Sunteți pe pagina 1din 21

Drept Penal General

Ansamblu de norme juridice de drept public, care reglementeaz faptele care constituie
infraciuni. Reglementeaz condi iile angajarii r spunderii si consecintele angajarii
acestei r spunderi.
Funciile dreptului penal:
Funcia protectoare: trebuie inteleasa sub un dublu aspect:
- Protejeaza toate valorile fundamentale ale vieii in societate
- Protejeaza infractorul mpotriva unor reacii disproportionate sau abuzive ale
statului
Funcia educativa: motiveaz membrii societ ii in sensul respectarii dispozitiilor
legale, dincolo de amenintarea unei sanciuni penale
Principiile fundamentale:
1. Principiul legalitatii, incriminarii si pedepsei (principiu de forta
constitutionala)
A. Legalitatea incriminarii - presupune ca pentru a putea determina r spunderea
penal a unei persoane o fapta trebuie sa fie prev zut de legea penal
Lex scripta - ideea de accesibilitate a legii (norma penal trebuie sa fie adus
la cunotin subiectiilor astfel nct orice persoana sa poat lua cuno tin de lege).
Este obligaia statului sa fac publicitatea legilor. In cazul nerespectarii accesibilitatii
se introduce o excepie de neconstitutionalitate.
Lex certa - exigenta de previzibilitate: legiuitorul trebuie sa formuleze norma cu
sufiecenta claritate astfel nct orice persoana interesata sa poat n elege coninutul
acesteia. In cazul nerespectarii previzibilitatii se introduce o excepie de
neconstitutionalitate
Lex stricta - legea este de stricta interpretare. Analogia presupune aplicarea
unei norme cu privire la o situaie nereglementata de lege dar asem n toare cu
situaia reglementata. Regimul juridic al analogiei:
- in defavoarea inculpatului - aplicarea unei norme care
are ca efect angajarea sau agravarea r spunderii faptuitorului. In dreptul penal este
strict interzis.
Clauzele legale de analogie - sunt dispozitii legale prin care chiar legiuitorul permite
aplicarea legii in alte ipoteze dect cele express reglementate.
Este compus din doua elemente:
0. Enumerarea unor situaii
1. O formula "si altele"
Regim juridic: clauzele se clasifica in doua categorii, in functie de enumerare:
2. Clauze omogene - cuprind enumerarea unor situaii de aceeai natura astfel nct se
poate idenitifica criteriul comun avut in vedere de c tre legiuitor. Sunt admisibile,
pot fi folosite de legiuitor in redactarea actelor normative
3. Clauze eterogene - cuprind enumerarea de imprejurari de natura diferit , astfel nct
nu putem identifica un criteriu comun. Nu sunt admisibile. (se combat prin excepie
de neconstitutionalitate).
1
- in favoarea inculpatului - presupune aplicarea prin
analogie a unei norme care atenueaza sau inlatur r spunderea faptuitorului. Este
admisibila in anumite condiii:
4. Situaia de fapt sa nu fie acoperita de norma juridic in cauza. Este nevoie de o
situaie care excede legea.
5. Lacuna de reglementare sa nu fie intentionata.
- Diferena ntre clauzele de analogie omogene si eterogene nu prezint important
deoarece ambele sunt admisibile.
Interpretarea: acea operatiune care se efectueaz in vederea aplic rii normei juridice,
avnd ca finalitate stabilirea ntinderii exact a dispozitiei, pentru a identifica cu maxim de
precizie posibilele limitele normei penale. (ex. sfera subiectelor, sfera de interpretare)
Tipuri de interpretare:
- interpretarea gramaticala - pornind de la sensul termenilor utilizati de c tre legiuitor
- interpretarea teleologica - stabilete intelesul normei pornind de la finalitatea acesteia
- interpretarea istorica - se iau in considerare condiiile de ordin social, economic, politic
in care a fost adoptat legea
- interpretarea logica - se ia in considerare interactiunea logica a normei cu celelalte
norme
Interpretarea evolutiva (extensiva/extins ) : consta in interpretarea textului de lege
prin actualizarea acestuia ncercnd sa l raporteze la nivelul de dezvoltare a societii
actuale.
- art. 195 al. 1: interceptarea unei convorbiri efectuate prin telefon, telegraf sau orice
alte mijloace de transmitere la distan .
Conditiile cumulative ale interpretarii evolutive:
6. Stabilirea voinei certe a legiuitorului de a incrimina fapta si in varianta interpretata
7. Posibilitatea incadrarii faptei in varianta interpretata in definitia actuala prev zut de
textul legal
Lex previa - interzicerea aplic rii retroactive a legii penale
B. Legalitatea pedepsei -
2. Principiul caracterului personal: acel principiu fundamental conform c ruia
nici o persoana nu poate fi trasa la r spundere penal si obligat sa execute o
sanctiune cu caracter penal, stabilit pentru o infractiune pe care nu a savarsit-o.
- principiul se opune in mod absolut la aplicarea in mod direct a unei sanciuni penale a
altei persoane dect cea care a comis infractiunea. In schimb unele efecte indirecte
(efecte prin ricoeu) sunt inevitabil acceptate.
- compatibioitatea acestui principiu cu r spunderea penal a persoanei juridice - art. 19
in. 1, introdus prin legea 278/2006 reglementeaz in premiera r spunderea penal a
persoanei juridice.
- nu exista r spundere solidar (ca si in dreptul civil), sanctiunea se aplica individual
fiec rui infractor
3. Principiul minimei interventii: implica o restrangere, pe ct posibil, a
recurgerii la mijloacele penale de protecie a valorilor sociale, atunci cnd protecia
acestor valori poate fi realizat prin mijloace apar innd altor ramuri de drept (civil,
contraventional, disciplinar)
- aciunea penal este necesar doar atunci cnd nu exista alte forme de reac ie
2
4. Principiul individualizarii: presupune ca consecintele angajarii r spunderii
penale trebuie sa fie proportionale cu situatiile care au antrenat aceasta r spundere
- Individualizarea legal (stabilirea in abstracto): se realizeaz de c tre legiuitor prin
stabilirea pedepselor legale pentru fiecare infractiune in parte. Legiuitorul este obligat sa
aleag o sanctiune legal care sa corespunde importantei valorii sociale ocrotite, dar si
intensitatii atingerii aduse acesteia
- Individualizarea judiciar (stabilirea in concreto): consta in determinarea sanctiunii
concrete pe care intractorul trebuie sa o execute. Este atributul instanei de judecat
care stabilete pedeapsa principala, complementara, accesorie, modalitatea de
executare a pedepsei, precum si eventuale m suri de siguran
- Individualizarea administrativ: se realizeaz dup r mnerea definitiva a hot rrii
de condamnare, in timpul executarii sanctiunii. (regimul difer dup cum intractorul este
major sau minor; primari sau recidivisti etc.)
5. Principiul umanismului: impune recunoasterea faptului ca infractorul,
indiferent de infractiunea pe care a comis-o, este si ramane o persoana uman si are
dreptul de a fi tratat ca atare si de a fi reintegrata in societate dup executarea
sanctiunii
- ca expresie a materializarii principiului, pedeapsa cu moartea a fost complet abolita si
recurgerea la pedepse privative de libertate trebuie sa fie, pe ct posibil, limitate in
favoarea altor sanciuni
Izvoarele dreptului penal
Izvor (formal): modul de manifestare sau forma pe care regula de drept o mbrac si
sub care se face cunoscuta persoanelor inute sa se conformeze acesteia
Dup autoritatea de la care emana:
8. Izvoare interne (Constitutia, legile organice, OUG, cutuma, decretele prezideniale
(gratierea individual ), decizile CC, RIL-ulire)
9. Izvoare externe (tratatele si conventiile internaionale la care Romnia este parte,
actele adoptate la nivel UE)
- Directe: creaza drepturi si obligaii persoanelor fizice, juridice si organelor judiciare,
fiind aplicabile in mod nemijlocit de instantele romane (tratate de asistenta in materie
penal , tratate privind protec ia drepturilor omului)
- Indirecte: acele tratate sau conventii, care dup ratificare, creaza in sarcina
statului obligaia de a introduce in legislaia penal interna anumite reglementari; nu pot
fi aplicate in mod direct de c tre instantele na ionale
Dup forma:
10. Izvoare scrise (Constitutia Romniei; legea organica-codul penal; legiile adoptate
nainte de intrarea in vigoare a constitutiei din 1991; decretele adoptate pana in
1989; decretelelegi-legi din perioada Decembrie 1989-Iunie 1990; ordonantele de
urgen )
11. Izvoare nescrise (cutuma)
Dup efecte:
12. Izvoare pozitive
13. Izvoare negative (deciziile Curtii Constitutionale, prin care se constata
neconstituionalitatea)
3
Constitutia: (ca izvor de drept penal)
Consacr o serie de reguli (principiul legalitatii pedepsei, limitele extr darii cet enilor
romni, abolirea pedepsei cu moartea)
Constituie principii generale de drept aplicabile si in dreptul penal (neretroactivitatea
legii, egalitatea in fata legii, proportionalitatea restrangerii drepturilor si libertatilor
fundamentale)
RIL: (cale extraordinara de atac pt interpretarea unitara a legii):
Poate fi declarata de procurorul general
Poate fi provocat de colegiul de conducere a CSM, sau colegiile de conducere a
Curtilor de Apel
ICCJ da hotararea si este obligatorie pt instante (produce efecte ex nunc)
Hot rrea este luata cu majoritate calificata de 2/3
Legea 202/2010

Cutuma:
Izvor nescris
Conine un element material (o suit de fapte repetate, durabil si clar ) si un element
juridic (certitudinea caracterului obligatoriu)
Nu poate incrimina
Exonerarea (joac rolul de izvor direct): atunci cand un comportament este totusi un
comportament general acceptat (ex.: g urirea lobului urechii, circumcizia)
Interpretare (joac rolul de izvor indirect): ajuta la determinarea continulului unor
concepte prin rapotarea la practicile sociale curente la un moment dat
Normele penale
Exista doar dispozitie si sanctiune (sunt de aplicabilitate generala)
Dispozitia impune norma de conduita (este implicita si nu explicita)
Exista si norme incomplete la care lipseste fie sanctiunea fie dispozitia.
Norme incomplete :
14. Norme cadru (in alb)
15. Norme de trimitere
16. Norme de referire
- In noul cod penal se unesc normele de referire cu normele de trimitere

1. Norme cadru (in alb):
Contin o incriminare cadru care urmeaza a fi completata cu elemente preluate dintr-un
numar nedeterminat de norme
Norma cadru este formulat generic, urmnd a se concretiza din prevederile altui act
normativ
Lipseste o parte a dispozitiei (dispoziie generic )
Clasificare:
- Norme in alb proprii: completarea se face printr-o norma de fora juridic inferioar
- Norme in alb improprii: completarea se face printr-o norma de fora juridic egala
4

2. Norme de trimitere:
Sunt norme incomplete carora le lipseste sanctiunea. Ele isi imprumuta sanctiunea de
la o alta norma si devin apoi independente fata de aceasta.
Odat ce norma de trimitere si-a luat sanctiunea dintr-o alta norma, eventualele
modific ri sau chiar abrogarea celei din urma nu afecteaz norma de trimitere
Norma completatoare se refera la altceva decat norma de trimitere in dispozitie
3. Normele de referire:
Sunt norme care mprumuta o parte a dispozitiei dintr-o alta norma, r mnnd apoi
legate de aceasta
Orice modificare a normei completatoare intervine si in norma de referire
Norma completatoare trebuie sa existe la momentul adoptarii ei
Diferentierea normelor cadru de normele de referire:
Ambele r mn legate de norma completatoare, astfel ca orice modificare a acesteia
atrage modificarea normei incomplete
In plan practic regimul lor este similar
Norma de referire se completeaz cu elemente preluate din una sau mai multe norme
determinate de c tre legiuitor
Norma cadru se completeaz cu prevederi dintr-un num r nedeterminat de norme
Norma de referire se completeaz doar cu prevederile unei norme care exista la
momentul adoptarii ei
Norma cadru se completeaz si de norme care vor fi adoptate ulterior intr rii ei in
vigoare
Aplicarea in spatiu a legii penale
17. Principiul teritorialitatii (art. 3 Cod Penal; art. 8 NCP)
Teritoriul cuprinde urm toarele elemente:
0. Suprafaa terestr (suprafa a cuprins intre frontierele politico-geografice)
A. Apele interioare (ape curgatoare sau statatoare precum si apele maritime interioare)
B. Marea teritorial (la ime de 12 mile marine de la liniile de baza)
C. Subsolul (corespondent solului terestru, acvatic si maritim)
D. Spaiul aerian (coloana de aer situat deasupra teritoriului Romniei, pana la limita
inferioar a spatiului extraatmosferic)
- Fac parte din teritoriul rii sediile reprezentan elor diplomatice si consulare acreditate
in Romnia (vechea conceptie potrivit c reia acestea apar in statului pe care l
reprezint fiind abandonata)
- Orice infractiune comisa pe o nava sau aeronava romna se nelege ca infractiune
comisa pe teritoriul Romniei
- Infractiunea comisa pe o nava sau aeronava romna stationata ntr-un port str in cade
deopotriv sub inciden a legii penale romne ct si sub incidena statului pe a c rui
teritoriu se afla nava (dac infractorul a fost condamnat in statul unde s-a comis
5
infractiunea, din pedeapsa aplicat de instantele noastre se va sc dea pedeapsa
executat in str in tate)
Locul comiterii infractiunii
Teoria ubicuitatii - infractiunea se considera savarsita pe orice teritoriu unde a avut loc
un act de executare sau s-a produs un rezultat
Instantele romane vor fii competente att in cazul infractiunilor ncepute pe teritoriul
romniei, dar consumate in str in tate, ct si infractiunilor care au produs doar
rezultatul pe teritoriul Romniei
Pentru aplicarea legii penale romane, conform principiului ubicuitatii, nu intereseaz
nici cetatenia infractorului, nici dispozitiile legii penale din tara de origine a acestuia
NCP - legea penala romana poate fi aplicata nu doar atunci cand s-a produs
rezultatul/actul de executare, dar si atunci cand s-a savarsit un act de instigare ori
complicitate.
2. Principiul personalitatii legii penale romane (art. 4 Cod penal)
Legea penala romana sub incidenta principiului personalitatii se aplica atunci cand
infractiunea este comisa de un cetatean romn in strainatate
Cod penal actual:
- Persoana fizica (un cetatean sau un apatrid cu domiciliul in Romnia)
- Persoana juridic - nu se aplica textul
NCP :
- Persoana fizica (doar un cetatean romn, in cazul apatrizilor se poate extrada)
- Persoana juridic - se aplica textul
Conditia dublei incrimin ri - infractiunea trebuie prevazuta atat de legea romana cat
si de legea statului unde a fost savarsita
Cod penal actual:
- Nu este necesar dubla incriminare
NCP :
- Dubla incriminare nu e necesara daca pedeapsa e mai mare de 10 ani
- Dubla incriminare e necesara daca pedeapsa e mai mica de 10 ani
- Incriminarea sa fie in conformitate cu legea romn

Existenta unor conditii speciale de procedura:
Cod penal actual:
- Nu exista astfel de conditii, urmarirea se face conform dreptului comun
NCP :
- Actiunea penala se poate pune in miscare numai cu autorizarea prealabila a
procurolului general de la parchetul de pe langa Curtea de Apel sau Parchetul de pe
langa ICCJ

3. Principiul realitatii legii penale romne (art. 5 Cod penal)
Acest principiu determina incidena legii penale romane in raport de subiectul pasiv al
infraciunii (victima)
6
Condi ii :
Autorul:
- Cod penal actual: trebuie sa fie ori cetatean strain ori apatrid cu domiciul in
strainatate
- NCP: cetatean strain ori apatrid
Sfera persoanelor vatamate:
- Cod penal actual: statul romn sau un cetean romn
- NCP: statul romn, un cetatean romn, sau o persoana juridica romn
Sfera infractiunilor:
- Cod penal actual: doua categorii de infractiuni: contra sigurantei nationale a
romaniei si cu privire la integritatea corporala (viaa cetateanului romn)
- NCP: orice infractiune comisa contra statului, cetateanului roman sau persoanei
juridice de nationalitate romana
Condiii speciale de procedura:
- Cod penal actual: cu autorizarea prealabila a procurorului general al Parchetului de
pe langa ICCJ
- NCP: cu autorizarea prealabila a procurorului general al parchetului de pe langa
ICCJ + lipsa unei proceduri in statul unde s-a comis infractiunea
Tratatele sau conventile internaionale la care Romnia este parte sa nu contina
prevederi referitoare la un alt mod de solutionarea a acestor cauze (prevederile
art. 5 au caracter subsidiar fata de prevederile conventilor internaionale)
4. Principiul universalitatii legii penale romane (art. 6 Cod penal)
Legea penal romna se aplica si altor infrac iuni s vr ite in afara teritoriului rii, de
un cetean strain sau de o persoana f r cetatenie care nu domiciliaz pe teritoriul rii
dac fapta este prev zut ca infractiune si de legea penal a rii unde a fost savrasita,
iar faptuitorul se afla in tara
Condi ii :
Statutul autorului faptei:
- Cod penal actual: cetatean strain sau apatrid cu domiciul in strainatate
- NCP: cetean strain sau apatrid
Persoana vatamata:
- Cod penal actual: un strain (ca regula), statul romn sau cetatean romn (cu privire
la natura infractiunii)
- NCP: un strain (stat, persoana juridica, persoana fizica)
Categorii de infraciuni:
- Cod penal actual: la str ini (orice infractiune); alte infractiuni decat cele de sub
incidenta principiului realitatii
- NCP: infractiuni de care ne-am obligat prin tratate sau conventii internaionale si
infractiuni in cazul carora s-a refuzat extradarea
Dubla incriminare (nu este necesar ca fapta sa fie incriminata identic de cele doua
legi)
Infractorul sa se afle benevol pe teritoriul rii
Sa nu existe, potrivit legii statului unde s-a comis infractiunea, vreo cauza care
mpiedica punerea in micare, continuarea sau executarea actiunii penale, iar
7
pedeapsa sa nu fi fost executat sau considerat ca executat (cnd in statul
unde s-a comis infractiunea lipseste autorizarea necesar , a intervenit prescriptia,
amnistia sau gratierea, ori cnd pedeapsa a fost executat )
Tratatele sau conventiile la care Romnia este parte sa nu contina prevederi
referitoare la un alt mod de solutionare a acestor cauze
Cooperarea internaional in materie
penal

Extradarea:
Extradarea catateniilor romani:
In cazul conventilor multilaterale :
Se face sub rezerva reciprocitatii si numai in una din urm toarele situa ii:
- Persoana extradabila domiciliaz pe teritoriul statului solicitant, la data formularii
cererii
- Persoana extradabila are si cetaenia statului solicitant
- In cazul condamnarii la o pedeapsa privativa de libertate, statul solicitant sa dea
asigur ri ca persoana extradata va fi transferata in Romnia pentru executarea
pedepsei
In cazul conventilor bilaterale :
Cetenii romani pot fi extradati in condiii de reciprocitate
Persoane exceptate de la extradare:
Persoanele c rora li s-a acordat dreptul de azil in Romnia
Persoanele str ine care se bucura in Romnia de imunitate de jurisdictie
Persoanele str ine citate din str in tate in vederea audierii ca p r i, martori sau
experii in fata autoritatii judiciare romane solicitante
Statul romn poate refuza sau amna extradarea altor persoane dect cele mentionate,
in m sura in care predarea acestora poate avea consecinte deosebit de grave (varstra,
stare de s n tate)
Condi ii:
Cu privire la fapta:
- Dubla incriminare (fapta in materialitatea ei sa fie prev zut de legea penal a
ambelor state)
- Sa nu fie vorba de o infractiune politica sau conexa unei infraciuni politice
- Cnd statul solicitat are motive sa cread ca persoana extradabila va fi pedepsita
din considerente de rasa, religie, sex, naionalitate, limba, opinii sau apartenenta la un
grup social
- Sa nu fie vorba de o infractiune militar (doar infrac iuni pur militare, ex.: dezertare,
c lcare de consemn; nu prevede de exemplu un furt comis de un militar)
- Fapta sa fie sanctionata, potrivit legii ambelor state cu pedeapsa nchisorii de cel
putin 1 an, sau pedeapsa de cel putin 4 luni, sau fractiuni de pedeapsa r mas de cel
putin 4 luni
Cu privire la aciunea penal si competenta
8
- Infractiunea sa nu atrag competenta legii penale romane (motiv optional de refuz)
Cu privire la drepturile si libertatiile fundamentale
- Nu se admite cererea in cazul posibilitatii condamnarii la pedeapsa cu moartea
- Nu se admite cererea in cazul in care viaa persoanei este pus in pericol in statul
solicitant
- Interzicerea torturii sau tratamentelor degradante
- Nu se admite cererea in cazul in care nu a fost respectat dreptul la un proces
echitabil sau persoana ar putea fi judecat ntr-o cauza de pe rolul unei instan e
extraordinare, altele dect cele instituite prin instrumente internaionale pertinente
- in cazul in care persoana se afla de mai mult timp pe teritoriul statului solicitat si are
deja o familie acolo
Efectele soluionarii cereri de extradare:
Respingerea: nu are ca efect inlaturarea r spunderii penale a persoanei in cauza,
autoritatiile romane vor proceda la urm rirea si judecarea persoanei in cauza
Admiterea: are ca efect remiterea infractorului autoritatiilor statului solicitant in
vederea judecarii sau executarii pedepsei
Remiterea este guvernat de principiul specialitatii: persoana extradata nu poate fii
urm rit , judecat ori de inut pentru un fapt anterior predarii, altul dect cel care a
motivat extradarea
Excepia de la principiul specialitatii:
Statul roman, care a predat-o consimte (in urma unei cereri formulate din partea
statului solicitant, de extindere a extradarii)
Avnd posibilitatea sa o fac , persoana extradata nu a p r sit in termen de 45 de zile
teritoriul statului c ruia i-a fost predat , ori dac s-a ntors acolo dup ce l-a p r sit
Principiul specialitatii nu se opune la schimbarea incadrarii juridice in cursul
procedurii dac respecta urm toarele condi ii:
Fapta in materialitatea ei r mne cea descris in cererea de extradare
Elementele constitutive ale infraciunii recalificate ar ingadui extradarea
Extradarea aparenta:
Se deosebeste de extradarea propriu-zisa prin:
Nu presupune un raport intre doua state, ci intre un stat si o organizaie/instana
internaional
Nu i are izvorul ntr-o conventie de extradare sau lege interna, ci in statutul instanei
internaionale respective
Mandatul european de arestare:
Emiterea se face de c tre instantele judecatoresti
Condi ii :
In vederea urm ririi sau judecarii penale dac fapta este pedepsita de legea penal
romna cu o pedeapsa privativa de libertate de cel putin 1 an
In vederea executarii pedepsei dac pedeapsa este mai mare de 4 luni
Limitele funcioneaz doar in materia emiterii mandatului nu si in materia executarii
(autoritatiile romane sunt obligate sa execute orice mandat)
Infractiunile care fac obiectul mandatului european de arestare:
9
Infraciuni cuprinse in lista (in cazul acestor infraciuni dac legea statului care emite
mandatul prevede o pedeapsa cu nchisoare de cel putin 3 ani, arestarea si remiterea
este obligatorie, chiar si in absenta dublei incrimin ri)
Alte infraciuni prev zute de legisla ia statului emitent (se cere dubla incriminare)
Motive de refuz obligatoriu al executarii mandatului:
Dac reiese ca persoana a fost judecat definitiv pentru acelea i fapte ce c tre un stat
membru al UE, altul dect statul emitent, cu condiie ca sanctiunea sa fie in curs de
executare, ori sa fi fost executat sau considerat executat
Infractiunea este acoperit de amnistie in Romnia, dac autorit ile romane au
competenta de a urm ri acea infractiune
Persoana supusa mandatului nu r spunde penal datorit varstrei sale
Motive de refuz facultativ al executarii mandatului:
Este vorba de o infractiune neprevazuta pe lista si nu este indeplinita condi ia dublei
incrimin ri (in afara de prevederi referitoare la taxe si impozite)
Cnd persoana care face obiectul mandatului este supusa unei proceduri penale in
Romnia, pentru aceasi fapta care a motivat mandatul
Cnd mpotriva persoanei care face obiectul mandatului s-a pronuntat o hot rre
definitiva ntr-un alt stat membru UE pentru aceleai fapte
Cnd persoana care face obiectul mandatului este cetean roman si instana romna
este competenta si dispune executarea pedepsei in Romnia
Cnd mpotriva persoanei care face obiectul mandatului s-a pronuntat o hot rre
definitiva ntr-un stat care nu este membru UE, cu condiia ca in caz de condamnare
sanctiunea sa fie in curs de executare, ori sa fi fost executat sau considerat
executat
Mandatul se refer la infrac iuni care, potrivit legii romane, sunt comise pe teritoriul
romniei
EXTRADARE M.E.A
Terminologic
Implicarea a doua state (stat
solicitant si stat solicitat)
Implicarea unui stat emitent si a
unui stat de executare
Domeniu de aplicabilitate
Per a contrario se aplcia intre
RO si alte state din afara UE
Este o forma de cooperare si se
aplica strict intre state membre
ale U.E
Natura partilor implicate in
procedura
Vorbim de relatia stabilita intre
state si sunt implicate autoritatile
de la nivel central
Relatia e stabilita intre
autoritatile judiciare ale statelor
(la Curtea de Apel)
Caracterul procedurii
Procedura poate fi judiciara,
administrativa ori mixta in functie
de autoritatea care rezolva
problema
Procedura poate fi doar judiciara
10
EXTRADARE M.E.A
Sfera infractiunilor -
infractiuni politice
Extradera nu se acorda pentru
infractiuni politice
Se executa si pentru infractiuni
politice - exista prezumtia ca
statele au aceleasi valori,
drepturi, etc.
Sfera infractiunilor -
infractiuni militare
Extradarea nu se acorda
ex : dezertarea
Se executa si in acest caz de
infractiuni
Dubla incriminare
Dubla incrimare e esentiala Nu e necesara pentru
infractiunile prev de art. 96 din
Leg. 302/2011
E necesara pentru restul
Regimul remiterii
cetenilor romani
Cetenii romni pot fi
reinui doar prin
excepie, ex. dubla
cetatenie
Cetatenii romni sunt reinui
ntotdeauna, pedeapsa sa fie cel
putin 4 luni
Principiul specialitatii mandatului european
Persoana remisa, fie extradata fie subiect al unui mandat european nu poate fi judecat
pentru alta fapta si nu poate fi obligat la executarea altei pedepse dect cea indicata in
mandatul de arestare sau extradare
Exceptii:
Extradare
18. Cu consimtamantului statului solicitant
19. Cand persoana extradata nu paraseste teritoriul statului solicitat in 45 de zile de
cand o putea face in mod legal
MAE
20. Cu consimtamantului statului solicitant
21. Cand persoana extradata nu paraseste teritoriul statului solicitat in 45 de zile de
cand o putea face in mod legal
Consimtamantului este uneori prezumat (prezumtia este relativa)
Renuntarea la principiul specialitatii de c tre cel vizat de mandat:
- Cand infractiunea suplimentar pentru care ar fi judecat nu se sanctioneaza de lege
cu pedeapsa privativa de libertate
- Se poate dispune executarea unei pedepse, alta dect cea din mandat, dar care sa nu
fie privativa de libertate
Aplicarea in timp a legii penale romne
Principuil activitii legii penale romane: legea penal se aplic infractiunilor savarsite in
timpul ct ea s-a aflat in vigoare
Elemente:
11
Ct timp legea e in vigoare
Momentele savarsirii infractiunii
Legea penal poate:
Iei din vigoare:
- prin ajungerea la termen
- prin decizia CC
Sa i suspende temporar activitatea prin intrarea in vigoare a unei legi speciale care
reglementeaz aceelasi domeniu
Legea special iese din vigoare prin desuitudine
O norma penal nu iese din vigoare prin desuitudine (orict timp ar trece f r ca o
norma penal sa fie aplicat )
Momentul savarsirii infractiunii:
Se determina pe baza teoriei actiunii: infractiunea e comisa la momentul comiteri actului
de executare
Existena infractiunii cu consumare continua - se considera savarsite la momentul de
epuizare a actului de executare
Infractiunea continuat : producerea infractiunii la anumite intervale de timp (aceea i
infractiune)
Infractiunea de obicei (continuat ) - contraventia savarsit cu repetitie devine
infractiune
Infraciuni omisive - care se savrasesc prin inactiune. Legea aplicabila este legea in
vigoare la momentul cnd ar fi trebuit sa se realizeze conduita prev zut de lege,
momentul cnd expira termenul stabilit de lege pentru efectuarea actiunii
Principiul neretroactivitatii legii penale
Presupune ca o lege penal nu se poate aplica faptelor savarsite nainte de intrarea ei
in vigoare.
Principiul nu se limiteaza la legea de incriminare ci este incident si in cazul legilor care
majoreaz pedeapsa, care instituie o circumstanta agravanta, care suprim o
circumstanta atenuanta sau care fac fapta urmaribila din oficiu dup ce anterior era
urmaribila doar la plngere prealabila
Exceptii:
- Legea penal mai favorabil (acoper mai multe categorii de legi: legea de
dezincriminare; legea de amnistie; decretul de gartiere; legea penal mai favorabil in
sensul codului penal-sens restrns)
- Legea interpretativa:
- dac jurisprudenta anterioar legii de interpretare era divergent , iar legea de
interpretare vine sa consfinteasca una din interpretarile promovate, ea poate retroactiva
chiar dac inrautateste situa ia inculpatului
- in cazul legii interpretative car nu vine sa consfinteasca o interpretare judiciar deja
existena, ci aduce elemente care ajuta la interpreatrea unui text lipsit pana atunci de
claritate, legea interpretativa poate retroactiva doar dac este mai favorabil inculpatului
Legea de dezincriminare: (art.12 al.1) (art.4 NCP)
12
- Codul penal in vigoare: verificarea incidentei legii de dezincriminare se face in
abstracto, prin compararea textelor din cele doua legi. Vom fi in prezenta dezincriminarii
atunci cand fapta prev zut de legea veche nu mai are nici un corespondent in legea
noua
- NCP: se evalueaza pe baza unui examen in concreto, respectiv prin raportarea
dispozitiilor celor doua legi la fapta concret savarsita de c tre inculpat. Vom fi in
prezenta dezincriminarii in doua ipoteze:
22. Atunci cand faptei prev zute de legea veche nu ii mai corespunde o incriminare in
legea noua
23. Atunci cand fapta concret savrasita de c tre inculpat nu mai intruneste elementele
constitutive ale infractiunii potrivit legii noi
Efectele dezincriminarii:
- sunt identice in ambele coduri
- dac procesul nu a nceput, nici nu va mai ncepe
- dac procesul se afla in curs de desf urare el va lua sfrit odat cu introducerea legii
de dezincriminare
- dac s-a pronuntat o hot rre definitiva, pedeapsa nu se va mai executa, fapta nu va
mai atrage starea de recidiva si nu vor opera decaderi sau interdictii in considerarea
condamnarii
- nu nseamn repunerea in situa ia anterioar , insemanand ca amenda palatita nu se
restituie, bunuriile confiscate nu se restituie, nu se acorda desp gubiri pentru partea
nchisorii executate, nu se reda gradul militar pierdut
Legea mai favorabil in sens restrns:
Privesc numai legile penale de drept material, nu si cele de procedura. Legile de
procedura sunt supuse regulii aplic rii imediate a legii noi.
Se aplica diferit dup cum intervine nainte sau dup condamnarea definitiva
In cazul infraciunii continue si continuate, daca infractiunea s-a consumat sub legea
veche dar epuizarea a avut loc sub legea noua, fapta in ntregul ei va c dea sub
incidenta legii penale noi, fiind exclus aplicarea legii mai favorabile
In cazul infraciunii progresive daca intre momentul comiterii actiunii si momentul
producerii ultimului rezultat, intervine o succesiune de legi penale se va aplica legea
mai favorabil
In situaia in care nu este respectata cerina continuitaii incriminarii (una dintre cele
doua norme succesive se regaseste in ntregime in cealalt ; intre ele exista o rela ie de
gen si specie) suntem in prezenta unei dezincriminari si nu a unei legi mai favorabile
Circumstantele agravante generale sau speciale incidente in cauz prev zute de
legea noua, dar care nu existau sub legea veche, nu pot fi avute in vedere atunci cnd
se aleg textele ce urmeaz a fi comparate, in vederea determinarii legii penale mai
favorabile, deoarece nu este asigurata cerina continuitaii incriminarii
In schimb atunci cnd agravanta din legea veche devine infractiune autonom in
legea noua, continuitatea incriminarii este asigurata
Legea mai favorbila intervenit in cursul procesului: (art.13 ACP) (art. 5 NCP)
Cum se identifica legea mai favorabil :
- Legea care prevede o pedeapsa mai mica: In cazul pedepselor asimetrice (o lege de
la 1-5 ani, cealalt de la 2-4 ani) dac judec torul se orienteaz spre o pedeapsa
indreptata spre maxim este mai favorabil pedeapsa cu maxim mai redus si invers.
13
- Modalit ile de individualizarea a executarii pedepsei : Dup legea veche nu se poate
suspenda executarea, dup legea nou se poate suspenda executarea; suspendarea
executarii este mai favorabil (dect 3 ani cu executare, mai bine 4 cu suspendare)
- Elementele constitutive ale infractiunii: Legea veche prevedea ca infractiunea putea fi
comisa de orice persoana, legea noua prevede ca infractiunea se poate comite doar de
un funcionar. Legea noua mai favorabil dac infractorul nu este func ionar. Dupa
Codul penal in vigoare, modificarea elementelor constitutive determina o ipotez de
aplicare a legii penale mai favorabile. Dup noul cod penal, modificarea elementelor
constitutive care face ca fapta concret savarsita sa nu mai constituie infractiune,
echivaleaza cu o dezincriminare.
- Circumstantele atenuante sau agravante: Legea mai favorabila: legea care presupune
o situaie mai atenuanta sau exclude situaia agravanta.
- Legea penal mai favorabil se determina prin raportare la fapta in concreto
18 Noiembrie - test 15.00 -16.00
Aplicarea legii penale mai favorabile in cazul pedepsei definitive (dup r mnerea
definitiva a hot rrii judecatoresti):
Codul penal in vigoare:
14
Obligatorie (art. 14 CP) Facultativa (art. 15 CP)
Specia de pedeapsa Oricare dintre cele 3 (detentiune
pe viaa, nchisoare, amenda)
Exclusiv pedepse cu
nchisoarea
Condiii de aplicare Pedeapsa aplicata conform legii
vechi, este mai mare dect
maximul special aplicat de legea
noua
Pedeapsa aplicata conform
legii vechi, nu depete
maximul special prevazut de
legea noua (ex.: Lv: 5-15 ani,
instana aplica 9 ani; Ln: 5-10
ani)
Efectele pedepselor deja
executate
(se considera ca a executat
mai putin dect a executat.
Relevant in cazul recidivei
sau termenului de reabilitare
- opereaz si in cazul gratierii
sau prescriptiei)
A. In cazul nchisorii sau amenzii
Pedeapsa aplicata se reduce pana
la maximul special prevazut de
legea noua (ex.: Lv: 10-20 ani,
instana aplica 18 ani; Ln: 10-15
ani, pedeapsa se reduce la 15 ani)
B. In cazul detentiunii pe viaa -
legea noua prevede nchisoare, se
inlocuieste cu maximul special al
pedepsei inchisorii
Pedeapsa aplicata se reduce
proportional, daca pedeapsa a
fost executat se reduce
ntotdeauna cu 1/3 (ex.: Lv: 5-
15 ani, instana aplica 9 ani;
Ln: 5-10 ani, se reduce cu 1/3,
respectiv la 6 ani)
Dac pedeapsa cu inchisoarea este inlocuita de legea noua cu amenda, se aplica
amenda hot rt de instan a, intre minimul si maximul special al amenzii respective.
Daca a exectutat pedeapsa cu nchisoarea nu mai trebuie sa plateasaca si amenda
(se hot raste de instan a ct se reduce in funcie de ct a execuat)
Noul cod penal: nu mai exista aplicarea facultativa
Legea penal temporara: o categorie de legi care din momentul intr rii lor in vigoare
au stabilit si data pana la care sunt in vigoare. (data poate fi stabilit in mod explicit
sau implicit, in cazul unei situaii exceptionale)
Legi temoprare propriu-zise : in cazul c rora ie irea din vigoare este precizata in mod
explicit
Legi temporare exceptionale : in cazul c rora ie irea din vigoare are loc cu terminarea
situaiei exceptional
Legea temporara este o lege care ultraactiveaza (se aplica dup ie irea ei din vigoare,
cu privire la fapte savarsite in timpul ct s-a aflat in vigoare)
Este o excepie de la principiul aplic rii legii mai favorabile
De regula agraveaza situaia
Derogare de la principiul constitutional (art. 15 al.2) retroactivitatea legii mai
favorablie. Constitutia nu obliga la retroactivitatea legii mai favorabil ci doar permite
aplicarea ei.
Posibilitatea aplic rii ei retroactive: se admite prin excep ie, in m sura in care legea
temporara reprezint legea mai favorabil dect legea ordinara precedenta (in cazul
unui test legislativ)
In cazul in care o lege temporara vine in concurs cu o alte lege temporara se aplica
prima lege pentru ca ultraactiveaza.
Limitele personale de aplicare a legii penale
romane
Sunt date de imunitatiile de jurisdictie
Imunitatiile de drept intern
- Imunitatea preedintelui:
- Imunitate func ional : pentru faptele savarsite in exercitarea funciei (in afara de
infractiunea de nalta tr dare art. 398 NCP: presupunte tr dare propriu-zisa, transmitere
de secrete, ajutarea inamicului, infraciuni mpotriva ordinii constitutionale/lovitura de
stat armata)
- Imunitate procedurala: pe durata mandatului nu se poate urm rii pre edintele
pentru nici o fapta, pana la expirarea mandatului de preedinte. Subzist si pe durata
suspendarii
- Imunitatea parlamentara
15
- Imunitate func ional : nu pot fi trasi la r spundere pentru opinile politice
exprimate in exercitarea mandatului
- Imunitate procedurala: nu pot fi perchezitionati, reinui sau arestai f r
incuvintarea camerei din care fac parte, dup ascultarea lor
- Imunitatea avocatului poporului
Imunitatiile de drept interna ional
- efii misiunilor diplomatice si consulare (are ca efect sustragerea persoanei de
sub incidena legii penale romane indiferent de natura si gravitatea faptei comise;
singura m sura care poate fi luat este declararea persoanei ca persona non grata)
- Reprezentanii unor organizaii internaionale
- efii guvernelor altor state
- Miliatri str ini
- Navele si aeronavele militare
- Navele comerciale (imunitate limitat ) in tranzit peste apele maritime teritoriale
(dac se afla in port sau aeroport nu mai beneficiaz de imunitate)
Teoria general a infractiunii

I. Tipicitatea (prevederea legii penal ) - desemneaza corespondenta intre fapta
concret comisa si prevederile legii penale
Elementele tipicitatii :
Obiect:
24. Juridic : desemneaza valoarea social protejat de norma penal de incriminare si
c reia ii se aduce atingere prin ci puterea infractiunii. Nu exista infrac iuni f r obiect
juridic
25. Material : Reprezint lucrul sau fiinta, mpotriva c reia se ndreapt in mod nemijlocit
aciunea/inactiunea ce aduce atingere obiectului juridic care este vatamat in
integritatea sa, sau periclitat ca urmare a actiunii/inactiunii
Reprezinta o incorporare a obiectului juridic, a valorii sociale protejate.
Exista infraciuni formale - infraciuni care nu au obiect material
A nu se confunda aceasta clasificare cu clasificarea rezultatelor
Subiect
16
Codul Penal actual Noul Cod Penal
Definitie Fapta care prezint pericol
special savarsita cu vinovatie,
prev zut de legea penal (art.
17)
Fapta prev zut de legea penal ,
comisa cu vinovatie, nejustificat ,
imputabila persoanei care a
comis-o
Trasaturi - Prevederea legea penal
- Fapta sa fie comisa cu vinovatie
- Fapta sa prezinte gradul de
pericol social al unei infraciuni
- Prevedera legea penal
- Antijuridicitatea
- Imputabilitatea (Vinovatia)
26. Activ : persoana care comite o fapta prev zut de legea penal
- Infractiune cu subiect activ general: in cazul c rora norma de incriminare nu
impune o condiie anume, necesar a fi indeplinita de persoana care comite fapta (ex.:
omor, furt...)
-Infractiune cu subiect activ special: in cazurile in care norma de incriminare
prevede express ca fapta poate fi comisa doar de o persoana ce are o anumit calitate
special
- Propriu: calitatea special e o condi ie de existena a infractiunii (in ipoteza lipsei
calitatii speciale fapta nu va mai fii infractiune) ex.: dezertare, evadare...
- Impropriu: in cazul c rora absenta calitatii speciale permite in continuare
reinerea unei infraciuni, conducand insa la o atenuare sau la o agravare a r spunderii
penale ex.: in cazul unui funcionar care i insuseste bunuri ale instituii, este
delapidare, dac lipseste calitatea special , ar fi considerat furt
2. Pasiv: titularul valorii sociale care reprezint obiectul juridic al infractiunii
- Special: norma impune o conditie subiectului pasiv ex.: sarea de mita, act
sexual cu un minor, pruncuciderea -->Propriu; vatamare corporal a unui poli ist (ultraj)
-->Impropriu
- General: reprezint regula, norma nu impune vreo calitate subiectului pasiv
R spunderea penal a persoanei juridice
Orice persoana juridic legal constituit poate r spunde penal, pentru orice infractiune
Nu pot niciodat r spunde penal:
- Statul
- Autoritatiile publice
- Instituiile publice ce desfoar o activitate ce nu poate face obiectul domeniului
privat (INM, instituia de medicina legal ) - in noul cod penal aceste institu ii vor
r spunde penal doar in ipoteza savarsirii infractiunilor ce nu pot face obiectul
domeniului privat
Toate persoanele juridice r spund penal:
- In realizarea obiectului de activitate
- Alte infraciuni comise in interesul ei
- Pentru infraciuni comise in numele persoanei juridice
Persoanele fizice care pot antrena r spunderea persoanelor juridice:
- Orice persoana care actioneaza in interesul persoanei juridice
- Persoana juridic r spunde in m sura in care in sarcina ei sunt intrunite toate
elementele infractiunii
- R spunderea penal a persoanei juridice nu exclude r spunderea penal a
persoanei fizice si viceversa
Latura obiectiva
- Aciunea
- Inactiunea
- Rezultatul
- Leg tura de cauzalitate dintre ac iune sau inactiunea si rezultat
Latura subiectiva
- Intenia directa/indirecta
- Intenia depasita (preterintentia)
- Culpa (cu sau f r prevedere)
17
II. Antijuridicitatea (caracterul nejustificat) - reprezint faptul ca ac iunea sau
inactiunea concret , contravine ordinii juridice
- Cauze justificative: legitima ap rare, starea de necesitate
III. Imputabilitatea (vinovatia) - comiterea faptei tipice si antijuridice, de o
persoana responsabila ce cunoate imprejurarile de fapt si de drept, incidente si
respectiv are posibilitatea, in concret, sa se supuna exigentelor normei penale
IV. Pericolul social
Seminar:
In cazul infraciunii simple si progresive conteaz momentul consumari
In cazul infraciuni continue conteaz momentul epuizarii (se ia in considerare legea de
la momentul epuizarii, indiferent dac este o lege mai favorabil sau nu)
In cazul legiilor interpretative, legea mai favorabil este interpretarea restrictiva (cnd
jurisprudenta este constanta, in cazul RIL-ului se aplica in toate situatiile si dac este
sau nu mai favorabil)
Sa reinut faptul ca inculpatul a improvizat la data de 1 Decembrie 1993 o instalaie
electric prin are vroia sa fure curent. A consumat astfel curent pana la data de 1
Decembrie 1994 cnd a fost descoperit. Intre timp la 1 Noiembrie 1994 a intrat in vigore
o lege de modificare a codului penal care a crescut limitele infraciuni de furt de la 6 luni
- 5 ani la 1an - 12ani. Pe parcursul procesului apare o alt modificare legislativa, care
prevede ca furtul se pedepseste doar in condiiile plangerii prealabile a victimei cu o
pedeapsa intre 2 ani - 10 ani sau cu amenda penal . Analizati situa ia juridic a
inculpatului in ambele ipoteze a depunerii plngeri penale.
Instana a reinut ca inculpatul a furat in timpul nopii porumb de pe terenul partii
vatamare. Pana in momentul judecarii a intrat in vigoare un nou cod penal. Potrivit
codului penal anterior era furt calificat, furtul comis de pe cmp, conform noului cod
penal aceasta agravanta nu se mai g se te in coninutul infractiunii fiind nlocuit cu
agravanta comiterii faptei in timpul nopii. Cum calculat pedeapsa in condiiile in care in
codul penal anterior furtul simplu era pedepsit 1-5 si calificat 3-12. Iar pe noul cod furtul
simplu1-12 si calificat 3-15.
Nu se poate aplica o agravanta care nu a fost stabilit prin lege la momentul comiterii
faptei
Legea veche:
Furt simplu: 1-5
Furt calificat:3-12
Pe legea veche infractiunea era furt calificat
Legea noua:
Furt simplu:1-12
Furt calificat: 3-15
Pe legea noua infractiunea era furt simplu
Se aplica legea noua, pentru ca este mai favorabil
18
Latura obiectiva a infrac iuni
Elemente (se g sesc ntotdeauna in norma de incriminare):
Aciunea sau inactiunea
Urmarea
Raportul de cauzalitate
Elemente care fac parte din infractiune doar atunci cnd legiuitorul le prevede in norma
de incriminare (cnd sunt elemente constitutive ale infraciunii):
Locul/Timpul comiterii infraciunii
Mijloacele de comitere a infraciunii
Ac iunea sau inactiunea :
Latura obiectiva (clasificare):
Infraciuni comisive - se comit prin aciune
Infraciuni omisive - se savarsescprin inactiune
- Infrac iuni omisive proprii : sunt cele in cazul c rora legiuitorul prevede inactiunea
ca modalitate de savrsire
- Infrac iuni omisive improprii (comisive prin omisiune): legea prevede doar aciunea
ca modalitate de s vr ite a infraciunii, insa in concret ele se pot savarsi si prin
inactiune
Teoria a pozitiei de garant: presupune obligaia unei persoane de a interveni pentru a
asigura protecia unei valori sociale atunci cnd titularul respectivei valori nu si-o poate
proteja el nsui (ex.: nou nascutul care nu se poate hrani singur; responsabilitatea
p rin ilor de al hrani)
- Art. 17 codul penal (infractiunea comisiva prin omisiune)
- NCP: poziia de garant poate avea doua surse:
27. Dintr-o obligatie legal (ex.: tatal si mama sunt obigati sa asigure cele necesare
traiului minorul; obligaia de ntreinere intre soti) sau contractuala (ex.: contract de
ntreinere, bona care trebuie sa aib grija de minor, contract de munca in cazul
medicului)
28. Aciunea anterioar: comiterea unei actiuni care ulterior este urmat de o inactiune
care apoi se materializeaza ntr-o infractiune. (ex.: instalatorul sapa o groapa, nu o
mai astupa si ulterior, Vasilic cade in groapa si sufer o vatamare corporal )
- Poziia de garant creaza prezumtia de r spundere penal (insa nu ntotdeauna cnd
avem un garant acesta este raspunzator, in cazul in care nu are vinovatie)
- Poziia de garant intemeiata pe idea de comunitate (alpinisti) nu se aplica in niciuna
din cele doua surse
Urmarea
Consta in atingerea adus valorii sociale ocrotite de norma penal
Se distinge intre urmare si rezultat:
19
- Urmarea reprezint consecin in plan juridic a actiunii sau inactiunii si care exista
in cazul oric rei infrac iuni
- Rezultatul presupune o modificare material in lumea nconjuratoare, nu extista in
cazul tuturor infractiunilor

Infraciuni de rezultat: produc o modificare material /palpabila in lumea nconjuratoare
(ex.: omor, furt etc.)
Infraciuni de pericol: vorbim de o punere in pericol a valorii sociale protejate
(conducerea f r permis, amenintarea)
Raportul de cauzalitate
Relaia dintre aciune si inactiune si rezultatul acesteia
Teoria echivalentei conditiei: presupune ca o imprejurare este cauza rezultatului
produs, oridecte ori in absenta ei rezultatul nu ar fi avut loc
Teoria imputarii obiective a rezultatului: presupune intr-o prima etapa evaluarea
daca aciunea a creat o stare de pericol relevant referitor la valoarea social ocrotit .
In a doua etapa se evalueaza daca rezultatul este consecina materializarii pericolului.
I. Evaluarea pericolului:
Situaii care exclud imputarea (cnd nu avem una dintre aceste riscuri avem o stare de
pericol relevanta):
29. Risc permis - atunci cnd aciunea autorului s-a desfurat cu respectarea tuturor
condiiilor impuse de lege pentru aceasta (nu creaza o stare de pericol relevanta)
30. Risc inexistent - atunci cnd starea de pericol pentru valoarea social ocrotit , nu
este una reala/obiectiva ci este o simpla sperana a autorului (ex.: cineva spera ca o
persoana sa decedeze)
31. Risc diminuat - prin aciunea sa autorul a atenuat o stare de pericol care amenina
deja valoarea social protejat (ex.: o persoana ncearc s salveze via a unei alte
persoane dar ii produce o vatamare corporal )
II. Evaluarea materializarii pericolului:
Situaii care exclud imputarea (cnd nu avem una dintre aceste riscuri avem o stare de
materializare a pericolului)
32. Risc deviat - atunci cnd dei aciunea a creat o stare de pericol, urmarea s-a
produs datorit interventiei unei imprejurarile complet str ine de vointa f ptuitorului
(ex.: o persoana aplica o lovitura de cuit alteia, ulterior victima ajunge in spital, unde
decedeaza de intoxicare cu monoxid de carbon; f ptuitorul nu r spunde pentru
rezultat ci pentru tentativa)
33. Risc culpabil - atunci cnd dei autorul a creat o stare de pericol pentru valoarea
ocrotit , rezultatul produs este consecin a actiunii sau inactiunii victimei (ex.: o
persoana aplica o lovitura de cuit alteia, ulterior victima ajunge in spital, unde refuza
tratamentul si decedeaza; faptuitorul nu r spunde pentru rezultat)
34. Risc egal - atunci cnd dei autorul a creat o stare de pericol prin nc lcarea unei
norme, rezultatul s-ar fi produs cu certitudine si in cazul respectarii acelei norme
(ex.: asistenta administreaz un alt anestezic decat cel prescris si persoana
decedeaza; ulterior se dovedete ca victima era alergic si la anestezicul prescris de
doctor si ar fi decedat oricum)
20
35. Risc neprotejat - atunci cnd rezultatul produs nu are nimic a face cu rezultatul cu
care norma nc lcat i pro unda sa-l previn (ex.: o persoana nu opreste la o
trecere la nivel cu calea ferat , dar dup trecere love te o persoana)
21