Sunteți pe pagina 1din 10

Cuprins:

Elemente fizico-geografice:

ASEZARE pag. 1
RELIEF pag. 1
CLIMA pag. 2
VEGETATIE pag. 3
FAUNA pag. 3
SOLURI pag. 3


Economia tarii:

INDUSTRIE pag. 4
AGRICULTURA pag. 4- pag.5
TRANSPORT pag. 5


Turism:

OBIECTIVE TURISTICE pag. 5- pag. 6
HELSINKI pag. 7

Stiati ca? pag. 8
ELEMENTE FIZICO-GEOGRAFICE

Asezare
Finlanda (n finlandez Suomi: n suedez Finland), denumit oficial Republica
Finlanda, este o ar nordic situat n regiunea finoscandic a Europei de Nord. Se
nvecineaz cu Suedia la vest, cu Norvegia la nord i cu Rusia la est, n timp ce
Estonia se afl la sud, peste Golful Finlandei. Aflat aproximativ ntre paralelele de 60
i 70 latitudine nordic, i ntre meridianele de 20 i 32 longitudine estic, Finlanda
este una dintre cele mai nordice ri ale lumii. Dintre capitalele lumii, doar Reykjavk se
afl mai la nord de Helsinki. Distana de la cel mai sudic punct al rii Hanko pn la cel
mai nordic Nuorgam este de 1.160 km. Din punct de vedere fitogeografic , Finlanda se
mparte ntre provinciile arctic, central-european i nord-european din regiunea
Circumboreal a regatului Boreal .

Relief


Altitudinile descresc spre S, cea mai mare parte a tarii avand un relief jos.
In parte central-sudica a Finlandei(Salpa Uselka si Suomenselka)se gasesc depozite de
tip glaciar:lanturi morenaice.In nord se intalneste un peisaj tipic in care apar campuri de
blocuri eratice-fragmente de roca foarte mari,roci mutanate,acestora adaugandu-li-se
niste martori de eroziune cu aspect piramidal care poarta denumirea de numatek
formand peisaje de tip tunturi.
Inregistreaza miscari de inaltare evidente in sectorul sud-vestic al litoralului finlandez
(tarm tipic cu numeroase insule de diensiuni mici si mijlocii cunoscut sub denumirea de
tarm de tip Skaers.

In partea de est se gaseste Podisul Maanselka,ca o reflectare a Scutului Baltic.La
contactul dintre acest scut si platforma Est-Europeana se afla lacurile Ladoga si Onega
(doua depresiuni lacustre de dimensiuni mari care au fost puternic modelate de calota
glaciara).
In urma retragerii calotei Peninsula Scandinava inregistreaza miscari de inaltare
evidente in sectorul sud-vestic al litoralului finlandez


Clima
Principalul factor ce influeneaz clima Finlandei este poziia rii ntre paralelee de 60
i 70 de grade latitudine nordic, n zona de coast a continentului Eurasiatic.
n clasificarea climatic Kppen, ntreaga Finland se afl n zona de clim
subpolar caracterizat de veri calde i ierni geroase. n interiorul rii, gradul de
temperare variaz considerabil ntre regiunile sudice de coast i nordul extrem,
prezentnd i caracteristici de clim oceanic i clim continental. Finlanda este
suficient de aproape de Oceanul Atlantic pentru a fi permanent nclzit de Curentul
Golfului (Gulf Stream). Acesta se combin cu efectele moderatoare ale Mrii Baltice i
al numeroaselor lacuri, astfel explicndu-se clima neobinuit de cald n comparaie cu
alte regiuni de la aceeai latitudine, cum ar fi Alaska, Siberia iGroenlanda de Sud.
[38]

Iernile din sudul Finlandei (cnd temperatura medie zilnic rmne sub 0 C) dureaz
de regul 100 de zile, iar zpada acoper pmntul de la sfritul lui noiembrie pn la
jumtatea lui aprilie. Chiar i n cele mai temperate regiuni din sud, lungile i geroasele
nopi de iarn fac temperatura s scad pn la -30 C. Verile climatice (perioade cu
temperatura medie peste 10 C) dureaz n sudul Finlandei de la sfritul lui mai pn
la jumtatea lui septembrie, i n interiorul continentului, cele mai calde zile din iulie pot
ajunge la 35 C. Dei mare parte din Finlanda se afl pe centurataigalelor, regiunile
sudice de coast sunt adesea clasificate ca hemiboreale.

Parcul Naional Pyh-Luosto, Laponia.
n nordul Finlandei, n deosebi n Laponia, iernile sunt lungi i reci, n vreme ce verile
sunt calde, dar scurte. n cele mai grele zile de iarn n Laponia temperatura scade
pn la -45 C. Iarna dureaz n nord circa 200 de zile, zpada acoperind solul de la
jumtatea lui octombrie pn la nceputul lui mai. Verile n nord dureaz doar dou-trei
luni, dar maximele se pot apropia chiar i acolo de 25 C n perioadele de cldur
mare. Nicio parte a Finlandei nu este acoperit de tundra arctic (en), doar tundr
alpin (en) se poate gsi nfjellurile Laponiei.
Clima Finlandei este potrivit pentru cultivarea cerealelor doar n sudul extrem, n
vreme ce n nord se poate practica doar creterea animalelor.
Un sfert din teritoriul Finlandei se afl n interiorul cercului polar de nord, nopile
albe putnd fi observate din ce n ce mai mult pe msur ce se merge spre nord. n
extremitatea nordic a Finlandei, Soarele nu apune timp de 73 de zile consecutive n
timpul verii, i nu rsare timp de 51 de zile n timpul iernii.



Vegetatie
74% din teritoriul Finlandei este acoperit de padure, alcatuita in principal din conifere,
predominand molidul si pinul, iar in partea sudica intalnim si plopi, arini, artari si ulmi. In
Finlanda se gasesc circa 1200 de specii de plante si ferigi si 1000 de varietati de
licheni.
Dintre animale amintim: ursul, lupul, linxul si vulpi polare. Gastele salbatice, lebede,
ptarmigan, pasarea omatului, ploer auriu isi fac cuibul in partea nordica a Finlandei.
Speciile de pesti de apa dulce includ biban, somon, crap si stiuca, iar ditre speciile de
apa sarata intalnim cod, hering si batoc. Focile sunt intalnite de-a lungul coastei.

Fauna
Finlanda are i o faun divers. Exist cel puin aizeci de specii endemice de
mamifere, 248 de specii de psri care se nmulesc aici, peste aptezeci de specii de
pete i unsprezece de reptile i amfibieni, multe migrate din rile vecine cu mii de ani
n urm. Printre mamiferele mari i uor de recunoscut care se gsesc n Finlanda se
numr ursul brun (animalul naional), lupul cenuiu, glutonul (en) i elanul. Trei dintre
cele mai remarcabile psri sunt lebda de iarn, o lebd european mare i pasrea
naional a Finlandei; cocoul de munte, o pasre mare, cu penaj negru, din
familia fazanilor; i bufnia. Cea din urm este considerat un indicator al
conectivitiicodrilor virgini (en), i are o populaie n scdere din cauza fragmentrii
peisajului.
[35]
Cele mai cunoscute psri care vin aici s se mperecheze sunt pitulicea
fluiertoare (en), cinteza i sturzul viilor (en).
[36]
Dintre cele circa aptezeci de specii de
pete de ap dulce, sunt mai abundente tiucile i bibanul. Somonul de Atlantic (en)
rmne favoritul pescarilor. Foca inelat de Saimaa (en), o specie periclitat i una
dintre cele doar trei specii lacustre de foc din lume, exist numai n sistemul de
lacuri Saimaa din Finlanda de sud-est; au mai rmas astzi doar circa 300 de
exemplare. Ea a devenit emblema Asociaiei Finlandeze pentru Conservarea Naturii.
[37]



Soluri
Soluri cenusii de munte predomina tinuturile interioare. Treimea nordica a Finlandei
este acoperita de mlastini amestecate cu turba. Cele mai fertile soluri sunt in sud,
campiile de coasta, care sunt formate din argila marina.
ECONOMIA TARII

Industrie
Finlanda s-a impus prin industria lemnului, bogatie traditionala a tarii (printre
primii producatori europeni). Treptat economia s-a indreptat spre ramuri industriale
bazate pe exploatarea si valorificare unor noi resurse, a celor de subsol (cobalt,
vanadiu, crom, nichel, cupru, plumb, diamante) , hidroenergie.
Astazi Finlanda este o tara cu o economie echilibrata ce ofera produse competititve
pe piata comerciala. Alte industrii dezvoltate: industria energetica , siderurgica,
siderurgie neferoasa.
Energia cascadelor se utilizeaza in hidrocentrale. Necesarul de energie al tarii este acoperit in
proportie de 22% de centrale nucleare si mai mult de jumatate de termocentrale in care
combustibilul este titeiul provenit din import. Cele mai importante ramuri ale industriei sunt
metalurgia si prelucrarea lemnului. Centrele metalurgice si de constructii de masini sunt:
Helsinki, Tampere, Turku si alte orase mai mici. Aceasta ramura acopera 30% din exportul tarii.
Industria navala produce in principal bacuri si nave spargatoare de gheata. Alte ramuri
importate sunt industria de mase plastice si cauciuc, industria farmaceutica si electronica.
Finlanda este bogata in zacaminte de cupru, fier, nichel, argint, plumb, crom, cobalt, mercur,
vanadiu si zinc. Combustibile fosile fosile nu sunt , desi in sate se utilizeaza turba pentru
incalzire. Mineritul de cupru in Outokumpu dateaza inca din 1910, si este folosit de industria
electronica. Zacamintele de minereuri de fier din zona Otanmanki, sunt pe locul doi ca
importanta. Vanadiul si cobaltul sunt componente ale diferitelor aliaje speciale de otel. Finlanda
este al saselea producator pe nivel mondial de aliaje de otel cromat. In multe locuri se
exploateaza lutul in vederea fabricarii de caramida. Lutul special, ce se gaseste in imprejurimile
capitalei Helsinki este materia prima a productiei de portelan.

Agricultura

Doar 7% din suprafata tarii este arabila, si inca un procent este cu pasune. 9% din populatia
activa lucreaza in agricultura. Se cultiva in principal grau, orz, secara, ovaz, cartofi si teritorii
insemnate sunt folosite cu fanete. Efectivul de bovine este de 1,4 milioane, de porcine 1,3
milioane iar undeva peste 6 milione este numarul pasarilor de curte. Numarul de reni se
estimeaza la 364000. Terenurile potrivite pentru agricultura se situeaza in sudul tarii. Un sfert
din gospodarii au sub 20 de hectare, iar trei sferturi isi desfasoara acticvitatea pe un teritoriu
sub 5 hectare. Acestea s-au instalat in imprejurimile lacurilor si pe terenurile despadurite. La
nord sunt mari crescatorii de reni.

Transport
Din cele 5883 de km de cai ferate s-au electrificat 30%. Reteaua de drumuri publice are 129
246 de km, din care 40% in proprietate privata. Caile de transport fluvial au lungimea totala de
6675 km, totodata traficul naval intre insule si de-a lungul coastei este insemnata. Pe un sistem
de canale cu lungimea de peste 9000de km se transporta busteni pentru constructii. Comertul
Finlandei se desfasoara in principal pe mare, chiar si cu vecina ei, Suedia, deoarece sistemele
de cai ferate difera prin ecartament. Flota maritima comerciala are 79 nave cu o capacitate de o
mie de tone sau mai mult . Cel mai mare port este Helsinki.

TURISM

Finalndezii sunt cunoscuti a fi cei mai tacuti oameni din lume insa uneori, in momente
neasteptate, pot deveni veseli si plini de viata, tipic europeni.
Tara cunoaste doua mari schimbari de anotimpuri si comportamente umane: iarna, cand
soarele nu rasare aproape de loc, oamenii devin foarte reci si inchisi iar vara, cand soarele pare
sa nu apuna niciodata, incurajeaza oamenii sa iasa din case.
Au multe optiuni: Pot sa viziteze centrele oraselor, muzeele, cafenelele sau sa plece in zone de
provincie, unde frumusetea lacurilor, a insulelor si a naturii salbatice ii invioreaza si ii transforma
in alti oameni.
Finlanda are un mare respect pentru cultura si civilizatie. Se stie despre finlandezi ca
inregistreaza un numar record, raportat la ponderea populatiei, a cititorilor de ziare si vizitatori ai
muzeelor si galeriilor nationale
Muzee
In Finlanda sunt numeroase muzee foarte frumoase si importante. Muzee: Amuri care contine
25 de case si 2 magazine care exemplifica cum au aratat aceste case intre anii 1910-1970.
Muzeul artelor aplicate din Helsinki; Muzeul Finlandei Centrale; Muzeul de sticlarie Finlandeza
din Riihimakki care a fost fabricat din sticla autentica din 1914 activa pana in 1930. Expozitia de
la parter afiseaza istoria producerii obiectelor din sticla de la inceputul independentei finlandeze
cand industria era orientata pe obiecte moderne.
Topul celor mai vizitate 10 obiective turistice din Finlanda:
1. Fortareata Suomenlinna
2. Old Rauma
3. Castelul Sf. Olaf, Savonlinna
4. Biserica Veche Petajavesi
5. Insula Seurasaari
6. Piata Centrala, Helsinki
7. Catedrala din Helsinki
8. Parcul National Koli
9. Biserica Temppeliaukio, Helsinki
10. Castelul Turku



HELSINKI
Acest oras mai este numit si capitala regiunii Laponia dar mai este numit si
Resedinta lui Mos Craciun sau orasul Craciunului . Azi, Helsinki este un oras modern
linistit cu o populatie de circa 600.000 de persoane. In anul 2000 a fost declarat
Oras European al Culturii alaturi de alte orase ca: Bologna, Bergen, Praga,
Cracovia si altele.
Tampere puternic centru industrial pentru constructia de masini, industrie textila,
industria celulozei si hartiei ;cu monumete evocand arhtectura secolului XIX si
muzee.
Rovaniemi este o importanta statiune turistica si de sporturi de iarna situata chiar
pe Cercul Polar de Nord. Este cel mai nordic punct din Finlanda unde poti ajunge
numai cu trenul..

Piata Centrala, Helsinki




Fiind colorata si aglomerata, Piata Centrala situata langa portul sudic este
locul unde puteti experimenta spiritul viu al orasului Helsinki. Veti gasi
acolo orice doriti, deoarece piata are foarte multe de oferit: de la legume si
condimente pana la frumoase suveniruri lucrate manual. Cafeneaua
supraaglomerata este perfecta pentru a servi o cafea si a va bucura de
toata agitatia, de sunete si culori, de navele de croaziera care parasesc
portul. In prima saptamana a lunii octombrie are loc Festivalul Traditional al
Heringului din Marea Baltica unde veti putea cumpara de la pescari peste
proaspat, paine neagra specifica si produse de artizanat.

STIATI CA?

1. Finlandei i se spune in mod gresit "tara celor o mie de lacuri". Pe teritoriul ei exista mai precis
187.888 de lacuri naturale.

2. Cel mai mare lac din Finlanda are 4.400 de kilometri patrati si este catalogat ca fiind al patrulea
din Europa, ca dimensiune.

3. Intre granitele statului, exista un numar de 179.000 insule, multe din ele nelocuite, dar toate
pretuite pentru inegalabila lor valoare ecologica.

4. Finlanda a fost recunoscuta pe plan mondial ca fiind tara unde se gaseste cea mai curata apa
din lume.

5. Finlandezii adora sauna. Cel mai recent recensamant a aratat ca, la populatia tarii de circa 5
milioane locuitori, functioneaza aproape 2 milioane de saune.

6. Finlanda a devenit stat independent in 1917. Pana atunci, facea parte din imperiul Rus.

7. In prezent, functia de presedinte al tarii este detinuta de o femeie: Tarja Halonen.

8. Pana a accede la functia suprema, domana Halonen a fost parlamentar, Ministru al
Problemelor Sociale, al Cooperarii Nordice, al Afacerilor Externe.

9. Finlandezii il respecta pe Yolupuki, un personaj caruia noi ii spunem Mos Craciun. El umbla
prin tara intr-o sanie trasa de reni si se legitimeaza cu pasaportul sau, unde data nasterii este
mentionata cu sintagma "este mult de atunci".

10. Invatamantul de toate gradele este gratuit in Finlanda, atat pentru finlandezii get-beget, cat si
pentru orice strain care doreste sa studieze.

11. Cei mai multi straini sositi pentru studii in Finlanda sunt chinezi.

12. In armata finalandeza, femeile pot primi orice grad si pot ocupa orice functie.

13. Conform statisticilor Uniunii Europene, 25% din energia folosita in aceasta tara provine din
surse regenerabile.

14. Tigarile sunt in Finlanda mult mai scumpe decat in alte tari. Un pachet modest costa 5 euro.

15. Finlandezii adora fructele de padure. Unul din meniurile lor preferate este terciul de afine, cu
cartofi. Ca sa zic asa, asta-i mamaliga finandezului.

16. Atentie pentru turistii romani: chelnerii finlandezi nu primesc bacsis si se simt jigniti la
asemenea gest.

17. Finlandezii nu obisnuesc sa ofere flori doamnelor. Un astfel de cadou ar parea desuet, daca
nu chiar deplasat. Atitudinea lor fata de flori este sa le cultive, nu sa le rupa.

18. Multe orase finlandeze sunt dotate cu semafoare "inteligente": atunci cand drumul este liber,
culoarea trece automat pe "verde".
REALIZATOR: POP PATRICIA
CLASA: XI F
PROFESOR COORDONATOR:
RAT DANIELA




BIBLIOGRAFIE:
http://www.tourismguide.ro/x/finlanda/
http://www.e-scoala.ro/geografie/finlanda.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/Finlanda
http://www.ziare.com/vacanta/destinatii/curiozitati-despre-finlanda-1134023
http://www.infoturism.ro/atractii-turistice/top-10-atractii-turistice-in-finlanda/