Enunt Varianta a Varianta b Varianta c

Enunul "sarcinile electrice nu pot fi create

si nici distruse, ci doar mutate" reprezint:
legea conservrii
sarcinii electrice
legea lui Coulomb legea lui Laplace
a) Legea conservarii sarcinii electrice : Pentru un sistem de corpuri incarcate cu sarcini si
inconjurate de materiale izolante avem : suma sarcinilor electrice q = const., adica daca
intr-un sistem de corpuri , izolat de exterior, dispare o sarcina de pe un corp, ea va apare
pe un alt corp . Sarcinile electrice (fiind atat pozitive cat si negative) se comina
algeric . !aca suma sarcinilor electrice q este zero, se spune ca sistemul este neutru .
"cesta este principiul conservarii sarcinilor - valail in #lectrostatica .
$n regim electrocinetic, legea conservarii sarcinii, se enunta astfel : intensitatea curentului
electric i
%
de conductie, care iese dintr-o suprafata inc&isa % , este in fiecare moment
egala cu viteza de scadere a sarcinii q
%
aflata in interiorul suprafetei - i
%
= - dq
%
' dt -
(eprezinta forma integrala a a legii conservarii sarcinii, valaila in cazul general al
regimului variail .
) Legea lui Coulomb: )orta de interactiune dintre doua sarcini electrice punctiforme q
*
si q
+
, immoile , situate in vid la distanta r , este direct proportionala cu produsul sarcinilor si
invers proportionala cu patratul distantei dintre ele : )= q
*
x q
+
' ,-.
/
r
+
, factorul de
proportionalitate * ' ,-.
/
r
+
, unde .
/
este constanta dielectrica (permitivitatea) vidului si
are valoarea in sistemul S$ : * ' ,-0x*/
0
)'m .
1orpurile incarcate cu sarcini de acelasi semn se resping iar cele incarcate cu sarcini de
semn contrar se atrag .
c) Legea lui Laplace : = forta lui 2aplace sau forta electromagnetica, sau 2egea actiunii
ponderomotoare in campul magnetic : 3asurand forta 4) care se exercita asupra unui
element de conductor de lungime 4l parcurs de curentul $ si situat intr-un camp magnetic
de inductie 5
v
, se constata experimental ca exista relatia : 4)=i 4lx 5
v
. sensul fortei este
dat de produsul 4lx 5
v
. )orta electromagnetica este maxima cand conductorul este
perpendicular pe liniile de camp (4l6 5
v
) si este zero cand conductorul este orientat
dupa directia liniilor de camp (4l7 5
v
) .
#xpresia fortei lui 2aplace se poate deduce din expresia fortei lui 2orentz (sau forta
magnetica ) : 4)=4q x v x 5
v
, v = 4l ' 4t , rezulta : 4) = 4q'4t x 4l x 5
v
, relatie
identica .
)orta lui 2aplace se refera la conductoare filiforme parcurse de curentul i . $n cazul
conductoarelor masive , se introduce notiunea de densitate de volum a fortei .
!.p.d.v. al aplicatiilor practice, forta lui 2aplace constituie aza functionarii motoarelor
electrice .
2.
Permitivitatea este o mrime: electric magnetic chimic
a) Permitivitatea () 8 este o marime ce caracterizeaza proprietatile electrice ale unui
mediu , fiind exprimata prin raportul dintre inductia electrica (!) intr-un anumit mediu si
intensitatea campului electric (#) . Sinonim ,, constanta dielectrica9 . se masoara in )'m .
Permitivitatea asoluta a vidului -
!
=* ' ,-0x*/
0
)'m - constanta fizica universala .
(aportul dintre permitivitatea unui mediu () si permitivitatea vidului (
!
) , constituie
permitivitatea relativa (
r
) .
b) Permeailitatea (:) 8 este o marime ce caracterizeaza proprietatile magnetice ale unui
mediu , fiind exprimata prin raportul dintre inductia magnetica 5 si intensitatea campului
magnetic (;) . Se masoara in ;'m . Permeailitatea magnetica asoluta a vidului (:
/
) este
*
o constanta fizica universala , avand valoarea :
/
= ,-*/
-<
;'m . (aportul dintre
permeailitatea magnetica asoluta a unui mediu si permeailitatea magnetica asoluta a
vidului , se numeste permeailitate magnetica relative a acelui mediu : :
r
=: ' :
/
.
Permeailitatea relative :
r
este legata de susceptiilitatea magnetica = prin relatia :
r
=*>= .
Pentru corpurile paramagnetice ( care au =?/ ) si diamagnetice (care au =@/) , :
r
difera
putin de * si anume : :
r
?* pentru cele paramagnetice si :
r
@* pentru cele diamagnetice .
2a corpurile feromagnetice :
r
poate atinge valori foarte mari (de ordinal miilor si c&iar al
sutelor de mii ) .
c) 1&imica = nu .
3.
"aloarea intensitii c#mpului electric
produs de o sarcin electric la distana
r este:
direct proporional cu r direct
proporional cu
patratul lui r
invers
proporional cu
patratul lui r
$ntensitatea campului electric = marimea vectoriala ce caracterizeaza un camp electric intr-un
punct dat in spatiu , egala cu raportul dintre forta cu care campul electric actioneaza asupra
unei sarcini electrice situate in punctual dat si marimea acelei sarcini A #
v
= ) ' q . se exprima
in B ' m .
Pornind de la lege lui 1oulom : )= q
*
x q
+
' ,-.
/
r
+
si #
v
= ) ' q, rezulta : #
v
x q
(* sau +)
= q
*
x q
+
'
,-.
/
r
+
, rezulta : #
v
= q(* sau
+)
' ,-.
/
r
+
.
$ezulta : a) nu % b) nu % c) da &
4.
Conform Legii lui Coulomb, fora de
atracie sau de repulsie care se e'ercit
(ntre sarcinile electrice este:
direct proporional cu
patratul distanei
invers
proporional cu
ptratul distanei
direct proporinal
cu distana
Legea lui Coulomb: )orta de interactiune dintre doua sarcini electrice punctiforme q
*
si q
+
,
immoile , situate in vid la distanta r , este direct proportionala cu produsul sarcinilor si
invers proportionala cu patratul distantei dintre ele : )= q
*
x q
+
' ,-.
/
r
+
, factorul de
proportionalitate * ' ,-.
/
r
+
, unde .
/
este constanta dielectrica (permitivitatea) vidului si are
valoarea in sistemul S$ : * ' ,-0x*/
0
)'m .
1orpurile incarcate cu sarcini de acelasi semn se resping iar cele incarcate cu sarcini de
semn contrar se atrag .
$ezulta : a) nu % b)da % c) nu &
5.
Potenialul scalar (n punctul ) este egal cu
lucrul mecanic efectuat cu un corp (ncrcat
cu sarcina * pentru:
aducerea acestuia de la
infinit (n pct& )
aducerea acestuia
din punctul ) la
origine
transportul
acestuia din pct& )
la infinit
Potentialul electric = marime fizica scalara ce caracterizeaza campurile electrice . $ntr-un
punct al unui camp electric , este egal cu lucrul mecanic efectuat de fortele electrice pentru
deplasarea unei sarcini electrice unitare , din acel punct la infinit .
Cnitea de masura este Boltul (B) .
Sau : Potentialul electric intr-un punct dat al campului electrostatic este numeric egal cu
lucrul mecanic efectuat de fortele campului pentru deplasarea sarcinii unitare din punctual
considerat intr-un punct al carui potential este zero .
$n practica, se considera potential nul, potentialul pamantului .
+
$n unele proleme , se considera cu potential nul, punctele de la infinit .
$ezulta : a) nu % b) nu % c) da &
6.
+n corp conductor situat (ntr,un c#mp
electric de intensitate E se (ncarc cu
electricitate:
prin conducie prin inducie prin magnetizare
a) Conductie : fenomenul trecerii curentului electric prin corpuri conductoare, rezultat al
deplasarii orientate a unor microparticule (ex. electroni ) .
$ntensitatea curentului electric de conductie , reprezinta suma sarcinilor electrice liere
(4q) ce traverseaza sectiunea conductorului in intervalul de timp 4t .
b) -nductia electrica ./) : marimea fizica vectoriala , egala cu produsul dintre permitivitatea
unui mediu si intensitatea campului electric in acel mediu . Sinonim ,,deplasare
electrica0 . Se masoara in 1 ' m
+
.
3aterialele, d.p.d.v. al proprietatilor electrice , se impart in trei categorii : izolante
(dielectrici), semiconductoare si conductoare . $mpartirea in aceste categorii se face
practice in functie de rezistivitatea lor . !ielectricii au rezistivitatea de ordinal */
D
E*/
*D

Fm , conductoarele de ordinul */
-<
Fm, iar semiconductoarele , */
-,
E*/
,
Fm .
Sustantele conductoare sunt caracterizate prin aceea ca poseda sarcini electrice liere (electroni
in metale, ioni in electroliti) , iar su actiunea unui camp electric exterior ele se pot deplasa
lier , dand nastere unui curent electric de conductie .
Prin introducerea intr-un camp electric omogen a unui corp din material conductor
neincarcat initial cu sarcina, su actiunea campului electric exterior , sarcinile liere din
conductor se deplaseaza creind un camp electric propriu . "cest fenomen de incarcare cu
sarcini de semn contrar a diferitelor zone din materialul conductor introdus in camp
electrostatic, se numeste influienta electrostatica sau inductie electrostatica .
-nfluienta electrostatica= fenomenul prin care , su actiunea unui camp electric exterior,
distriutia sarcinilor electrice intr-un conductor, semiconductor sau dielectric se modifica,
ducand la separarea sarcinilor de semen contrare . 1onstituie unul din procedeele de
incarcare electrica a corpurilor conducatoare de electricitate .
c) )agnetizare .)) : modificare a structurii interne a unui corp su actiunea unui camp
magnetic exterior (;) sau a unei deformari , caracterizata prin aparitia unui moment
magnetic al acestuia . Sinonim ,,polarizare magnetica0 . Se datoreste orientarii pe o
anumita directie a momentelor magnetice temporare .
7.
C#mpul electrostatic este descris prin: intensitatea c#mpului
electric
inducia electric inducia magnetic
1aracterizarea starii locale a campului electric in sustanta, se poate face complet numai cu
ajutorul a doua marimi vectoriale de stare : intensitatea campului electric .E) si inductia
electrica ./) &
a) -ntensitatea campului electric = marimea vectoriala ce caracterizeaza un camp electric
intr-un punct dat in spatiu , egala cu raportul dintre forta cu care campul electric
actioneaza asupra unei sarcini electrice situate in punctual dat si marimea acelei sarcini A
#
v
= ) ' q . se exprima in B ' m .
G
b) -nductia electrica ./) : marimea fizica vectoriala , egala cu produsul dintre permitivitatea
unui mediu si intensitatea campului electric in acel mediu . Sinonim ,,deplasare
electrica0 . Se masoara in 1 ' m
+
.
c) -nductia magnetica .1) : 3arimea vectoriala egala cu produsul dintre intensitatea (;) a
unui camp magnetic aflat intr-un mediu si permeailitatea magnetica (:) a acelui mediu .
Se masoara in tesla (H) . $nductia magnetica impreuna cu intensitatea unui camp magnetic
caracterizeaza starea locala a acestuia .

8.
Care dintre relaiile urmtoare este
adevrat:
inducia electric 2
permitivitatea '
intensitatea c#mpului
electric
inducia electric
2 intensitatea
c#mpului electric3
permitivitate
inducia
electric2sarcina '
intensitatea
c#mpului electric
-nductia electrica ./) : marimea fizica vectoriala , egala cu produsul dintre permitivitatea
unui mediu si intensitatea campului electric in acel mediu . Sinonim ,,deplasare electrica0 .
Se masoara in 1 ' m
+
.
$ezulta : a) da % b) nu % c) nu &
9.
4lu'ul electric total, emis de o sarcin
electric de valoare * printr,o suprafa
(nchis care o (ncon5oar, este egal cu:
valoarea numeric 6* valoarea
numeric *
valoarea numeric
*36
Legea flu'ului electric : 4lu'ul electric printr-o suprafata inc&isa este egal cu sarcina electrica
aflata in interiorul acelei suprafete : I
%
= q
%

$ezulta : a) nu % b) da % c) nu &
10.
Capacitatea echivalent a 6 condensatoare,
fiecare av#nd capacitatea C, montate (n
serie este egal cu:
6 C C36 C
-n cazul conectarii in serie, deoarece toate condensatoarele se incarca cu aceeasi sarcina :
q = q
*
= q
+
. 1apacitatea 1 = q ' C . J C = q ' 1 ,
C = C
*
> C
+
= q
*
' 1 > q
+
' 1 = q ( * ' 1 > * ' 1 ) J *'1
e
= * ' 1 > * ' 1 = + ' 1 J 1
e
= 1 ' + .
$ezulta : a) nu % b) da % c) nu &
11.
Cantitatea de electricitate cu care se
(ncarc o baterie de n condensatoare
montate (n serie, fiecare de capacitate C,
este:
aceea7i cu care se
(ncarc fiecare element
component
suma
capacitilor
fiecrui element
(n parte
egal cu de dou
ori cantitaea de
electricitate cu
care se (ncarc
fiecare
condensator
-n cazul conectarii in serie, toate condensatoarele se incarca cu aceeasi sarcina : q = q
*
= q
+
= K.
= q
n

$ezulta : a) da % b) nu % c) nu &
,
12.
/iferena de potenial la bornele a n baterii
de condensatoare montate (n serie este
egal cu:
suma diferenelor de
potenial la bornele
fiecrui condensator
diferena de
potenial la
bornele fiecrui
condensator (n
parte
diferena de
potenial a unui
condensator
(mprit la n
Conform celei de a doua teoreme a lui 8irc9hhoff, intr-o ucla a unui circuit, suma algerica a
tensiunilor electromotoare este egala cu suma algerica a caderilor de tensiune din laturile uclei
considerate .
$ezulta : a) da % b) nu % c) nu &
13.
Energia electrostatic a unui conductor
izolat (n spaiu, (ncrcat cu o sarcin * 7i
aflat la un potenial " este egal cu:
:36 * " * " 6 * "
Energia inmagazinata in campul electric al unor conductoare care au sarcinile q
i
si potentialele
B
i
este : L
e
= M % B
i
x q
i
.
$ezulta : a) da % b) nu % c) nu &
14.
+nitatea de msur a sarcinii electrice este: "3m Coulomb 4arad
a) "3m 8 unitatea de masura pentru intensitatea campului electric 8 #
b) C 8 unitatea de masura pentru sarcina electrica - q
c) 4 8 unitatea de masura pentru capacitate - 1
$ezulta : a) nu % b) da % c) nu &
15.
"aloarea conductivitii electrice este (n
ordine cresctoare la urmtoarele
materiale:
aluminiu, argint, cupru argint, cupru,
aluminiu
aluminiu, cupru,
argint
Conductivitatea electrica .;) 2 marime ce caracterizeaza conductiilitatea electrica a
corpurilor (proprietate a unor corpuri de a lasa curentul electric sa treaca , atunci cand li se
aplica o diferenta de potential electric ) . #ste egala cu inversul rezistivitatii . Cnitatea sa de
masura este Siemens'm .
$ezistivitatile < : , pentru aluminiu 2 6,= ' :!
,=
>m
, pentru cupru 2 :,?@ ' :!
,=
>m
, pentru argint 2:,A ' :!
,=
>m
$ezulta : a) nu % b) nu % c) da &
16.
Prima lege a lui 8irchhoff, pentru o reea
electric buclat cu B noduri, ne d, pentru
curenii care circul prin reea:
B,: relaii distincte B relaii distincte BC: relaii
distincte
Prima teorema a lui 8irchhoff rezulta din legea conservarii sarcinii electrice liere : i
%
= / .
!aca suprafata % inconjoara un nod al unui circuit, % i
q
= / ( q = *, +, K.N-* ), adica suma
algerica a curentilor care apartin unui nod q este egala cu zero . 1urentii care intra in suprafata
O
se iau cu semnul minus deoarece sensul lor este contrar directiei pozitive a normalei la suprafata.
$ntr-un circuit cu N noduri, teorema intai a lui Pirc&&off se aplica pentru N-* noduri .
$ezulta : a) da % b) nu % c) nu &
17.
D doua legea lui 8irchhoff, pentru o reea
electric cu B noduri 7i L laturi, ne
furnizeaz, pentru analiza unui circuit
electric:
LCB,: ecuaii distincte L,B C: ecuaii
distincte
B,LC: ecuaii
distincte
D doua teoreme a lui 8irc9hhoff: intr-o ucla a unui circuit, suma algerica a tensiunilor
electromotoare (e
Q
) este egala cu suma algerica a caderilor de tensiune ((
Q
x i
Q
)din laturile
uclei considerate . Hermenii apar cu plus daca sensul de parcurgere al uclei coincide local cu
sensul marimii respective si apar cu minus daca sensurile nu coincid . $ntr-o retea cu 2 laturi si
N noduri, numarul de ucle independente ( o ucla care contine cel putin o latura necomuna cu
alte ucle , pentru care se poate aplica teorema a doua a lui Pirc&&off, este : 5 = 2 8 N > * .
$ezulta : a) nu % b) da % c) nu &
18.
Enunul "suma algebric a forelor
electromotoare dintr,o bucl a unei reele
electrice este egal cu suma algebric a
cderilor de tensiune din bucl" reprezint:
Prima lege a lui
8irchhoff
a doua lege a lui
8irchhoff
Legea Eoule ,Lenz
a) Prima lege a lui 8irchhoff : suma algerica a curentilor care apartin unui nod q este egala
cu zero, % i
q
= / .
b) D doua teoreme a lui 8irc9hhoff: intr-o ucla a unui circuit, suma algerica a tensiunilor
electromotoare (e
Q
) este egala cu suma algerica a caderilor de tensiune ((
Q
x i
Q
)din
laturile uclei considerate , % e
Q
= % (
Q
x i
Q
.
c) Legea Eoule F Lentz.Legea transformarii energiei electromagnetice in procesul de
conductie) : caldura dR dezvoltata prin efect S-2, intr-un timp dt, de curentul de
conductie i ce straate un conductor cu rezistenta electrica ( , este proportionala cu
patratul curentului si cu timpul, factorul de proportionalitate fiind rezistenta electrica : dR
= (i
+
dt . Puterea corespunzatoare efectului S-2 al curentului electric este A p = dq'dt x (i
+
sau p = u
+
' ( , unde u este tensiunea la ornele rezistorului cu rezistenta ( .
19.
+n conductor (n care circulaia curentului
electric nu se supune legii lui Ghm se
nume7te circuit:
liniar neomogen neliniar
a) circuit electric liniar : circuit cu parametrii (rezistenta, capacitatea, inductanta) constanti
in timp, independenti de valorile instantanee ale curentilor si tensiunilor din circuit .
b) circuit electric neliniar : circuit cu parametri variaili( rezistenta care variaza cu
temperatura), dependenti de valorile tensiunilor si curentilor
c) circuit neomogen : T ( omogenitate = proprietate a unui mediu de a prezenta, in orice
punct al sau aceeasi valoare pentru o anumita marime fizica ) .
D
20.
Legile lui 8irchhoff se aplic: numai circuitelor
liniare
numai circutelor cu
elemente neliniare
circuitelor liniare 7i
circuitelor neliniare
a) circuit electric liniar : circuit cu parametrii (rezistenta, capacitatea, inductanta) constanti
in timp, independenti de valorile instantanee ale curentilor si tensiunilor din circuit .
b) circuit electric neliniar : circuit cu parametri variaili( rezistenta care variaza cu
temperatura), dependenti de valorile tensiunilor si curentilor
Prolema de analiza a circuitelor de curent continuu, presupune cunoscute : structura
circuitului(laturi si noduri), parametrii circuitului (toate rezistentele (
Q
), sursele ( generatoare
de tensiune sau de current ) , si cere sa se determine : curentii prin laturi, tensiunile intre
noduri, puterile consumate sau furnizate de catre laturi . 3etoda generala de analiza consta in
aplicarea teoremelor lui Pirc&&off ele fiind valaile atat in circuite liniare cat si in circuite
neliniare, in regim stationar cat si in regim cvasistationar .
21.
4ora electrodinamic e'ercitat (ntre dou
conductoare filiforme, paralele, lungi,aflate la
distana r, strbtute de c#te un curent:
este direct
proporional cu
distana r dintre
conductoare
este invers
proporional cu
distana r dintre
conductoare
nu depinde de
distana dintre
conductoare
4orta electrodinamica. forta lui Dmpere) : !aca doua conductoare sunt paralele, filiforme,
infinit lungi si parcurse de curentii i
*
si i
+
, se constata ca asupra lor se exercita o forta data de
relatia : )
*+
= -Q x(+i
*
x

i
+
' (
*+
) x l x u
*+
J )
*+
este invers proportionala cu distanta r dintre
conductoare . )orta este de atractie daca curentii au acelasi sens si este de respingere daca
curentii au sensuri contrarii .

22.
E'presia 1 ' i ' l , unde i este intensitatea
curentului care strbate un conductor de lungime
l, situat perpendicular pe c#mpul de inducie
magnetic de mrime 1, reprezint:
o for o tensiune o rezisten
Legea lui Laplace : = forta lui 2aplace sau forta electromagnetica, sau 2egea actiunii
ponderomotoare in campul magnetic : 3asurand forta 4) care se exercita asupra unui
element de conductor de lungime 4l parcurs de curentul $ si situat intr-un camp magnetic de
inductie 5
v
, se constata experimental ca exista relatia : 4)=i 4lx 5
v
. sensul fortei este dat de
produsul 4lx 5
v
. )orta electromagnetica este maxima cand conductorul este perpendicular
pe liniile de camp (4l6 5
v
) si este zero cand conductorul este orientat dupa directia liniilor
de camp (4l7 5
v
) .
#xpresia fortei lui 2aplace se poate deduce din expresia fortei lui 2orentz (sau forta magnetica ) :
4)=4q x v x 5
v
, v = 4l ' 4t , rezulta : 4) = 4q'4t x 4l x 5
v
, relatie identica .
)orta lui 2aplace se refera la conductoare filiforme parcurse de curentul i . $n cazul
conductoarelor massive , se introduce notiunea de densitate de volum a fortei .
!.p.d.v. al aplicatiilor practice, forta lui 2aplace constituie aza functionarii motoarelor
electrice .
23.
Hesla este unitatea de msur a: induciei
magnetice
flu'ului magnetic intensitii c#mpului
magnetic
a) +nitatea de masura pentru inductia magnetica.1) 2 tesla .H)
b) +nitatea de masura pentru flu'ul magnetic.I) 2 Jeberul .Kb)
c) +nitatea de masura pentru intensitatea campului magnetic.L) 2 amper3m.D3m)
<
24.
Permeabilitatea este o mrime: magnetic electric mecanic
a) Permeabilitatea .M) 8 este o marime ce caracterizeaza proprietatile magnetice ale unui mediu ,
fiind exprimata prin raportul dintre inductia magnetica 5 si intensitatea campului magnetic (;) .
Se masoara in ;'m . Permeailitatea magnetica asoluta a vidului (:
/
) este o constanta fizica
universala , avand valoarea :
/
= ,-*/
-<
;'m . (aportul dintre permeailitatea magnetica asoluta
a unui mediu si permeailitatea magnetica asoluta a vidului , se numeste permeailitate
magnetica relative a acelui mediu : :
r
=: ' :
/
. Permeailitatea relative :
r
este legata de
susceptiilitatea magnetica = prin relatia :
r
=*>= . Pentru corpurile paramagnetice ( care au =?/ )
si diamagnetice (care au =@/) , :
r
difera putin de * si anume : :
r
?* pentru cele paramagnetice si
:
r
@* pentru cele diamagnetice . 2a corpurile feromagnetice :
r
poate atinge valori foarte mari (de
ordinal miilor si c&iar al sutelor de mii ) .
b) Permitivitatea .) 8 este o marime ce caracterizeaza proprietatile electrice ale unui mediu ,
fiind exprimata prin raportul dintre inductia electrica (!) intr-un anumit mediu si intensitatea
campului electric (#) . Sinonim ,, constanta dielectrica9 . se masoara in )'m .
Permitivitatea asoluta a vidului -
!
=* ' ,-0x*/
0
)'m - constanta fizica universala .
(aportul dintre permitivitatea unui mediu () si permitivitatea vidului (
!
) , constituie
permitivitatea relativa (
r
) .
Permeailitatea (:) 8 este o marime ce caracterizeaza proprietatile magnetice ale unui mediu ,
fiind exprimata prin raportul dintre inductia magnetica 5 si intensitatea campului magnetic (;) .
Se masoara in ;'m . Permeailitatea magnetica asoluta a vidului (:
/
) este o constanta fizica
universala , avand valoarea :
/
= ,-*/
-<
;'m . (aportul dintre permeailitatea magnetica asoluta
a unui mediu si permeailitatea magnetica asoluta a vidului , se numeste permeailitate
magnetica relative a acelui mediu : :
r
=: ' :
/
. Permeailitatea relative :
r
este legata de
susceptiilitatea magnetica = prin relatia :
r
=*>= . Pentru corpurile paramagnetice ( care au =?/ )
si diamagnetice (care au =@/) , :
r
difera putin de * si anume : :
r
?* pentru cele paramagnetice si
:
r
@* pentru cele diamagnetice . 2a corpurile feromagnetice :
r
poate atinge valori foarte mari (de
ordinal miilor si c&iar al sutelor de mii ) .
c) )arime mecanica = nu .
25.
Circulaia c#mpului magnetic pe un contur
(nchis este egal cu:
suma algebric a
curenilor care strbat
conturul
zero suma cderilor de
tensiune de,a lungul
conturului
Circuit magnetic2 succesiune de medii strabatute de un flu' magnetic &
Hensiunea magnetomotoare & Nolenatie & Hensiunea magnetomotoare +
mm
2 integrala pe
suprafata inchisa O L
v
' ds & Pe baza de e'periente, Dmpere a gasit urmatoarea e'presie :
integrala pe suprafata inchisa O L
v
' ds 2 Pi
9
&
Legea flu'ului magnetic : 4lu'ul magnetic . flu'ul vectorului inductie magnetica 1 ) printr,o
suprafata inchisa este nul in orice moment, indiferent de forma suprafetei & -nductia magnetica
este un vector camp solenoidal .fara surse ), liniile lui 1 sunt fara inceput si fara sfarsit &
U
26.
-ntensitatea c#mpului magnetic (ntr,un punct
e'terior unui conductor rectiliniu strbtut de
curentul continuu de intensitate i, aflat la
distan r de conductor este:
invers proporinal cu r direct proporional cu
patratul lui r
direct proporional
cu r
4ormula lui 1iot,Navart,Laplace pentru calculul intensitatii campului magnetic :
;
v
=5
v
':
/
= (i',- ) x integral ape suprafata inc&isa V ('(
G
x ds = (i',-) (
+
x integrala pe
suprafata inc&isa V ds = * '+( .
27.
LenrQ este unitatea de msur pentru: flu'ul magnetic inductan inducia magnetic
a) +nitatea de masura pentru flu'ul magnetic.I) 2 Jeberul .Kb)
b) +nitatea de masura pentru inductanta .L) 2 henrQ .L)
c) +nitatea de masura pentru inductia magnetica.1) 2 tesla .H)
28.
-nductana proprie a unei bobine prin care trece
un curent de intensitate i este raportul (ntre&&&&&&& 7i
acest curent
flu'ul propriu al
bobinei
inducia magnetic fora electromotoare
a) -nductanta : (2) 8 marime fizica ce caracterizeaza fenomentul de inductie electromagnetica .
#ste egala cu raportul dintre fluxul magnetic care straate conturul unui circuit si intensitatea
curentului care il produce . Cnitatea de masura se numeste &enrW (;) . 2 = I ' $ .
b) -nductia magnetica : (5) 8 marime fizica vectoriala , egala cu produsul dintre
permeailitatea magnetica : a unui mediu si intensitatea ; a campului magnetic in acel mediu :
5=:; . "re unitatea de masura tesla (H) .
c) 4orta electromotoare.Hensiune electromotoare : (#) 8 marime electrica reprezentata prin
tensiunea electrica la ornele unui generator electric in circuit desc&is, de acelasi sens cu,
curentul ce trece prin circuitul inc&is .
29.
Energia electromagnetic produs de curentul i
care parcurge un circuit care conine o inductan
L este egal cu:
:36 L i :36 Li RR6 Li
Energia electromagnetica : este energia unui camp electromagnetic . Se compune din energia
campului electric ( L
e
= M x . #
+
) si energia campului magnetic (L
m
= M x : ;
+
= KK=M 2i
+
)
30.
-ntr,un tor .solenoid de form circular bobinat),
energia magnetic produs de un curent care
stbate bobina5ul torului este localizat:
integral (n c#mpul
magnetic din volumul
torului
integral (n c#mpul
magnetic din afara
torului
:36 din energie este
(nmagazinat (n
volumul torului, iar
:36 (n afara torului
31.
0
4ora 4 care se e'ercit asupra unei sarcini
electrice * aflat (ntr,un c#mp electric de
intensitate E are e'presia:
42E3* 42*E 42*3E
Constatat prin e'pierenta &
32.
4actorul de atenuare al unui circuit format dintr,
un rezistor de rezisten $ (nseriat cu o bobin de
inductan L, alimentate de o for electromotoare
constant este egal cu:
$3L L3$ :
4actorul de atenuare :
33.
Constanta de timp a unui circuit format dintr,un
rezistor de rezisten $ (nseriat cu un condensator
de capacitate C, este:
$C $3C :3.$C)
Constanta de timp :
34.
Pentru materialele magnetice, relaia dintre
inducia magnetic 7i intensitatea c#mpului
magnetic:
este liniar este o egaltate este neliniar
12 M L C) , sau 12f.L) - aceasta dependenta fiind neliniara, datorita fenomenului de
saturatie ( inductia magnetica creste foarte putin in functie de campul magnetic ), datorita
inductiei remanente , datorita campului magnetic coercitiv ( ex : cura de prima magnetizare,
ucla de &isterezis ) .
35.
)rimea caracteristic circuitelor magnetice 7i
care este analoag cu rezistena circuitelor
electrice se nume7te:
impedan reluctan permean
a) -mpedanta 2 (electrica) 8 marime caracteristica unui circuit electric alternative, definite
ca raportul dintre tensiunea eficace de la ornele circuitului si intensitatea eficace a
curentului electric care circula prin acesta . Se masoara in o&mi . Se exprima ca un numar
complex , avand ca parte reala rezistenta ( a circuitului si ca parte imaginara reactanta X
a circuitului : Y=radical din (
+
>X
+
.
b) $eluctanta 2 marime fizica referitoare la circuitele magnetice, egala cu raportul dintre
tensiunea magnetomotoare Cmm dintr-o portiune de circuit magnetic si fluxul magnetic
Z ce-l straate 8 (m = Cmm'Z . !aca portiunea de circuit de lungime l este omogena si
are sectiunea constanta S , atunci se mai poate scrie : (m=l':S, in care : este
permeailitatea magnetica .
c) Permeanta 2 marime caracteristica unui circuit magnetic , egala cu raportul dintre fluxul
magnetic ce straate circuitul si tensiunea magnetica de-a lungul lui . Se exprima in &enrW
(;) . #ste marimea inverse reluctantei .
36.
+nitatea de msur a frecvenei mrimilor
periodice se nume7te:
Jeber Lertz LenrQ
*/
a) Jeberul .Kb)2 +nitatea de masura pentru flu'ul magnetic.I)
) Lertz.Lz) 2 +nitate de masura a frecventei, - reprezentand frecventa unui fenomen
periodic a carui perioada este egala cu o secunda .
c) LenrQ .L)2+nitatea de masura pentru inductanta .L)
37.
4recvena unei mrimi periodice este inversul: amplitudinii perioadei fazei
a) Dmplitudinea 2 valoarea maxima asoluta a deviatiei fata de valoarea zero a unei marimi
care variaza periodic .
b) Perioada 2 (a oscilatiilor) 8 durata in care procesul oscilant parcurge toate valorile
intermediare si revine la valoarea aleasa(aritrar) ca initiala . Se exprima in secunde si
este marimea inversa a frecventei oscilatiilor .
c) 4aza 2 argument dependent de timp al unei marimi care variaza armonic in timp, avand
expresia [=\t>[
/
. $n reprezentare grafica a unei marimi armonice , faza este ung&iul
facut de fazor cu axa de referinta . Se masoara in unitati de ung&i, determinarea sa
reducandu-se la masurarea unui defazaj .
1ircuit electric care face parte dintr-un sWstem polifazat K.. .
38.
"aloarea medie ptratic a unei mrimi periodice
se mai nume7te 7i:
amplitudine valoare efectiv valoarea eficace
a) Dmplitudinea 2 valoarea maxima asoluta a deviatiei fata de valoarea zero a unei marimi
care variaza periodic .
b) "aloare efectiva, a curentului(tensiunii) cu variatie sinusoidala= cu acea valoare
constanta a unui curent continuu care, trecand printr-un rezistor cu rezistenta ( dezvolta
in timp de o perioada aceeasi energie calorica, ca si curentul sinusoidal care trece prin
acelasi rezistor , in acelasi interval de timp . Se exprima prin relatia C
ef
=C
m
'radical din
+(sau $
ef
=$
m
'radical din +), unde C
m
(sau $
m
) este amplitudinea (valoarea maxima)
respectivei tensiuni alternative(current alternative) sinusoidale .
c) "aloare eficace 2 "aloare efectiva &
39.
)rimea periodic alternativ este o mrime a
crei valoare medie (n decursul unei perioade este
egal cu:
: zero S=?:T
)arimea periodica , este o marime variaila a carei succesiune de valori se repeat la intervale
egale de timp . 1el mai scurt interval de timp dupa care marimea periodica isi reia valoarea in
aceeasi ordine se numeste perioada (H) . Baloarea medie a unei marimi periodice este de ex :
$
/
=*'H x integrala de la t
*
la t
*
>H din idt . Baloarea medie a unei marimi sinusoidale (marime
periodica alternative)este nula .
40.
Curentul electric alternativ poate fi produs numai
prin fenomene:
termice chimice de inducie
Curentul electric alternative- este produs prin fenomenul de inductie electromagnetica .
**
41.
Puterea electric reactiv: permite definirea
limitelor de utilizare
ale unui aparat
electric
produce
transformarea
energiei electrice (n
energie mecanic
este variaia (n timp
a energiei magnetice
7i electrice
Puterea reactiva2 este puterea determinata de elementele de retea numite reactante . Puterea
reactiva nu se transforma, reprezinta o putere care circula intre generator si receptor , fiind
folosita pentru crearea campurilor electromagnetice ale masinilor de inductie .
42.
/ac printr,un condensator circul un curent
alternativ sinusoidal, la bornele sale se produce o
cdere de tensiune:
defazat cu T! de
grade (n urma
curentului
defazat cu T! de
grade (naintea
curentului
(n faz cu curentul
U+ la bornele unui condensator2 X
1
x$=(*'\1) x i . 2a condensator ideal curentul electric este
defazat cu 0/
/
inaintea tensiunii aplicate la orne .
43.
Vntr,un circuit serie format dintr,un rezistor de
rezisten $, o bobin de inductan L 7i un
condensator de capacitate C, curentul din circuit
este defazat (n urma tensiunii la borne dac:
reactana total a
circuitului W este X !
reactana total a
circuitului W este Y!
reactana total a
circuitului este 2!
-ntr,un circuit serie $LC- se realizeaza rezonanta, atunci cand reactanta totala a circuitului este
zero ( X
2
=X
1
) .
a) Cand W
L
XW
C
Jreactanta totala X?/ si curentul din circuit este defazat in urma tensiunii
la orne .
b) 1and X
2
@X
1
Jreactanta totala X@/ si curentul din circuit este defazat inaintea tensiunii
la orne .
c) 1and X
2
=X
1
Jreactanta totala X=/ si curentul din circuit este in faza tensiunea la
orne.
44.
Nusceptana unui circuit de curent altenativ
sinusoidal este inversul:
impedanei rezistenei reactanei
a) -nversul impedantei .Z)2 Ddmitanta .[)
b) -nversul rezistentei .$)2Conductanta.\)
c) -nversul reactantei .W)2 Nusceptanta.1)

45.
Vn cazul circuitelor de curent alternativ, teoremele
lui 8irchhoff sunt (ntotdeuna satisfcute pentru:
valorile instantanee
ale tensiunilor 7i
curenilor
valorile efective ale
tensiunilor 7i
curenilor
modulele fazorilor
asociai tensiunilor 7i
curenilor

46.
$ezonana se obine (ntr,un circuit electric de
curent alternativ dac:
reactanele inductiv
7i capacitiv (n
valoare absolut sunt
egale
reactana inductiv
este mai mare dec#t
reactana capacitiv
reactana capacitiv
este mai mare dec#t
reactana inductiv
*+
a) 1and X
2
=X
1
Jreactanta totala X=/ si curentul din circuit este in faza cu tensiunea la
orne. 8 este realizata rezonanta .
b) Cand W
L
XW
C
Jreactanta totala X?/ si curentul din circuit este defazat in urma tensiunii
la orne .
c) 1and X
2
@X
1
Jreactanta totala X@/ si curentul din circuit este defazat inaintea tensiunii
la orne .
47.
Vn cazul apariiei fenomenului de rezonan (ntr,
un circuit de curent alternativ, alimentat de la o
surs, aceasta furnizeaz circuitului:
numai energie activ energie activ 7i
reactiv
numai energie
reactiv
a) 1and X
2
=X
1
Jreactanta totala X=/ si curentul din circuit este in faza cu tensiunea la
orne. 8 este realizata rezonanta J impedanta circuitului va fi doar rezistenta . (eactanta
totala fiind zero, circuitul nu necesita energie reactiva .
48.
Numa forelor electromotoare ale unui sitem
trifazat simetric este:
egal cu : nul egal cu :36
49.
Nistemul de tensiuni ale unui sistem electric
trifazat racordat la un generator electric care
produce tensiuni electromotoare simetrice este:
(ntotdeauna simetric este nesimetric dac
fazele sunt neegal
(ncrcate
este simetric dac
fiecare faz este egal
(ncrcat
]
50.
Pierderile de putere (ntr,o line electric prin care
se transport o putere activ P la un factor de
putere 2!,T, fa de cazul c#nd se transport
aceea7i putere la un factor de putere2!,= sunt:
mai mici egale mai mari
Pierederile de putere sunt proportionale cu, patratul curentului de pe linia de transport .
Pierderile de putere (ca si pierderile de tensiune) sunt cu atat mai mari cu cat curentul este mai
mare .
Puterea de transport P=C$cos[ J $=P'Ccos[ J la tensiune constanta, curentul asorit de la
retea pentru o aceeasi putere este cu atat mai mare cu cat factorul de putere(cos[) este mai mic.
51.
-nversa rezistenei echivalente a n rezistoare
legate (n paralel este egal cu:
suma rezistenelor
celor n rezistoare
suma inverselor
rezistenelor celor n
rezistoare
suma ptratelor
rezistenelor celor n
rezistoare
Cone'iunea rezistentelor in parallel : $e =$*>$+>K>$n A $*=C'(*, $+=C'(+, KK., $n=C'(nJ
$e = C'(*'(*>*'(+>K.>*'(n) J *'(e = *'(*>*'(+>K.>*'(n .
52.
*G
Prin adugarea, pe toate laturile pornind din
acela7i nod al unei reele buclate, a unor fore
electromotoare .f&e&m&) egale 7i la fel orientate fa
de nod .teorema lui "aschQ):
circulaia de cureni
e'istent anterior (n
reea nu se modific
se pot modifica
curenii din laturile
cu f&e&m& adugate
se modific
circulaia de cureni
din laturile pe care
nu se adaug f&e&m&
Heorema lui "aschQ: intensitatile curentilor electrici din laturile unei retele complete raman
nesc&imate, daca se introduc in toate laturile care concura intr-un nod oarecare al retelei surse
suplimentare ideale de tensiune, de tensiuni electromotoare egale in valori efective , de aceeasi
frecventa si simfazice si indreptate toate fie spre nod, fie dinspre nod in exterior .
53.
/ac o f&e&m& E, montat (n latura D1 a unei reele
pasive,produce (n latura C/ a reelei un curent -,
montarea f&e&m& E (n latura C/ va produce:
un curent , .minus) - un curent - un curent -36
Heorema reciprocitatii : !aca o tensiunea electromotoare actionand singura in ramura j produce
in ramura Q un current $
Qj
, cand va actiona in ramura Q va produce in ramura j acelasi current : $
jQ

= $
Qj
.
54.
G surs de tensiune cu f&e&m& E 7i impedana
interioar Z poate fi (nlocuit printr,o surs de
curent de intensitate E 7i admitan interioar [,
dac sunt (ndeplinite condiiile:
Z [ 2 : E2[E Z2[
E2Z- ^-2E3Z % [2:3Z ^ Z[2:, -2E[
Echivalenta dintre o sursa reala de tensiune si o sursa reala de current : Pentru ca o sursa reala
de tensiune (caracterizata prin tensiunea electromotoare # si rezistenta interioara Y sa fie
ec&ivalenta cu o sursa reala de current (caracterizata prin curentul deitat S si rezistenta interioara
Y] (*'^), este necesar ca, curentul $ deitat pe aceeasi rezistenta ( sa fie acelasi in amele cazuri.
Sursa reala de tensiune deiteaza pe rezistenta ( curentul $ = #' (Y>(), iar sursa reala de curent
deiteaza pe aceeasi rezistenta ( curentul $ = S x (*'^)^'((>*'^) .
1onditia de ec&ivalenta a celor doua surse reale este : S'^=#, sau S= ^# si Y>(= (>*'^ sau
Y^=* .
55.
+n motor electric sincron, care funcioneaz
sube'citat:
absoarbe putere
activ 7i putere
reactiv
absoarbe putere
activ 7i produce
putere reactiv
produce putere
activ 7i putere
reactiv
$eglarea puterii reactive 8 pentru a varia puterea reactiva, se actioneaza asupra curentului de
excitatie a inductorului : - inductor sube'citat^alternatorul absoarbe putere reactiva
- inductor suprae'citat^alternatorul furnizeaza putere reactiva
Compensatorul sincron, fata de retea, este echivalent cu o baterie de condensatoare cand e
suprae'citat si cu o bobina cand e sube'citat &
56.
Nistemele simetrice de fazori (n care se
descompun sistemele de tensiuni sau de
cureni dezechilibrai:
corespund unor realiti
fizice
reprezint artificii de
calcul
numai sistemul direct
corespunde unei
realiti fizice
*,
$ealitatea fizica a componentelor simetrice consta in faptul ca ele se pot masura & /ispozitivele
care reusesc sa separe componentele simetrice, pentru a putea fi apoi masurate se numesc filtre
pentru componente simetrice : filtre pentru componente homopolare, filru pentru componenta
directa si inverse a tensiunilor de linie &
57.
Componenta simetric direct produce, (n
cazul unui motor electric:
cuplul util cuplul de fr#nare oscilaii ale rotorului
]
58.
/ou sisteme de fazori trifazai oarecare,
care au v#rfuri comune 7i origini diferite
care se descompun (n componente simetrice:
au acele7i componete
directe
au acelea7i componente
inverse
au acelea7i
componente
homopolare
a) sistemul de componente directe este constituit din trei marimi sinusoidale cu amplitudini
egale, decalate cu unghiul 6_3S intre ele si cu succesiune spre dreapta %
b) sistemul de componente inverse este constituit din trei marimi sinusoidale cu amplitudini
egale, decalate cu unghiul 6_3S intre ele si cu succesiune spre stanga %
c) Nistemul homopolar este constituit din trei marimi sinusoidale in faza si cu amplitudini egale &
59.
Vn cazul (n care rezultanta unui sistem de
fazori .de tensiune sau de curent) este nul:
sistemul nu are
component simetric
invers
sistemul nu are
component simetric
homopolar
sistemul are
component
simetric invers
Numa algebrica a marimilor sistemului trifazat simetric este nula, e'ista numai sistemul direct,
sistemul nu are componenta simetrica inversa si componenta simetrica homopolara &
/aca suma algebrica a marimilor sistemului trifazat nesimetric este nula, e'ista numai doua
sisteme componente simetrice si anume : sistemul direct si sistemul invers &
Nistemul tensiunilor de linie la orice tip de receptor, nu are componenta homopolara &
Nistemul trifazat cu neutral izolat are componenta homopolara a curentului, nula &
60.
Pentru calculul curenilor de scurtcircuit
(ntr,o reea prin metoda componentelor
simetrice, reeaua invers se compune din:
impedane identice cu ale
reelei directe pentru
elemente statice
impedane diferite de
ale reelei directe
pentru ma7ini rotative
impedane diferite
de ale reelei directe
pentru elemente
statice
Pentru calculul curenilor de scurtcircuit (ntr,o reea prin metoda componentelor simetrice, conform PE:S` ,
impedantele inverse se pot considera egale cu impedantele directe, cu e'ceptia cazului masinilor rotative, , caz in
care valorile impedantelor directa si inverse difera esential intre ele &
61.
Nchema echivalent de calcul (n cazul
producerii unui scurtcircuit al unei faze a
reelei trifazate direct la pm#nt .monofazat)
se compune din:
schemele de secven
direct, invers,
homopolar conectate (n
paralel
schemele de secven
direct, invers,
homopolar conectate
(n serie
schemele de
secven direct 7i
invers conectate (n
paralel
-n cazul scurtcircuitului monofazat, Z
:
2!, Z
6
2Z
S
2a &
-
d
2-
i
2-
h
& Pentru a satisface aceasta ecuatie, se leaga in serie schemele de succesiune directa,
inverse si homopolara si se scurtcircuiteaza bornele &
*O
62.
Nchema echivalent de calcul (n cazul
producerii unui scurtcircuit trifazat al unei
reele izolat de pm#nt se compune din:
schemele de secven
direct, invers,
homopolar conectate (n
serie
schema de secven
direct
schemele de
secven direct 7i
invers conectate (n
paralel
-n cazul scurtcircuitului trifazat ,
$eteaua fiind izolata, sistemul tensiunilor de linie nu are componenta homopolara &
Ne compune din schema de succesiune directa, sistemul fiind simetric la locul de defect &
-
i
2-
h
2 ! &
63.
Nchema echivalent de calcul (n cazul
producerii unui scurtcircuit (ntre dou faze
ale unei reele izolat de pm#nt se compune
din:
schema de secven
direct
schemele de secven
direct 7i invers
conectate (n paralel
schemele de
secven direct 7i
invers conectate (n
paralel
$eteaua fiind izolata, sistemul tensiunilor de linie nu are componenta homopolara &
-
i
2, -
d
% -
h
2 !
Ne leaga in paralel, impedantele de succesiune directa si inversa &
64.
Nchema echivalent de calcul (n cazul
producerii unui scurtcircuit trifazat al unei
reele la pm#nt cu arc se compune din:
schema de secven
direct (nseriat cu
triplul impedanei arcului
schema de secven
direct
schema de secven
direct (nseriat cu
schema de secven
invers
-n cazul scurtcircuitului trifazat cu punere la pamant ,
Ne compune din schema de succesiune directa inseriata cu triplul impedantei arcului &
65.
Curentul produs (ntr,un circuit care conine
elemente neliniare 7i care este alimentat cu o
tensiune sinusoidal este:
(ntodeauna nesinusoidal (ntotdeauna sinusoidal nesinusoidal sau
sinusoidal, depinde
de natura
elementelor
neliniare
Dbaterea curbei de variatie in timp a unei tensiuni sau curent de la forma sinusoidala se
numeste deformare sau distorsiune & se deosebesc doua categorii de elemente deformante : , de
categoria intai F elemente neliniare . transformatoare, bobine de soc, alternatoare) % , de
categoria a doua F elemente reactive liniare . bobine si condensatoare liniare) &
Elementele neliniare distorsioneaza curentul, chiar la o tensiune aplicata sinusoidala &
66.
$egimul deformant este un regim energetic
(n care:
undele de curent 7i
tensiune nu sunt
periodice
undele de curent 7i de
tensiune sunt ambele
periodice 7i
nesinusoidale
undele de curent 7i
tensiune sunt
periodice iar una
este nesinusoidal
/aca circuitul este neliniar sau t&e&m& aplicata unui circuit liniar este nesinusoidala,curentul de
regim permanent se va abate de la forma sinusoidala.regim permanent nesinusoidal)&
*D
67.
/ou funcii periodice sinusoidale sunt
armonice (ntre ele dac:
raportul perioadelor lor
este un numr (ntreg
oarecare
au aceea7i perioad raportul perioadelor
lor este egal cu :36
Drmonica2oscilatie periodica de frecventa egala cu un multiplu 6,S,&&,n .numit ordin) al unei
anumite oscilatii de aceeasi natura, numita fundamentala & 4recventa fiind numarul de perioade
in unitatea de timp, rezulta ca raportul perioadelor unor functii periodice sinusoidale armonice,
va fi un numar intreg oarecare . 6,S,&&,n)&
68.
Nensul puterii deformante (ntr,un circuit
format dintr,un generator care produce o
und sinusoidal 7i o bobin cu miez de fier
saturat este:
de la generator spre
bobin
(ntotdeuna de la bobin
spre generator
poate avea oricare
sens, (n funcie de
(ncrcarea
generatorului
+n circuit alimentat de un generator care produce un semnal perfect sinusoidal si care are ca
utilizare o singura bobina cu miez de fier saturat, presupunand ca in conductoarele de legatura
nu se produce nici un fenomen rezonant, tensiunea generatorului aplicata infasurarii bobinei cu
fier, conform teoremei lui Ghm, produce un curent magnetizant perfect sinusoidal si defazat cu
_36 in urma & Dcesta da nastere unui flu' in faza cu curentul magnetizant dar a carui curba este
turtita & 4lu'ul periodic nesinusoidal induce in bobina cu fier o forta contraelectromotoare de
inductie & Drmonica fundamentala a acestei forte contraelectromotoare este in opozitie cu
tensiunea generatorului , aceste doua tensiuni, compensandu,se & Drmonica de rang S a acestei
forte electromotoare produce in infasurarea bobinei cu fier un curent de magnetizare de
frecventa tripla , defazat in urma ei cu _3A , si care produce un flu' in faza cu el & Dcest flu' este
deci in opozitie cu armonica de rang S a flu'ului principal, pe care o anuleaza & 4lu'ul
principal ramane astfel perfect sinusoidal, in schimb curentul de magnetizare va fie gal cu suma
dintre curentul magnetizant initialCcurentul magnetizant de rangS , fiind astfel un curent
periodic nesinusoidal ascutit & $ezulta ca alternatorul furnizeaza numai armonica fundamentala
a curentului de magnetizare precum si curentul necesar acoperiririi diverselor pierderi &
-nductanta isi produce singura armonicele de curent necesare propriei sale magnetizari &
-nfasurarea alternatorului face parte insa din circuitul in care circula acest curent deformant &
-n acest mod o bobina cu miez de fier este un generator de regim deformant , un aparat
deformant de prima categorie & Energia activa si reactiva circula de la sursa catre aparatul
deformant pe armonicele fundamentale , pe cand energia deformanta circula de la aparatul
deformant catre sursa pe armonici &
69.
Curentul rezultat prin aplicarea unei
tensiuni nesinusoidale la bornele unui
condensator este:
mult mai deformat dec#t
tensiunea care i,a dat
na7tere
sinusoidal mai puin deformat
dec#t tensiune care
i,a dat na7tere
G capacitate accentuiaza deformarea curentului fata e distorsiunea tensiunii, deoarece
impedanta scade cu ordinul armonicei & 4actorul de distorsiune al curentului e mai mare decat
factorul de distorsiune al tensiunii &
70.
*<
Curentul rezultat prin aplicarea unei
tensiuni nesinusoidale la bornele unei bobine
este:
mai puin deformat dec#t
tensiunea care i,a dat
na7tere
mult mai deformat dec(t
tensiunea care i,a dat
na7tere
sinusoidal
G inductivitate reduce distorsiunea curentului fata de distorsiunea tensiunii, deoarece prezinta o
impedanta proportionala cu ordinul armonicei & la bobina factorul de distorsiune al curentului
este mai mic decat factorul de distorsiune al tensiunii &
71.
"aloarea medie a inductanei de serviciu
pentru o linie electric aerian trifazat
este&&&&&&&&&fa de cea a unui cablu subteran&
egal mai mare mai mic
72.
"aloarea medie a capacitii lineice pentru o
linie electric aerian trifazat este&&&&&&&&&fa
de cea a unui cablu subteran&
egal mai mic mai mare
73.
-nductana de serviciu a unei linii electrice
lungi este definit prin:
puterea reactiv
absorbit (ntr,un element
de linie infinit mic
puterea reactiv
produs de un element
de linie infinit mic
pierderile Eoule
disipate (ntr,un
element de linie
infinit mic
]
74.
Ningurele mrimi fizice reale (n curent
alternativ sunt:
mrimile efective de
curent sau de tensiune
mrimile instantanee de
curent sau de tensiune
valorile medii de
curent sau de
tensiune
a) "aloarea efectiva a unui curent periodic este numeric egala cu intensitatea unui curent
continuu, care straatand aceeasi rezistenta ca si curentul periodic , produce aceeasi
cantitate de caldura in timp de o perioada .
b) "aloare instantanee = valoarea pe care o are marimea variaila la un moment oarecare t .
c) "aloarea medie = media aritmetica a valorilor instantanee pe durata unei perioade
( integrala pe o perioada a marimii respective). .
75.
)rimea adimensional care reprezint
variaia pe care o sufer amplitudinea 7i
faza undei de tensiune sau curent c#nd
parcurge : 9m de linie .lung ) se nume7te:
constanta de propagare a
liniei
constanta de atenuare a
liniei
constanta de
distorsiune a liniei
a) Constanta de propagare a liniei =
b) Constanta de atenuare a liniei 2
c) Constanta de distorsiune a liniei 2
76.
*U
La funcionarea (n gol a unei linii electrice
tensiunea la receptor:
cre7te fa de tensiunea
la surs proporional cu
ptratul lungimii liniei
scade fa de tensiunea
la surs proporional cu
lungimea liniei
nu se modific
77.
G linie electric lung funcion#nd (n gol: produce putere reactiv absoarbe putere
reactiv
nu produce 7i nu
absoarbe putere
reactiv
78.
G linie electric lung funcion#nd (n
scurtcircuit:
absoarbe putere reactiv produce putere reactiv nu produce 7i nu
absoarbe putere
reactiv
]
79.
Pentru o linie electric care alimenteaz un
receptor ce are impedana egal cu
impedana caracteristic a liniei, puterea
activ la e'tremitatea receptoare:
se nume7te putere
caracteristic sau putere
natural
este independent de
lungimea liniei
este independent
de tensiunea liniei
E'ista un regim particular pentru care tensiunile si curentii sunt in faza si conserva, in lungul
liniei aceleasi valori absolute & +nghiul de faza intre marimile de intrare si cele de iesire
variaza proportional cu lungimea liniei & Cand se realizeaza acest regim, in fiecare punct
energia electrostatica a liniei, b +
6
C
!
d' si energia electromagnetica , b -
6
L
!
-
6
d', se
compenseaza reciproc si transportul de energie se face ca si in curent continuu & -n astfel de
conditii puterea corespunzatoare unei faze este constanta in lungul liniei si depinde numai de
impedanta caracteristica .Z
c
2_ L3C) si de patratul tensiunii, adica : P
n
2 +
6
-
6
2 +
6
6
3 Z
c
&
Dceasta putere constituie puterea naturala a liniei si reprezinta o putere pur activa, intrucat
curentul -
6
este in faza cu tensiunea +
6
& Ea reprezinta o data foarte importanta, cu a5utorul
careia se poate indica, orientativ in fiecare caz particular, tensiunea de serviciu care trebuie
adoptata, pentru a transmite o putere determinata &
80.
Pentru o linie electric care alimenteaz un
receptor ce are impedana egal cu
impedana caracteristic a liniei:
energiile reactive,
inductiv 7i capacitiv, se
compenseaz
energia reactiv
inductiv este mai mare
dec#t cea capacitiv
energia reactiv
capacitiv este mai
mare dec#t cea
inductiv
-mpedanta caracteristica , Z
c
2_ L3C, conform celor prezentate la raspunsul anterior &
-mpedanta caracteristica fiind pur rezistiva si impedanta receptorului egala cu impedanta
caracteristica,energiile reactive inductive si capacitive se compenseaza &
81.
G linie electric foarte lung se comport ca
o linie:
care alimenteaz un
receptor cu impedan
egal cu impedana sa
caracteristic
funcion#nd (n
scurtcircuit
ca o linie
funcion#nd (n gol
*0
Gbs& : Pentru o anumita frecventa a curentului alternativ, daca lungimea de unda este
comparabila cu lungimea reala a liniei, linia se considera electric lunga . e'& linii sfert de unda,
L 2 c3` 2 :@!! 9m, lnii 5umatate de unda, L 2 c36 2 S!!! 9m) &
Pe o linie in gol, tensiunea creste catre capatul deschis & Pentu linii 5umatate si trei sferturi de
unda . :@!! 9m, `@!! 9m) , daca se mentine constanta tensiunea la plecare, tensiunea la sosire
creste foarte mult . se comporta ca o linie in gol ) &
82.
Efectul pelicular al unui curent care strbate
un conductor masiv se datoreaz:
unor cureni simetrici
parazii indu7i (n
conductor
unor fore
electromotoare induse
datorit variaiei
curentului
capacitii
conductorului fa
de pm#nt
Efectul pelicular.efect s9in), .efect de refulare a curentului) consta in faptul ca in regim variabil,
densitatea de curent are valori mai mici in a'ul conductorului si valori mai mari la periferia
sectiunii & Efectul pelicular se poate analiza in functie de raportul dintre raza conductorului cu
sectiune circulara si adancimea de patrundere in conductor a campului electromagnetic2 raza '
radical din _f;M &
-n curent continuu acest raport este nul, repartitia curentului se face uniform pe sectiunea
conductorului &
-n regim variabil, densitatea de curent are valori mai mici in a'ul conductorului si valori mai
mari la periferia sectiunii &Patrunderea campului electromagnetic in conductor este incompleta,
si efectul de refulare a curentului este important & Cauza aparitiei efectului pelicular este campul
magnetic creat de curent in interiorul conductorului , care parca ar impinge curentul spre
straturile superficiale &
83.
Efectul pelicular al curentului este utilizat
(n:
(nclzirea materialelor
prin inducie
eliminarea
dezechilibrelor din
reeaua electric
eliminarea
distordiunilor
undelor de curent
]
84.
/ac dou conductoare parcurse de cureni
(n acela7i sens sunt a7ezate paralel, unul
l#ng altul:
densitatea de curent
scade (n prile apropiate
ale conductoarelor
densitatea de curent
cre7te (n prile mai
deprtate ale
conductoarelor
densitatea de curent
este uniform pe
ambele pri ale
conductoarelor
Efectul de pro'imitate .vecinatate) F este efectul prin care se modifica repartitia unui curent
alternativ dat pe sectiunea conductorului, sub actiunea campului magnetic al altor conductoare
vecine &
85.
Pentru mic7orarea pierderilor de putere prin
cureni turbionari (n piesele metalice masive
parcuse de flu'uri magnetice variabile:
se e'ecut piesele
metalice din tole de oel
subiri izolate (ntre ele
se realizeaz piesele din
tole cu adaus de siliciu
pentru mrirea
rezistivitii
se evit plasarea
pieselor metalice
masive (n c#mpuri
magnetice variabile
La transformatoarele de putere , miezul feromagnetic este construit din tole de otel electrote&nic
, aliate cu siliciu si izolate intre ele . Ctilizarea tolelor conduce la micsorarea pierderilor prin
+/
curenti turionari, iar alierea otelului cu siliciu asigura pierderi relative reduse , datorate atat
curentilor turionari , cat si fenomenului de &isterezis .
86.
Energia transmis de undele
electromagnetice cu intensitatea c#mpului
electric E 7i intensitatea c#mpului magnetic
L se propag dup un vector:
N2ECL N2L'E N2E'L
Pentru studiul si calculul transmiterii la distanta a energiei electromagnetice se foloseste
vectorul PoQnting : N2E'L , care reprezinta energia electromagnetica ce strabate unitatea de
suprafata , perpendiculara pe directia de propagare , in unitatea de timp, adica reprezinta
puterea electromagnetica prin unitatea de suprafata & "ectorul PoQnting este orientat de la sursa
spre consummator &
87.
Vnclzirea (nf7urrilor statorice ale
generatoarelor electrice este determinat (n
principal de:
temperatura mediului
ambiant
tensiunea (ntre faze pierderile Eoule,
Lenz

88.
Curentul din circuitul statoric al unui
generator este direct proporional:
cu tensiunea (ntre faze cu puterile active
generate
cu puterile reactive
generate
89.
Producerea dublei puneri la pm#nt a
bobina5ului rotoric al unui generator sincron
are urmtoarele efecte negative&
curentul prin circuitul
rotoric cre7te foarte mult
tensiunile
electromotoare nu mai
sunt sinusoidale
apar sc#ntei la
periile colectorului
Dparitia celei de a doua puneri la pamant a bobina5ului rotoric, reprezinta o scurtcircuitare
partiala a bobina5ului rotoric, determina supraincalziri si vibratii periculoase & /atorita
nesimetriei in campul de e'citatie, apare o forta radiala, perpendiculara pe a'ul masinii si de
valoare constanta, care determina vibratii &
90.
Cele mai des utilizate pentru serviciile
interne ale centralelor electrice sunt:
motoarele de curent
continuu
motoarele sincrone motoarele asincrone
91.
Principalul avanta5 al motoarelor de curent
continuu (l constituie:
permit reglarea (n limite
largi a turaiei
nu necesit (ntreinere
permanent
nu necesit instalaii
speciale de pornire
92.
Principalul avanta5 al motoarelor asincrone
cu rotorul (n scurtcircuit cu simpl colivie (l
constituie:
curentul mic de pornire pornirea fr dispozitiv
de pornire
cuplul de pornire
foarte bun
93.
+*
)rirea cuplului de pornire 7i mic7orarea
curentului de pornire la motoarele asincrone
cu rotorul (n scurtcircuit se face:
prin deconectarea 7i
reconectarea lor la
reeaua de alimentare
prin utilizarea
motoarelor cu rotorul (n
dubl colivie
prin utilizarea
motoarelor cu
rotorul (n colivie cu
bare (nalte
94.
)otoarele sincrone se utilizeaz rar pentru
antrenarea mecanismelor de servicii proprii
din centralele electrice deoarece:
nu permit variaia
turaiei (n limite largi
e'citatoarea cu colector
din circuitul acestora
este un element puin
fiabil
au randament mai
mic dec#t al
celorlalte tipuri de
motoare
95.
Vn cazul scderii sau (ntreruperii tensiunii de
alimentare, motoarele asincrone se pot opri,
iar la restabilirea tensiunii:
ele autopornesc,
indiferent de tipul
rotorului (n scurtcircuit
pentru a reporni
necesit dispozitiv de
pornire
numai motoarele
asincrone cu rotor
(n dubl colivie
autopornesc
96.
+nitatea de msur a flu'ului electric este: nu are denumire proprie se utilizeaz Coulombul 4aradul
4lu' electric 2 marime fizica egala cu produsul dintre modulul componentei normale a inductiei
electrice pe o anumita suprafata si aria acestei suprafete & Ne masoara in coulombi. C ) &
97.
S condensatoare av#nd capacitatea C:2:!!
micro4, C62@! micro4, CS2:!! micro4
legate (n paralel, au capacitatea echivalent&
6@ micro4 6@! micro4 @! micro4
La legarea in parale : C
echiv
2 C
:
CC
6
CC
S
2 :!!C@!C:!!2 6@!M4 &
98.
Capacitatea de serviciu Cs a unei linii
electrice aeriene simetrice, av#nd
capacitile C:62C6S2CS: 2C este:
Cs2S C Cs2C3S Cs2C
Capacitatile de serviciu dintre perechile de conductoare se definesc ca raportul dintre sarcina
unui conductor si diferenta de potential dintre acele conductoare, cand in sistem se impun
conditii suplimentare & ^Conditia fiind ca linia este simetrica, deci sarcinile fiecarui conductor
si diferenta de potential dintre conductoare sunt egale, rezulta , Cs2C &
99.
C#mpuri fr surse sunt: c#mpul curenilor de
conducie
c#mpul de inducie
electric
c#mpul de inducie
magnetic
Campuri fara surse sunt campuri cu liniile de camp inchise & Dcestea sunt campurile magnetice &
Liniile campului magnetic sunt continui, nu au inceput si nici sfarsit &
100.
Curentul electric generat prin deplasarea cu
viteza v a unui corp (ncrcat cu o sarcin
electric se nume7te:
curent electric de
conducie
curent electric de
convecie
curent electric de
deplasare .)a'Kell)
++
Curentul electric de conductie 2 deplasare ordonata a unor purtatori de sarcina electrica
.electroni, ioni, goluri . in semiconductori)) sub actiunea unui camp electric &
Curentul electric de convectie . de transport) 2 deplasare ordonata a unor purtatori de sarcina
electrica . sisteme de electroni, ioni, goluri).deplasarea intregului corp incarcat cu sarcina
electrica) sub actiunea unui camp electric &
Curentul electric de deplasare.)a'Kell) 2 curentul electric printr,o suprafata imobila situata
intr,un camp electric variabil in timp & Curentul electric de deplasare este determinat de viteza
de variatie a flu'ului electric prin suprafata respectiva &
101.
+n receptor electric de rezisten $ conectat
la bornele D1 ale unui circuit de alimentare
oarecare absoarbe puterea ma'im dac:
rezistena $ este egal cu
rezistena total a
circuitului vzut prin
bornele D1
rezistena $ este egal
cu rezistena intern a
sursei de t&e&m&
reistena $ tinde
spre zero
$ezistenta receptorului fiind legata in paralel la bornele D1 cu rezistenta totala a circuitului
.rezistenta interna a sursei in serie cu rezistenta circuitului de alimentare) vazuta prin bornele
D1, puterea absorbita va fi : P2 $ ' -
6
2$ ' E
6
3 $
echiv
6
& "a fi ma'ima Pentru $
tot

circuit
2$, P2 $ '
E
6
3 .$36)
6
2 `E
6
3$ &
102.
4ora care se e'ercit (ntre dou
conductoare strbtute de cureni electrici se
nume7te:
for electrocinetic for electrodinamic for
magnetomotoare
4orta electrocinetica 2 forta electrica F forta care se e'ercita asupra corpurilor incarcate cu
sarcini ele ctrice si care depinde de intensitatea campului electric in care se gasesc aceste
corpuri si de sarcina electrica a acestora &
4orta electrodinamica2 forta care ia nastere intre conductori parcursi de curenti electrici &
4orta magnetomotoare 2 tensiune magnetomotoare F tensiunea magnetica in lungul unei curbe
inchise &
103.
4ora care se e'ercit asupra unui conductor
rectiliniu, parcurs de curentul i, aflat (n
c#mpul de inducie magnetic 1 se nume7te:
for electromagnetic
.Laplace)
for electrodinamic for
magnetomotoare
4orta electromagnetica 2forta cu care un camp magnetic actioneaza asupra unui conductor
strabatut de curent electric &
4orta electrodinamica2 forta care ia nastere intre conductori parcursi de curenti electrici &
4orta magnetomotoare 2 tensiune magnetomotoare F tensiunea magnetica in lungul unei curbe
inchise &
104.
+G
Heoremele .formulele) 1iot Navart Laplace
se refer la:
intensitatea c#mpului
magnetic produs de un
curent care circul
printr,un conductor
fora electromagnetic fora e'ercitat (ntre
dou conductoare
paralele parcurse de
cureni
Heoremele .formulele) 1iot Navart Laplace se refer la:calculul intensitatii campului magnetic, produs in vid de un
circuit filiform inchis, parcurs de curentul continuu i F Lv 2 1!3M! 2. i3`_) ' integrala dupa curba inchisa O ds '
$ 3$
S
&
105.
4ora electomotoare de inducie care apare
(ntr,un circuit (nchis, prin variaia flu'ului
magnetic, este:
direct proporional cu
variaia (n timp a flu'ului
magnetic
invers proporional cu
variaia (n timp a
flu'ului magnetic
dependent de
modul (n care este
produs flu'ul
magnetic
Legea inductiei electromagnetice : tensiunea electromotoare produsa prin inductie electromagnetica in lungul unei
curbe inchise O este egala cu viteza de scadere a flu'ului magnetic prin suprafata spri5inita pe curba O &
106.
Principalele elemente feromagnetice sunt: 4ierul, nichelul 7i
cobaltul
4ierul, cuprul, zincul 4ierul, aluminiul,
cuprul
)ateriale feromagnetice 2 materiale cu proprietati caracterizate printr,o permeabilitate magnetica relativa
ridicata & )aterialele feromagnetice sunt : fierul, nichelul, cobaltul si alia5ele lor &Dceste materiale au
susceptivitatea magnetica foarte mare, de ordinul :!
6
F :!
@
& Permeabilitatea magnetica a substantelor
feromagnetice este dependenta de intensitatea campului magnetic &
107.
Curentul care circula printr,un circuit de
curent alternativ, av#nd rezistenta r 2 S
ohm, reactanta de ` ohm si la bornele caruia
se aplica o tensiune de 66! " este:
S:,@ D `` D @S,` D
+2 .$'cosdCW'sind) ' - % tgd2 W3$ 2 `3S2:,SS ^d2 @S
!
% cosd2!,A % sind2 !,= %^ + 2 .S ' !,A C ` '!,=) ' -
66! " 2 .:,=CS,6 e ' -.D) ^ - 2 66! 3 @ 2 `` D &
108.
Vntr,un circuit de curent alternativ (n care
puterea activa absorbita este ` 9K iar
puterea reactiva este de S 9var, factorul de
putere este:
!&= !,?@ `3S
4actorul de putere,cosd 2 P.9J) 3 N.9"D) & N
6
2P
6
Cf
6
2 :A CT2 6@ ^N 2 _ 6@ 2@ 9 9"D &
Cosd 2 ` 3 @ 2 !,= &
109.
+nitatea de masura pentru puterea reactiva
este:
9"Dr 9"D 9J
110.
+n circuit de curent alternativ, pentru care
factorul de putere este egal cu :, este un
circuit:
pur rezistiv pur inductiv pur capacitiv
cosd 2 P.9J) 3 N.9"D)% daca ,cosd 2 :, P.9J) 2 N.9"D)^f.9"Dr! 2 ! &
111.
+,
Legea lui Ghm pentru o portiune de circuit
este valabila:
doar (n curent continuu doar (n curent
alternativ
indiferent de natura
circuitului
Legea lui Ghm 2 lege a electrocineticii, conform careia intensitatea - a curentului electric
continuu ce strabate o portiune de circuit este egala cu raportul dintre tensiunea + aplicata la
capetele portiunii si rezistenta electrica $ a acesteia : - 2 + 3 $ & Pentru un circuit intreg, de
rezistenta $, prin care trece un current electric de intensitate -, legea se poate e'prima prin
formula : - 2 E 3 .$Cr), unde E este tensiunea electromotoare a sursei de current, iar r
rezistenta interna a acesteia &
112.
Vntr,un circuit de curent continuu, av#nd
rezistenta $2@ ohm si la bornele caruia se
aplica o tensiune de :!! ", curentul este de:
6! D @!! D T@ D
- 2 +3$ 2 :!! 3 @ 2 6! D
113.
$ezistenta echivalenta a trei rezistoare
,av#nd fiecare rezistenta de 6 ohm, montate
(n serie este:
@ ohm !&AA ohm A ohm
$
echiv&
2 $
:
C$
6
C$
S
2 S ' 6 2 A e
114.
$ezistenta echivalenta a trei rezistoare,
av#nd fiecare rezistenta de S ohm, montate
(n paralel, este:
S ohm : ohm T ohm
: 3 $
echiv&
2:3 $
:
C: 3 $
6
C: 3 $
S
^ $
echiv&
2$3S 2 S 3 S 2 : e
115.
Vntr,un circuit $,L serie de curent altenativ,
tensiunea la bornele rezistorului este de :!!
", iar tensiunea la bornele bobinei este de ?!
"& Hensiunea la bornele circuitului $,L este:
:?!" S! " :66 "
"ectorul tensiune la bornele bobinei va fi defazat inainte fata de vectorul tensiune la bornele
rezistentei cu T!
!
& /in triunghul tensiunilor ^ +
6
2 +
$
6
C+
W
6
2:!!
6
C?!
6
2 :`T!! ^+ 2 :66"
116.
+nitatea de masura a capacitatii unui
condensator este:
4 D'h D3h
C 2 * 3 + ^ :C 3 :" 2 : 4 F capacitatea in sistemul N- se masoara in farad .4) &
117.
Nigurantele fuzibile sunt aparate utilizate
pentru protectie la:
supratensiuni supracurenti supratemperatura
Niguranta electrica,2 este un dispozitiv electric de protectie contra supracurentilor, in special a
celor de scurtcircuit & G siguranta fuzibila este formata, in general, dintr,un fir sau dintr,o lama
metalica fuzibila.introduse, de obicei, intr,un patron),un dispozitiv cu contacte, un dispozitiv de
stingerea arcului electric format la topirea fuzibilului si, eventual, un dispozitiv de semnalizare &
+O
118.
/escarcatoarele cu o'id de zinc prote5eaza
echipamentele din retele (mpotriva:
supratensiunilor supracurentilor solicitarilor
mecanice
/escarcator 2 dispozitiv folosit in scopul protectiei instalatiilor electrice contra
supratensiunilor , avand rolul de a limita valorile acestora pana la valoarea limit ape care o
poate suporta instalatia electrica, aflata in aval de descarcator fata de originea supratensiunii &
119.
+nitatea de masura a flu'ului magnetic este: Hesla Jeber 4arad
4lu'ul magnetic .g) se masoara in Jeber .Jb), e'istand relatia :H 2 : Jb 3 m
6
&
120.
1obinele de stingere din statiile electrice de
transformare sunt echipamente pentru:
compensarea curentilor
capacitivi
compensarea factorului
de putere
dotari PN-
1obinele de stingere prin intermediul carora poate fi tratat neutral retelelor de medie tensiune
au rolul de a compensa curentul de punere la pamant si deci de a usura stingerea arcului
electric la locul defectului & -n cazul aparitiei unei puneri la pamant, curentul care apare prin
aceasta bobina, datorita cresterii potentialului neutrului transformatorului la care este
racordata, se inchide prin locul defectului & El fiind in opozitie de faza cu curentul capacitiv care
circula prin acelasi loc, contribuie la reducerea acestuia la o valoare care sa permita stingerea
arcului electric &
121.
/escarcatoarele cu coarne sunt echipamente
destinate:
protectiei personalului de
e'ploatare (mpotriva
electrocutarii
protectiei (mpotriva
supratensiunilor
protectiei (mpotriva
supracurentilor
/escarcator 2 dispozitiv folosit in scopul protectiei instalatiilor electrice contra
supratensiunilor , avand rolul de a limita valorile acestora pana la valoarea limit ape care o
poate suporta instalatia electrica, aflata in aval de descarcator fata de originea supratensiunii &
122.
$eleul termic se foloseste pentru: prote5area motoarelor
electrice la scurtcircuit
prote5area
generatoarelor si
motoarelor electrice
(mpotriva
temperaturilor (nalte
prote5area
motoarelor electrice
(mpotriva
suprasarcinilor
$eleul termic se foloseste pentru a prote5a circuitele contra supraintensitatilor care nu cer o
intrerupere rapida, deci de slaba valoare . suprasarcina) & Ne foloseste la protectia motoarelor,
la suprasarcina, deoarece nu declanseaza la pornire &
123.
+D
/aca la un circuit al unei statii de A sau 6!
9" care functioneaza cu neutrul izolat apare
o punere monofazath neth la pam#nt,
tensiunea fata de pam#nt a celorlalte doua
faze:
scade de :,`: ori ramane constanta creste de :,?S ori
-n retelele cu neutral izolat, in functionare normala potentialul neutrului este teoretic acelasi cu
cel al pamantului, iar la producerea defectului acesta devine egal cu tensiunea fazei & /esi
tensiunile fazelor in raport cu punctual neutru al transformatorului raman apro'imativ aceleasi
ca in reteaua fara defect, potentialul fazelor fata de pamant se modifica & Dstfel, potentialul fata
de pamant al fazei defecte este nul, iar a celor sanatoase creste cu _ S, devenind egal cu
tensiunea compusa &
124.
C#nd este o protectie selectiva ] protectia deconecteaza
numai consumatorul
defect
protectia deconecteaza
toti consumatorii
protectia
deconecteaza o
5umatate dintre
consumatori
Nelectivitatea protectiei, permite ca in cazul aparitiei unui scurtcircuit sau suprasarcini intr,un
circuit avand mai multe sigurante montate in serie sa se topeasca mai intai fuzibilul sigurantei
cu cel mai mic curent nominal &
125.
+nitatea de masura ohm ' mmp 3 m este
pentru:
rezistivitate greutate specifica coeficient de
dilatatie
126.
$ezistivitatea unui conductor electric
depinde de:
natura materialului lungime, direct
proportional
masa, direct
proportional
$ezistivitatea 2 constanta de material reprezentata prin rezistenta electrica a unui cub dintr,un
anumit material, cu latura de : m & "ariaza cu temperature & +nitatea de masura este e mm
6
3m ,
sau em &
127.
Hransformatoarele de masurare a curentilor
se construiesc pentru curenti secundari de:
: sau @ D @ sau :! D : sau :! D
Hransformatoarele de current se construiesc pentru curenti secundari de : si @ D &
128.
Hransformatoarele de masurare de tensiune
se construiesc pentru tensiuni (n secundar
de:
:! " @! " :!! "
Hransformatoarele de tensiune se construiesc pentru tensiuni in secundar de :! ", :!!3_ S " sau
:!! 3S " &
129.
+<
La masina sincrona turatia variaza (n functie
de sarcina astfel:
creste c#nd sarcina
creste
scade c#nd sarcina
scade
ram#ne constanta la
variatia sarcinii
130.
Nigurantele electrice sunt aparate electrice
care (mpiedica:
cresterea tensiunii peste
o valoare limita
cresterea curentului
peste o valoare limita
scaderea curentului
sub o valoare limita
Niguranta electrica,2 este un dispozitiv electric de protectie contra supracurentilor, in special a
celor de scurtcircuit &
131.
La generatorul sincron viteza de rotatie a
c#mpului magnetic al statorului fata de
viteza de rotatie a rotorului masinii este:
mai mare mai mica egala

132.
E'tinderea domeniului de masurare la
ampermetre se realizeaza cu:
rezistente aditionale shunturi bobine (nseriate
E'tinderea domeniului de masurare la ampermetre se realizeaza cu shunturi &
133.
E'tinderea domeniului de masurare la
voltmetre se realizeaza cu:
shunturi rezistente aditionale condesatoare
montate (n paralel
E'tinderea domeniului de masurare la voltmetre se realizeaza cu rezistente aditionale &
134.
4unctionarea (n doua faze a unui
transformator trifazat are ca efect:
supra(ncalzirea acestuia suprasarcina reducerea puterii
tranzitate
135.
La transformatoarele la care comutarea
ploturilor se face cu transformatorul (n
sarcina, comutatorul de ploturi se monteaza:
pe (nfasurarea de
tensiune mai mica,
deoarece tensiunea este
mai mica
pe (nfasurarea de
tensiune mai mare,
deoarece curentul este
mai mic
pe oricare dintre
(nfasurari
136.
C#mpul magnetic poate fi produs: numai de magneti
permanenti
numai de
electromagneti
de magneti
permanenti si de
electromagneti
C#mpul magnetic poate fi produs atat de magneti permanenti cat si de electromagneti &
137.
+n separator pe un circuit de (nalta tensiune
poate fi manevrat:
sub tensiune si cu curent cu curent fara tensiune fhrh curent, fhrh
tensiune sau sub
tensiune, fhrh curent
+U
Neparatorul este utilizat pentru deschiderea sau restabilirea unui circuit, atunci cand se
intrerupe sau se restabileste un current de valoare mica sau cand nu se produce nici o
schimbare de tensiune la bornele fiecarui pol al separatorului &
138.
La un transformator cu grupa de cone'iuni
[! d,@ alimentat cu un sistem simetric de
tensiuni, (ntre neutru si pam#nt, (n regim
normal si simetric de functionare avem:
tensiunea de linie tensiunea de faza tensiunea zero
-ndiferent de grupa de cone'iunila un transformator alimentat cu un sistem simetric de tensiuni, (ntre neutru si
pam#nt, (n regim normal si simetric de functionare avem: tensiunea zero &
139.
)iezul magnetic al rotorului unei masini
electrice asincrone se relizeaza din tole
pentru:
reducerea curentilor
turbionari
reducerea tensiunii
electromotoare induse
din motive
constructive
Curentii turbionari 4oucault sunt curenti indusi intr,un conductor masiv de un camp magnetic variabil in timp &
Curentii turbionari apar in miezurile feromagnetice ale circuitelor magnetice din masinile si aparatele electrice de
curent alternativ, determinand pierderi suplimentare de putere prin efect Eoule,Lenz &
Pentru a reduce pierderile de putere F pierderile in fier prin curenti turbionari, miezul feromagnetic al unui circuit
magnetic se divizeaza in tole, izolate intre ele, ceea ce mareste rezistenta cailor de inchidere ale acestor curenti si
reduce intensitatea lor &
140.
Vntr,un circuit electric monofazat cu caracter
inductiv tensiunea este defazata fata de
curent:
(nainte cu T! de grade cu zero grade .sunt (n
faza)
cu T! de grade (n
urma
141.
La o instalatie cu mai multe condensatoare
conectate (n serie, caderea de tensiune pe
fiecare condensator este:
direct proportionala cu
capacitatea
invers proportionala cu
capacitatea
nu depinde de
capacitate
C2 * 3+ ^+ 2 * 3 C ^ U + 2 * 3 C &
142.
Vn tubul de portelan al unei sigurante de
(nalta tensiune, nisipul are rolul:
de a consolida
elementele fuzibile
de a mari puterea de
rupere a sigurantei
de a mentine
temperatura
constanta a
sigurantei
143.
Dtunci c#nd se compenseaza energia
electrica reactiva prin baterii de
condensatoare, tensiunea (n reteaua
electrica:
scade nu se modifica creste
Dtunci c#nd se compenseaza energia electrica reactiva prin baterii de condensatoare, tensiunea (n reteaua electrica
creste, datorita reducerii circulatiei puterii reactive si deci a caderii de tensiune provocata de aceasta circulatie &
+0
144.
Hransformatoarele de masurare de curent: pot fi racordate (n
circuitul primar cu
(nfasurarea secundara
deschisa
pot fi lasate (n
e'ploatare cu
infasurarea secundara
deschisa
nu pot fi racordate
in circuitul primar
cu (nfasurarea
secundara deschisa
$egimul de functionare cu infasurarea secundara in gol conduce la deteriorarea transformatorului datorita
incalzirii lui e'cesive si prezinta pericol de electrocutare pentru personalul de e'ploatare datorita valorii
periculoase a tensiunii care apare la bornele secundarului in acest caz &
145.
+n transformator de masurare de curent nu
poate fi lasat cu secundarul (n gol, deoarece:
(mpiedica circulatia
curentului primar
apar supratensiuni
periculoase in secundar
nu indica aparatele
de masurare
$egimul de functionare cu infasurarea secundara in gol conduce la deteriorarea transformatorului datorita
incalzirii lui e'cesive si prezinta pericol de electrocutare pentru personalul de e'ploatare datorita valorii
periculoase a tensiunii care apare la bornele secundarului in acest caz &
146.
Hransformatoarele de masurare de tensiune: nu pot fi lasate (n
e'ploatare cu (nfasurarea
secundara deschisa
nu pot fi lasate (n
e'ploatare cu
(nfasurarea secundara
(n scurtcircuit
pot fi puse sub
tensiune cu
(nfasurarea
secundara in
scurtcircuit
147.
Bivelul de tensiune (n sistem se regleaza
prin:
(ncarcarea
generatoarelor cu putere
activa
(ncarcarea
generatoarelor cu
putere reactiva
utilizare de
compensatoare
sincrone
Bivelul de tensiune (n sistem se regleaza prin: controlul circulatiei puterii reactive in retea % inscrierea , intr,un
punct convenabil ales, a unei tensiuni aditionale % modificarea reactantei liniilor cu a5utorul unui condensator
serie& Controlul circulatiei puterii reactive in retea se face prin in5ectie sau consum de putere reactiva & )asinile
sicrone specializate in producerea de putere reactiva, care nu absorb si nu furnizeaza nici o putere activa utila, se
numesc compensatoare sincrone &
148.
4ormula de calcul a frecventei produsa (n
sistemul electroenergetic de un generator cu
n irot3minj si p perechi de poli este:
f 2n p 3 A! f 2 A! n 3 p f 2 A! p 3 n
149.
$olul conservatorului de ulei la
transformatoarele de forta este:
de a asigura o suprafata
de contact a uleiului cu
aerul mai mica
de a asigura spatiul
necesar dilatarii si
contractarii uleiului
de a face posibila
umplerea cu ulei a
transformatorului
150.
+nitatea de masura pentru masurarea
puterii active este:
9Jh 9J 9J3h
G/
151.
Vn cazul punerii nete la pam#nt a fazei N (ntr,
o retea de 6! 9" cu neutrul izolat:
tensiunea pe fazele $ si H
ram#ne neschimbata , iar
tensiunea fazei defecte N
se apropie de !
tensiunea pe fazele $ si
H creste la valoarea
tensiunii de linie iar pe
faza N se apropie de !
cresc tensiunile pe
fazele $ si H, iar pe
faza defecta N
ram#ne neschimbata
152.
Ne considera ca un transformator
functioneaza (n gol atunci c#nd:
sarcina tranformatorului
este foarte mica
curentul primar si
curentul secundar sunt
foarte mici
c#nd o (nfasurare
este conectata la
retea, iar cealalta
este deschisa
153.
4unctionarea (n suprasarcinh a unui
transformator reprezinth:
un regim de avarie un regim temporar
admisibil
un regim inadmisibil
154.
Pentru asigurarea selectivitatii, (ntre
curentii nominali a doua sigurante de acelasi
tip (nseriate trebuie sa fie o diferenta de:
doua trepte, pe scara
standardizata a acestor
curenti
o treapta, pe scara
standardizata a acestor
curenti
trei trepte, pe scara
standardizata a
acestor curenti
155.
Pentru o putere aparenta data puterea activa
are valoarea ma'ima:
c#nd factorul de putere
2:
c#nd factorul de putere
2 !
c#nd + 2 + ma'
4actorul de putere cosd2 P 3 N ^P2N ' cosd ^P 2 N pentru cosd2 :&
156.
+n motor electric trifazat legat (n stea este (n
functiune si alimentat la !,` 9"& Hensiunea
(ntre neutrul stelei si una dintre faze este:
!,` 9" ! " 6S! "
La cone'iunea stea +
L
2 _ S ' +
4
% pentru +
L
2!,` 9" , +
4
2 6S! " &
157.
$eglarea puterii active debitate de
generatorul sincron se face variind:
tensiunea de e'citatie admisia agentului
primar la turbina
curentul statoric
Ca alternatorul sa furnizeze putere activa , trebuie marit cuplul motor F se actioneaza asupra
admisiei de aburi la turbine &
158.
La o masina electrica asincrona turatia
variaza:
cu sarcina cu frecventa cu curentul de
e'citatie
G*
159.
$aportul nominal de transformare al unui
transformator de putere este:
raportul dintre tensiunea
primara si secundara de
mers (n gol
raportul dintre curentul
primar si secundar la
sarcina nominala
raportul dintre
tensiunea primara si
secundara la
sarcina nominala
La functionarea in gol a transformatorului raportul e
:
3e
6
2 E
:
3E
6
2+
:
3+
6
si se numeste raport de
transformare a transformatorului &
160.
Vntr,o retea cu neutrul legat la pam#nt,
valoarea cea mai mare a intensitatii
curentului de scurtcircuit, pentru acelasi
punct de defect, corespunde, de regulh,
defectului:
monofazat trifazat bifazat
-n regim
161.
La pornirea motoarelor electrice asincrone
se urmhreste:
reducerea vibratiilor
rotorului
reducerea curentului
electric absorbit de
motor
reducerea tensiunii
la bornele de
alimentare ale
motorului

162.
G siguranth mai mare (n alimentarea
consumatorilor de energie electrica se
realizeaza prin:
retele radiale retele buclate cu
functionare radialh
retele buclate
$etea radiala 2 retea alimentata de la un singur capat %
$etea buclata cu functionare radiala2 retea alimentata la ambele capete, cu un intrerupator
montat la mi5locul liniei & -n functionarea normala acesta este deschis si linia functioneaza cu
cele doua tronsoane alimentate radial & -n cazul iesirii din functie a unei alimentari,
consumatorii de pe tronsonul respective raman nealimentati un timp scurt, corespunzator
conectarii intrerupatorului &
$etea buclata 2 retea in care prin folosirea diferitelor posibilitati de conectare a liniilor
alimentate la doua capete , se obtin diferite scheme de cone'iuni buclate . e' : retea buclata
longitudinal, retea buclata transversal, retea comple' buclata) care dau posibilitatea ca, in
cazul e'istentei unei rezerve corespunzatoare, sa se asigure o alimentare continua a
consumatorilor de energie electrica &

163.
Dlunecarea s a unui motor asincron are
valori:
cuprinse (ntre : si ! cuprinse (ntre ,: si ! diferite de marimile
indicate mai sus
Dlunecarea 2 viteza relativa a rotorului fata de campul magnetic invartitor , raportata la viteza
de sincronism &
- in regim de generator F alunecarea sY! %
- in regim de frana F alunecarea sX: %
G+
- in regim de motor F alunecarea ! X s Y:&
164.
$olul dominant pentru reglarea nivelului de
tensiune pe o linie electrica (l are:
circulatia de putere
activa
circulatia de putere
reactiva
nici una din cele
doua
-n general, echilibrul dintre puterea reactiva produsa de generatoare , in functie de tensiunea
lor, si preluarea acesteia de catre consumatori, constituie factorul principal care influienteaza
nivelul tensiunilor &
Bivelul tensiunilor in retele electrice este determinat atat de valoarea impedantelor liniilor si
transformatoarelor, cat si de circulatia puterilor active si reactive & Pentru o retea cu o schema
de cone'iuni data, circulatia puterilor active este conditionata numai de cererea consumatorilor
si nu se poate modifica decat folosind mi5loace adecvate in centralele electrice sau schimband
schema de cone'iuni & -n aceste conditii, singurul element care se poate varia, in vederea
mentinerii unui anumit nivel al tensiunilor este circulatia puterilor reactive &
165.
Pierderile de putere activh si reactivh pe o
linie electrich, la aceeasi putere aparenth
vehiculath, sunt invers proportionale cu:
patratul curentului patratul tensiunii patratul puterii
active
UN2 UPC5 Uf2r ' .N
6
3 +
6
)C 5' ' .N
6
3 +
6
)
UP2 $ ' .P
6
Cf
6
)3+
6

Uf2 W ' .P
6
Cf
6
)3+
6

166.
Vn instalatiile de 5oasa tensiune, legarea la
pam#nt este 5ustificath:
din motive economice pentru diminuarea
suprasolicitarilor
echipamentelor
electrice
pentru securitatea
muncii
167.
)etoda transfigurarii retelelor electrice este
folosita pentru a:
reduce pierderile de
putere activa (n retea
simplifica structura
retelelor echivalente
pentru a reduce volumul
de calcule
diminua consumul
specific de material
conductor
168.
Energia electrica reactiva: este o energie electrica
complementara, care
serveste la magnetizarea
bobina5elor
se poate transforma (n
energie mecanica
se poate transforma
(n energie
luminoasa
169.
GG
Cantitatea de chldurh prodush la trecerea
curentului electric printr,un conductor este:
direct proportinala cu
sectiunea conductorului
direct proportionala cu
phtratul intensithtii
curentului
invers
proportionala cu
rezistenta
conductorului
f .J)2 $ ' -
6
' t
170.
Pierderea de putere activa (ntr,un element
de retea .transformator, LED, LEC) , la
aceeasi putere aparenth vehiculath, este
direct proportionalh cu:
patratul frecventei patratul tensiunii
retelei
patratul curentului
UP2 S$-
6
':!
S
.9J)
171.
Vn cazul producerii unui scurtcircuit (ntr,o
instalatie, are loc urmatorul fenomen:
creste tensiunea de
alimentare a instalatiei
creste impedanta
echivalenta a instalatiei
creste curentul de
alimentare a
instalatiei

172.
Neparatorul, ca echipament (n cadrul unei
statii electrice, are rolul:
de a prote5a circuitul la
supracurenti
de a separa vizibil un
circuit
de a masura nivelul
de izolatie
173.
Nigurantele electrice au rolul de a: prote5a instalatia din
aval la defecte la
scurtcircuit ca si la
suprasarcini de lunga
durata
face trecerea din linie
electrica aeriana (n line
electrica (n cablu
asigura protectia
personalului
174.
Care dintre materialele electrotehnice admit
o densitate de curent mai mare:
aluminiu cupru ambele amit aceeasi
densitate de curent
175.
$eactanta supratranzitorie a unui motor
este:
direct proportionala cu
curentul de pornire
invers proportionala cu
curentul de pornire
invers
proportionala cu
patratul tensiunii de
alimentare
176.
Vn echipamentul electric, uleiul
electroizolant are urmatoarele functii:
izoleaza partile sub
tensiune (ntre ele si fath
de mash
stinge arcul electric
care apare in
intrerupatoare
asigura ungerea
mecanismelor de
actionare
G,
177.
"aloarea frecventei (n sistemul
electroenergetic este determinata (n
principal de:
bilantul puterilor active circulatia puterii
reactive
modul de tratare a
neutrului retelei
4recventa are aceeasi valoare in toate punctele retelei si depinde in mod direct de puterea
activa &
178.
Care element nu se foloseste la reglarea
tensiunii (n retelele electrice:
bobina de compensare transformatorul rezistorul
179.
Vn cazul pornirii stea triunghi a motoarelor
asincrone, curentul de pornire la cone'iunea
stea este:
:3S din curentul de
pornire la cone'iunea
triunghi
de S ori curentul de
pornire la cone'iunea
triunghi
de 6 ori curentul de
pornire la
cone'iunea triunghi
180.
4olosirea conductoarelor 5umelate (n
constructia LED are ca scop principal:
reducerea pierderilor
Corona
reducerea solicitarilor
mecanice ale stalpilor
reducerea curentilor
de scurtcircuit
Conductoare 5umelate2 conductoare de tip intarit &
181.
Nectionarea barelor colectoare (n statiile
electrice are scopul:
de limitare a curentilor
de scurtcircuit
de a reduce costul
instalatiei
de a reduce
pierderile de putere
182.
Puterea nominala a unui motor electric se
defineste astfel:
puterea activh absorbith
de motor de la retea c#nd
este alimentat la +n si
absoarbe -n
puterea activh
transmish prin
intrefierul motorului
cand este alimentat la
+n si absoarbe -n
puterea mecanich
debitath de motor la
arbore c#nd este
alimentat la +n si
absoarbe -n
183.
E'presia matematica a legii lui Ghm pentru
o portiune de circuit este:
- 2 + 3 $ - 2 +'$ - 2 + , $
Legea lui Ghm : +2 $ ' - &
184.
Culoarea verde,galben pentru izolatia
conductoarelor si cablurilor se foloseste
pentru marcarea conductorului de:
faza nul de lucru nul de protectie
185.
Care este energia consumata de o rezistenta
electrica r 2 :! ohm, prin care trece un
curent de 6 D timp de :! ore:
6!! Jh `!! Jh =!! Jh
GO
J2 $ ' -
6
' t 2 :! ' 6
6
' :! 2 `!! Jh &
186.
4unctionarea transformatoarelor electrice
are la bazh:
fenomenul inductiei
electromagnetice
efectul temic al
curentului electric
curentii turbionari
1obina5ul primar este alimentat cu o tensiune sinusoidala & aceasta tensiune induce in bobina
primara un curent sinusoidal & Dcest curent determina in circuitul magnetic un flu' de
asemenea sinusoidal & 1obina secundara supusa acestei variatii de flu', produce o f&e&m& de
aceeasi forma &
187.
4unctionarea contoarelor de inductie are la
bazh:
curentii turbionari efectul termic al
curentului electric
forta electrostatica
188.
$eglarea puterii reactive debitate de
generatorul sincron se face prin:
modificarea curentului de
e'citatie
deschiderea aparatului
director al turbinei
deconectarea
rezistentei de
stingere
Pentru a varia puterea reactiva, se actioneaza asupra curentului de e'citatie a inductorului :
- inductor sube'citat ^alternatorul absoarbe putere reactiva %
- inductor suprae'citat ^alternatorul furnizeaza putere reactiva &
189.
Vn cazul cone'iunii (n stea la transformator: tensiunea de linie este
egala cu tensiunea de
faza
curentul de linie este
egal cu :,?S ' curentul
de faza
tensiunea de linie
este egalacu :,?S'
tensiunea de faza
Cone'iune stea : -
l
2 -
f
% +
l
2 _ S ' +
f
%
190.
$elatia (ntre curentii de linie si de fazh (n
sisteme cu generatoare si receptoare
conectate (n triunghi este:
curentul de linie este mai
mare de :,?S ori dec#t
curentul de fazh
curentul de linie este
egal cu curentul de fazh
curentul de fazh este
mai mare de de :,?S
ori dec#t curentul de
linie
Cone'iune triunghi: +
l
2 +
f
% -
l
2 _ S ' -
f
%
191.
Vntr,un circuit format dintr,un rezistor de
rezistenta $ (n serie cu o bobina de
inductanta L, (n momentul alimentarii de o
sursa de curent continuu cu tensiune +:
curentul creste
instantaneu la valoarea
+3$
curentul nu circula prin
acest circuit
curentul a5unge la
valoarea +3$ dupa
un timp
-n momentul alimentarii circuitului,cresterea valorii curentului de la valoarea zero la valoarea
-, produce in bobina un flu' magnetic care creaza un curent indus care se opune curentului
GD
care l,a creat & /upa ce curentul nu mai variaza, curentul indus dispare si curentul in circuit
a5unge la valoarea +3$ &
192.
Nupratensiunile de origine atmosferica pot
fi:
directe sau indirecte
.induse)
rapide sau lente de rezonanta sau de
ferorezonanta
193.
/urata de viata a lampilor cu
incandescenta%
creste odata cu cresterea
frecventei
scade odata cu
scaderea tensiunii
scade odata cu
cresterea tensiunii
194.
1obinele pentru limitarea curentilor de
scurtcircuit au:
rezistenta mare inductanta mare inductanta mica
$olul fizic al bobinei de stingere este sa permita circulatia in locul defect a unui curent reactiv
de scurtcircuit -
L
care se opune curentului capacitiv -
C
rezultat din compunerea curentilor
capacitivi ai fazelor sanatoase, carora li se aplica tensiunile compuse ale retelei &
195.
$egulatorul automat de tensiune .$DH)
asigurh:
deconectarea automath a
liniilor la suprasarcinh
conectarea automath a
unui transformator de
rezervh
modificarea
curentului
.tensiunii) de
e'citatie la
generatoarele
sincrone
Principiul metodelor $DH : E'ista in principal doua posibilitati pentru reglarea tensiunii pe
barele generatorului sau statiei electrice :
- variatia t&e&m& , prin variatia e'citatiei generatorului sincron %
- variatia reactantei de legatura , prin variatia raportului de
transformare al transformatoarelor din statiile electrice, prevazute
cu prize pentru regla5 sub sarcina &
196.
Pentru limitarea curentilor de scurtcircuit,
puterea totalh instalath (ntr,o statie trebuie:
marith micsorath divizath (n mai
multe unithti

197.
G retea electrich trifazath de medie tensiune
are neutrul transformatoarelor tratat prin
bobina&Pentru regimul normal de
functionare sa se precizeze efectul bobinei:
deplasarea neutrului cresterea curentilor de
scurtcircuit
nici un efect
198.
Legea a 6,a a lui 8irchhoff pentru un circuit
de curent alternativ monofazat inductiv are
forma:
u 2 $ i u2 L di3dt du2i3C dt
G<
199.
)aterialele feromagnetice au
permeabilitatea relativa:
mai mica dec#t : putin mai mare dec#t : mult mai mare dec#t
:
G clasa speciala de substante care susceptivitate magnetica .k) foarte mare, de ordinul :!
6
F :!
@
, sunt substantele feromagnetice &
Permeabilitatea relativa F M
r
2 :C k
m
^ M
r
pentru materialele feromagnetice este mult mai mare
decat : : :C.:!
6
F :!
@
) &
200.
+n numar de n surse fiecare av#nd tensiunea
electromotoare continua e si rezistenta
interioara r, legate (n paralel pot fi (nlocuite
printr,o sursa echivalenta av#nd:
forta electromotoare e si
rezistenta r3n
forta electromotoare ne
si rezisteta r3n
forta electromotoare
e si rezistenta nr
4iind legate in paralel, ele vor debita aceeasi t&e&m&,e, iar rezistentele lor interne fiind legate in
paralel, vor avea o valoare echivalente 2 r3n &
201.
4ormula e 2 1 l v, unde e este forta
electromotoare, 1 este inductia magnetica, l
este lungimea unui conductor, v este viteza
de deplasare a acestuia, reprezinta o forma
particulara a:
teoremelor 1iot,Navart legii inductiei
electromagnetice
legii circuitului
magnetic
Heorema 1iot,Navart , L
v
2 1
v
3M
!
2. i3`_) ' integrala pe conturul inchis O ds ' $ 3 $
S
&
Legea inductiei electromagnetice F e 2 , dg 3 dt % dg 2 1 ' dD 2 1 ' .v ' ds)dt
de 2 , 1 ' .v ' ds)dt 2 .v ' 1) ' ds &
Legea circuitului magnetic , -ntegrala pe suprafata inchisa O L ' ds 2 suma tuturor curentilor
de conductie care inlantuie curba O C derivata in raport cu timpul a flu'ului electric prin
suprafata N marginita de conturul O &
202.
Vntr,un conductor curentul alternativ are
densitatea:
uniforma mai mare (n centrul
conductorului
mai mare la
periferia
conductorului
Efectul pelicular.efect s9in), .efect de refulare a curentului) consta in faptul ca in regim variabil,
densitatea de curent are valori mai mici in a'ul conductorului si valori mai mari la periferia
sectiunii &
203.
Legea lui Coulomb e'primh: forta de interactiune
dintre corpuri punctuale
(ncarcate cu sarcini
electrice
flu'ul electric printr,o
suprafata sferica
diferenta de
potential (ntre doua
puncte
Coulomb a masurat cu a5utorul balantei de torsiune fortele care se e'ercita intre doua corpuri
punctiforme incarcate cu sarcini electrice, immobile si situate in vid &
GU
204.
-ntensitatea c#mpului electric (ntr,un anumit
punct se mhsoarh prin:
raportul dintre forta
e'ercitata asupra unei
sarcini electrice (n acel
punct si marimea sarcinii
derivata (n raport cu
spatiul cu semn
schimbat a potentialului
(n acel punct
raportul dintre
tensiunea aplicata
unui conductor si
rezistenta acestuia
E 2 4 3 * %
E 2 , grad& " 2 , i. d"3d')iC. d"3dQ)5C. d"3dz)9j
G0