Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara, Iasi

Facultatea de Zootehnie, Specializarea MCPA

Elemente de toicologie alimentara
Su!stante naturale cu actiune cancerigena
Cuprins"
1. Factori alimentari implicati direct in aparitia tumorilor maligne
2. Factori alimentari implicati indirect in aparitia tumorilor maligne
3. Substante naturale cu efect cancerigen
4. Substante naturale cu efect anticancerigen
Bibliografie
#$ Factori alimentari implicati direct in aparitia tumorilor maligne
Substantele chimice prezente in alimente si implicate direct in aparitia tumorilor maligne sunt
reprezentate de: aditivii alimentari (coloranti, aromatizanti etc., contaminantii alimentari (pesticide,
insecticide, clorura de !inil etc., substante poluante provenite din mediu (in special hidrocarburile aromatice
policiclice si substantele cancerigene existente in mod natural in alimente. "n cadrul ultimelor doua categorii
de substante, sunt incluse nitrozaminele, considerate a fi cel mai mare grup de agenti cancerigeni.
#a$oritatea substantelor chimice implicate in procesul de malignizare, sunt de fapt precancerigene% ele
fiind de fapt incapabile sa initieze degenerarea maligna in forma lor initiala. &e abia dupa acti!area lor la ni!el
hepatic, dar si in alte organe, de!in apte pentru a inter!eni in initierea bolii canceroase. ' categorie mai
restransa de substante cancerigene nu necesita acti!are metabolica sau formeaza spontan, pe cale neenzimatica,
produsi de descompunere e(trem de reacti!i.
)ecesitatea acti!arii metabolice e(plica specificitatea de tesut a unor produsi cancerigeni, care pare sa
fie in legatura cu localizarea sistemelor enzimatice de acti!are a precarcinogenilor. #omentul esential al
degenerarii maligne pe cale chimica este interactiunea substantelor cancerigene acti!ate cu factorii celulari
implicati in replicarea celulara pe care astfel o perturba.&aca fenomenele represi!e se do!edesc ineficiente,
celula incepe sa se multiplice necontrolat intrand intr*o faza de dez!oltare ire!ersibila.
Aditivii alimentari sunt substante chimice adaugate produselor alimentare cu scopul de a le imbunatati
sau mentine !aloarea nutriti!a (e(. antiseptice, conser!anti, antio(idanti, de a le face mai gustoase (e(.
aromatizante, de a le face mai atracti!e pentru consumatori (e(. coloranti sau pentru a ameliora desfasurarea
proceselor tehnologice (e(. emulsionanti.
&intre antisepticele utilizate in industria alimentara, dietilpirocarbonatul a fost folosit drept conser!ant
pentru sucurile de fructe, !in si bere, dar pentru ca a prezentat efecte cancerigene, a fost interzis.
+entru marirea randamentului in carne, in unele tari se administreaza animalelor hormoni estrogeni care
se regasesc in carnea de consum. &ietilstilbestrolul, estrogen folosit in mod curent in zootehnia tarilor
industrializate, este suspectat de a e(ercita efecte cancerigene.
,inand cont de riscul degenerarii prin utilizarea de aditi!i, orientarea pe plan international este ca
folosirea lor sa se faca pe principiul substantelor admise in urma unor e(amene to(icologice e(istente. "n functie
de rezultatele obtinute se stabilesc dozele zilnice admisibile.
Contaminantii alimentari sunt substante chimice foarte !ariate ca structura si pro!enienta, care nu sunt
adaugate intentionat produselor alimentare. ' parte din acestia do!edesc proprietati cancerigene (e(. clorura de
!inil, pesticidele, micoto(inele etc..
Clorura de vinil este utilizata industrial in fabricarea maselor plastice. Foliile de policlorura de !inil sunt
folosite in industria alimentara pentru ambalarea produselor. "n procesul de fabricare a policlorurii de !inil in
materialul plastic rezultat ramane o anumita cantitate din moleculele de baza ale policlorurii de !inil
(monomeri. -cestea pot insa migra din peliclula din ambala$e in produsul alimentar. "n conditiile in care
continutul in monomer al policlorurii de !inil nu depaseste 2.ppm se considera ca riscul de contaminare a
produselor alimentare este negli$abil si nu se contraindica utilizarea acestui material la ambalarea alimentelor.
&aca normele admise sunt depasite considerabil apar tumori hepatice
Pesticidele, intrebuintate in agricultura, pot fi ingerate ca reziduuri o data cu alimentele pro!enite din
culturile !egetale. /le au potential cancerigen. &intre pesticidele cu e!idente efecte cancerigene mentionam: 2*
acetilmetilfluren, meto(icor, 3*amino*1, 2, 4*triazol, hidrazida maleica, tioureea, tiouracilul, tioacetamina. /le
au fost scoase din practica agricola. &e asemenea, lindanul este considerat ca fiind un compus cancerigen. "n
prezent, desi se estimeaza ca insecticidele organoclorurate au actiune procancerigena slaba, totusi, tinand cont
de faptul ca acestea se stocheaza in tesutul adipos si se metabolizeaza lent, ele reprezinta un pericol cancerigen
potential pentru organismul uman daca ating in acesta concentratii anormale.
Micotoxinele sunt produsi de metabolism ai fungilor ce pot contamina frec!ent alimentele. 0nele dintre
ele (mai ales aflato(inele se do!edesc a a!ea certe efecte cancerigene in special la ni!elul ficatului si al
stomacului.
Hidrocarburile policiclice aromatice(HPA)
"au nastere din arderea incompleta a combustibililor solizi sau lichizi. -cestea au fost identificate in
numeroase produse alimentare (carne afumata sau fripta, paine, legume, fructe, margarina, uleiuri !egetale,
cafea, bauturi alcoolice. 1oncentratiile cele mai mari au fost gasite in produsele afumate, intens pra$ite (cafea,
inlocuitori de cafea si, in general, in alimentele care au suferit tratamente termice mai mari de 32.1. &intre
hidrocarburile policiclice aromatice cel mai ridicat potential cancerigen il are 3 * 4 benzpirenul. /l este utilizat
ca indicator al poluarii alimentelor cu 3+-. 0rmele de 3+- din alimentatie nu ar constitui un risc apreciabil
pentru instalarea tumorilor maligne.
#entionam ca asocierea alimentelor bogate in 3+- cu alcool fa!orizeaza penetrarea substantelor
cancerigene prin mucoasa digesti!a.
Substantele cancerigene prezente natural in alimentatie
Cicazina este o substanta izolata din fructele arborelui de paine. Sub actiunea enzimelor bacteriene din intestin
este transformata in precursori cancerigeni.
Alcaloizii pirolizidinici, pro!eniti din speciile de plante Senecio, 1rotalaria si 3eliotropium sunt considerati
potentiali ai malignizarii indusa de alimente la oameni.
Glicozidul sinigrinina, prezent in hrean si mustar, se poate transforma in alchilizotiocianat, do!edit a a!ea
actiune cancerigena. Se estimeaza ca influenta maligna a substantelor naturale cancerigene se e(ercita la
concentratii mari ale acestora. -stfel, studii e(perimentale facute cu cisteina (aminoacid prezent natural in unele
alimente au aratat ca in concentratii de 1.*1 apar efecte cancerigene, modificari absente insa in concentratii de
1.*2 * 1.*3. ' comportare asemanatoare se inregistreaza si in cazul argininei si !alinei.
Cafeina, desi a do!edit in !itro efecte cancerigene, totusi in !i!o nu a mai prezentat aceleasi consecinte. ,inand
insa cont de rezultatele e(perimentale si de faptul ca tra!erseaza usor placenta a!and tendinta a se acumula fetal,
se recomanda femeilor insarcinate sa micsoreze consumul de cafea. 0tilizarea acesteia ar fi limitata si prin
prisma substantelor cancerigene rezultate prin procesul de pra$ire (hidrocarburi aromatice policiclice, pirolizate
ale proteinelor, grasimilor si glucidelor. #ai multi autori considera ca proportia de cancer pancreatic potential
atribuita consumului de cafea este de peste 2.4
Nitrozaminele
Sunt substante cancerigene introduse in organism o data cu produsele alimentare ce le contin, insa pot fi
sintetizate si la ni!elul tubului digesti!.
)itrozaminele se formeaza din combinarea nitritilor cu aminele. )itritii alimentari pro!in din ingrasaminetele
chimice, din folosirea apei bogata in nitriti si din adaosul la preparatele de carne si peste a nitritilor, in scopul
pastrarii culorii alimentelor. /i nu prezinta reactie cancerigena.
Aminele rezulta din proteine, aminoacizi si fosfolipide. Se apreciaza ca organismul uman ingera zilnic, prin
alimente, pana la 1.. mg amine.
Formarea in afara organismului a nitrozaminelor poate a!ea loc atat in cursul pastrarii alimentelor, cat si in
timpul prelucrarii lor prin diferite procedee. &aca alimentele contin cantitati mari de nitriti, pentru formarea
nitrozaminelor este necesara si prezenta bacteriilor cu acti!itate nitrat*reductazica. 0nele studii apreciaza ca
sinteza nitrozaminelor in alimente necesita prezenta unor cantitati de nitriti care sa depaseasca 1mg56g produs.
Sinteza nitrozaminelor este dependenta de durata pastrarii alimentelor (cu cat durata este mai mare, cu atat
cantitatea nitrozaminelor formate creste, de temperatura de prelucrare termica (temperaturile ridicate peste
1...1 intensifica formarea nitrozaminelor7 de aici rezulta riscul carcinogen mai mare pentru populatiile care
consuma preparate din carne pra$ita si de gradul de aciditate al produsului (!iteza se sinteza a nitrozaminelor
creste cu reducerea aciditatii alimentelor
+rezenta nitrozaminelor in organismul uman reprezinta un factor de risc cert pentru aparitia si
dez!oltarea maladiei canceroase. /le sunt noci!e chiar in doze mici e(ercitand un efect de sumatie nu prin
acumularea dozelor, ci a consecintelor acestora. 1oncentratiile scazute administrate in timp indelungat, sunt mai
acti!e decat dozele mari consumate o singura data. &egenerarea maligna sub actiunea nitrozaminelor are loc
indeosebi la ni!elul tubului digesti!. Studii epidemiologice facute la grupele de populatii cu aport mare de nitriti
(sub actiunea nitrat*reductazica a bacteriilor se transforma in nitriti au aratat o crestere in randul acestora a
cancerului esofagian, gastric, colonic si hepatic.
%$ Factori alimentari implicati indirect in aparitia tumorilor maligne
1ancerul indus alimentar se poate instala indirect, fara ca factorii nutriti!i a!izati sa aiba proprietati
cancerigene. -cest lucru se realizeaza cel mai adesea prin cresterea consumului de grasimi si proteine, prin
ingestia ridicata de alcool, prin scaderea aportului de fibre alimentare si a di!ersilor micronutrienti (!itamina 1,
-, /, B2, B8, acid pantotenic, fier, iod.
Cresterea aportului de grasimi
Fa!orizeaza aparitia bolii maligne prin stimularea producerii de precursori cancerigeni, prin modificarea
florei microbiene intestinale si a acti!itatii ei metabolice, prin schimbarile induse in profilul hormonal si prin
cresterea disponibilitatii de pero(izi cu potential malignizant rezultati in urma preluarii si depozitarii grasimilor
alimentare. 1onsumul ridicat de grasimi se insoteste de cresterea productiei de acizi biliari si colesterol. -cestia
au potential carcinogen, fapt sustinut de numeroase argumente: atat acizii biliari, cat si colesterolul sunt
structural asemanatori cu hidrocarburile policiclice aromatice7 pot fi con!ertiti pe cale chimica intr*un agent
cancerigen foarte puternic (2.*metilcolantren7 unii acizi biliari produc e(perimental tumori la locul in$ectarii7
alti acizi biliari potenteaza efectul cancerigen al unor nitrozamine7 aromatizarea completa a nucleului acizilor
biliari sub actiunea florei microbiene realizeaza un metabolit cancerigen e(trem de puternic.
In afara aspectelor mentionate se pare ca excesul alimentar de grasimi din uleiuri duce la inhibarea
raspunsului limfocitar fata de celulele maligne favorizandu-le astfel proliferarea maligna
-portul ridicat de grasimi stimuleaza, de asemenea, dez!oltarea florei microbiene anaerobe. Se pare ca
in regiunile cu risc crescut pentru cancer colonic raportul dintre bacteriile anaerobe si cele aerobe este marit.
-limentatia bogata in grasimi si carne stimuleaza totodata acti!itatea enzimatica a florei microbiene, corelata cu
aparitia de substante cu potential cangerigen.
1resterea consumului de grasimi fa!orizeaza aparitia de schimbari in profilul hormonal al pacientilor.
/ste !orba de cresterea concentratiei sanguine a estronei (foliculina in urma acti!itatii de sinteza desfasurata in
tesutul adipos (elaborarea este cu atat mai pronuntata cu cat grosimea stratului adipos este mai semnificati!a7
grosimea stratului adipos se coreleaza cu aportul de grasimi alimentare, cat si la ni!elul corticosuprarenalei,
unde androstendionul local este transformat in estrona la femeile obeze aflate la menopauza.
#odificarea aspectului hormonal prin prisma celor mentionate mareste riscul pentru cancerul de san sau de uter.
Excesul de proteine alimentare
Fa!orizeaza aparitia bolii canceroase prin urmatoarele mecanisme: creste disponibilitatea de amine, care
cuplate cu nitritii formeaza nitrozamine cancerigene7 consumul crescut de carne implica concomitent cresterea
ratiei lipidice, intrucat grasimile sunt asociate carnii atat ca componente !izibile, dar si in!izibile (reprezinta
pana la 324 din !aloarea nutriti!a a carnii * rolul e(cesului lipidic in malignizarea indirecta a fost mentionat
anterior7 proteinele animale furnizeaza triptofan, care fa!orizeaza actiunea cancerigena prin metabolitii sai.
-ctiunea florei microbiene intestinale asupra disponibilitatii mari de aminoacizi alimentari duce la cresterea
numarului de produsi cu actiune cancerigena asupra colonului7 alaturi de alimentatia bogata in grasimi, e(cesul
proteic fa!orizeaza dez!oltarea florei microbiene anaerobe corelate cu elaborarea produsilor cancerigeni. )u
trebuie uitat ca prin procesele de prelucrare termica a preteinelor se formeaza uneori produsi de piroliza ai
triptofanului cu proprietati cancerigene do!edite e(perimenta. Statistic s*a e!identiat ca numarul cazurilor de
cancer la muncitorii din industria carnii este mai mare decat media de cazuri la ni!elul intregii populatii.
Alcoolul
"nter!ine direct in instalarea maladiei canceroase prin profundele dezechilibre nutritionale pe care le
antreneaza (apar deficiente indeosebi de !itamine si minerale cu rol in protectia anticancerigena, prin facilitarea
ca sol!ent a transportului cancerigenilor prin membranele celulare, prin actiunea iritanta asupra tesuturilor. /ste
posibila, totodata, coe(istenta unor substante cancerigene pro!enite din materia prima sau din prelucrarea
industriala.
Deficienta fibrelor alimentare
Fibrele alimentare sunt componente ale !egetalelor ce nu pot fi supuse digestiei in intestinul subtire.
0nele din ele pot fi degradate in intestinul gros. 1onsumate in cantitate redusa fa!orizeaza aparitia cancerului de
colon. S*a remarcat ca numarul bolna!ilor de cancer colonic din tarile industrializate comparati! cu numarul
celor din tarile in curs de dez!oltare este mult mai mare. /(plicatia ar fi data in parte de consumul mai pronuntat
de fibre alimentare in tarile slab industrializate. Se pare ca aportul crescut de fibre ar putea chiar limita actiunea
cancerigena indirecta a altor principii nutriti!e.
#ecanismele prin care consumul redus de fibre alimentare fa!orizeaza aparitia cancerului colonic sunt
multiple: scade !iteza de tranzit intestinal, creste ponderea florei microbiene anaerobe, se reduce pierderea
fecala de grasimi si proteine. 9iteza de tranzit intestinal este mai mica la cei cu consum scazut de fibre !egetale,
intrucat acestea inter!in in cresterea !olumului fecal si in stimularea receptorilor intestinali, a!and drept
consecinta stimularea e!acuarii fecale. 1u cat tranzitul este mai incetinit, cu atat contactul dintre substantele
cancerigene si peretele intestinal este mai prelungit, crescand astfel riscul initierii degenerescentei maligne.
:educerea aportului fibrelor alimentare in fa!orarea grasimilor si proteinelor animale stimuleaza crearea
unei densitati intestinale mai mari pentru germeni anaerobi in dauna aerobilor. &upa cum am mai mentionat,
cresterea raportului anaerobi5aerobi fa!orizeaza malignizarea intestinala. +e de alta parte, scaderea aportului de
produse celulozice scade aciditatea intestinala fa!orizand dez!oltarea florei microbiene implicate in
metabolizarea acizilor biliari in produsi cancerigeni.
#icsorarea consumului de fibre alimentare creste disponibilitatea de acizi biliari pentru flora microbiana
intestinala (acizii biliari nu mai sunt absorbiti de substratul celulozic si eliminati prin fecale, care*i poate
transforma in anumite conditii in substante cancerigene sau procancerigene. &e asemenea, are loc reducerea
e(cretiei fecale de grasimi si substante azotate, ceea ce fa!orizeaza indirect procesul de malignizare.
Deficientele anumitor micronutrienti
Fa!orizeaza prin mecanisme !ariabile procesul de carcinogeneza. -stfel, carenta de iod inlesneste
aparitia cancerului tiroidian, iar carenta de !itamina B2 a cancerului ca!itatii bucale, laringelui si esofagului. &e
asemenea, carenta de !itamina - fa!orizeaza constituirea cancerului gastric, deficienta de pirido(ina a
cancerului hepatic etc.
&$ Su!stante naturale cu e'ect cancerigen
;i unele substan<e naturale pot facilita apari<ia celulelor neoplazice. 1ercet=torii men<ioneaz= >n acest
sens >n primul r?nd unii compu@i din alimente, >ntre care: gossypolul (din uleiul de semin<e bumbac, folosit la
prepararea unor margarine, psoralenul (prezent >n <elin=, r=d=cina de p=trun$el @i alte plante >nrudite A
consumate desigur >n e(ces , hydrazina (din compozi<ia ciupercilor comestibile folosite tot e(cesi! @i safarolul
(>nt?lnit >n structura !egetal= a dafinului american @i a piperului negru.
/(ist= @i unele plante medicinale cancerigene, >n special cele care con<in estragol (uleiul !olatil de
busuioc A -etheroleum Basilici, lucidin (r=d=cin= de roib= A :adi( :ubii, alcaloizi pirolizidinici (t=t=neas= A
SBmphBtum officinale, flori de podbal A Flores Farfarae, ar=<el A 1Bnoglossum officinale, cruciuli<= A Senecio
$acobea @i S. 9ulgaris, captalan A +etasites hBbridus, limba*mielului A 3erba Boraginis @.a., azaron (rizomul
de obligean= A :hizoma calami, acid aristolochic (m=rul*lupului A -ristochia clematitis, >ntrebuin<at peste
dozele admise @i !reme >ndelungat=, f=r= pauze, heleborein (sp?nz A 3elleborus purpurascens, la fel, folosit
peste dozele admise @i mult= !reme, f=r= pauze @i cianuri de potasiu (toate speciile de ferig= A &rBopteris fili(*
mas, -thBrium fili(*femina, &rBopteris spinulosa, +olBpodium !ulgare, 1Bstopteris fragilis @.a., mai ales sporii
dega$a<i de ele.
' not= aparte o prezint= mrul-lupului i sp!nzul" +otri!it multor cercet=tori (>ntre care prof. dr. "on
+le@ca, ing. "oan Croza, prof. dr. Simion Bolte, dr. 1ristian Boerescu @.a., >n r?ndul c=rora se >nscrie @i autorul
r?ndurilor de fa<=, aceste plante au certe propriet!"i anticancerigene (>n special de lizare a tumorilor si
imunostimulatoare. &ar repet=m, dep=@irea dozei de to(icitate @i utilizarea lor intern= !reme >ndelungat=, f=r=
pauze pot duce la e'ecte contrare (acti!area celulelor cancerigene.
0nele plante consumate cunoscute ca alimente naturale con<in compu i to(ici, cu ac<iune cancerigen=7
din aceast= categorie putem aminti:
#idrazine
- mono(metil(hidrazina ( produs de hidroliz= al giromitrinei, prezent= >n anumite ciuperci comestibile
(CBromitra aesculenta, >n concentra<ie de 1,2 g 5 Dg7 >n ciuperc= au fost identificate 11 hidrazine, din care 3
prezint= ac<iune cancerigen=. #onometil hidrazina este !olatil= i se elimin= complet prin fierberea alimentului
timp de 1. minute7
- )(hidroimetil'enilhidrazina
* ciupercile de +aris (-garicus bisporus con<in 3... ppm agaritin= deri!atulE*glutamil al 4*hidro(i*etil*fenil*
hidrazinei, cu ac<iune mutagen= i susceptibil de a fi metabolizat sub forma unei s=ri de diazoniu puternic
cancerigen=7
* Metil(azoi(metanol ( >n nuc oar= (plant= din zonele tropicale consumat= ca aliment este prezent glucozidul
cicazina, a c=rui aglicon este metil*azo(i*metanolul cu ac<iune neuroto(ic=, mutagen=, teratogen= i cancerigen=
intens=. Fnainte de consum, partea din plant= care se consum= se supune unui proces de deto(ifiere prin
scufundare >n ap= de mai multe ori7 to(icitatea cicazinei este determinat= de ac<iunea glucozidazelor bacteriene
din intestin, care elibereaz= metil*azo(i*metanolul.
1ompusul tra!erseaz= placenta i trece >n lapte7 aceasta e(plic= malforma<iile fetale i to(icitatea asupra noului*
n=scut.
Substan$e fotosensibilizante
Fotosensibilitatea se manifest= prin apari<ia de eriteme >n regiunile cutanate e(puse la lumin=7
moleculele de substan<e fotosensibilizante, acti!ate la lumin=, elibereaz= radicali de o(igen care confer=
produsului un poten<ial cancerigen i mutagen crescut.
+rincipalele substan<e fotosensibilizante sunt:
- furocumarinele (psoralen, angelicin=, substan<e fotosensibilizante prezente >n p=trun$el, <elin=, smochine,
bergamote (specii de portocale7
- hipericina, prezent= >n plante din specia 3Bpericum, pro!oac= manifest=ri cutanate cunoscute de mult= !reme.
Sa'rol
Safrolul (4*a6#,2*metilendio(ibenzen este un lichid uleios cu miros caracteristic de ofran, care se g=se te >n
scor<i oar=, nuc oar=7 se utilizeaz= ca aditi! de >mbun=t=<irea sa!orii unor b=uturi. /ste considerat responsabil
de ac<iune cancerigen= la ni!el hepatic (la animalul de laborator a produs leziuni hepatice i tumori maligne.
1ompu ii acti!i sunt metaboli<i ai safrolului, 3dro(i*safrol, aceto(isafrol i 2,3*o(i safrol, care reac<ioneaz=
puternic cu componentele celulare cu caracter nucleofil (guanina i adenina.
Estragol
/stragolul (l*a3l*4*meto(i*benzen, para*alil anisol este izolat din tarhon, dar este prezent i >n uleiul !olatil de
anason, m=rar, badian (anason stelat7 ac<iunea hepatocancerigen= se datoreaz=, ca i >n cazul safrolului
metaboliz=rii la hidro(i*estragol, cu acti!itate hepatocarcinogen= mai intens= dec?t a estragolului.
%olifenoli
+olifenolii (deri!a<i fenolici, acid cinamic, fla!onoide sunt >n ma$oritate substan<e acti!e biologic, i
anume Gsubstan<e farmacologic acti!e. +rodusele alimentare asigur= un aport zilnic de apro(imati! 4 g de
polifenoli. 1ompu i simpli ca: acidul clorogenic, cacholul, acidul cafeic se pot o(ida, sub ac<iunea polifenol*
o(idazei cu formare de structuri chinonice. -ceste chinone, cu caracter electrofil, pot fi implicate >n procese de
cancerogenez= direct= dar, >n acela i timp pot participa la producerea radicalilor supero(id i pero(id de
hidrogen, pentru care propriet=<ile mutagene i procancerigene sunt cunoscute. Spre e(emplu, catecholul poate
induce leziuni la ni!elul -&). /ste interesant de semnalat faptul c= aceia i compu i fenolici sunt semnala<i
pentru ac<iunea de inhibare a cancerogenezei prin blocarea nitri<ilor, precursori ai nitrozaminelor cancerigene.
- *ossipolul, pigment polifenolic din semin<ele de bumbac (1.... ppm i uleiul de bumbac (1... * H2.. ppm
are propriet=<i mutagene, cancerigene i spermicide. &e asemenea, inhib= proteinogeneza7 ac<iunea to(ic= este
prezent= numai pentru compusul >n stare liber=.
#ecanismul ac<iunii to(ice se e(plic= prin reac<ia grup=rilor carbonilice din gossipol cu grup=ri aminice din
pozi<ia e a lizinei. :eac<ioneaz= i cu ionii de fier. ,ratamentul termic (>n autocla! al turtelor de bumbac
permite reducerea to(icit=<ii7 >n acela i timp# prin tratament termic scade cantitatea de lizin= din aliment, ceea
ce, global, prezint= a!anta$ul unei diminu=ri a to(icit=<ii gossipolului. /(trac<ia gossipolului cu alcool de I2J
sau cu aceton=, permite >ndep=rtarea gossipolului liber. +rin selec<ie !egetal= este posibil= ob<inerea semin<elor
de bumbac f=r= gossipol liber.
Azota$i& azoti$i si nitrozamine
-zota<ii i azoti<ii au o origine dubl= >n produsele alimentare. Sunt componen<i naturali ai alimentelor
!egetale (>n special legume i fructe dintre care unele au capacitatea de a acumula aceste substan<e din sol. 1ele
mai bogate >n azota<i sunt spanacul, sfecla, morco!ul, <elina, salata, !arza. +=strarea, dup= recoltare, a legumelor
i fructelor >n condi<ii necorespunz=toare fa!orizeaz= dez!oltarea microorganismelor care faciliteaz= trecerea
azota<ilor >n azoti<i.
Fn acela i timp, azota<ii i azoti<ii sunt aditi!i alimentari ad=uga<i pentru men<inerea culorii roz a preparatelor de
carne, dar i >n scop conser!ant (preparate de carne, br?nzeturi.
:educerea nitra<ilor la nitri<i se realizeaz= de c=tre reductazele microorganismelor din produsul alimentar7
nitri<ii rezulta<i sunt mult mai to(ici dec?t nitra<ii. /fectele to(ice sunt directe, prin apari<ia
methemoglobinemiei, i indirecte prin formarea nitrozaminelor cu ac<iune cancerigen= i mutagen=.
Sinteza nitrozaminelor >n organism se poate realiza pe mai multe c=i:
- condensarea aminelor secundare cu acid azotos7
- dezalchilarea aminelor ter<iare la amine secundare, care apoi se nitrozeaz= cu acid azotos7
- nitrozarea enzimatic= a unor amine, utiliz?nd ionii nitrat.
0nele dintre aminele nitrozate sunt componente naturale ale alimentelor (>n carnea de pe te se g=se te
dimetilamina, trimetilamina7 alte amine sunt eliberate >n carne >n timpul procesului culinar, pro!enind din
proteine.
)itrozaminele se pot forma >n aliment, prin p=strarea sa, >n timpul procesului culinar sau >n tubul
digesti! (p3*ul acid din stomac fa!orizeaz= formarea nitrozaminelor.
Flora microbian= intestinal= poate inter!eni >n procesul de transformare a unor aminoacizi >n amine nitrozabile,
prin decarbo(ilare.
,o(icitatea nitrozaminelor se manifest= mai ales prin poten<ialul cancerigen pronun<at7 ac<iunea to(ic= este
atribuit= compu ilor de metabolizare care pot genera radicali implica<i >n mecanismul carcinogenezei.
)itrozaminele se pot forma i prin ac<iunea nitri<ilor asupra altor compu i posed?nd func<ii aminice,
capabile s= se nitrozeze A principii acti!e medicamentoase sau pesticide. &e asemenea, s*a pus >n e!iden<=
formarea unor nitrozamine (nitrozo*dimetil amina, nitrozodietil amina i nitrozo*dipropil amina din lecitin=, la
p3K 3,2 * H,..
#idrocarburile aromatice policiclice'#%A(
3idrocarburile aromatice policiclice pot e(ista drept componente naturale ale plantelor. >n prezent, sunt
cunoscute dou= mecanisme prin care aceste substan<e a$ung >n produsul !egetal: migrarea din sol, >n care sunt
prezente ca poluan<i sau rezulta<i din metabolismul unor microorganisme telurice i !iosinteza endogen+, >n sol
s*au deteminat concentra<ii de benzpiren (al=turi de alte hidrocarburi policiclice de 4.* 13. ppb7 din sol 3+-
trec >n plante prin intermediul sistemului radicular. S*a demonstrat e(perimental c= numeroase plante pot
sintetiza 3+- cu rol de accelerare a metabolismului !egetal i de cre tere a meristemelor. -stfel, $n salat=,
morco!i, mere, caise, gr?u, orez au fost identificate L tipuri de hidrocarburi aromatice policiclice7 pentru %
dintre acestea s-a pus $n eviden"! ac"iunea cancerigen!
3idrocarburile aromatice policiclice reprezint= un grup mare de substan<e caracterizate prin prezen<a a 3 * 8
nuclee benzenice condensate >n diferite pozi<ii, purt?nd e!entual, susbtituen<i metil sau catene alchilice mai
lungi.
Se formeaz= >n timpul e(punerii unor produse alimentare la temperaturi ridicate, printr*un proces de
piroliz=, urmat= de condensarea fragmentelor cu caten= mai mic=, foarte reacti!e (fragmente radicalice. -ceste
aspecte pri!itoare la formarea 3+- >n produsele alimentare au fost succint e(plicate la prezentarea modific=rilor
care au loc >n alimente >n timpul procesului culinar,
1onser!area alimentelor prin afumare contribuie >n mare m=sur= la >mbog=<irea alimentelor respecti!e >n 3+-.
">n acela i timp, impurificarea produselor alimentare cu 3+- poate a!ea loc prin intermediul tuturor
elementelor de mediu, deoarece toate procesele de combustie sunt generatoare de hidrocarburi aromatice
policiclice.
&in num=rul mare de compu i aromatici policiclici, benzpirenul este considerat unul dintre cei cu ac<iunea
cancerigen= cea mai intens=.
1on<inutul alimentelor >n 3+- este diferit7 astfel benzpirenul se g=se te >n stridii (1,I ppb, br?nzeturi afumate,
chedar (.,2 ppb, $ambon afumat (.,2 ppb, pe te afumat (1H4 * 218 ppb >n zona e(terioar= i L * 22 ppb >n
interiorul produsului.
1antitatea de 3+- care se formeaz=, mai ales >n produsele de carne care >n timpul procesului culinar sunt
supuse pr=$irii sau afum=rii, depinde de:
* calitatea !asului (gr=tarului >n care este preparat alimentul7
* calitatea sursei de c=ldur=7
- distan<a dintre sursa de c=ldur= i produsul supus prelucr=rii termice. )atura i calitatea materialului
combustibil utilizat pentru prepararea alimentelor Gla gr=tarG este at?t de important= >nc?t >n multe <=ri este
GautorizatG pentru utilizare Gc=rbune de lemn pentru prepararea produselor alimentareM, produs care genereaz=
cantit=<i minime de hidrocarburi cancerigene >n alimentele preparate.
)$ Su!stante naturale cu e'ect anticancerigen
0n numar larg de substante alimentare do!edesc proprietati anticancerigene. "n randul acestora sunt
incluse fibrele alimentare, !itamina -, 1, &, /, seleniul, calciul si zincul, izotiocianatii, indolii, fla!onele,
fenolii, inhibitorii proteazici, unii aminoacizi etc.
Fi!rele alimentare sunt componente polizaharidice ale !egetalelor ce nu pot fi supuse digestiei in
intestinul subtire (e(ceptand unele degradari limitate ale pectinei. 0nele dintre ele pot fi degradate in colon.
' parte din fibrele alimentare au un rol structural in cadrul surselor !egetale din care pro!in, fiind totodata
insolubile in apa. /le sunt reprezentate de catre celuloze, hemiceluloze si lignina si se gasesc in special in
cerealele ingerate, tarate si painea integrala.
' alta parte din fibrele alimentare au un rol reparator asupra zonelor lezate ale plantelor si sunt solubile in apa.
/le sunt reprezentate de pectine, gume, mucilagii si unele hemiceluloze. Se gasesc in special in legume, linte,
fasole si mazare uscata, fructe ( in special in mere si citrice, o!az, orez, radacinoase, !egetale frunzoase !erzi.
+rima categorie a fibrelor alimentare inter!ine in formarea bolului fecal si stimularea peristaltismului intestinal.
- doua categorie de fibre formeaza geluri care sechestreaza o parte din substantele e(istente in lumenul
intestinal.
-mbele categorii de fibre alimentare inter!in prin diferite mecanisme in protectia anticancerigena.
"n afara fenomenului de dilutie asupra substantelor cancerigene din bolul fecal, fibrele alimentare inter!in in
scaderea riscului cancerigen prin accelerarea tranzitului intestinal. -supra acestuia inter!in hemicelulozele,
celuloza si lignina. 1u cat timpul de tranzit este mai prelungit, cu atat riscul carcinogenezei colonice este mai
pronuntat. :educerea duratei de tranzit scade timpul actiunii florei microbiene asupra substraturilor disponibile
cu micsorarea consecuti!a a producerii de substante malignizate. ,otodata se diminueaza e(punerea mucoasei
intestinale la actiunea cancerigenilor. 1resterea consumului de fibre alimentare, prin componentele lor
fermentescibile (indeosebi gumele reduc p3*ul intestinal inhiband astfel reactiile nuclear*dehidrogenazice ce se
desfasoara la un p3 neutru sau alcalin. "n felul acesta se impiedica transformarea aciziolor biliari in compusi cu
actiune cancerigena. 1oncomitent, aportul ridicat de fibre !egetale mareste formarea butiratului care prote$eaza
mucoasa colonica de transformare maligna. &e asemenea, se micsoreaza ni!elul amoniacului liber, care poate fi
un factor fa!orizant al cancerogenezei. 1resterea consumului de fibre alimentare ofera un grad suplimentar de
protectie anticancerigena si prin prisma antrenarii prin materii fecale a unei proportii mai mari din grasimile
consumate. -cest lucru limiteaza cresterea in greutate (lipidele au !aloare energetica ridicata. ,otodata aportul
crescut de fibre !egetale induce rapid senzatia de satietate, impiedicand consumuri calorice suplimentare.
:eamintim ca intre surplusul ponderal si incidenta cancerogenezei e(ista o corelatie poziti!a. -limentatia
bogata in fibre alimentare reduce, de asemenea, ni!elul estracardiolului plasmatic, ceea ce limiteaza riscul
degenerarii maligne a sanilor.
0n ultim aspect legat de importanta cresterii consumului de fibre alimentare este acela ca o proportie
mai mare de acizi biliari sunt antrenati spre e(terior limitandu*se astfel substratul care, supus florei microbiene,
sa genereze o parte din substantele cancerigene. +rocesul de legare a acizilor biliari este cel mai pronuntat in
cazul ligninei, descrescand in ordine pentru guma de guar, pectina si hemiceluloza.
1a indicatii generale pri!ind cresterea aportului de fibre !egetale, se recomanda consumul de paine
integrala in loc de paine alba, cereale integrale in loc de cereale rafinate, fructe cu coa$a si seminte in loc de
sucuri de fructe, adaosul la meniuri de legume (indeosebi !arza, mazare, fasole, salata, spanac, cartofi tarate.
Vitamina A este considerata a fi un important factor de protectie importi!a degenerarii maligne.
)umeroase obser!atii clinice si e(perimentale au aratat e(istenta unei relatii de in!ersa proportionalitate intre
aportul de !itamina - si riscul malignizarii. Se constata ca cele mai mari cantitati de !itamina - se gasesc in
ficatul anumitor !ietuitoare. -cesta furnizeaza !itamina - organismului uman fie prin ingestia ficatului ca atare
(e(. ficatul de !itel, !ita, porc, fie prin uleiul e(tras din el (e(. uleiul de ficat de morun contine L2 ... 0.". de
!itamina - la 1.. g produs. 1antitatea de !itamina - din carne, !iscere, galbenus de ou si produse lactate nu
este constanta, fiind in general mai crescuta in timpul !erii decat iarna.
1eapa, castra!etii, ca si unele fructe (mere, pere, nuci, struguri, alune, prune, piersici, cirese, macese,
zmeura, fragi, lamai, portocale, ananas, grapefruit, mure contin cantitati mici de caroten cuprinse intre .,1 * .,2
mg4.
"n frunzele diferitelor produse consumate in alimentatia umana, concentratia de caroteni este de 2*2. de ori mai
mare la marginea acestora (limbul frunzelor decat in restul frunzelor. &e asemenea, frunzele, cand sunt !erzi,
contin foarte putini caroteni. +e masura ce acestea se coc, se imbogatesc in pro!itamine, repartitia lor fiind mai
accentuata in epicard decat la pulpa fructului. &e e(emplu, bananele au de 2 ori, iar perele de 8 ori mai multi
caroteni in coa$a decat in pulpa.
#orco!ul este unul din alimentele bogate in caroteni (8.*1..mg5g morco! proaspat. Se apreciaza ca
dintr*o tona de morco!i se pot e(trage apro(imati! 3.g de beta*caroten. "n cereale (grau, secara, carotenii se
gasesc in concentratii de 13.*12.g51.. g produs. +rin macinarea graului si obtinerea fainii albe, cantitatea de
pro!itamine scade pana la disparitie (cu cat painea este mai alba, cu atat continutul de caroteni diminueaza mai
e!ident. 1artofii nu contin decat urme de caroteni.
+astrarea legumelor si fructelor culese o perioada mai indelungata duce la pierderea continutului lor in
pro!itamine, datorita proceselor o(idati!e. -stfel, in cazul morco!ilor, dupa 12. de zile de pastrare la ..1,
concentratia de caroteni scade de la 1L mg4 pe produs proaspat la 13,4 mg4 pe produs conser!at.
' bogata sursa in beta*caroten o reprezinta si uleiul e(tras din catina alba.
Vitamina C (acidul ascorbic este unul dintre cele mai studiate principii nutriti!e din punct de !edere al
protectiei anticancerigene. #ecanismele prin care ea isi e(ercita acest rol sunt multiple. "n primul rand actiunea
sa antio(idati!a reduce numarul radicalilor liberi noci!i asupra materialului genetic (au potential cancerigen.
9itamina 1 competitioneaza, de asemenea, cu aminele pentru nitritii disponibili, impiedicand astfel formarea
nitrozaminelor (substante cu potential cancerigen demonstrat. Studii e(perimentale facute pe animale arata ca
administrarea concomitenta a precursorilor nitrozaminelor cu acidul ascorbic asigura o protectie anticanceroasa
a animalelor de 1..4 daca !itamina 1 se foloseste in cantitati mai mari de I.mg56g corp. &aca acidul ascorbic
este administrat dupa formarea nitrozaminelor, atunci efectul sau anticancerigen dispare. 0nii autori sustin insa
ca !itamina 1 ar inhiba influenta malignizanta a nitrozaminelor, do!edind chiar si dupa formarea acestora un
grad de protectie anticancerigen. 9itamina 1 fa!orizeaza totodata metabolizarea unei game largi de agenti
cancerigeni. +rin stimularea sistemului de aparare imunologic, !itamina 1 inter!ine in distrugerea formelor
initiale ale celulelor supuse mutatiei maligne.
,inand cont de influenta anticancerigena a acidului asorbic, regimul alimentar trebuie sa furnizeze
cantitati corespunzatoare de !itamina 1. -cestea nu au putut fi cu precizie stabilite, insa, dupa unii autori, ele se
situeaza la apro(imati! 2.. mg5zi.
Principala sursa de vitamina C este reprezentata de legume si fructe
Vitamina E (tocoferolii reduce riscul malignizarii prin blocarea radicalilor liberi (au potential
cancerigen, prin scaderea formarii nitrozaminelor (competiti! cu aminele, !itamina / reactioneaza cu nitritii si
prin potentarea efectelor anticancerigene ale seleniului.
Se estimeaza ca protectia fata de degenerarea maligna prin recurgerea la doze mari de !itamina / (1... mg56g
corp nu este superioara fata de utilizarea dozelor moderate (3. mg56g corp.
+entru asigurarea unei alimentatii cat mai bogate in !itamina / trebuie tinut cont de continutul tocoferolic al
produselor nutriti!e, de ponderea pe care o pot a!ea in nutritie produsele alimentare bogate in !itamina /, de
pierderile acesteia in timpul proceselor de prelucrare industriala a alimentelor sau de timpul prepararii culinare
si de preferintele alimentare ale subiectilor.
Se prefera recurgerea la !itamina / furnizata de hrana intrucat acest lucru este mai fiziologic, iar pe de alta parte
acti!itatea tocoferolilor naturali este mai mare decat a celor de sinteza.
"n general, aportul de tocoferoli depinde de cantitatea de lipide din dieta (cu cat regimul alimentar contine acizi
grasi nesaturati intr*o cantitate mai mare, cu atat mai mult creste necesarul de !itamina / al organismului, de
se( (necesarul de !itamina / este mai ridicat la femei, de anotimp (necesarul de !itamina este mai ridicat
prima!ara etc. +rincipalele surse alimentare de tocoferoli sunt reprezentate de produsele nutriti!e de origine
!egetala. 1ele mai mari concentratii se gasesc in uleiurile !egetale (indeosebi cele din germeni de porumb, in
fructele oleaginoase proaspete, nepra$ite (arahide, nuci, migdale si germenii de grau.
Se apreciaza ca germenii !egetalelor comestibile contin mai multa !itamina / decat semintele din care pro!in.
Seleniul
Studii epidemiologice au e!identiat o corelatie in!ersa intre aportul de seleniu si mortalitatea prin
cancer. ,otodata, s*a obser!at ca reducerea ni!elului seric al seleniului se asociaza cu o mare frec!enta a
metastazelor, a tumorilor multiple primare, a recrudescentei maligne si cu scurtarea duratei medii de
supra!ietuire. #ecanismele prin care seleniul inter!ine in reducerea riscului cancerigen sunt partial cunoscute.
/le sunt reprezentate de cresterea absorbtiei !itaminei / (tocoferolul blocheaza radicalii liberi, scade formarea
nitrozaminelor, de cresterea acti!itatii glutationo(idazei (este o selenoenzima ce inter!ine in indepartarea
hidro(ipero(izilor, substante cu potential cancerigen, de inhibarea legarii anumitor cancerigeni de substratul
celular si de inhibarea etapei de promo!are a cancerogenezei
Sursele alimentare bogate in seleniu sunt reprezentate de faina din oasele de peste, specialitatile marine (in
special stridii, rinichi, ficat, carne, cereale integrale, galbenus de ou, usturoi. Fructele si legumele (in special
rosiile si ceapa reprezinta surse sarace in seleniu.
Alimente naturale recomandate in profilaxia cancerului.
"n conditiile societatii industrializate actuale, cand aportul de substante biologic acti!e este mai necesar decat
aportul energetic, o serie de alimente sunt folosite nu numai datorita proprietatilor nutriti!e, cat si pentru
protectia anticancerigena pe care o ofera.
,eama impactului cu degenerescenta maligna a impus in anumite categorii ale populatiei introducerea in ratia
alimentara a produselor cu calitati anticarcinogene do!edite. 0n e(emplu in acest sens il constituie usturoiul al
carui miros neplacut a limitat anterior utilizarea sa curenta. Faptul ca acesta intarzie aparitia tumorilor (datorita
unei substante numita alicina, detinand totodata proprietati hipotensi!e si hipocolesterolemiante, a facut ca
usturoiul sa fie mai frce!ent folosit in cadrul meniurilor. "nteresul trezit pentru acest produs a dus la efectuarea
de cercetari pentru obtinerea unor soiuri fara miros neplacut ce pot fi astfel consumate mai frec!ent si in
cantitati mari. +ana in prezent nu se poate spune daca soiurile respecti!e si*au pastrat si calitatile terapeutice.
#entionam ca reducerea riscului degenerarii maligne se realizeaza nu numai prin consumul alimentelor ce
contin substante anticancerigene do!edite, ci si prin folosirea produselor nutriti!e cu cat mai putine implicatii
cancerigene (se restrange consumul de carne, grasimi, produse afumate si sarate, pra$eli etc. si ce creste
consumul de legume, fructe, produse cerealiere etc.
"n cele ce urmeaza prezentam principalele produse nutriti!e naturale implicate in protectia anticancerigena.
,egumele si 'ructele
Negumele si fructele consumate zilnic si intr*o proportie importanta e(ercita un rol protector antimalign
atat prin aportul de substante anticancerigene pe care il contin, cat si prin limitarea !olumica pe care o
antreneaza asupra altor categorii alimentare implicate in cancerogeneza (carnea in e(ces, grasimi in cantitate
crescuta etc..
Se estimeaza ca potentialul anticancerigen este mai ridicat la !egetalele colorate comparati! cu cele
incolore. Se pare ca o parte din colorantii !egetali detin proprietati antitumorale. 0n e(emplu in acest sens il
reprezinta betalaina, colorantul specific sfeclei rosii. /a inter!ine asupra respiratiei celulelor maligne pe care o
perturba. &e asemenea, carotenul (inter!ine in blocarea proliferarii maligne se gaseste concentrat in special in
legumele de culoare rosie, oran$, !erde. Surse importante de caroten sunt morco!ii, ardeiul rosu, tomatele,
!erdeturile, piersicile, caisele.
0n rol important in protectia anticanceroasa se atribuie fructelor bogate in polifenoli naturali si in special
in biofla!one (e(. strugurii, coacazele,afinele etc..
Biofla!onele inter!in in acti!itatea sistemelor de neutralizare a substantelor cancerigene.
-laturi de ele, in legume si fructe se gasesc izotiociananti, antio(idanti fenolici si indoli, a caror actiune
anticancerigena se manifesta cand !egetalele ce le contin sunt consumate inainte sau in acelasi timp cu produsul
cancerigen.
Negumele si fructele reprezinta, totodata, o sursa importanta de fibre alimentare, al caror rol in profila(ia
cancerogenozei indusa direct de alimentatie a fost de$a mentionata. Spre deosebire de cele pro!enite din cereale,
acestea au o structura mai fina si , prin urmare, sunt mai usor tolerate. &in legumele si fructele implicate mai
mult in protectia anticancerigena mentionam usturoiul, germenii de grau, merele, morco!ii, spanacul, frunzele
de sfecla, !arza alba, salata !erde, macesele, coacazele, strugurii, afinele etc. ' atentie deosebita se acordain
ultimul timp sucului de sfecla rosie (1..ml de 3 ori pe zi si celui de orz !erde (se consuma diluat in apa sau suc
de mere, de 3 ori pe zi, cate un pahar
Pestele oceanic
Studii efectuate in ultimii 2 ani au e!identiat pestele oceanic ca fiind nu numai o sursa alimentara de
protectie impotri!a aterogenezei, dar si impotri!a maladiei canceroase. /!aluarea incidentei neoplasmului de
san la eschimosii din Croenlanda a e!identiat !alori mici ale bolii in randul acestei categorii populationale, desi
consumul de grasimi este foarte ridicat (H.4 din ratia calorica, lipidele pro!in din grasimea pestilor si a altor
animale marine bogate in acizi grasi polinesaturati. "ntrucat este cunoscut faptul ca e(cesul lipidic fa!orizeaza
degenerarea maligna, s*a ridicat problema decelarii factorilor anticancerigeni. 1ercetarile efectuate au aratat ca
protectia este oferita chiar de catre anumiti acizi grasi din grasimea de peste. /ste !orba de acidul
eicosapentaenoic si acidul docosahe(aenoic. S*a obser!at ca cu cat dieta contine mai multi acizi grasi nesaturati
din grupul omega 8 (e(. acidul linoleic si arahidonic, cu atat riscul aparitiei cancerului mamar este mai
pronuntat. Suplimentarea dietei cu acizi grasi nesaturati din grupul omega 3 (e(. acidul eicosapentaenoic si
docosahe(anoic diminueaza riscul amintit. /ste important ca aportul acizilor grasi anticancerigeni sa fie
suficient de mare pentru a contrabalansa efectele celor din grupul omega 8. +rincipala sursa alimentara naturala
care poate furniza cantitati mari de acid eicosapentaenoic si dococahe(aenoic este pestele oceanic.
Produsele din germeni de grau
Cermenii de grau sunt subproduse ale procesului de macinare a graului. /i au o !aloare nutriti!a
e(ceptionala (planta depune in germeni cei mai importanti produsi biologici, dar si un potential terapeutic
remarcabil (poline!rite, eczeme, bronsite, unele afectiuni digesti!e etc.
Studii intreprinse in urma cu 1.*12 ani au e!identiat e(istenta in germenii de grau a unor factori care maresc
rezistenta celulelor fata de degenerarea maligna. ' parte din acestia sunt reprezentati de !itamina /, seleniu si
zinc. /i se gasesc in concentratie mai mare decat in boabele de grau, faina sau tarate. +rezenta compusilor
fenolici mareste eficienta antio(idanta si, implicit, scade potentialul cancerigen indus de radicalii liberi.
&at fiind proprietatile nutriti!e deosebite, germenii de grau sunt folositi pentru obtinerea unei game largi de
produse alimentare. +entru utilizarea lor in nutritia umana se impune insa realizarea unei purificari ridicate in
inacti!itatea substantelor antinutriti!e e(istente in germenii de grau. "n scopul realizarii purificarii ridicate, se
pot folosi metodele clasice de separare intrebuintate in industria moraritului. +entru inacti!area substantelor
antinutriti!e e(istente in germeni se face o pra$ire uscata sau se autocla!eaza germenii la 12..1, timp de 2.*42
minute. +ra$irea uscata duce la obtinerea unui produs cu !aloare alimentara superioara celui obtinut prin
autosal!are. +rin tratarea termica, faina de grau se conser!a mai usor si capata o aroma mai placuta.
-ro.dia de !ere
&ro$dia de bere este un produs !aloros, cu o compozitie chimica armonioasa completa, capabila sa
asigure organismului o gama larga de nutrienti, cu !aloare energetica, nutritionala si in anumite situatii
terapeutica. Negat de ultimul aspect, dro$dia de bere si*a probat influenta benefica asupra unui grup apreciabil de
afectiuni: obezitate, diabet zaharat, ateroscleroza, denutritie, boli hepatice inflamatorii, maladii ale sistemului
ner!os etc.
"n ultimele doua decenii rezultatele e(perimentale si clinice ii gasesc dro$diei de bere utilizarea in terapia
profilactica a maladiei canceroase. /a poate fi insa intrebuintata si in corectia deficitului nutritional al bolna!ilor
cu degenerescenta maligna.
"nfluenta frenatoare asupra cancerogenezei este datorata in parte furnizarii unor cantitati ridicate de glutation.
-ceasta contribuie la protectia celulara fata de diferiti pero(izi cu potential cancerigen. Clutationul intra in
alcatuirea glutationo(idazei, enzima apreciata dupa unii autori ca fiind cel mai eficient mi$loc de protectie fata
de pero(idare.
-cti!itatea glutationo(idazei poate fi optimizata daca aportul de seleniu este adec!at (glutationo(idaza este o
selenoenzima. "n acest scop, tinand cont de marea capacitate a dro$diilor de a forma complecsi cu metalele, s*a
obtinut o dro$die imbogatita cu seleniu. +e aceasta cale sunt furnizate organismului cantitati crescute de
glutation si seleniu, ceea ce mpreste potentialul biologic de neutralizare a pero(izilor cancerigeni.
1antitatile de dro$die de bere recomandate spre consum zilnic se ridica pana la 32 de grame.
Bibiografie:
G-limentatia omului sanatos si bolna!G, /ditura -cademiei, 2..2 sub coordonarea 1onf. 0ni!. &r. #aria #ota,
Sefa 1entrului 1linic de &iabet )utritie Boli #etabolice &ol$,
http:55OOO.terapii*naturiste.com5gratis5articole5dietaPcancer.htm
http:55OOO.terapianaturista.ro5data5stiintifica.html
http:55OOO.ziare.com5!iata*sanatoasa5sanatate5sucurile*naturale*imbuteliate*pot*contine*substante*cancerigene*
III.41