Partea real (rou) i partea imaginar (albastru) a funciei zeta Riemann de-a lungul dreptei critice Re(s) !"#$ %e obser& primele rdcini netri&iale la 'm(s) (!)$!*+, (#!$,## i (#+$,!!$ -n graf al &alorilor funciei zeta, adic, Re(zeta) funcie de 'm(zeta), de-a lungul dreptei critice s it . !"#, cu t de la , la *) Ipoteza Riemann, formulat pentru prima oar de /ern0ard Riemann 1n !2+3, este una din cele mai celebre i mai importante probleme nerezol&ate din matematic$ 4 rmas o 1ntrebare desc0is timp de aproape !+, de ani, dei rezol&area ei a atras eforturile concentrate ale multor matematicieni$ %pre deosebire de alte probleme celebre, este mai atracti& pentru profesionitii domeniului dec5t pentru amatori$ 'poteza Riemann ('R) este o con6ectur pri&itoare la distribuia zerourilor func iei zeta Riemann 7(s)$ 8uncia zeta Riemann se definete pentru toate numerele comple9e s : !$ 4ceasta ia &alori reale, pentru orice numar ; ! (suma seriei, prin care este definita, fiind infinit, pentru orice numar <!)$ 'poteza Riemann pri&ete rdcinile netri&iale i afirm c= Partea real a oricrei rdcini netri&iale a funciei zeta Riemann este $ Deci zerourile netri&iale ar trebui s se afle toate pe aa-numita dreapt critic cu t numr real i i unitatea imaginar$ 8uncia zeta Riemann pe dreapta critic este studiat uneori 1n termenii func iei > , ale crei rdcini corespund cu rdcinile funciei zeta de pe dreapta critic$ 'poteza Riemann este una din cele mai importante probleme din matematica contemporan, 1n principal pentru c s-a demonstrat c un mare numr de alte rezultate importante sunt ade&rate dac ipoteza Riemann este ade&rat$ ?a6oritatea matematicienilor cred c ipoteza Riemann este ade&rat$ (@$ A$ BittleCood i 4tle %elberg sunt sceptici$ %cepticismul lui %elberg, rezult din tinereea sa$ Dntr-o lucrare din !323, el a sugerat c e9ist o clas mai larg de funcii, clasa %elberg, pentru care aceast ipotez este &alabil$) 4 fost oferit un premiu de !$,,,$,,, de dolari de ctre 'nstitutul ?atematic ElaF pentru prima demonstraie corect$ G!H