Sunteți pe pagina 1din 8

Demonstreaza relatia de cauzalitate dintre noua mentalitate politica si sfarsitul ,,razboiului

rece"
Mihail Gorbaciov,care avea o viziune proprie,inovatoare in ceea ce priveste dezvoltarea Uniunii
Sovietice,in plan intern si extern,a venit in fruntea Uniunii Sovietice in anul 1985.
Noul concept vizat de Mihal Gorbaciov,pus la baza politicii externe sovietice,se numea ,,Noua
mentalitate politica".Acest concept de asemenea releva o serie de probleme :depasirea cofruntarii
ideologice cu Occidentul ,incetarea cursei inarmarilor,lichidarea armelor de distruere in masa,reducerea
armamentelor,integrarea economiei sovietice in economia mondiala,precum si renuntarea la folosirea
fortei.,,Noua mentalitate politica" a determinat in plan intern incetarea criticilor la adresa
Occidentului,promovarea ideilor de cooperare,a unei societati dechise,introducerea economiei de
piata.Mihal Gorbacio in plan extern a intreprins o politica de apropiere cu Occident,a incheiat tratate de
limitare a armamentului,a indemnat statele socialiste sa recurga la propria ,,perestroika",precum si a
efectuat numeroase vizite in statele occidentale.
Pe data de 2-3 decembrie 1989,pe insula Malta,a avut loc intalnirea dintre Gorbaciov si Bush,in cadrul
careia liderul sovietic a declarat ca nu va folosi forta pentru mentinerea regimurilor comuniste in tarile
din ,,lagarul socialist:,afectat de miscari revolutionare si urmat de dezintegrarea regimurilor
comuniste.Victoria dfortelor democratice din statele ,,lagarului socialist: a dus,la mijlocul anului 1991,la
autodizolvarea CAER si OTV.
Sistemul totalitar sovietic nu putea supravietui in conditiile unei democratii.Ideologia comunista de
asemenea nu avea sansa sa supravetuiasca in conditiile pluralismului de idei.Odata ce statul totalitar se
destrama,au fost create conditiile necesare pentru disparitia confruntarii supranumite ,,razboiul rece"














Demonstreaza relatia de cauzalitate dintre proclamarea suveranitatii RSS Moldovenesti (23
iunie 1990) si razboiul din Transnistria.
Creind premise pentru aparitia ideii de suveranitate nationala, politica reformatoare a liderului de
la Kremlin:peretsroika si glasnost a provocat miscari nationale in toate republicile unionale inclusiv in
RSS Moldoveneasca.Pe data de 25 februarie 1990 au avut loc primele elegeri democratice pentru
Sovietului Suprem al RSS Moldoveneasca. Majoritatea voturilor fiind cistigate de Frontul Popular.
Mircea Snegur, dupa alegeri, a fost ales presedinte al Sovietului Suprem, iar in septmbrie a devenit
presedinte al republicii. Guvernul reformist , ce a preluat puterea in mai 1990 , a facut multe schimbari
care nu au fost pe placul minoritatilor , inclusiv schimbarea numelui republicii din Republica Sovietica
Socialista Moldoveneasca in Republica Sovietica Socialista Moldova si adoptarea la 23 iunie 1990 de
Parlamentul republican a Declaratiei cu privire la suveranitatea Republicii Moldova.
Liderii politici din Transnistria , nedorind sa recunoasca suveranitatea Republicii Moldova , au convocat
la 2 septembrie 1990 in Tiraspol cel de al 11-lea congres extraordinar al deputatilor poporului de diferite
niveluri la care se proclama o noua republica pe teritoriul Moldovei ,,Republica Sovietica Socialista
Moldoveneasca Nistreana". La 3 septembrie 1990 , in vederea contracararii dezmembrarii teritoriale , cu
mijloace pasnice, Sovietul Suprem al RSSM introduce in Republica institutia prezidentiala ca forma de
guvernare , declarind ,,congresul" de la Tiraspol drept organ anticonstitutional , care genereaza
incordarea situatiei social-politice. La 2 noiembrie 1990 , fortele separatistilor transnistreni trec la
actiuni violente impotriva organelor consitutionale ale puterii din Dubasari, oras situat pe malul sting al
Nistrului , inregistrindu-se primele victime umane.
Pe data de 22 si 25 noiembrie 1990 , in pofida apelului Sovietului Suprem al RSSM catre populatia din
stinga Nistrului de a nu participa la ,,Scrutinul" anuntat de separatisti in vederea constituirii ,,organului
suprem" al autoproclamarii republicii , acesta totusi s-a intimplat. La 27 noiembrie 1990, la Tiraspol a
avut loc sesiunea organizatorica a ,,sovietului suprem" anticonsitutional al autoproclamatei RSSM, iar in
ziua urmatoare , in acelasi oras, a fost convocat ,,congresul deputatilor de toate nivelurile din raioanele
nistrene".
La 27 august 1991, Parlamentul a votat Declaratia de independenta a Republicii Moldova. Spre sfirsitul
anului 1991 , in conditiile prabusirii URSS, au izbucnit conflicte violente intre fortele separatiste si
autoritatile centrale moldovenesti au escaladat dupa ce, la 1 martie 1992, Republica Moldova a fost
recunoscuta oficial membru ONU. Declansarea unui conflict armat , atacind in aceeasi zi un post de
politie din Dubasari de catre fortele separatiste , conflictul a durat aproape 6 luni , in cadrul caruia
republica separatista a fost sprijiinita nemijlocit de Armata a 14-a rusa.
Astfel , la declansarea conflictului armat de pe Nistru , au contribuit cit influenta factorilor externi ,
precum si alti factori, neintelegerea beneficiilor societatii democratice, nerecunoasterea suveranitatii
statului Republica Moldova , care si-a proclamat independenta in anul 1991





Demonstreaza relatia de cauzalitate dintre miscarea de eliberare nationala din a doua
jumatate a anilor 80 si proclamarea independentei Republicii Moldova
Politica reformatoare a liderului de la Kremlin: perestroika si glasnost a provocat miscari nationale in
toate republicile unionale,inclusiv in RSS MOldoveneasca, ce a luat amploare in a doua jumatate a anilor
80 ai secolului XX-lea.In RSS Moldoveneasca in primul rand se punea accent pe rentoarcerea la valorile
nationale,in cadrul renasterii nationale,si de asemenea cunoastrea adevarata a neamului prin obtinerea
drepturilor politice si cetatenesti.Miscarea democrata a avut rolul primordial in miscarea,ce a fost creata
la 3 iunie 1988,de asemenea si cenaclul ,,Alexei Mateevici,care au inautat cererea de a proclama limba
materna si revenirea la alfabetul latin.Un rol important in cadrul miscarii date,l-a avut si aparitia
formatiunilor politice care nu venerau monopolul politic al Partidului Comunist.Frintul Popular a fost
creat la 20 mai 1989,odata cu acesta formulandu-se si obiectul suveranitatii nationale.
Marea Adunare Naional de la 27 august 1989 a fost o ntrunire ce s-a inut in Piaa Victoriei din
Chiinu (n prezent, Piaa Marii Adunri Naionale), n contextul micrii de renatere naional de la
sfritul anilor '80 din RSSM. n cadrul adunrii a fost cerut declararea limbii romne ca limb de stat n
RSSM, precum i trecerea la grafia latin. Sub impulsul Marii Adunri Naionale, peste dou zile, pe 29
august 1989, s-au deschis lucrrile celei de-a XIII sesiuni a Sovietului Suprem din RSSM, care a durat
pn pe 1 septembrie. n rezultatul unor intense dezbateri avute cu oponenii din Sovietul Suprem,
deputaii romnofoni au reuit s impun limba romn ca limba de stat i adoptarea alfabetului latin.
Discuiile cele mai aprinse au avut loc pe 31 august, cand s-a votat i cea mai mare parte a legislaiei
privitoare la limba de stat i alfabet. Ulterior, ziua de 31 august a fost declarat srbtoare naional n
Republica Moldova.
Alegerile din 25 februarie,apoi din 10 martie 1990 au actionat anume in directia materializarii ideii
de suveranitate.Parlamentul Moldovei a adoptat la 27 aprilie 1990 ,,Legea privind drapelul de stat-
tricolorul".La 23 iunie 1990 Parlamentul a adoptat ,,Declaratia cu privire la suveranitatea RM".In zilele
zilele de 26-28 iunie 1991, la Chisinau a avut loc Conferinta Internationala privind ,,Pactul Ribbentrop-
Molotiv si consecintele sale pentru Basarabia".
La 27 august 1991 la Chisinau a fost convocata Marea Adunare Nationala,la care au participat de
peste 600 000 de reprezentanti au tuturor raioanelor si oraselor Moldovei. Problema fundamental
pus n dezbatere era proclamarea independenei Republicii Moldova. Delegaii la For au votat
Propunerile Alianei Naionale pentru Independen 16 Decembrie, constituit dup cea de-a doua
Mare Adunare Naional care proclamase un an n urm independena naional, adresate
Parlamentului.Apoi a fost votat Moiunea Marii Adunri Naionale adresat Parlamentului i Apelul
ctre popoarele i statele lumii.Ultimul document citit i aprobat de Marea Adunare Naional a fost
Declaraia de Independen a Republicii Moldova, care imediat dup aceasta a fost votat, nominal i
unanim, de ctre Parlamentul RM.Cea de-a treia Mare Adunare Naional a dat natere statului
independent i suveran, unitar i indivizibil Republica Moldova





Revolutiile de la 1848-1849 in Tarile Romane:general si specific.
Motto:,,Revoluia Romn a fost un act politic
major care a venit parc de nicieri,
i care tot ntracolo ne duce!
definiie aforistic "
( Octav Bibere)
Revoluiile de la 1848 au dat semnalul deteptrii naionalismului european, fiind cunoscute de
aceea i sub denumirea de "primvara popoarelor". Dei nbuite, revoluiile de la 1848 au fixat pe
termen lung obiectivul crerii statelor naionale n Europa.Sistemul Sfintei Aliante,care si-a asumat
angajamentul sa suprime miscarile sociale,revolutionare si orice miscare spre feromare,a provocat un
val de nemultumiri.In ajunul 1848,Europa era determinata de miscari sociale si nationale,care isi
revendicau dreptul dreptul elementar la viata,libertate,autodeterminare nationala.De
asemenea,problemele sociale (abolirea privilegiilor feudale,solutionarea problemelor sociale ale
muncitorilor si abolirea iobagiei) si-au gasit reflectarea intr-un sir de programe ale revolutiilor europene.
Revolutiile de la 1848 din Tarile Romane se inscrie in seria evenimentelor revolutionare din Europa
de la jumatatea secolului al XIX-lea.Evenimentele revolutionare care se vor declansa succesiv din Tarile
Romane au profunde cauze interne preluate de la revolutia europeana ca un model.Numerosi studenti
romani si moldoveni aflati la Paris au participat activ la revolutia franceza din 1848. Revolutia de la 1848
din Tarile Romane se va desfasura separat,pe provincii : In Moldova va izbucni mai intai,apoi in
Transilvania si in sfarsit,in Tara Romaneasca.n principatele romne cauzele care au stabilit nceperea
revoluiei au purtat caracter att de ordin extern ct i intern. Cauzele interne au fost: relaiile feudale,
dorina de a nltura relaiile capitaliste, monopolul Otoman, ascenderea nemulumirii poporului.
Premisele externe au fost: dominaia Habsburgilor, introducerea protectoratului rus, suzeranitatea
otoman, regimul regulamentar n ara Romneasca din 1831 i n Moldova din 1832.In
Transilvania,Banat si Bucovina situatia era mult mai complicata,datorita conflictelor
interetnice,sperantelor romanilor vor viza,in primul rand,emanciparea lor politica,in cadrul unui Imperiu
habsburgic refacut pe baze liberale,in final ei elaborand planul edificarii unei ,,Romanii austrice: plasata
sub suzeranitatea imparatului.
Adunarea populara de la Iasi,din 27 martie/8 aprilie 1848 tinuta in sala hotelului
Petersburg,marcheaza inceputul miscarii propriu-zise. n Moldova, micarea revoluionar a avut un
caracter panic, ea mai fiind denumit n epoc i revolta poeilor i s-a concretizat printr-o petiie n
martie 1848 i printr-un program n august 1848. Petiiunea Proclamatiunea cuprindea 35 de puncte i a
fost redactat, de catreVasile Alecsandri, la o ntrunire a tinerilor revoluionari moldoveni care a avut loc
la hotelul Petersburg din Iai, cu tirea domnitorului Mihail Sturdza, n data de 27 martie. Aceasta
"petiiune a boierilor i notabililor moldoveni" avea un caracter moderat datorit atitudinii rezervate a
principelui Sturdza, care era presat de prezenta trupelor ruse la grani. Simind pericolul unei micri i
n Moldova, sub influena celor de afar, domnitorul nsui le-a cerut petiia. Cu toate c memoriul lor
nu cuprindea dect reforme moderate, mai mult de ordin administrativ i cultural, n conformitate
cu Regulamentul Organic, domnitorul l-a folosit ca pretext pentru arestarea capilor micrii. Acetia
urmau s fie trimii n Turcia, ns au reuit s-i cumpere pe cei care trebuiau s-i treac Dunrea (una
dintre persoanele care au jucat un rol definitoriu a fost Maria Rosetti, care "mergea pe talvegul Dunrii
cu copilul n brae i cu pungile de galbeni" pentru a-i elibera pe cei czui prizonieri), ajungnd la Brila.
De aici au reuit s plece n Transilvania, de unde au trecut n Bucovina.n vara lui 1848 se aflau n
Bucovina - i mai ales n Cernui - circa 50 de fruntai ai tineretului revoluionar moldovean, printre
care:Alexandru Ioan Cuza, C. Negri, D. Canta, Vasile Alecsandri, Al. Russo. Acestora li s-a adugat
i Mihail Koglniceanu, care avusese un conflict cu fiul domnitorului. n august 1848 este redactat un
program n 36 de puncte, care a fost publicat de Koglniceanu sub titlul "Dorinele partidei naionale din
Moldova". Acest program se deosebea radical de petiia din martie, fiind mpotriva Regulamentului
organic i a protectoratului arist. Se cereau, printre altele: egalitate politic i civil, instruciune
gratuit, mproprietrirea ranilor i se ncheia cu o dorin arztoare: unirea Moldovei cu Muntenia.
n ara Romneasc, revoluia s-a bucurat de mai mult succes dect n Moldova, deoarece tinerii
revoluionari munteni, spre deosebire de cei moldoveni, au ncercat traducerea ideilor n fapte. n acest
scop i-au atras n tabra lor pe intelectualii mai de seam din acea vreme, precum i o parte a
administraiei i armatei.7 iunie 1848 Craiova: Gheorghe Magheru, Nicolae Blcescu i Costache
Romanescu alctuiesc, n ilegalitate, primul guvern provizoriu revoluionar.9 iunie 1848: De teama unor
conflicte armate se hotrte citirea proclamaiei revoluionare la Islaz, un mic port la Dunre din
Romanai pentru c doi dintre cei mai importani membri ai clubului revoluionar craiovean conduceau
destinele n Romanai. Este vorba de Ioan Maiorescu (fusese numit prefectul judeului) i capitanul
Nicolae Pleoianu ai crui dorobani primiser ordin s se deplasase din Craiovala
Islaz. Bibescu ordonase paza tuturor porturilor pentru a aresta, imediat dup debarcare, agitatori
revoluionari venii de la Paris. Sub oblduirea lui Ioan Maiorescu i Nicolae Pleoianu va fi organizat de
ctre Popa apc, o mare adunare popular la Islaz. 11 iunie 1848, Bucureti: tiind c a pierdut sprijinul
armatei, Bibescu semneaz, la Bucureti, proclamaia de la Islaz care va deveni noua constituie. A doua
zi, ruii au protestat prin consulul lor i au ameninat c vor invada ara. n aceste condiii, Gheorghe
Bibescu abdic. Guvernul provizoriu revoluionar se deplaseaz nti la Craiova pentru a nltura grupul
care l sprijinea pe Bibescu.15 iunie 1848: Guvernul provizoriu se afla nc la Craiova. nsoit de o oaste
alctuit din dorobanii aflai sub comanda lui Nicolae Pleoianu, crora li se altur numeroi rani,
guvernul provizoriu revoluionar pleac spre Bucureti.n aceeai zi, are loc o ntrunire la vrf ruso-turc
la Istanbul. n timp ce turcii priveau cu neutralitate evenimentele din ara Romneasc, ruii care
urmreau cucerirea strmtorilor Bosfor i Dardanele i extinderea imperiului artist n Balcani, gsete
revoluiile romne un bun prilej de rencepere a ostilitilor. Ruii declar c nu vor tolera un focar
revoluionar la grania imperiului lor.30 noiembrie 1848: n ajunul intrrii n Craiova a primei divizii
otomane, evaluat la 10 000 de ostai i comandat de Hussein-Paa, sute de steni din jurul Craiovei i
locuitori ai oraului, inarmai cu puti, sulie, topoare i coase, au ntmpinat trupele strine, neinnd
seama de superioritatea numeric covritoare a acestora. Rezultatul a fost din nou defavorabil
romnilor. Revoluia fusese nvins.
n Transilvania revoluia romneasc a avut un caracter preponderant naional. La data de 3-5 mai,
pe o cmpie ntins de la Blaj, a avut loc adunarea Cmpia libertii (participnd n jur de 40.000 de
oameni). Petiia prezenta cerine de ordin social, economic i politic, manifestndu-se dorina maselor
de oameni de a se uni cu Moldova i ara Romneasca. Efectul petiiei a fost stopat de btlia dintre
maghiari i rui de la 13 august de lng satul Siria, care s-a sfrit cu victorie contra revoluiei.
Dominaia absolutismului habsburgic s-a instaurat din nou n Transilvania.
Deci, dup prerea mea revoluia romn din 1848 nu a avut un rol hotrtor i decisiv. Da, au fost
tiprite petiiuni n toate cele 3 principate, ns nici una nu s-a sfrit cu succes. Poate au fost nscrise
mici schimbri, ins nu radicale.Toutusi,in urma revolutiei din 1848-1849,a avut multe consecinte
prozitive precum :inlaturarea protectoratului strain si deplina autonomie interna a tarii,emanciparea si
improprietarirea clacasilor cu despagubirea proprietarilor,desgiintarea privilegiilor,adunare legislativa
formata cu reprezentantii tuturor categoriilor sociale,constitutie,drepturi politice egale pentru toti
locuitorii.Totodata a fost inaintata ideea crearii unui stat unic national.

Impactul regimului fanariot asupra evolutiei politice si socio-economice a Tarilor Romane.
Motto: ,,Dominatia romaniei de catre Imperiul Otoman,
a reprezentat o etapa grea si ravasitoare
a principatelor romane"
(Octav Bibere)
Regimul fanariot, expresia politic a regimului dominaiei otomane, a nlocuit sistemul politic
tradiional din rile romne, a eliminat boierimea pmntean din funciile-cheie, a modificat funciile
eseniale ale statului, cum a fost cea extern, de aprare, desfiinnd armata.Introducerea regimului
fanariot in Moldova si Tara Romaneasca a fost replica Portii la situatia internationala ivita la sfarsitul
secolului al XVII-lea prin inlaturarea Imperiului otoman din Europa Centrala,incorporarea Transilvaniei in
Imperiul Austriac si recunoasterea prin pacea de la Karlowitz (1699),a facut din Principate avanposturile
sale cele mai amenintate.In 1711 in Moldova si in 1716 in Tara Romaneasca.Nicolae Mavrocordat,domn
si in perioada anterioara,a fost chemat sa inaugureze noua epoca fanariota.
Modificarile intervenite afecteaza institutiile fundamentale,domnia,cele adiacente ei,sfatul
domnesc,in general sistemul administrativ-politic. Sultanii otomani au fcut presiuni pentru alegerea
domnilor de-a lungul mai multor secole, chiar din secolul al XV-lea,astfel domnii au fost numiti direct de
Poarta,din randul familiilor influente,Mavrocordat,Ipsilanti,dar si dintre romani,fara asentimentul
tarii,prin derogari de a formulele procedurale traditionale de alegere. De exemplu,Constantin
Mavrocordat a ajuns s fie numit de nu mai puin 10 ori pe tronul unei dintre cel dou principate.
Domnitorul era dator diferiilor creditori, sau chiar sultanului nsui. Cu toate acestea, instituiile
centrale otomane urmreau s pstreze controlul asupra celor dou principate fr a le exploata
iraional. Astfel,Ahmed al III-lea a pltit o parte din suma datorat de Nicolae Mavrocordat, pentru a
scdea presiunile fiscale asupra populaiei de rnd.Atenia fanarioilor s-a concentrat att pe ocuparea
celor mai bune posturi pe care le putea oferi imperiul, ct i pe ocuparea tronurilor din Moldova i
Muntenia, care erau nc ri bogate i, chiar mai important, se bucurau de un statut de autonomie (n
ciuda faptului c trebuiau s plteasc un tribut ca vasali ai otomanilor).
Muli greci au gsit un teren propice afacerilor lor n Principatele Romne, mult mai avantajos prin
comparaie cu cel din Turcia i cu dificultile pe care le ntmpinau negustorii n Imperiul Otoman, la fel
ca i un teren de afirmare a puterii lor politice crescnde. Muli dintre fanarioi au intrat n
rndurile boierimii valahe i moldoveneti prin aliane matrimoniale.Dei mai rar, n perioada fanariot
au aprut i domnii ale unor principi locali. Aceast situaie a determinat elenizarea discutabil a unor
familii boiereti romneti: familia Callimachi (numele original Clmaul) i familia Racovi, aceast
aciune fiind fcut pentru a penetra nucleul Fanarului i pentru a le crete ansele de a ocupa tronul i,
mai trziu, pentru a i menine poziiile.
Epoca fanariot a fost caracterizat de la nceput prin politici fiscale excesive, dictate att de nevoile
otomane, ct i de ambiiile domnitorilor, care fiind contieni de statutul lor fragil, cutau s-i
plteasc creditorii ct mai repede, dup care ncercau s se mbogeasc ct nc se mai aflau la
putere. Pentru a sadisface nevoile crescnde ale Porii i pentru a-i asigura beneficii personale,
domnitorii fanarioi au iniiat politici dure de taxare a populaiei, adus rapid n stare de srcie lucie.
Efectele dezastruoase ale domniilor unora dintre fanarioi au fost n contrast cu realizrile i proiectele
altora, ca n cazul domniilor lui Constantin Mavrocordat (care a abolit iobgia n 1746 n Muntenia i n
1749 n Moldova) sau a lui Alexandru Ipsilanti, (care a ncercat s reformeze legislaia i s introduc
salarizarea funcionarilor publici, ntr-un efort de stopare a folosirii din fondurile publice a unor sume
exagerate pentru ntreinerea administratorilor greci sau pmnteni n condiiile n care, n acea
perioad, se ajunsese s fie mai profitabil s deii o funcie oarecare dect s ai moii). ntroducerea
codului de legi relativ modern ale lui Ipsilanti, Pravilniceasca condic, a fost primit cu rezisten
ndrjit de boieri.
ncercrile de reform a domnitorilor se loveau de cele mai multe ori de conservatorismul boierilor din
Divan. Documentele timpului arat c n jur de 80% din cei care ocupau un loc n Divan erau membri ai
familiilor vechi boiereti romneti. Boierii locali ncercau s pstreze neschimbate ornduielile
economice i sociale vechi, care le erau favorabile, mpotrivindu-se unor reforme precum cea a lui
Alexandru Ipsilanti, fcnd n plus presiuni pentru diferite scutiri de taxe i impozite. Dup Tratatul de la
Kuciuk-Kainargi (1774), Rusia a primit dreptul s intervin n favoarea supuilor otomani de religie
ortodox, iar presiunile politice otomane au nceput s fie mai puin eficiente. Poarta a fost obligat s
fac unele concesii, dac dorea s pstreze controlul economic i strategic asupra celor dou principate:
tratatul oprea orice cretere viitoare a tributului i, ntre 1774 i 1830, obligaiile fiscale ale celor dou
principate au sczut de la 50.000 la 20.000 guldeni pentru Muntenia i la doar 3.100 guldeni pentru
Moldova. n perioada imediat urmtoare semnrii tratatului, Rusia s-a folosit la maxim de noile
prerogative ctigate. Astfel, demiterile lui Constantin Ipsilanti (n Muntenia) i Alexandru Moruzi (n
Moldova) de sultanul Selim al III-lea, (cerute de ambasadorul francez n Turcia, Horace Franois Bastien,
ca rspuns la temerile parial ntemeiate fa de o conspiraie prorus la Bucureti), au reprezentat
un motiv de rzboi pentrurzboiul ruso-turc din 1806-1812. (Ipsilanti a fost renscunat de
generalul Mihail Miloradovici imediat dup intrarea trupelor ruse n Muntenia).Astfel de aciuni a
inaugurat o perioad de protectorat ruses n cele dou principate, care a culminat cu
administraia Regulamentului Organic din anii 1830. Principatele Dunrene cptaser o mare
importan strategic odat cu izbucnirea seriei rzboaielor napoleoniene i nceputul declinului
Imperiului Otoman, de ndat ce statele europene au nceput s fie ngrijorate de expansiunea ruseasc
ctre sud, (manifestat printre altele de anexarea Basarabiei n 1812). n cele dou principate au fost
deschise mai multe oficii consulare, care urmreau evoluiile relaiilor ruso-otomane, consulate care au
avut un impact indirect asupra economiiei locale, diplomaii oferind protecie i statutul
de sudii afaceritilor aflai n competiie cu breslele locale.
Constantin Mavrocordat (1730-1769) care a domnit alternativ in Moldova si Tara Romaneasca a
inceput,avand si aprobarea Portii,aplicarea programului de reorganizare a institutiilor
fiscale,administrative si judiciare in spiritul ideii de rationalizare a statului.Formulate in germene in
marele hrisov din 1741,reformele,aplicate succesiv in cele doua tari,au avut in vedere realizarea unei
monarhii moderate prin puteri intermediare si corpuri constituite in cadrul adunarilor de stari,ceea ce
marturiseste o apropiere nu de despotismul luminat,ci de absolutismul luminat care a colaborat cu
starile.Reorganizarea vizeaza sistemul fiscal in sensul asigurarii stabilitatii masei taranesti si sporirea
competentei statului in reglementarea raporturilor de proprietate.Reformele sociale din tarile romane
au prefigurat alte initiative similare din Europa Centrala si Rasariteana.
Programul reformelor,cu toate derogarile si incalcarile Portii,si-a dovedit viabilitatea in a doua
jumatate a secolului,fiind reluat de principii Fanariotii in ultima treime a secolului si la inceputul celui
urmator.Alexandru Ipsilanti a facut un nou efort de reorganizare,reintroducand termene fixe de plata la
perceperea birului,fapt ce a contribuit la prosperitatea tarii.Incercarea de separare a justitiei de
administratie,crearea de noi instante judecatoresti si opera de codificare a semnificat un evident
progres pe calea modernizarii statului.Mai mult,datorita reformelor aplicate succesiv de Constantin
Mavrocordat intr-o tara si alta,s-a stabilit o unitate intre cele doua principate exprimate si prin
inlaturarea celor doua steme pe scutul domnitorului.
Rolul jucat de domnitorii fanarioi n revoltele grecilor de dup 1820 (Vedei i: Rzboiul de
independen al Grecie) i haosul provocat de micarea Filik Eteria n Moldova i Muntenia, ca
i insurecia condus de Tudor Vladimirescu n 1821, au dus la ncetarea numirii de domnitori din rndul
familiilor fanariote. n primvara lui 1822, de la Bucureti i Iai au fost trimise delegaii pentru a
cere naltei Poari domni pmnteni. Din aceste delegaii au fcut parte printre alii: Ioni Sandu
Sturdza, un cobortor al lui Vlad epe, Grigorie Dimitrie Ghica, nepot de frate al decapitatului Grigore
Alexandru Ghica al Moldovei i vornicul Iordache Rcanu, viitor membru in divanul domnesc al
Moldovei. Aceast aciune a adus n Moldova, dup lunga perioad fanariot, din nou un domn
pmntean n persoana lui Ioni Sandu Sturdza i n Muntenia pe Grigore al IV-lea Ghica. Relevante
pentru relaiile ncordate dintre boieri i domn a fost compromisul dintre cererile pandurilor olteni ai lui
Vladimirescu i preteniile regenei boiereti de la Bucureti, care ncerca s blocheze ascensiunea
lui Scarlat Callimachi, ultimul domn fanariot din Muntenia. Domniile lui Ioni Sandu Sturza n Moldova
i a lui Grigore al IV-lea Ghica n Muntenia au fost primele domnii pmntene, ntrerupte rapid ns de
ocupaia rus din timpul rzboiului ruso-turc din 1828-1829 i de perioada de dominaie arist care a
urmat.