UNTITATEA DE STUDIU 1

DEFINIREA NO!IUNII, STRUCTURA "I ROLUL ECONOMIC AL

COMER!ULUI ELECTRONIC

Cuprins
1.1. Introducere
1.2. Obiectivele
1.3. Comertul electronic
1.3.1. Definitii si continut
1.3.2. Originea si istoria internetului
1.3.3. Dezvoltarea comertului electronic
1.3.4. Structura unui sistem de comert electronic
1.3.5. Tipuri de afaceri in comertul electronic
1.3.6. Reglementari privind comertul electronic
1.3.7. Sarcina de invatare
1.4. Rezumat
1.5. Teste de autoevaluare
1.6. Concluzii
1.7. Bibliografie















1.1 Introducere
In acest prim capitol se realizeaz! o prezentare a
termenilor de baz! cu care opereaz! comer"ul electronic. Dup!
prezentarea mai multor definitii acceptate ale comer"ului
electronic se ofer! cteva cifre privind gradul de dezvoltare al
acestui gen de comer", cifre cu o dinamic! remarcabil!, fapt ce
sus"ine odat! mai mult importan"a #i actualitatea temei.
Comer"ul electronic ofer! oportunitatea de a comercializa
produse n ntreaga lume, sporind num!rul de poten"iali clien"i.
De asemena sunt prezentate si cateva notiuni despre internet si
tipuri de comert electronic.

Timpul necesar pentru parcurgerea acestei unit!"i de nv!#are
este de 3 ore






























1.2 Obiective

La finalul parcurgerii acestei unit!!i de nv!!are ve"i fi
capabil:
-s! defini!i aceast! nou! form! de comer!, comer!ului
electronic
-s! cunoa"te!i principalele evenimente care au
marcat evolu!ia comer!ului electronic
-sa distinge!i ntre no!iunile de Internet, comer!
electronic "i World Wide Web
-s! identifica!i notiunile generale despre structura
comertului electronic
-s! cunoa"te!i tipologia formelor de comer! electronic
-s! cunoasc! cadrul legal al comer"ului electronic


1.3 Comertul electronic.
1.3.1 Defini#ii $i con#inut
n concep"ia Organiza"iei Economice de Cooperare #i
Dezvoltare (OECD) comer"ul electronic (E - Commerce),
reprezint! desf!#urarea unei afaceri prin intermediul re"elei
Internet, vnzarea de bunuri #i servicii avnd loc offline sau
online.

O alt! defini"ie n accep"iune " tradi"ional! ", a ceea ce
nseamn! comer"ul electronic este cea dat! de Robin Mansell:
Comer"ul electronic nseamn!, utilizarea n re"ele cu
valoare ad!ugat! a unor aplica"ii de tipul transferului electronic
de documente, a comunica"ilor fax, codurilor de bare,
transferului de fi#iere #i a po#tei electronice. Extraordinara
dezvoltare a interconectivit!"ii calculatoarelor n Internet, n toate
segmentele societ!"ii, a condus la o tendin"! tot mai evident! a
companiilor de a folosi aceste re"ele n aria unui nou tip de
comer", comer"ul electronic n Internet, care s! apeleze - pe

































lng! vechile servicii amintite - #i altele noi
1
.
Este vorba, de exemplu, de posibilitatea de a se efectua
cump!r!turi prin re"ea, consultnd cataloage electronice "on" pe
Web sau cataloage "off" pe CD-ROM #i pl!tind prin intermediul
c!r"ilor de credit sau a unor portmonee electronice.
Pentru al"ii, comer"ul electronic reprezint! rela"iile de
afaceri care se deruleaz! prin re"ea ntre furnizori #i clien"i, ca o
alternativ! la variantele de comunica"ii "tradi"ionale" prin fax, linii
de comunica"ii dedicate sau "EDI" pe re"ele cu valoare
ad!ugat!.
De asemenea comer"ului electronic implic! transferul de
documente - de la contracte sau comenzi pro forma, pn! la
imagini sau nregistr!ri vocale.
n fine o alt! defini"ie succint! #i larg acceptat! a
comer"ului electronic #i a componentelor ce constituie
arhitectura acestuia este urm!toarea: Comer"ul electronic (e-
commerce) reprezint! acea manier! de a conduce activit!"ile de
comer" care folose#te echipamente electronice pentru a m!rii
aria de acoperire (locul n care se pot afla poten"ialii clien"i) #i
viteza cu care este livrat! informa"ia
2
.
Comer"ul electronic ofer! oportunitatea de a comercializa
produse n ntreaga lume, sporind num!rul de poten"iali clien"i n
primul rnd prin eliminarea barierelor geografice dintre clien"i #i
comercian"i.
Pe langa definita data de O.E.C.D. in literatura de
specialitate mai intalnim o serie de definitii date comertului
electronic, fiecare abordand acest tip de comert dintr-un unghi
usor diferit. As dori sa amintim aici doar cateva dintre ele
apartinand unora dintre cei mai cunoscuti specialisti in domeniu:





































R. Kalakota #i A. Whinston
3
afirma despre comertul
electronic ca este: o metod! modern! de afaceri, care se
adreseaz! nevoilor firmelor, pie"elor #i clien"ilor prin reducerea
costurilor, concomitent cu mbun!t!"irea calit!"ii produselor #i
serviciilor, precum #i cre#terea vitezei de livrare sau prestare.
Tot ei evidentiaza si faptul ca: Comer"ul electronic nu
poate fi tratat f!r! a avea n vedere re"elele de calculatoare, utile
n c!utarea #i g!sirea informa"iilor necesare sprijinirii lu!rii
diferitelor decizii att de c!tre firme, ct #i de c!tre consumatori.
M. I. Kestenbaum #i R. L. Straight
4
ofera o alta descriere
comertului electronic, si anume: Comer"ul electronic reprezint!
o integrare a e-mailului, transferului electronic de fonduri,
schimbului electronic de date #i alte asemenea tehnici ntr-un
sistem electronic atotcuprinz!tor de func"ii economice.
Dennis P. Geller
5
defineste comertul electronic ca fiind:
colec"ia de instrumente #i practici ce presupun utilizarea
tehnologiilor Internet #i care permit unei firme de a crea, ntre"ine
#i optimiza rela"iile de afaceri cu alte firme #i consumatorii
individuali.
O alta definitie care ne uimeste prin simplitatea ei dar care
surprinde foarte bine esenta comertului electronic este cea care
o regasim in Microsoft Press Computer Users Dictionary, unde
comertul electronic este definit ca fiind: activitatea comercial!
care are loc prin intermediul calculatoarelor conectate ntre ele.
Exista mai multe moduri in care este definit comertul
electronic deoarece el este perceput diferit de variile grupuri
implicate in acest fenomen, respectiv de utilizatori, de lumea
afacerilor, de institu"iile guvernamentale #i de furnizorii de
tehnologie informa"ional! (hardware #i software).































Intalnim definitii diferite si in functie de autorul care
abordeaza aceasta tematica, dar in toate regasim cateva
elemente comune:
! efectuarea de tranzac"ii ntr-un mediu electronic
! ob"inerea de avantaje de c!tre to"i partenerii de
afaceri
! mbun!t!"irea calit!"ii produselor #i serviciilor
! cre#terea vitezei de realizare a tranzac"iilor
comerciale.


1.3.2 Originea si istoria internetului

Inainte de a aprofunda continutul comertului electronic as
vrea sa amintim pe scurt de un alt fenomen de a carui aparitie si
expansiune fara precedent se leaga in mod direct si dezvoltarea
comertului electronic si anume: Internetul.
Folosind internetul putem comunica cu oameni din toate
colturile lumii prin email; citim ziare electronice, jurnale, carti; sa
aderam la grupuri de discutii pe aproape orice domeniu posibil;
sa jucam diverse jocuri online; sa obtinem software gratuit. In
anii mai recenti dezvoltarea internetului a permis firmelor sa
internactioneze si sa comunice intre ele precum si cu clientii.
Astazi o gama foarte larga de afaceri prezinta prin intermediul
internetului informatii despre produsele si serviciile lor, folosind
internetul pentru a promova si vinde produsele lor.

Dar ce este internetul?

Internetul reprezinta un sistem urias de retele de
calculatoare interconectate care inconjoara globul finnd definit
intr-o maniera simplista ca: Un sistem global de retele de de
calculatoare interconectate.
O confuzie care apare frecvent este intre termeni de



































Internet si World Wide Web care sunt folositi zilnic in mod
intersanjabil fara a se face o disctinctie corecta intre ele.
Aceasta nu inseamna ca cei 2 termeni internetul si www-ul sunt
unul si acelasi lucru. Internetul este un sistem global de
comunicare date iar strucutura sa hardware si software permite
inter-conectarea lor. Prin contrast www-ul este unul din serviciile
furnizate prin internet, o colectie de documente interconectate si
alte resurse, unite prin hyperlink-uri si url-uri.
Cea mai importanta caracteristica a www-ului este ca
include o interfata standard usor de utilizat, aceasta interfata
facand ca oameni care nu au cunostiinte tehnologice avansate
sa poata accesa o varietate de resurse ale internetului.
WWW este numai unul dintre multele servicii "i aplica!ii
informatice disponibile n Internet. Alte servicii sunt de exemplu:
afi"area de informa!ii mai mult sau mai pu!in statice cu form! de
text, imagini "i sunete (a"a-numitele pagini web), po"ta
electronic! e-mail, transferul de fi"iere de date "i informa!ii FTP,
chat, aplica!ii video "i video on demand, servicii telefonie "i
telefonie cu imagine prin Internet de tip VoIP, posturi de radio "i
televiziune prin Internet, e-commerce, sond!ri de opinie,
r!spndirea "tirilor prin metode RSS, toate genurile de grafic! "i
muzic!, lucru pe un calculator de la distan!! prin Internet,
grupuri de discu!ii pe diverse teme, sisteme de jocuri interactive
".a

Internet scurt istoric
Se presupune c! punctul de pornire n dezvoltarea
Internetului a fost rivalitatea ntre cele dou! mari puteri ale
secolului al XX-lea: Statele Unite ale Americii !i Uniunea
Sovietic!. n 1957, URSS (Uniunea Republicilor Sovietice
Socialiste) lansand n spa"iul cosmic primul satelit artificial al
P!mntului denumit Sputnik, ceea ce va accentua intrecerea
intre cei 2 jucatori de obtinere a suprematiei in domeniul
tehnologiei.



































America a reac"ionat prin a aloca fonduri foarte mari n
domeniul cercet!rii, un gest firesc cnd dore#ti progresul unei
na"iuni. Astfel ca la inceputul anilor 1960 departamentul de
aparare al USA (DARPA Defense Advanced Research
Projects Agency DARPA) incepe sa examineze modalitati de
a conecta calculatoarele intre ele (la aceea vreme existand
calculatoare uriase de tip mainframe) si sa le conecteze pe
acestea la instalatiile de control a armelor care erau amplasate
(distribuite) in toate colturile lumii.
Astfel agentia insarcinata cu aceasta sarcina angajeaza mai
mul"i dintre cei mai buni cercetatori in domeniul tehnologiei
comunicatiei dar si finanteaza pe o perioada ce se intinde pe
mai multi ani de zile universitatile si institutele prestigioase de
cercetare in acest scop. Scopul fiind crearea unei retele globale
care sa ramana operationala chiar daca parti ale acesteia ar fi
fost distruse de catre atacuri inamice sau actiuni de
sabotaj.Astfel cercetatorii incearca sa construiasca o retea
care sa nu necesite un calculator central care sa o opereze
(conduca), deci care putea sa functioneze independent.
Chiar daca scopul initial a fost controlul sistemelor de
arme si transferul de documente destinate cercetarii, pe masura
dezvoltarii au aparut multe alte utilizari ale acestei vaste retele la
inceputul anilor 1970, modalitatile de utilizare fiind foarte diferite
fata de obiectivul initial.
Astfel in 1972 sa nascut Emailul cand Ray Tomlinson, un
cercetator care folosea reteaua, a scris un program care
permitea trimiterea si primirea de mesaje prin intermediul retelei.
Aceasta metoda de comunicare fiind adoptata rapid.
Chiar daca cercetatorii care foloseau reteau dezvoltau o
serie de aplicatii creative, utilizarea era limitata la membrii
comunitatii academice si de cercetare ale universit!"i respective
pentru c! fiecare universitate dorea s! impun! limbajul propriu
de comunicare n re"ea
6
.
Intre 1979 si 1989 aceste aplicatii din retea sunt inbunatatite si
































testate in mod continuu de un numar crescand de utilizatori.
Software-ul departamentului de aparare devine utilizat la scara
larga in mediul academic si in institutile de cercetare.
Iar in anii 1980 pe fondul exploziei datorate aparitiei si folosirii
tot mai accentuate a calculatorelor personale care a facilitat
adaptarea populatiei la aceasta tehnologie, retelele academice
si de cercetare au fuzionat creand ceea ce noi numim astazi
Internet.

Internetul cateva repere:

1957 lansarea satelitului rusesc Sputnik
1961 prima lucrare pe tema pachetelor de date (packet switching)
Leonard Kleinrock, MIT: "Information Flow in Large Communication Nets".
1969 incepe sa functioneze reteaua ARAPANET intre 4 noduri University of
California din Los Angeles (UCLA), University of California din Santa Ana,
University of Utah #i Stanford Research Institute (SRI). Retea destinata
cercetarii, educatiei si organizatiilor guvernamentale.
1970 - Vint Cerf "i Robert Kahn creaz! protocolul TCP/IP protocol care n
principal datorit! universit!!ilor de pe continentul european n 1983 devine un
standard pentru comunicatiile intre retele de calculatoare prin intermediul
internetului.
1972 email-ul - Ray Tomlinson
1974 utilizarea pentru prima data a termenului de internet ca prescurtare
de la internetworking
1979 USENET Users News Network o aplicatie care permite celor
conectati la retea sa citeasca sis a posteze articole pe un subiect dat.
1982 aparitia primei definitei internet-ului
1984 Domain Name System - DNS Sistemul de Nume de Domeniu apar
primele extensii .com, .org si .edu
1985 primul domeniu inregistrat este Symbolics.com.
1989 primul ISP commercial din lume (USA) The World
1991 Tim Berners-Lee dezvolta World Wide Web-ul
1998 aparitia Google
2010 Facebook atinge num!rul de 400 milioane utilizatori























(Tabel Adaptare dupa
Gary P. Schneider,
Electronic commerce
seventh edition,
Thomson Course
Tehnology, 2007)









1.3.3 Dezvoltarea comer#ului electronic
De-a lungul timpului, cei angaja"i n activit!"i de comer" au
adoptat noile tehnologii #i unelte, pe m!sur! ce acestea au
devenit disponibile, #i care au schimbat modul n care se f!cea
comer"ul. Internetul a schimbat modul n care se vnd, cump!r!,
angajeaz! #i organizeaz! activit!"ile de business mai repede #i
mai profund dect orice alt! tehnologie.
Etape (valuri) n dezvoltarea comer"ului electronic:
- o prim! etap! caracterizat! de o cre#tere masiv!
(dublare sau triplare valoric! anual!), 1997-2000;
- o c!dere 2000-2003, cnd au disp!rut, sau au fost
nghi"ite, multe dintre companiile care au pornit n
primul val afaceri legate de Internet;
- un nou val de cre#tere, dar mai stabil! #i la o rat! mai
mic!, ncepnd cu 2003.
Exist! multe diferen"e ntre caracteristicile primului #i ale celui
de-al doilea val, la nivel de: caracter interna"ional, finan"are,
tehnologii de conectare la Internet ale participan"ilor n
activit!"i de comer" electronic. Cteva dintre ele:
Caracteristica a
comer"ului
electronic
Primul val Al doilea val
Caracterul
interna"ional al
comer"ului
electronic
Dominat de companii
din US
Companii din diverse "!ri
#i multi-na"ionale =>
probleme legate de
traduceri, conversie
monetar! etc
Limb! Cele mai multe site-uri
de comer" electronic n
limba englez!
Multe site-uri de comer"
electronic disponibile n
mai multe limbi
Finan"are Multe companii noi au
nceput cu finan"are
extern!
Companii existente #i-au
finan"at cu capital propriu
ini"iativele n ec
Tehnologii de
conectare
Mul"i participan"i la
comer"ul electronic
foloseau conexiuni
Internet de vitez! mic!
Cre#tere rapid! a utiliz!rii
tehnologiilor de conectare
de mare vitez!
Tabel Caracteristiciile cheie ale primelor 2 valuri de comert electronic



































Se preconizeaz! mai multe valuri n dezvoltarea comer"ului
electronic, similar cu revolu"ia industrial!.
Lista principalelor evenimente ce au caracterizat comer"ul
electronic pe m!sur! ce Internetul a devenit unul din principalele
mijloace de comunicare n afaceri, au fost:
n anul 1992, Compuserve a oferit clien"ilor s!i posibilitatea
de a cump!ra, pentru prima dat!, produse n manier! online, cu
ajutorul calculatorului propriu.
Anul 1994 (luna octombrie) reprezint! momentul n care
apare Netscape-ul, punnd la dispozi"ia utilizatorilor un browser
simplu pentru a naviga pe Internet #i o tehnologie sigur! pentru
tranzac"iile online, numit! Secure Sockets Layer.
n 1995, #i fac sim"ita prezen"a dou! din cele mai mari
nume ale comer"ului electronic: Amazon.com #i eBay.com.
Urmeaz! luna mai a anului 1998, cnd SBC
Communications s-a lansat prin oferirea unui serviciu de mare
vitez! ADSL (Asymmetrical Digital Subscriber Line) pentru mai
mult de 200 de comunit!"i din California. Utilizatorii care
accesau pn! atunci Internetul la o vitez! de 28.8 kilobi"i pe
secund! puteau s! ating!, prin noul serviciu, o vitez! mai mare
de 50 de ori.
n 1999, valoarea cheltuit! pentru cump!r!rile cu
am!nuntul pe Internet a atins cifra de 20 miliarde de dolari,
potrivit business.com.
La 10 zile de la nceperea anului 2000, AOL #i Time
Warner au anun"at fuziunea lor, care poate fi v!zut! ca cea
maimare a afacere pentru urm!torii 99 de ani. Observatorii
consider! aceast! fuziune o combina"ie a unui titan din vechea
economie cu unul din noua economie digital!, cu alte cuvinte
este un mariaj dintre mijloacele media tradi"ionale cu cele noi.
n mai 2000, guvernul SUA a extins memorandumul cu
privire la taxele pe Internet pn! cel pu"in n 2005, unul din
motivele des invocate fiind faptul c! la nivelul organismelor
guvernamentale americane nu exist! o infrastructur! bine pus!



































la punct pentru sprijinirea sistemului de taxare.
Februarie 2001 a fost considerat! luna cea mai grea a dot-
com-urilor, datorit! unei rate de nchideri mult mai mari dect s-a
nregistrat de la nceputurile comer"ului electronic. De fapt, cele
mai multe por"i nchise s-au nregistrat n SUA, urmate de
Europa de Vest #i Asia, zona Pacificului.
n iulie 2001, AOL a anun"at c! va investi 100 milioane de
dolari n gigantica firm! de comer" electronic Amazon.com.
Chiar dac! pentru anul 2001 r!mne ca o pat! neagr!
nchiderea multor dot-com-uri sau o descre#tere a volumului de
tranzac"ii online, previziunile optimiste pentru perioada
urm!toare s-au adeverit.
Dintre cele mai importante motive pentru a crea o
prezen"! a afacerii pe Internet a# aminti num!rul mare de
poten"iali clien"i utilizatori ai Internetului #i faptul c! nu necesit!
costuri mari.
Fig. 1
7


n tranzac"iile comerciale clasice distingem patru etape
diferite:
! cercetarea de marketing;
! ncheierea contractului comercial;
! vnzarea produsului sau a serviciului;
! plata produsului sau a serviciului;


































n figura de mai jos este prezentat modul n care se reflect!
aceste patru etape n cazul comer"ului clasic #i electronic :
Fig. 2








Clasic: Comer" electronic:

- Cercetarea de marketing - Site Web
- Contract de vnzare - Site Web interactiv
- Livrare - Livrare digital!
- Plat! - Plat! electronic!


1.3.4 Structura unui sistem de comer# electronic

Pentru a construi un sistem de comer" electronic, din
punct de vedere structural este nevoie de colaborarea a patru
componente (subsisteme electronice / informatice)
corespunz!toare urm!toarelor roluri:

" Client. Un echipament, clasic un PC, conectat direct sau
indirect (o re"ea a unei corpora"ii) la Internet.
Cump!r!torul folose#te acest echipament pentru a naviga
#i a face cump!r!turi.

" Sistemul tranzac!ional. Sistemul informatic (hard & soft)
responsabil cu procesarea comenzilor, ini"ierea pl!"ilor,
eviden"a nregistr!rilor #i a altor aspecte ale afacerii



































implicate n procesul de tranzac"ionare.

" Comerciant. Sistem informatic (hard & soft), situat de
regul! la sediul comerciantului, care g!zduie#te #i
actualizeaz! catalogul electronic de produse disponibile a
fi comandate online pe Internet.

" Dispecer pl"ti. Sistem informatic responsabil cu rutarea
instruc"iunilor de plat! n interiorul re"elelor financiar-
bancare, cu verificarea c!r"ilor de credit #i autorizarea
pl!"ilor;

Acest sistem joac! rolul unei por"i care face leg!tura dintre
re"eaua global! Internet #i subre"eaua financiar-bancar!
(supus! unor cerin"e de securitate sporite), poart! prin care
accesul este controlat de un "portar"; pe baza informa"iilor
specifice c!r"ii de credit (tip_card, nr_card) din instruc"iunile de
plat! "portarul" redirecteaz! informa"ia c!tre un centru de
carduri; n acest loc este identificat! banca care a emis cardul
iar instruc"iunile de plat! sunt trimise mai departe c!tre serverul
acestei b!nci conectat n re"eaua interbancar!; odat!
informa"iile ajunse n re"eaua b!ncii cu care lucreaz!
cump!r!torul, sunt efectuate (automat) o serie de verific!ri
privind autenticitatea #i soldul disponibil n contul cardului
implicat n tranzac"ie; n func"ie de rezultatul acestor verific!ri,
banca decide fie efectuarea pl!"ii (transfer bancar - c!tre contul
comerciantului care poate fi deschis la orice alta banc!), fie
refuz! s! fac! aceast! plat!. n ambele cazuri, rezultatul deciziei
(confirmare plata sau refuz) este trimis n timp real, parcurgnd
acest lan" de servere n sens invers, c!tre client. Cu alte cuvinte,
n cteva secunde cump!r!torul afl! dac! banca sa a operat
plata sau nu.
E bine de asemenea s! se fac! precizarea c! pe baza
acestor patru componente de baz! s-au implementat diverse



































arhitecturi de comer" electronic. Unele combin! mai multe
componente ntr-un singur (sub)sistem informatic, pe cnd altele
implementeaz! separat fiecare component! n parte.
Pentru definirea arhitecturii, proiectan"ii de sisteme ale
comer"ului electronic fac o proiectare de ansamblu a sistemului
pe baza unei selec"ii a principalelor cerin"e /func"ii ale unui
sistem de comer" electronic. Important este ns! c! n cazul unui
sistem de comer" electronic, ca de altfel n cazul oric!rui sistem
complex, arhitectura s! fie clar definit! la toate nivelele de
detaliu.

1.3.5 Tipuri de afaceri (tipologia) in comertului electronic

Comer"ul electronic a#a cum l-am reprezentat n figura 3
nglobeaz! o mul"ime de tipuri de afaceri, organizate n doua
mari familii: business-to-business (B2B) #i business-to-
consumer (B2C), pe scurt afaceri cu firme #i afaceri cu
consumatorii.
Mentionam insa ca aceste doua sunt principalele tipuri intalnite
de comert electronic si cele mai cunoscute dar nu sunt
singurele, existand de asemenea si C2C (consumer-to-
consumer), B2G (business-to-goverment), etc. (a se vedea
tabelul Matricea comertului electronic)
Tabel: Matricea comertului electronic
Business Consumer Goverment
Business B2B
Aprovizionare,
angrosisti
B2C
Vanzarea cu
amanuntul bunuri si
servicuu
B2G
Licitatii publice ale
administratiei
Consumer C2B
Comparatie preturi
C2C
Licitatii online
C2G
Achitare taxe online
Goverment

G2B
Colectare taxe si
impozite, informare
G2C
Colectare taxe si
impozite, informare
G2G
Coordonare,
alocare buget




































Fig. 3


___________________________________________________




__________________________________________________








































Fig. 4




B2C
Tranzac"iile B2C se realizeaz! ntre cump!r!tori individuali #i
vnz!tori-mari companii. n acest caz, factorul uman este mult
mai important, interactivitatea fiind caracteristica de baz! n
decizia de cump!rare.

este echivalentul electronic al sistemelor de comandare prin
telefon sau mail
in cazul B2C, un brand puternic poate incuraja cumparatorul sa
achizitioneze, sa ramana loial si chiar sa plateasca un pret mai
mare.
in B2C deciziile de cumparare se iau individual si mai impulsiv
Decizie de cumparare: emotionala, bazata pe statut, dorinta si
pret
Inovarea, schimbarea, dezvoltarea produselor depind in mare
masura de tendintele de pe piata


Exemple B2C
























Exemple B2B


www.amazon.com (afacere care a inceput ca find o librarie online
urmand sa diversifice produsele vandute cd-
uri,muzica,software,jucarii si a devenit in timp cel mai mare retailer
online din lume)
www.walmart.com ( divizia de vanzari online a companiei Walmart,
untra dinte cele mai mari companii din lume in ceea ce priveste
comertul cu amanuntul)
www.emag.ro (site care se ocup! cu vnzarea online de echipamente
!i componente IT. eMAG !i-a nceput activitatea n anul 2001 ca un
magazin online de sisteme de calcul !i produse de birotic!)
www.flanco.ro (site-ul de vanzare online al magazinelor de produse
electronice, electrocasnice !i IT&C din Romnia, operate de compania
Flamingo, preluat din 2010 de compania Asesoft)

B2B
Tranzac"iile B2B se caracterizeaz! prin faptul c! ambele p!r"i
participante la tranzac"ia comerciala, att vnz!torul cat #i
cump!r!torul, sunt companii.
costurile de comunicare sunt reduse drastic sau pl!"ile sunt
precesate mai rapid
in cazul B2B, brand-ul asigura mai mult pozaitionarea in lista
de optiuni a altei firme
achizitiile din B2B se fac, de obicei, pe baza unor decizii de
grup
Inovarea, schimbarea, dezvoltarea produselor in B2B sunt
impuse de progresul tehnologic
Tranzactiile b2b sunt mult mai complexe si necesita o
securitate mult mai mare
Vinderea de produse/servicii c!tre o alt! companie implic!
negocieri asupra pre"urilor, distribu"iei #i specifica"iilor pentru
fiecare produs

www.alibaba.com (cel mai mare site de tip b2b conform Forbes)
www.globalsources.com
























Exemple C2B







www.busytrade.com
www.ibm.com/services (site-ul companiei IBM pentru BPO business
process outsourcing)
www.asesoftdistribution.ro (site-ul companiei Asesoft special creat
pentru firmele colaboratoare si revanzatoare ale produselor
comercializate de Asesoft)
www.orange.ro/business-services (site-ul companiei Orange Romania
dedicat persoanelor juridice. ATENTIE site-ul Orange Romania are
ata sectiune dedicata consumatorului final persoana individuala
b2c cat si sectiune dedicata unei alte afaceri persoana juridical
b2b)

C2B
Se refera la persoanele fizice(consumatori) care utilizeaza
Internetul pentru a-si vinde produsele sau serviciile firmelor
si/sau cauta vanzatori care sa liciteze pentru produsele sau
serviciile de care au nevoie.
Un exemplu clasic al acestui model C2B este cel al site-ului
www.priceline.com , in care consumatorul este cel care
stabileste criteriile si pretul pentru zboruri avion, croaziere,
hoteluri si inchirieri automobile iar site-ul incearca sa furnizeze
solutii corepunzatoare parametrilor impusi de cumparator.
Acest model genereaza venituri din incasarea unui comision
pentru ofertele aceptate de consumatorul final.

www.helloturist.net (site ce ofera posibilitatea de a trimite cereri de
oferta personalizate catre toate unitatile de cazare afalte in baza lor de
date)

C2C
Comertul de tip C2C include indivizii (persoanele) care vand si
cumpara intre ei produse.
Cele mai cunoscute site-uri de tip C2C sunt cele de vanzare-
cumparare de produse noi sau de ocazie intre diverse persoane
prin intermediul licitatiilor online.
























Exemple G2B







www.ebay.com (cel mai mare site de licitatii online din lume)
www.okazii.ro ( ste principalul sit web romnesc dedicat vnz!rilor !i
licita"iilor online, ce apar"ine companiei Netbridge Services. A luat
na!tere n anul 2000)

G2B & G2C
Chiar daca B2C si B2B sunt termeni deveniti dj uzuali in
limbajul zilnic, B2G (business-to-goverment) este relativ nou si
mentionat uneori si ca G2B. Si acesta amestec (amalgam) de
acronime nu se opreste aici, deoarece intalnim si G2C, care se
refera la tranzactiile pe care Administratia publica (Guvernul) le
desfasoara cu cetatenii. Precum plata taxelor, si servicii de
informare.

Expertii afirma ca piata pentru achizitii (publice) guvernamentale
online este enorma iar firmele si investitorii cu spirit de
antreprenoriat pot valorifica intr-un mod profitabil aceasta
oportunitate deschisa de comertul electronic cu Guvernul.
Conform unui raport al firmei de cercetare Gartner, cheltuielile
guvernului prin sistemele de administratie publica vor depasii
suma de 6,2 miliarde in 2005 de la 1,5 miliarde cat au fost in
2001.

Cele mai cunoscute site-uri de acest gen sunt cel de licitiatii publice
online precum www.e-licitatie.ro (SEAP Sistemul Electronic de
Achizitii Publice)

www.anaf.ro (site Agentia Nationala de Administrare Fiscala)
www.insse.ro (site Institutul National de Statistica)
www.mafinante.ro ( site Ministerul Finantelor Publice)


n ceea ce prive#te volumele tranzactionate, n cazul B2B
acestea sunt semnificativ mai mari dect cele B2C ( a se vedea



































figura 4). Acest lucru se datoreaz! n principal adopt!rii
tehnologiilor de comert electronic cu prec!dere n interiorul
companiilor, dect al clientilor finali. De asemenea, trebuie avut
n vedere c! ntr-un lant complet furnizor- productie-distributie-
retail exist! mai multe interactiuni B2B, #i doar una singur! de
tip B2C.
Figura Evolutia comertului electronic B2B

Figura Evolutia comertului electronic B2C








































Evolu"iile din comer"ul electronic arat! cu claritate faptul
c! B2B a devenit un domeniu extrem de atractiv pentru marile
companii, care vor ajunge ca, la un moment dat, s!-i exclud! de
pe pia"! pe competitorii lor de dimensiuni mai reduse.
n 1998, raportul B2B fa"! de B2C era de 5,5:1, iar n
2003 este estimat s! creasc! la 12:1.
n anul 2000, la nivel mondial, volumul total al afacerilor
B2B a dep!#it 433 miliarde dolari (dublu aproape fa"! de 1999)
#i a ajuns la 1000 miliarde dolari anul 2001.
Este prognozat ca pe termen-scurt #i mediu, cre#terea
comer"ului electronic s! fie n continuare determinat! de
segmentul B2B, care n 2002 reprezint! cca. 80% din activitatea
de comer" electronic(eCommerce) ce va cre#te la cca. 88% n
2006
8
.
Fig 5.


Pentru a asigura succesul pe termen lung al unui proiect
de comer" electronic, arhitectura acestuia trebuie proiectat! cu
grij! "innd cont de toate aspectele (legate de afacerea n sine)
cu care se va confrunta sistemul, l!snd totodat! porti"e care s!
permit! adaptarea sa n timp, pe m!sur! ce apar noi provoc!ri
iar tehnologiile evolueaz!.


































1.3.6 Reglement%ri privind comer#ul electronic

S!turndu-se s! fie coda# al Europei n domeniul
informaticii, guvernul Romniei a elaborat #i naintat spre
aprobare legi electronice. n paralel, guvernul a lansat o serie de
proiecte pentru care se vor organiza licita"ii, proiecte care
accelereaz! introducerea informatiz!rii n toate domeniile.
Pe aceast! linie s-au nscris ulterior mai multe Directive,
Decizii sau Recomand!ri ale Comisiei Comunit!"ii Europene,
cele mai importante fiind DIRECTIVA 1999/93/EC #i DIRECTIVA
2000/31/EC.
1. DIRECTIVA 1999/93/EC - privind cadrul comunitar
pentru semn!tura electronic!, are drept scop facilitarea
semn!turii electronice #i recunoa#terea legal! a acesteia.
2. DIRECTIVA 2000/31/EC - privind comer"ul electronic
stabile#te cadrul pentru legisla"iile na"ionale privind serviciile
informatice destinate pie"ei interne, n special privind regimul
transmisiilor comerciale #i al contractelor, r!spunderea
intermediarilor, solu"ionarea litigiilor, cooperarea ntre statele
membre pe aceast! problem!.
Pentru a func"iona corect rela"ia ntre firme #i
consumatori, sunt necesare legi care s! stabileasc! condi"iile #i
termenii afacerilor.

Legile comer"ului electronic sunt :

Legea privind semn%tura electronic%(prezentat% n
Anex%);
Legea privind comer#ul electronic(prezentat% n
Anex%);
Legea privind protec#ia datelor personale;
Legea cadru privind protec#ia persoanelor cu privire
la prelucrarea datelor cu caracter personal;
Legea privind datele personale;





Un ABC
legislativ...



























Legislatie privind comertul electronic
Legea comertului electronic 365/2002 Republicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 403 din 10 mai 2006Hotarirea Guvernului nr. 1308 din
11/20/2002 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii
365/2002 privind comertul electronic
Legea 121/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 365/2002 privind
comertul electronic
Legea 365/2002 privind comertul electronic - versiunea initiala
Ordonanta privind protectia consumatorilor la incheierea si executarea
contractelor la distanta 130/2000 - Republicat in Monitorul Oficial cu numarul 177 din
data de 7 martie 2008Ordonanta Guvernului nr. 130/2000 privind regimul juridic al
contractelor la distanta - versiunea initiala
Legea 51/2003 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 130/2000 privind
regimul juridic al contractelor la distanta
Ordonanta nr. 85 din 19 august 2004 privind protectia consumatorilor la
incheierea si executarea contractelor la distanta privind serviciile financiare -
Republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 899 din 28 decembrie 2007 -
modificata de OUG 65/2009 si Legea nr.196/2010
Legea semnaturii electronice - 455 / 2001 - Publicat in Monitorul Oficial nr
429/2001Norme tehnice si metodologice pentru aplicarea Legii nr. 455/2001 privind
semnatura electronica - HG 1259/2001, modificat prin HG 2303/2004
Regulamentul BNR 6 din 11 Octombrie 2006 privind emiterea si utilizarea
instrumentelor de plata electronica si relatiile dintre participantii la tranzactiile cu
aceste instrumente
Acte normative care cuprind referiri la spam (mesaje comerciale
nesolicitate): Legea comertului electronic (art. 1 pct. 8, Art. 6)
Normele metodologice pentru legea comertului electronic (art. 7-9)
Ordonanta privind protectia consumatorilor la incheierea si executarea
contractelor la distanta (art.15)
Legea privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii
private in sectorul comunicatiilor electronice- 506/2004 ( art. 12)
Legea pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu
caracter personal si libera circulatie a acestor date - 677 / 2001
Legea privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii
private in sectorul comunicatiilor electronice- 506/2004
Legea nr. 298/2008 privind retinerea datelor generate sau prelucrate de
furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului sau de retele
publice de comunicatii
Legea privind infiintarea, organizarea si functionarea Autoritatii Nationale de
Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal -102/2005
Hotarare Guvernului nr. 195/2010 privind aprobarea Strategiei nationale "e-
Romania"
Auto-reglementare



































Codul de bune practici pentru Comertul Online din Romania - Asociatia
Romana a Magazinelor online
Standardele privind publicitatea online IAB Romania (Interactive Advertising
Bureau)
Conventia privind Criminalitatea Informatica a Consiliului Europei Versiunea
Romana (Oficiala - publicata in M. Of Partea I nr. 343 din 20/04/2004)
Protocolul aditional la Conventia privind Criminalitatea Informatica a
Consiliului Europei, referitor la incriminarea actelor de natura rasista si xenofoba
savarsite prin intermediul sistemelor informatice Versiunea Romana (Oficiala -
publicata in M. Of Partea I nr. 278 din 28/04/2009)

Principalul c#tig ob"inut prin legile comer"ului electronic
este acela de intrare n legalitate a comer"ului electronic #i
apari"ia unei garan"ii de securitate a transmisiilor de date #i a
pl!"ilor electronice.
Legea semn!turii electronice este cheia de la poarta
comer"ului electronic #i aceast! lege va func"iona conform unor
norme care vor fi mbun!t!"ite pe parcursul dezvolt!rii
comer"ului electronic.
Pan! acum orice act autentic era legalizat de c!tre un
notar public, dar avnd n vedere aceast! lege a semn!turii
electronice, autentificarea actului o va face semn!tura
electronic!. La baza semn!turii stau certificate de identitate,
care vor putea fi emise de minimum cinci organiza"ii sau firme
acreditate de MCTI. Termenul de valabilitate a certificatului va fi
de trei ani de zile, data #i ora eliber!rii lui, precum data #i ora
expir!rii fiind disponibile prin intermediul unui registru electronic
de certificate men"inut de firma care elibereaz! certificatele.
Acest registru se va putea consulta prin intermediul Internetului
sau prin alte mijloace de comunicare.
Legea comer"ului electronic prevede ca:
" Mesajul electronic este orice informa"ie generat!, trimis!,
recep"ionat! sau stocat! prin mijloace electronice, optice sau
prin altele similare, incluznd, dar nelimitndu-se la, schimbul
electronic de date, po#t! electronic!, telegram!, telex sau fax ".
Aceast! lege se va aplica oric!rui tip de informa"ie prezentat!































sub forma unui mesaj electronic folosit n activit!"i comerciale.
Cel mai mare c#tig l va avea consumatorul care va fi
protejat la achizi"ionarea sau transferul de bunuri.

1.3.7 Sarcin% de nv%#are

Se lucreaza in echipe de 3-4 persoane. Fiecare echipa va cauta
si identifica 2 companii care au o poveste de succes in domeniul
comertului electronic. Membrii echipei vor identifica o companie
care activeaza exclusiv in mediul on-line si o companie care
aciveaza atat in comertul clasic cat si in mediul on-line. Se vor
identifica factorii care au contribuit la succesul fiecaruia dintre
cele 2 companii alese si se va intocmii un raport care va fi
predat la urm!toarea data stabilita in calendarul disciplinei.

1.4 Rezumat
In acest capitol ati invatat despre istoria Internetului si a WWW-
ului , inclusiv cum cum acest tehnologii au evoluat din proiecte
de cercetare si s-au dezvoltat devenind infrastructura suport a
comertului electronic. Am observat faptul ca, e-commerce-ul
(comertul electronic) reprezinta imbinarea
tehnologiei informatiei cu comertul clasic contribuind astfel la
facilitarea modului in care indivizii si afaceriile desfasoara
activitati comerciale, efectuand tranzactii intr-un mod mult mai
eficient.
De asemena am studiat cateva tipuri de comert elctronic si legile
care guverneaza acest fenomen pe teritorul Romaniei.

Pentru a rezuma aceasta unitate de studiu va propun sa
raspundeti la urmatoarele intrebari recapitulative:

1. Defini"ii acceptate ale comer"ului electronic.
2. Realiza"i o paralel! ntre etapele tranzac"iei comerciale
clasice #i celei electronice.































3. Care sunt componentele sistemului de comer"
electronic?
4. Clasifica"i tipurile de afaceri din sfera comer"ului
electronic dup! criteriul subiec"ilor participan"i la aceste
afaceri.
5. Caracteriza"i tranzac"iile B2B.
6. Enumera"i legile care guverneaz! comer"ul electronic #i
care este principalul c#tig ob"inut prin aceste legi.

Cuvinte cheie: comer! electronic, re!eaua Internet, World Wide
Web, B2B, B2C, G2B, C2B, semn!tur! electronic!, legile
comer"ului electronic.


1.5. Teste de autoevaluare

1. Tranzac"iile care se caracterizeaz! prin faptul c! ambele
p!r"i participante la tranzac"ia comerciala, att vnz!torul cat #i
cump!r!torul, sunt companii, apartin tipul de comert:
a. B2B
b. B2C
c. G2B
d. B2G

2. Structura unui sistem de comer" electronic este alcatuita
din:
a. Client
b. Comerciant
c. Dispecer plati
d. Toate cele de mai sus

3. Internetul poate fi definit ca fiind:
a. o colectie de documente interconectate si alte
resurse, unite prin hyperlink-uri si url-uri.
b. Un sistem global de retele de de calculatoare



































interconectate.
c. activitatea comercial! care are loc prin intermediul
calculatoarelor conectate ntre ele.
d. Nici una dintre afirma"iile anterioare

4. Din legislatia care reglementeaza comer"ului electronic
fac parte urm!toarele legi:
a. Legea privind comer"ul electronic
b. Legea privind semn!tura electronic!
c. Legea privind protectia persoanelor cu privire la
prelucrarea datelor cu caracter personal
d. Toate variantele de mai sus

5. Comertul electronic in acceptiunea OECD - Organiza"iei
Economice de Cooperare #i Dezvoltare este:
a. desf!#urarea unei afaceri prin intermediul re"elei
Internet, vnzarea de bunuri #i servicii avnd loc
offline sau online.
b. o metod! modern! de afaceri, care se adreseaz!
nevoilor firmelor, pie"elor #i clien"ilor prin reducerea
costurilor, concomitent cu mbun!t!"irea calit!"ii
produselor #i serviciilor, precum #i cre#terea vitezei
de livrare sau prestare
c. colec"ia de instrumente #i practici ce presupun
utilizarea tehnologiilor Internet #i care permit unei
firme de a crea, ntre"ine #i optimiza rela"iile de
afaceri cu alte firme #i consumatorii individuali
d. Nici una dintre variantele enun"ate aici

Not%: Toate subiectele sunt obligatorii.Fiecare subiect are
o singura variant! de r!spuns corect! si este punctat cu
1,8 puncte. Un punct se ofer! din oficiu. Timp de lucru
20 de minute.




































Tem% de referat:
Dezvolta"i n maxim 1000 de cuvinte tema:
Impactul cadrului legal na"ional #i interna"ional asupra
dezvolt!rii comer"ului electronic.
Referatul se va transmite pe adresa de mail razvan@ulbsibiu.ro
cu termenul limit! prev!zut n calendarul disciplinei.

Exercitii Internet: Cauta on-line:
1. Vizitati site-ul companiei Amazon.com
(www.amazon.com) si localizati identificati informatiile
recente despre urmatoarele aspecte:
! Gasiti topul primelor 5 cele mai bine vandute carti
despre comert electronic
! Gasiti o recenzie a uneia dintre aceste 5 carti
! Descrieti serviciile oferite clientilor si evidentiati
beneficiile achizitionarii unei carti de pe site

2. Accesati site-ul Nike
(http://nikeid.nike.com/nikeid/index.jsp) si personalizati-va
propria perecehe de incaltimente sport. Apoi accesati
site-ul Mercedes www.mercedes-benz.ro si configurati-va
masina visurilor. Care sunt avantajele fiecarei activitati?
Dar dezvanatajele?

3. Vizitati site-ul bigboxx.com si identificati serviciile pe care
compania le ofera clientilor sai. In categorie de comert
electronic se incadreaza aceasta afacere?


1.6 Conluzii
Acest capitol a dorit sa evidentieze amploarea si importanta
fenomenului numit comert electronic dar sa si puncteze acele
pietre de hotar importante in dezvoltarea lui.



































Fara indoiala ca traim intr-o lume caracterizata prin dinamism si
globalism iar dezvoltarea fara precedent din ultimii ani a
tehnologiei informatiei si raspandirea internetului a marcat modul
in care lumea isi face cumparaturile dar si modul in care sunt
facute afacerile.
De accea studiul comertului electronic este o conditie obligatorie
pentru orice antreprenor sau manager care nu vrea sa piarda
marea oportunitate oferita de acest fenomen
In continuare vom aprofunda detalii legate de tipuri de comert
electronic si vom vedea care sunt modelele de afaceri intalnite in
acet tip de comert.

1.7 Bibliografie

Referinte bibliografice
1. Robin Mansell and Uta Wehn Knowledge societies.
Information technology for sustainable development, Oxford
University Press, New York, 1999,p.23
2. http://www.csis.org/gov/rc/cyber.html
3. Kalakota, R., Whinston, A.B. Frontiers of Electronic
Commerce, Addison Wesley, Reading, MA, 1996
4. Kestenbaum, M.I., Straight, R.L. Paperless grants via the
Internet, in Public Administration Review, 1996 56(1), pp.
114-120
5. Geller, D.P. The Yin and Yang of Electronic Commerce,
http://idm.internet.com
6. Gary P. Schneider, Electronic commerce seventh edition,
Thomson Course Tehnology, 2007
7. www.businessinsider.com
8. www.bluedog.ro/it_channel






























Bibliografie selectiva
1. Gary P. Schneider, Electronic commerce seventh edition,
Thomson Course Tehnology, 2007
2. Efraim Turban, Jae Kyu Lee, Dave King, Judy
McKay, Peter Marshall, Electronic commerce 2008 5/E- A
managerial perspective, Prentice Hall, 2008
3. $erbu, R!zvan, Comer"ul electronic , Editura Continent,
2004
4. Bob Constantin A. Comer# electronic, Editura Dacia
Europa Nova, Lugoj, 2001
5. Suddards Hammond, E-commerce:a guide to the law of
electronic business, edited by Stephen York and Ken
Chia, 1999
6. Amor, D., The E-Business (R)evolution, Living and
Working n an Interconnected World, Hewlett-Packard
Professional Books, 2000, pp. 354-391.
7. Andrew S. Tanenbaum, "Retele de calculatoare", Editura
Computer Press Agora, 1997.
8. J.F.Rayport, B.Jaworski Introduction to e-Commerce,
McGraw-Hill Higher Education, 2000
9. Ravi Kalakota, Andrew B. Frontiers of electronic
commerce, Editura Macmillan Computer Publishing, New
York,1996