &arsate' fapt care creeaza diferentieri
accentuate (n redistribuirea resurselor Fondului* Astfel' tarile cu o buna
situatie economica si financiara au si posibilitati mai mari de a apela la
finantarile F!I si' (n plus' primesc cele mai mari alocari de #ST' ceea ce
constituie un parado)' deoarece ne&oi suplimentare de resurse manifesta
tarile (n curs de dez&oltare' tari cu situatie financiara slaba' reflectata si (n
marimea cotei lor subscrise si &arsate la Fond*
O tara membra poate utiliza #ST pentru a obtine moneda straina de la alti
membri si pentru a face plati catre F!I* O astfel de utilizare nu constituie
un (mprumut' statelor membre ale F!I fiindu%le alocate #ST pentru
rezol&area unor dezec/ilibre de balanta de plati' fara (ndeplinirea unor
masuri de politica economica si fara obli"atia de rambursare*
O tara membra care (si foloseste alocarile de #ST plateste Fondului o
dob0nda la o rata anuala de 8=%4=' (n timp ce un stat care detine #ST
peste alocarile sale (ncaseaza o astfel dob0nda*
Tra"erile obisnuite pot fi efectuate (n doua cate"orii-
transele propriu%zise.
facilitatile de finantare*
a* Mecani%*$l #ran%elor' destinat finantarii deficitelor "enerale ale
balantelor de plati' pre&ede 4 transe' fiecare de marime e"ala cu 54= din
cota de participare a tarii respecti&e* Tra"erea (n prima transa' denumita
Btransa rezer&aB se face automat' (n momentul (n care
doreste taramembra* Pe l0n"a aceasta transa e)ista 6 Btranse de creditB'
tra"erile (n cadrul lor put0ndu%se face succesi&' dupa epuizarea
disponibilitatilor din Btransa rezer&aB si dupa e)aminarea situatiei concrete
din tara solicitatoare de catre e)pertii F!I*
<n acordarea transelor de credit' F!I aplica principiul conditionalitatii- cu c0t
sumele trase cumulati& de o tara membra sunt mai mari comparati& cu cota
de participare' cu at0t F!I &a trebui sa se asi"ure ca politica dusa de statul
respecti& permite ec/ilibrarea balantei de plati si rambursarea fondurilor
(mprumutate* Prin mecanismul transelor' o tara poate obtine ma)im 854=
din cota sa de participare' dar transele de credit superioare se obtin cu o
conditionalitate sporita*In limba$ te/nic ' operatiunile de imprumut se
numesc tra"eri ' iar rambursarile se numesc rascumparari*
Imprumuturile in"a$ate de un stat membru se pot derula sub forma
Bcumpararilor directeB si a Basi"urarilor de tra"eriB
Cumpararile directe reprezinta un imprumut acordat in moneda
con&ertibila pe "a$ de moneda nationala +sAap,
Asi"urarile de tra"eri sunt decizii prin care F!I da si"uranta unui stat ca
&a putea sa efectueze cumparari de moneda con&ertibila ' in cursul unei
perioade precizate si pana la un ni&el determinat * Asadar asi"urarile de
tra"eri sunt linii de credit desc/ise pentru o perioada de 85 luni*
Tra"erile (n mecanismul transelor se pot face fie sub forma cumpararii
directe si imediate cu moneda nationala a sumei corespunzatoare' fie sub
forma unor facilitati speciale-
Aran$amentul Bstand%bDB' pe baza caruia tara solicitatoare poate sa obtina
sumele cu&enite' atunci c0nd are ne&oie' (ntr%un inter&al stabilit de 8%@ ani*
El a fost creat (n anul 8945 (n scopul de a a$uta pe termen mediu tarile cu
dezec/ilibre temporare de balanta de plati' acestea put0nd obtine 8::=
din cota anual si @::= din cota cumulat* <n prezent' ma$oritatea creditelor
acordate de F!I au la baza aran$amente Bstand%bDB (nc/eiate de statele
membre*[1]
Facilitatea de credit e)tinsa +EFF % E)tended Fund FacilitD, a fost instituita
(n anul 89?6 si a permis Fondului sa furnizeze statelor membre a$utoare
ec/i&alente cu un procent mai mare din cota lor de participare +8::= din
cota anual' @::= din cota cumulat, si pentru o perioada mai lun"a dec0t
prin mecanismul transelor de credit +@ ani,* Principalul obiecti& al acestei
facilitati (l reprezinta a$utorarea statelor membre pentru a depasi dificultatile
de ori"ine structurala ale balantei de plati' care necesita (n "eneral o
perioada de a$ustare mai mare*
b* Tragerile +n ca!r$l facili#a#ilor !e finan#are pot fi obtinute (n
situatii bine specificate' de deficite ale balantelor de plati' (n special de
catre tarile (n curs de dez&oltare' astfel fiind create-
Facilitatea de finantare compensatorie +CFF % CompensatorD Financin"
FacilitD, creata (n anul 89;@' &ine (n spri$inul statelor care fac do&ada unui
necesar financiar care sa compenseze o scadere temporara a (ncasarilor
din e)porturi +(n special de materii prime' semifabricate, sau o crestere
temporara a costurilor importurilor de cereale* Aceste tari care suporta
ma$orari ale deficitelor balantelor de plati au posibilitatea sa tra"a asupra
F!I p0na la ?4= din cota de participare* #in anul 89>> este inclusa (n
Facilitatea finantarii compensatorii si contin"entarii' care pastreaza
elementele esentiale ale finantarii compensatorii' dar cuprinde si elemente
le"ate de contin"entarea e)porturilor sau a importurilor*
Facilitatea de finantare a situatiilor nepre&azute +USFF % Uncertain
Situations Financin" FacilitD, a$uta statele membre sa mentina dinamica
reformelor' (n cazul producerii unor socuri e)terne* #reptul total de tra"ere
este de >:= din cota de participare- @:= pentru deficitul (ncasarilor din
e)port' @:= pentru situatii nepre&azute si 5:= o transa de credit
facultati&a*
Facilitatea de finantare a stocurilor tampon +SFF % uffer StocE Financin"
FacilitD, a fost creata (n anul 89;9 pentru tarile care (nre"istreaza
dezec/ilibre de balanta de plati cauzate de participarea lor la acorduri sau
aran$amente internationale pri&ind formarea si functionarea stocurilor de
materii prime' tra"erile put0nd atin"e 4:= din cota*
Facilitatea petroliera a functionat temporar (n perioada 89?6%89?4 si a fost
destinata sa finanteze tarile membre care au (nre"istrat deficite ale
balantelor de plati ca urmare a ma$orarii pretului titeiului' consecinta a
primului soc petrolier*
Facilitatea B2itte&eenB a fost creata (n anul 89>: (n scopul spri$inirii tarilor
membre care se asteapta sa (nre"istreze deficite importante ale balantelor
de plati si care au epuizat celelalte posibilitati de tra"ere asupra F!I*[2]
Facilitatea de a$ustare structurala +SAF % Structural Ad$ustment FacilitD, si
Facilitatea de a$ustare structurala e)tinsa +ESAF % En/anced Structural
Ad$ustment FacilitD, au fost instituite (n perioada 89>;%89>?' a&0nd ca scop
acordarea de fonduri (n conditii de fa&oare +termen de 8: ani din care 4'4
ani perioada de "ratie' dob0nda de :'4= pe an, tarilor (n curs de
dez&oltare cu &enituri mici' pentru pro"rame de reforma economica si
pentru probleme repetate ale balantei de plati* Cuantumul total al unei
astfel de facilitati este ec/i&alent cu 4:= din cota de participare a tarii'
platibil (n trei anuitati*
Facilitatea pentru transformare sistemica +STF % SDstemic Transformation
FacilitD, a functionat (n perioada aprilie 899@%decembrie 8994 si a constat
(n acordarea de asistenta financiara tarilor (n tranzitie cu dezec/ilibre ale
balantei de plati datorate "ra&elor perturbatii ale sistemului comercial si de
plati* Au beneficiat de aceasta facilitate 5: de tari' cea mai importanta
transa +:'4 miliarde #ST, re&enind Ucrainei*
Facilitatea liniilor de credit pre&enti&e +CCL % Contin"ent Credit Lines, a
fost creata (n anul 8999 (n &ederea acordarii de credite pe termen scurt
tarilor membre a caror economie este fundamental sanatoasa si bine
"estionata' dar care se pot confrunta cu dezec/ilibre e)ceptionale ale
balantei de plati' "enerate de miscari necontrolate ale pietelor de capital
sau de propa"area efectelor unei crize financiare internationale*
Facilitatea de reducere a saraciei si crestere +PR3F % Po&ertD Reduction
and 3roAt/ FacilitD, a fost introdusa (n noiembrie 8999 pentru a a$uta tarile
cele mai sarace sa faca fata dezec/ilibrelor de balanta de plati* Pe baza
strate"iei de reducere a saraciei a tarii (n cauza se adopta pro"rame pe @
ani si se poate obtine p0na la 86:= din cota de participare' (n cazuri
e)ceptionale c/iar 8>4=*
Consiliul "u&ernatorilor a /otar0t (n anul 5::: ca termenul de creditare sa
fie de 5F%6 ani pentru Acordul Bstand%bDB si de 6G%? ani pentru Facilitatea
de credit e)tinsa' (n timp ce pentru Facilitatea de reducere a saraciei si
crestere perioada de rambursare sa fie e)tinsa la 8: ani cu 4G ani
perioada de "ratie*
Rela#iile BNR c$ FMI
Rom0nia este membra a Fondului !onetar International +F!I, din
anul 89?5' cu o cota de participare care (n prezent este de 8:@:'5 milioane
#ST sau :'6>= din cota totala* Rom0nia detine 8: 445 &oturi'
reprezent0nd :'69= din total*
<n cadrul F!I' Rom0nia face parte din "rupa de tari +constituenta,
care include-
Olanda'Ucraina' Israel' Cipru' !oldo&a' 3eor"ia' Armenia' ul"aria'
osnia Herte"o&ina' Croatia'!acedonia* 3rupa de tari este reprezentata (n
Consiliul e)ecuti& al F!I de un director e)ecuti& olandez % domnul 7eroen
Iremers* <n cadrul biroului directorului e)ecuti&' Rom0nia are un
reprezentant care (ndeplineste functia de consilier al acestuia*
3u&ernatorul Rom0niei la F!I este 3u&ernatorul NR. 3u&ernator
Supleant este Secretarul de Stat din !inisterul Finantelor Publice cu
responsabilitati (n domeniu*
Rom0nia a acceptat obli"atiile pre&azute (n Articolul 1III al Statutului
F!I' la 54 martie 899>* Prin aceasta' Rom0nia se an"a$eaza sa nu recur"a
la introducerea de restrictii cu pri&ire la efectuarea platilor si transferurilor
pentru tranzactii internationale curente si sa nu participe la aran$amente
&alutare discriminatorii sau practici &alutare multiple' fara
aprobareaCconsultarea F!I*
<ncep0nd cu anul 8998 asistenta financiara acordata de F!I s%a concretizat
prin aprobarea unui numar de sapte aran$amente stand%bD*
<n calitate de stat membru' Rom0nia furnizeaza F!I informatii si realizeaza
consultari anuale cu aceasta institutie' (n conformitate cu pre&ederile
Articolului I1 al Statutului F!I *
In cadrul politicilor de e&aluare a "radului de adoptare a standardelor
internationale (n domeniile rele&ante pentru acti&itatea F!I' Rom0nia a
participat la-
Pro"ramul ancii !ondiale si F!I de e&aluare a sectorului financiar* <n
acest conte)t' e)pertii ! si F!I au realizat Financial Sector StabilitD
Assessement % FSSA' raport ce identifica principalele &ulnerabilitati ale
sectorului financiar rom0nesc si ofera un set de recomandari pentru
corectarea acestora*
ROSC%#ata !odule +raportul pri&ind respectarea standardelor si codurilor,'
prin care e)pertii F!I realizeaza o e&aluare a practicilor rom0nesti pri&ind
diseminarea datelor &iza&i de Standardul Special de #iseminare a #atelor%
S##S +Rom0nia a aderat la acest sistem (n mai 5::4,*
F!I a acordat Rom0niei asistenta te/nica (n c0te&a domenii
incluz0nd politica monetara si or"anizarea bancii centrale' supra&e"/erea
bancara si statistica*
Banca In#erna#ionala Pen#r$ Recon%#r$c#ie %i De")ol#are
'BIRD(
IR# este o institutie de finantare'infiintata in anul 8964 in urma
Conferintei de la retton%2oods ' cu scopul spri$inirii refacerii economiilor
dupa razboi* Ea include 8>6 de membri si corespunde mesa$ului promo&at
la retton%2oods de or"anizare' armonizare si e)tindere a sc/imburilor
internationale precum si de o mai eficienta utilizare a resurselor
internationale* Obiecti&ul IR# este reducerea saraciei (n tarile (n curs de
dez&oltare' sol&abile si cu &enituri medii' promo&0nd dez&oltarea durabila'
prin (mprumuturi' "arantii si ser&icii nele"ate de (mprumuturi % inclusi&
ser&icii de analiza si consultanta* Tipurile de pro"rame sustinute de IR#
se (mpart (n 5 cate"orii- pro"rame pentru proiecte de infrastructura
economica si sociala si pro"rame de a$ustare sectoriala' ca element de
sustinere a reformei economice' promo&ate prin pro"ramele de
macrostabilizare ale F!I +a$ustare pro"ramatica structurala % PAL si
a$ustarea sectorului pri&at % PSAL,*
In statutul IR# au fost inscrise cinci obiecti&e principale care a&eau
sa fie urmarite de acest or"anism-
Spri$inirea reconstructiei economiilor.
Participarea la dez&oltarea statelor member'inclusi&e a celor mai
putin dez&oltate.
Promo&area in&estitiilor pri&ate in strainatate pe baza "arantiilor si a
in&estitiilor directe.
Promo&area e)pansiunii armonioase pe termen lun" a sc/imburilor
internationale' a ec/ilibrarii balantelor de plati ca si a factorilor de
dez&oltare'care sa duca la imbunatatirea producti&itatii muncii si a
calitatii &ietii.
Finantarea mi)ta' din resurse interne si e)terne a proiectelor utile si
ur"ente' tinand cont de consecintele economice ale in&estitiilor
internationale*
S#r$c#$ra %i organi"area BIRD
Potri&it statutului IR#' toate statele' indifferent de or"anizarea
politica' pot adera la acest or"anism* Sin"urul drept de &eto re&ine' insa'
SUA' care detine mai mult de 5:= din &oturi* E)ista' totusi' o conditie
imperati&a pentru ca un stat sa de&ina membru al IR# ' si anume sa fie
de$a membru al F!I' adica sa accepte codul de conduita al acestuia' in
ceea ce pri&este sc/imburile si accesul la informatiile economice esentiale*
In momentul adeziunii la IR#' noul stat membru subscrie o fractiune de
capital* Partea de capital afectata fiecarui stat deri&a din cota parte afectata
de catre F!I si se stabileste in funtie de importanta relati&a a tarii in
economia internationala* 1olumul subscrierii determina numarul &oturilor
fiecarei tari' astfel- fiecare stat membru primeste 54: de &oturi in momentul
adeziunii' indifferent de marimea subscrierilor la care se adau"a cate un
&ot pentru fiecare parte de capital subscrisa*
IR# este condusa de catre Consiliul "u&ernatorilor format din
B"u&ernatoriiB si B&ice"u&ernatoriiB numiti de fiecare tara* B3u&ernatorulB
fiecarui stat +care poate fi !inistrul de Finante ' 3u&ernatorul ancii
Centrale' etc*, dispune de ansamblul &oturilor tarii respecti&e*
Consiliul "u&ernatorilor se reuneste o data pe an in adunarea "enerala
pentru a luadeciziile cele mai importante pri&ind acti&itatea IR# -
admiterea de noi membri' modificarea capitalului social' ratificarea
acordurilor cu alte or"anisme internationale' repartizarea &enitului net
anual' etc** Toate atributiile Consiliului "u&ernatorilor ' altele decat cele
enumerate sunt dele"ate administratorilor care conduc operatiunile zilnice
ale IR#* Administratorii ' in numar de 58' isi au sediul la2as/in"ton si
reprezinta principalul or"anism de directie format din reprezentantii
permanenti ai statelor member* Fiecare administrator ales dispune de un
numar total d &oturi ' iar deciziile se iau de obicei prin BconsensB ' dupa
discutii ample si detaliate asupra fiecarei probleme*
In 89?6 a fost creat Comitetul de #ez&oltare' amanatie comuna a
Consiliului "u&ernatorilor a F!I si a Consiliului "u&ernatorilor ancii
!ondiale* Rolul sau este sa studieze toate aspectele transferului de
resurse catre tarile cu economie in curs de dez&oltare sis a faca propuneri
pentru imbunatatirea eficientei*
Una dintre prero"ati&ele administratorilor este de a numi presedintele IR#
care coordoneaza ansamblul acti&itatilor' alaturi de care e)ista un numar
de &icepresedinti din care doi prim &icepresedinti*
Unul dintre &icepresedinti coordoneaza sectorul finantelor' +i*e* a
imprumuturilor' structura capitalului' trezoreria' c/eltuielile effectuate, in
timp ce ' cel de%al doilea &icepresedinte coordoneaza sectorul operatiunilor
+ i*e* aspectele economice si te/nice pri&ind imprumuturile acordate de
IR#,*
Con!i#ii generale !e i*r$*$#
<mprumuturile acordate de IR# re&in' de re"ula' direct "u&ernelor
tarilor beneficiare iar' atunci c0nd se finanteaza proiecte pri&ate' este
obli"atorie "arantia "u&ernamentala*
Prima conditie pentru a obtine un imprumut de la IR# este
ca tara beneficiara sa fie membra a acestei institutii* Creditele sunt
acordate statelor' or"anismelor publice si pri&ate cu conditia sa detina
"arantii "u&ernamentale*
#aca in primii ani de dupa cel de%al doilea razboi mondial creditele s%au
acordat preponderant pentru refacerea economiilor apartinand tarilor din
Europa Occidentala' dupa 894: ele au fost indreptate co&arsitor catre tarile
cu economie in curs de dez&oltare*
Pana in iulie 89>5 creditele acordate erau remunerate cu o rata fi)a
a dobanzii de 88';=* Pentru ca IR# sa poata a&ea acces la refinantarea
pe termen scurt' in conditii mai putin oneroase ' a fost ne&oita sa
reintroduce un mecanism care sa ii permita a$ustarea costului resurselor la
rata dobanzii perceputa la creditele pe termen scurt* #e aceea' incepand
cu 89>5 ' se practica rate &ariabile ale dobanzilor in functie de costul
ponderat al imprumuturilor an"a$ate de IR# pe o durata de 85 luni care
preced data acordarii creditului*#urata si inter&alele de amortizare a
creditelor acordate' precum si perioada de "ratie se fi)eaza in functie de
tipul imprumutului si calitatea debitorului*
IR# acorda cu prioritate credite pentru imbunatatirea infrastructurii'
pentru eradicarea saraciei' pentru a"ricultura si ener"ie' adesea procedand
la cofinantare ' impreuna cu "u&ernele tarilor care beneficiaza de credite*
Pentru a beneficia de credite pentru dez&olatre' debitorul trebuie sa depuna
un proiect de dez&oltare care parcur"e mai multe etape numite Bciclul
proiectelorB* Etapele successi&e sunt urmatoarele-
Identificarea obiectului proiectului pentru a constata daca intra in
pro"ramul de finantare al IR#.
Pre"atirea proiectului de catre debitor' cu asistenta din partea IR#.
E&aluarea proiectului presupune ree)aminarea de fond a tuturor
aspectelor cuprinse in proiect si definirea cadrului de e)ecutie.
Ne"ocierea si supunerea proiectului aprobarii administratorilor se
finalizeaza cu intocmirea BcontractuluiB intre debitor si IR# denumit
BAcord de imprumutB
E)ecutarea si supra&e"/erea *#ebitorul poarta responsabilitatea
derularii proiectului' IR# limitandu%se numai la rolul de
supra&e"/ere' fara sa inter&ina direct.
E&aluarea finala care apreciaza daca obiecti&ul proiectului a fost
atins. incidenta economica si sociala. "estionarea proiectului.
rezultatele financiare' etc*
Rela#ia BNR c$ BIRD
Rom0nia a de&enit membra IR# (n 89?5' accept0nd Rezolutia
Consiliului 3u&ernatorilor nr*5>:C5>*88*89?5 care stabileste termenii si
conditiile de aderare* <n prezent Rom0nia detine 6:88 actiuni din capitalul
ancii' iar &aloarea subscriptiei &arsate este de @:'4 mil*US#* Conform H3
nr*@6C899?' "u&ernator pentru Rom0nia este ministrul finantelor publice' iar
"u&ernator supleant este &ice"u&ernatorul NR desemnat (n acest sens de
catre "u&ernatorul bancii centrale a Rom0niei* Acti&itatea ancii !ondiale
(n Rom0nia a fost reluata (n anul 8998* La @8 decembrie 5::4' datele
pri&ind relatia IR# % Rom0nia au ilustrat un portofoliu de >> acorduri +(n
derulare si finalizate,' cu o &aloare totala de ? 89: mil* US#* <n derulare
erau (nre"istrate -
58 acorduri de (mprumut' reprezent0nd un an"a$ament net de
8 ;48'; mil*US#.
4 "ranturi acordate (n cadrul Facilitatii de Protectie a !ediului +3EF%
3lobal En&ironment FacilitD,' cu o &aloare de @8'@5 mil*US#*

<n cursul anului 5::4 au fost semnate @ acorduri* Conform Raportului
Anual IR# pentru anul financiar 5::6%5::4' an"a$amentele fata de
Rom0nia au reprezentat 8? la suta din portofoliul acti& pri&ind Europa si
Asia Centrala* La @8 martie 5::4 a fost finalizat PAL 8 +Pro"ramatic
Ad$ustment Loan,' cu o &aloare de 84: mil*US#' pro"ram destinat spri$inirii
procesului de reforma p0na (n 5::?' anul (n care Rom0nia urmeaza sa
adere la Uniunea Europeana*
Romania a aderat la anca Internationala pentru Reconstructie si
#ez&oltare in 89?5' fiind ca si in cazul aderarii la F!I' sin"ura tara din
blocul rasaritean cu e)ceptand Iu"osla&ia' care a intreprins la acea data
un asemenea pas*
In conformitate cu statutul IR#' orice stat care de&ine membru al acestui
or"anism financiar international si subscrie actiuni la capitalul IR# are
obli"atia sa &erse in contul acesteia 5:= din &aloarea capitalului subscris
din care 5= in aur sau dolari SUA' la Federal Rezer&e anE' NeA JorE si
8>= in moneda nationala*Contul pentru cota din capital subscrisa in
moneda nationala este desc/is la anca Nationala a Romaniei* Cota de
subscriptie' platita in moneda nationala' face obiectul mentinerii &alorii*
Astfel' tara noastra efectueaza incepand cu anul 8995' operatiunea de
mentinere a &alorii cotei Romaniei subscrise in moenda nationala*
Obiecti&ul ma$or urmarit in Romania' prin aderarea sa la IR#' este
acela de atra"ere de resurse financiare necesara procesului "eneral de
dez&oltare economica*
Ca membru IR#' Romania a beneficiat si beneficiaza de o
serie de drepturi ce decur" din aceasta calitate* Astfel' ea a contactat de la
IR# imprumuturi pentru dez&oltarea economica in conditii mult mai
a&anta$oase decat pe piata capitalurilor*
Calitatea de membra asi"ura tarii noastre posibilitatea participarii la
licitatiile or"anizate de IR# pentru realizarea proiectelor de in&estitii
finantate de anca* Pentru proiectele de in&estitii care urmeaza sa se
realizare in tara noastra cu imprumuturile IR#' furnizorii romani
beneficiaza de o mar$a de preferinta 84= fata de pretul firmelor strine' mai
a&anta$oase* Se ceeaza' astfel' conditii propice' pentru promo&area
e)porturilor romanesti' in special cele de te/nolo"ie' asistenta te/nica si
EnoA%/oA* In al treilea tara noastra obtine asistenta te/nica pentru lucrarile
de in&estitii ce urmeaza a se realiza in tara noastra + daca aceasta
asistenta se considera utila,* In al patrulea rand' Romania beneficiaza de
pre"atire superioara ' prin institutul propiu al IR# al unor cadre romanesti*
In aderarea Romaniei la IR# face posibila obtinerea unor informatii de
foarte buna calitate pri&in economia mondiala' comertul international'
a$utorul public' pentru dez&oltare' datoria e)terna etc*' informatii care
contribuie la mai buna participare a Romaniei la di&iziunea internationala a
muncii' la promo&area omertului si cooperarii internationale*
Calitatea portofoliului ancii in Romania s%a imbunatatit constant in ultimii
cati&a ani* In timp ce indicatorii "lobali de performanta sunt poziti&i' cate&a
probleme comune de punere in aplicare persista* Acestea includ- +i, ne&oia
de a acorda o atentie speciala dez&oltarii capacitatii de monitorizare si
e&aluare. +ii, ne&oia de a alinia cerintele de raportare financiara la cele mai
bune practici internationale si +iii, ne&oia de a intari procesul de stabilire a
prioritatilor bu"etare de catre 3u&ern' pentru a asi"ura alocarea fondurilor
din cadrul imprumutului IR# si finantarea ec/i&alenta' pentru a obtine un
impact ma)im de dez&oltare de la portofoliul ancii*
Banca E$roeana en#r$ Recon%#r$c#ie %i De")ol#are'BERD(
anca Europeana pentru Reconstructie si #ez&oltare +ER#, a fost
infiintata in data de 59 mai 899:' iar acti&itatea a fost inceputa' de facto' la
data de 8? aprilie 8998* La intalnirea inau"urala Consiliul 3u&ernatorilor a
ales Presedintele si #irectorii ER# si a adoptat Rezolutia nr*> prin care
banca se autorizeaza sa inceapa operatiunile* Sediul ER# a fost stabilit la
Londra*
ER# este condusa de catre Consiliul 3u&ernatorilor' in care se
re"aseste un "u&ernator numit de fiecare tara +in persoana !inistrului de
Finante sau ec/i&alent,* Consiliul "u&ernatorilor delea"a cea mai mare
parte din atributii Consiliului #irectorilor care raspunde de politicile si
operatiunile "enerale ale bancii* Conducerea e)ecuti&e este asi"urata de
catre Presedintele bancii sub indrumarea Consiliului #irectorilor*
ER# este proprietatea tarilor member' care au calitatea de actionari
in urma subscrierii unei cote parti din capitalul bancii* Cota parte de capital
subscrisa da dreptul tarii respecti&e la un numar de &oturi* Capitalul total
subscris este de 5: de miliarde de euro din care s%au &arsat 4 miliarde*
Soliditatea capitalului bancii' politicile financiare si operatiunile prudente fac
ca ER# sa fie cotata ca o banca si"ura +ratin" AAA,*
ER# acorda credite tarilor care prezinta pentru proiecte de in&estitii
&iabile* Pentru finantarea proiectelor si pentru propriile ne&oi
operationale ER# nu utilizeaza direct capitalul actionarilor' ci'
beneficiind de un ratin" inalt' contracteaza imprumuturi pe pietele
internationale de capital prin emisiunea de obli"atiuni proprii si altor
instrumente de credit* #eoarece ER# poate obtine fonduri in conditii
fa&orabile' poate sa isi structureze imprumuturile in asa fel incat sa raspuna
cerintelor clientilor sai* Titlurile emise de ER# sunt ac/izitionate de
in&estitori diferiti' cum ar fi bancile centrale' fondurile de pensii' companiile
de asi"urari' etc*
anca Europeana de In&estitii este institutia financiara a Uniunii Europene
si a fost stabilita (n conditiile Tratatului de la Roma*
Prin promo&area unei dez&oltari ec/ilibrate a (ntre"ului spatiu
comunitar EI contribuie la coeziunea economica' sociala si teritoriala a
UE*
EI' ai carui actionari sunt cele 5? de state membre ale UE' este
condusa de Consiliul 3u&ernatorilor' alcatuit din cei 5? de ministri de
finante* EI are personalitate $uridica si autonomie financiara' a&0nd rolul
de a prelua finantarea pe termen lun" a unor proiecte concrete' a caror
&iabilitate economica te/nica' ecolo"ica si financiara este "arantata*
Resursele necesare pentru acordarea (mprumuturilor pro&in (n mare parte
din obli"atiuni plasate pe pietele de capital. EI dispune (nsa si de resurse
proprii* <n perioada 8996%8999 acti&itatile EI s%au a)at (n mare parte pe
urmatoarele sectoare- transporturi' telecomunicatii' ener"ie' apa'
(n&atam0nt*
<n urma apelului lansat de Consiliul European la Lisabona pentru spri$inirea
mai puternica a I!!%urilor s%a (nfiintat 3rupul bancar EI' alcatuit din EI
si Fondul European de In&estitii +FEI,' cu scopul cresterii competiti&itatii
economiei europene* <n cadrul initiati&ei BIno&atia 5:::B banca promo&eaza
spiritul antreprenorial si in&enti& si dez&oltarea resurselor umane cu credite
pe termen mediu acordate I!!%urilor' "arantii bancare si disponibilizarea
capitalului de risc*
<n afara UE banca sustine strate"iile de aderare ale tarilor candidate
si ale celor din &estul peninsulei balcanice* anca aplica de asemenea
aspectele de natura financiara pre&azute (n tratatele (nc/eiate (n cadrul
politicii europene de colaborare cu tarile (n curs de dez&oltare* <n acest
conte)t' banca desfasoara acti&itati (n spatiul mediteranean si (n tarile
din Africa' Caraibe si Pacific +statele ACP,*
Rela#ia BNR c$ BERD
Rom0nia a ratificat Acordul de <nfiintare a ER# (n anul 899:'
fac0nd parte dintre membrii fondatori ai acestei institutii* Capitalul subscris
si &arsat de Rom0nia are &aloarea de 9; mil*euro +respecti& 9 ;:: actiuni,*
Consiliul 3u&ernatorilor ancii este alcatuit din reprezentanti ai tuturor
statelor membre* !inistrul finantelor publice este "u&ernator pentru
Rom0nia' iar "u&ernatorul ancii Nationale este "u&ernator supleant*
Constituenta din care face parte tara noastra
include Armenia' 3eor"ia' !oldo&a si Ucraina*
Cea mai recenta strate"ie de piata pentru Rom0nia a fost aprobata
(n decembrie 5::4. acest tip de document este re&izuibil din doi (n doi ani*
Rom0nia se situeaza pe locul al treilea (n r0ndul tarilor de operare din
punct de &edere al &olumului finantarii +dupa Federatia Rusa' concur0nd cu
Polonia pentru locul doi,*
#in 8998 +c0nd ER# a de&enit operationala, p0na la @8 decembrie 5::4'
ER# a acordat Rom0niei un spri$in financiar (n suma cumulata de @ 8>@'@
mil* euro +reprezent0nd 5 ;64'9 mil* euro sub forma de (mprumuturi' 4@;'8
mil* euro in&estitii de capital si 8'@ mil* euro "arantii K(n total 8?9 de acorduri
semnateL,. ;;'64= din suma totala a finantarii a sustinut sectorul pri&at* Pe
parcursul anului 5::4' ER# a semnat cu tara noastra 5? de proiecte (n
suma de 4:@'? mil* euro*
BIBLIO,RAFIE-
Liliane #onat ' o"dan #ima ' BEconomie
monetara", Editura !irton ' 5::5
Internet- AAA*AorldbanE*or"
AAA*eib*or"
AAA*mae*ro
AAA*fmi*ro
AAA*bnr*ro
AAA*ebdr*com
AAA*imf*or"
Asistenta financiara
Una dintre responsabilitatile principale ale FMI este sa acorde imprumuturi tarilor care au dificultati de balanta de
plati, oferind acestor tari posibilitatea de a-si reface stocul de rezerve internationale, de stabilizare a cursului
valutar, de continuare a platii importurilor si de reinstaurare a conditiilor de crestere economica. Spre deosebire
de bancile de dezvoltare, FMI nu acorda imprumuturi pentru proiecte specifice.
Tipuri de imprumuturi
De-a lungul anilor, FMI a dezvoltat o serie de tipuri de credit, numite si "facilitati", concepute astfel incat sa
raspunda nevoilor specifice fiecarei tari membre. arile cu venituri reduse pot lua imprumuturi cu dobanda
preferentiala, prin Facilitatea de !restere "conomica si #educere a Saraciei (PRGF) si prin Facilitatea privind
Socurile "$terne (ESF). Imprumuturile nepreferentiale sunt in general de tipul Acordului Stand-b%(SBA), ocazional
folosindu-se si Facilitatea "$tinsa &EFF), Facilitatea de Suplimentare a #ezervelor (SRF) si Facilitatea de Finantare
!ompensatorie (CFF). FMI ofera si asistenta financiara de urgenta, pentru a sustine refacerea economiilor in urma
dezastrelor naturale si a conflictelor, uneori la dobanda preferentiala. In cadrul Strategiei pe ermen Mediu, FMI
discuta posibilitatea introducerii unui nou instrument de finantare pentru economiile emergente, care raman
vulnerabile la socurile e$terne, in ciuda politicilor interne solide. Acest instrument ar oferi finantarea necesara
mentinerii increderii si reducerii riscului de criza.
Asistenta financiara pentru Romania s-a materializat in programe de imprumut de tipul Acord Stand-b%. Incepand
cu '()*, #omania a folosit resursele FMI in douasprezece ocazii &detaliate mai +os, ca suport financiar pentru
programele economice ale guvernului. otusi, Acordul stand-b% aprobat in iulie *--. si cel din martie *-'' au fost
de tip preventiv, pe *. de luni, din care autoritatile romane nu au intentionat sa faca trageri.
In data de . mai *--(, !onsiliul Director al FMI aproba un nou Acord stand-b% pe *. de luni, in valoare de ''...
milarde DS &'*.(/ miliarde "U#,, ca parte a unui pac0et financiar international care inlcude alte / miliarde
"U# prin facilitatea Uniunii "uropene de spri+inire a balantei de plati, ' miliard "U# prin programele D12 ale 3ancii
Mondiale si ' miliard de la alte institutii internationale.
In data de */ martie *-'', cu ocazia celei de-a saptea evaluari in cadrul Acordului stand-b% *--(-*-'', autoritatile
romane au adus la cunostinta 3oard-ului ca ultima transa, cea de-a opta, in valoare de 4). mln DS nu va fi efectiv
trasa. !u aceeasi ocazie 3oard-ul a aprobat solicitarea privind un nou Acord Stand-b%, pe o perioada de *. de luni,
in valoare de DS 5-(-.6 mln, respectiv 5-- procente din cota. Autoritatile si-au e$primat intentia de a nu efectua
trageri din acest nou acord.
otalul creditelor nerambursate la sfarsitul lunii februarie *-'' se ridica la '-/6( milioane DS, respectiv
'-*/./*7 din cota.
Tipul Acordului Data Aprobarii Data Expirarii sau
Rezilierii
Suma Aprobata
(milioane SDR)
Suma Trasa (milioane
SDR)
Stand-b% '-8-58)/ '-8-*8)6 (/.- (/.-
Stand-b% -(8-(8)) -(8-48)4 6..' 6..'
Stand-b% -68'/84' -'8'.84. ','-*./ 4')./
Stand-b% -.8''8(' -.8'-8(* 54-./ 5'4.'
Stand-b% -/8*(8(* -58*48(5 5'..- *6'.)
Stand-b% -/8''8(. -.8**8() 5*-./ (..5
Stand-b% -.8**8() -/8*'8(4 5-'./ '*-.6
Stand-b% -48-/8(( -*8*48-' .--.- '5(.)/
Stand-b% '-85'8-' '-8'/8-5 5--.- 5--.-
Stand-b% preventiv -)8-)8-. -)8-)8-6 */-.- - &nefinalizat,9
Stand-b% -/8-.8*--( -58'/8*-'' ''..5.- '-/6(99
Stand-b% preventiv -585'8*-'' -585'8*-'5 5-(-.6 -
9Suma trasa este zero deoarece acesta a fost un Acord Stand-b% preventiv &precautionar%,. 1rogramul nu a fost
finalizat, numai prima evaluare fiind inc0eiata.
99 Acordul a fost finalizat si ultima transa, a opta, in valoare de 4). mln. DS, a fost aprobata, dar autoritatile au
decis ca nu este nevoie sa traga efectiv aceasta transa: