Sunteți pe pagina 1din 3

Ana de Bourbon-Parma

Biografie:
Nume complet: Anne Antoinette Franoise Charlotte
Titluri, ranguri i onoruri
-18 septembrie 1923 10 iunie 1948: Altea Sa Regal Ana, principes de Bourbon-Parma
-10 iunie 1948 - prezent: Altea Sa Regal Ana, principes de Bourbon-Parma. Deasemenea,
un titlul contestat: Majestatea Sa Ana, regin a Romniei.



Ana, Principes de Bourbon-Parma (n. 18 septembrie 1923 la Paris) este soia regelui
Mihai I al Romniei i fiica prinului Ren de Bourbon-Parma i a prinesei Margaret a
Danemarcei. Este strnepoata regilor: Christian al IX-lea al Danemarcei (pe linie matern) i
Miguel I al Portugaliei (pe linie patern) i nepoata de sor a mprtesei Zita de Bourbon-
Parma.
A copilrit n Frana mpreun cu cei trei frai ai si: Jacques, Michel i Andr. n 1939,
dup nceperea rzboiului, a trebuit s-i urmeze familia n refugiu n Spania, Portugalia i n
Statele Unite ale Americii.
De la 16 la 19 ani urmeaz o coal de art la New York i, n paralel, lucreaz ca
vnztoare la magazinul universal Macy's, pentru a-i ctiga existena. n 1943 cere
permisiunea mamei s mearg pe front n Europa, sub culorile patriei ei, Frana. Mama
accept, iar Ana de Bourbon-Parma va fi mpreun cu regimentul ei n Algeria, Maroc, Italia,
Luxemburg i Germania, pn la sfritul ostilitilor. Din 1943 pn la sfritul rzboiului a
participat, alturi de Forele Franceze Libere (trupele sub comanda generalului Charles de
Gaulle), la campaniile din Algeria, Maroc, Italia, Luxemburg i Germania, primind Crucea
de rzboi.
Dup o sptmn de la ntlnirea lor la Londra, principesa Ana i regele Mihai pleac
mpreun la Lausanne, unde Regele i cere mna. De la Lausanne, la nceputul lui decembrie
1947, Regele pleac la Bucureti, iar viitoarea Regin la Paris, pentru pregtirile de nunt.
Ana de Bourbon-Parma nu a participat n noiembrie 1947 la nunta Elisabetei a- II-a, a
Marii Britanii, dar n acele zile varul su Jean de Luxemburg ddea un dineu la ambasada
Luxemburgului de la Londra acolo s-a cunoscut cu regele Mihai I. Cu acest prilej s-a petrecut,
la Londra, logodna sa cu Mihai I, Regele Romnilor, ns la 30 decembrie 1947, a survenit
abdicarea regelui Mihai. Papa Pius al XII-lea nu-i d consimmntul pentru cstorie, din
cauza refuzului regelui Mihai de a-i boteza urmaii n religia catolic.
Regina-mama si principesa Margareta a Danemarcei merg in vizita la Vatican pentru a
ndupleca pe Sfntul Printe s-i schimbe atitudinea. Papa rmne, ns, ferm pe poziie, ca i
regele Mihai, de altfel. Ca urmare, familia reginei Ana nu va lua parte la nunt; dar toi
urmaii regelui Mihai sunt astzi ortodoci.



Regele se rentlnete la Lausanne in luna mai cu principesa Ana si cstoria lor are loc la
10 iunie 1948 la Atena, la invitaia regelui Paul si a reginei Frederica.
La nunta, in jurul celor doi iau loc regina-mama Elena, regele Paul, regina Frederica i
copiii lor Constantin, Sofia si Irina, unchiul reginei Ana, Eric al Danemarcei, care era
protestant, precum si veri din familiile de Hanovra si de Hesse. Ceremonia se oficiaz la
Palatul regal de la Atena.
n martie 1948, Mihai a declarat la Londra c abdicarea sa este nul. Ca urmare a acestei
declaraii, guvernul comunist i-a retras acestuia cetenia romn, ct i membrilor familiei
regale.
Cstoria Anei de Bourbon-Parma cu Mihai a avut loc n exil, n iunie 1948, la Atena.
Exilul Regelui Mihai si al Reginei Ana ncepe odat cu revenirea de la nunta din Atena. El va
dura peste cinci decenii. Pn la sfritul anului 1948, ei locuiesc la vila Sparta lng
Florena, locuina reginei-mame Elena, iar din 1949 la Lausanne, unde se nate prima fiica,
principesa Margareta. Tot la Lausanne se nasc Principesele Elena, in 1951 si Irina, in 1953.
ntre timp, familia se stabilete in Anglia, unde va locui timp de ase ani, pn in 1956,
la Bramshill House n Hampshire i la Ayot St-Lawrence, in Hertfordshire. Pentru a-i ctiga
existenta, Regele si Regina au dezvoltat o ferma de pui si au construit un mic atelier de
tmplrie. Ei au rmas toata viaa profund ataai de natura.
Regele, Regina si principesele s-au intors in Elvetia in 1956, dup o scurta sedere de trei
luni la vila Sparta. Majestatea Sa semnase un contract cu compania aeriana "Lear Jeats and
Co", la Geneva. Familia s-a instalat la Versoix, un mic oras de pe malul lacului Lman, la
cativa kilometri de Geneva. Aici au locuit peste patruzeci si cinci de ani si tot aici se afla,
pentru moment, casa familiei.
Cele cinci fiice ale Regelui au fost botezate in religia ortodoxa. Ele au crescut in Anglia si
in Elvetia. Copilaria lor este legata de casa de la Versoix, de pe malul lacului Lman,
denumita "Vila Fantasia". Principesele au mers adesea in vacante la Florenta, in casa bunicii
paterne sau la Villefranche-sur-Mer si Copenhaga, in casele bunicii materne.
Regele Mihai a avut intotdeauna o mare pasiune pentru automobile si mai ales pentru
jeep-urile militare construite in primii ani de razboi. De cand s-a instalat in Elvetia, in 1956,
Majestatea Sa a refacut integral noua masini originale, Ford sau Willis. Unele din ele au fost
expuse la muzee ale automobilului si au participat la raliuri.
Regele si Regina au calatorit mult in Grecia, Italia, Danemarca si Statele Unite ale
Americii. De asemenea, au fost de cateva ori in Africa.
In fiecare an, in seara de 31 decembrie, radio "Europa Libera" transmitea mesajul de Anul
Nou al suveranului exilat. Foarte multi romani ascultau in taina acest mesaj, in mijlocul
familiilor lor. Romanii tiau insa foarte putin despre viata din exil a Regelui si despre familia
sa.
La nceput, au trit n Marea Britanie, apoi s-au mutat n Elveia, avnd mpreun cinci
fiice: Margareta (n. 1949), Elena (n. 1950), Irina (n. 1953), Sofia (n. 1957), Maria (n. 1964).