Comunicare de masa

Data fiind importanta cu care sunt investite, comunicatiile de masa au fost studiate sub
numeroase aspecte. Plecand de la considerentul ca mass-media si opinia publica sunt unite, ne
vom ocupa mai mult de mesaj si de factorii sociali spre care acesta circula, precum si de efectele
pe care le produce. In primul rand, termenul de comunicarein masa desemneaza de obicei o
serie de tehnici si retele de transmisie care permit punerea la dispozitia publicului a unui set de
mesaje. Este folosit adesea ca sinonim pentru mass-media. Conform dictionarului de socioloie,
coordonat de !. "oudon si P. "esnard, comunicarea de masa este definita ca# ansamblul de
modalitati, retele de transmisie, echipamente individuale si autonome care permit punerea la
dispozitia unui public lar a unei multitudini de mesaje indiferent de forma sau scop.
Dictionarul de socioloie coordonat de C. $amfir si % &lasceanu defineste comunicarea de masa
ca proces de emitere a unui mesaj si de transmitere a acestuia intr-o maniera codificata in acre
acelasi emitator dispune de posibilitatile de transmitere a mesajului la un numar foarte mare de
potentiali receptori.
Prin comunicarea de masa se intelee o activitate sociala dirijata, prin care informatiile si
interpretarile acestora sunt distribuite selectiv in cadrul unei colectivitati, folosind o serie de
mijloace specifice, vizuale si auditive. 'otalitatea acestor mijloace constituie ceea ce se numeste
in mod curent (mass-media( # radioul, televiziunea, presa scrisa, afisele, fluturasii. Comunicarea
de masa poate fi# formala )oranizata si controlata de institutiile oficiale* sau informala, continua
sau discontinua, distribuita uniform sau diferentiat pe anumite zone eorafice. Din punct de
vedere al mijlocului tehnic folosit pentru distribuirea mesajelor, poate fi# auditiva ) radioul sau
sistemele de sonorizare* sau vizuala ) televiziune, presa scrisa, afise*
+otiunea de (mass( inseamna de fapt un public numeros, dar poate fi inteleasa si ca o
amplitudine sociala a mesajului, ca o simultaneitate a receptarii pe o arie lara. Din aceasta
perspectiva, conceptul de comunicare de masa este definit in sens unilateral, simplist, creandu-se
in mod artificial o despartire intre cultura inalta, a elitelor sociale si cultura de masa.
'raim intr-un spatiu in care mass-media sufera schimbari rapide. In urma cu numai cativa ani,
majoritatea oamenilor nu auzisera de multimedia si internet. ,cum nici macar nu poti sa deschizi
ziarul fara sa intalnesti o referire la unul dintre cele doua domenii sau chiar amandoua.
-chimbarile care au loc in domeniul mass-media sunt numeroase# tirajele si lectura ziarelor a
scazut de ceva vreme, televiziunile au indrodus pana la .// de canale, unele reviste sunt
publicate direct pe internet etc.
0ass-media reprezinta o importanta sursa pentru transmiterea valorilor societatii1 una din
schimbarile determinate de noile tehnoloii o reprezinta punerea sub semnul intrebarii a
definitiei comunicarii de masa. Comunicarea de masa este definita prin trei caracteristici# este
directionata catre o audienta mare, eteroena si anonima1 mesajele sunt transmise public, adesea
planificate pentru a atine majoritatea membrilor audientei simultan1 Comunicarea tinde sa fie
sau sa opereze intr-un sistem bine oranizat, comple2, si care presupune multe cheltuieli. Cu
toate astea internetul, listele de e-mail, dezbaterile de la radio la care ascultatorii pot suna,
televiziunea prin cablu etc. nu pot fi clasati cu usurinta ca parti ale comunicarii de masa.
-pre deosebire de comunicarea interpersonala, comunicarea de masa are un caracter unilateral,
este dirijata -pre un numar mare de receptori potentiali, iar efectele mesajului transmis pot fi
constatate numai indirect, evaluand opinia publica si modificarile atitudinale aferente )prin
sondaje*, sau observand modificarile statistice ale comportamentului individual, de rup sau
oranizational.
In societatea contemporana, comunicarea capata o importanta deosebita cand informarea corecta
devine o necesitate obiectiva.
Comunicarea are mai multe functii. Prima si cea mai importanta functie a comunicarii in eneral
este aceea de a informa. !atiunea suprema a aparitiei comunicarii a fost# de a informa, de a
inreistra, de a comunica ce se intampla in lume, ce face, ce spune si ce andeste lumea. Cea de-
a doua functie fundamentala a comunicarii este cea formativa, modelatoare, aceea de a e2prima
si cristaliza opinii, comportamente, mentalitati, de a le influenta in sens pozititv sau neativ, de a
contribui la ridicarea nivelului eneral de cunoastere si de educatie a populatiei in domeniile
esentiale ale culturii si civilizatiei. 3 alta functie importanta a comunicarii de masa este si cea
comerciala. -tirile sunt acelea care vand ziarul. Deshidem aparatul de radio sau televizorul ca sa
aflam stiri, noutati, sa stim ce se petrece in lume. Intr-o societate democratica, informatia e2acta,
obiectiva si rapida este vitala pentru opinia publica, pentru formarea unor atitudini, orientari,
comportamente. 3 informatie ) o stire * este e2presia unei selectii ) subiective * a unei judecati de
valoare, a unei optiuni.
-ocioloul francez ,lfred -auv4 considera ca propaanda este un mijloc de manipulare a
maselor, de informare tendentioasa, care, in ultima instanta, serveste un scop comercial. 0arile
aentii de presa au transformat informatia in marfa, ele vand si cumpara informatii aducatoare de
profit, iar intr-o economie de piata, unde functioneaza leile dure ale concurentei, ale cererii si
ofertei, principiul informarii obiective, reale este pusa in paranteza.
3 noua trasatura a comunicarii de masa este data de faptul ca reactia rupului receptor de
mesaje, fata de rupul emitator ) feed bac5-ul * este lenta, sau chiar indiferenta. Cand ea se
produce, receptorii devin la randul lor, purtatori ai unor noi mesaje. Pe marinea acestui subiect,
"ernard &o4enne vorbeste de trei caracteristici ale comunicarii sociale prin intermediul presei,
care o diferentiaza de toate celelalte forme ale comunicarii# caracterul instantaneu, permanenta si
caracterul universal.
6n alt cercetator, !oers Clausse defineste presa drept un tip de comunicare sociala si considera
ca aceasta indeplineste urmatoarele conditii#
-periodicitate prenanta ) aparitie cotidiana *
-consum imediat, fara intarziere.
-rija pentru actualitate
-productia etc.
Cercetatorul american 7.D. %ass8ell, in lucrarea sa ( -tructura si functia comunicarii in
societate(, a determinat directii majore ale cercetarii comunicarii de masa, pornind de la ideea ca
in orice actiune de comunicare trebuie sa avem in vedere cele cinci intrebari fundamentale# cine
spune9 ce spune9 prin ce canal9 cui9 cu ce efort9 In viziunea lui %ass8ell, modelul comunicarii
de masa se poate rezuma la formula ( cineva spune ceva cuiva(.
Istoria mijloacelor folosite in comunicarea de masa este destul de recenta, deoarece are la baza
descoperiri ale revolutiei industriale, dar si aparitia unor oranizatii comerciale, a unor trusturi
sau corporatii interesate atat de productia de masa cat si de difuzarea de masa, aducatoare de
profit. Desiur, presa este cel mai vechi mijloc de comunicare de masa1 aceasta caracteistica a
devenit definitie abia in epoca moderna. Produs al erei industriale, ea dispune de toate
posibilitatile tehnice, economice, sociale si culturale pentru aparitia unor ziare de mare triaj si la
preturi accesibile unui public de masa. !evolutionarea tehnicii imprimeriei si inventarea
rotativei, de e2emplu, au avut consecince e2trem de favorabile asupra producerii ziarului,
ajunandu-se ca intre anii :;</-:;=/ in tari ca >ranta, ,nlia sau -tatele 6nite ale ,mericii sa se
imprime :?///-:;/// de e2emplare pe ora.
Internetul a revolutionat lumea computerelor si a comunicatiilor. Inventii ca telefonul,
radioul,computerul etc. au format solida fundatie pe care sta internetul, acesta fiind cel mai
folosit multimedia la ora actuala. Internetul este un mecanism de difuzare a informatiei si un
mediu de colaborare siinteractivitate intre indivizi si calculatoare, fara limite de ordin eorafic.
Influentele si efectele mass-media asupra opiniilor, atitudinilor comportamentelor politice arata
ca acestea constituie in societatea moderna o puternica forta politica. 3 prima consecinta
importanta, pe acest plan, a influentei mass-media consta in faptul ca acestea au favorizat
personalizarea vietii politice. Dintotdeauna personalitatile politice au avut un rol important, de
unde rezulta ca mass-media nu a creat fenomenul
( personalizarii( dar ele le-au favorizat, la inceput presa, radioul si apoi intr-o mare masura
televizorul iar in prezent internetul. 3 serie de oameni politici au devenit populari, ori si-au marit
considerabil popularitatea ca urmare a aparitiei lor pe ecranele televizoarelor.
In al doilea rand mass-media reprezinta principala sursa de informare asupra actualitatii si
evenimentelor politice. !adioul si televiziunea detin intaietatea pentru evenimentele care tin de o
( actualitate arzatoare(, iar presa scrisa are importanta pentru evenimentele care nu au un mare
rad de spectaculozitate. 'eleviziunea este o forta de temut prin capacitatea ei persuasiva de a
impune fapte si personalitati politice, de a fi o sursa de autoritate a informatiilor si a noutatilor
politice. 'eleviziunea a devenit spatiul simbolic al eliberarii de tiranie, al revolutiei, al libertatii
de constiinta, al democratiei tuturor formelor de manifestare individuala sau publica. In acelasi
timp, televiziunea ofera posibilitati nelimitate de manipulare a maselor, printr-o asa numita
mediatizare mitoloica, care imbraca forma (informatiei spectacol(, a confruntarii realitatii si
fictiunii printr-o putere aproape maica, care nu reprezinta decat prete2tul unei dezinformari
subite.
!elatia dintre putere si comunicare a devenit o problema mult mai importanta decat altadata.
Informatia ramane un instrument de neinlocuit in controlul puterii. ,stfel se nasc unele schimbari
in atitudinea si comportamentul celor ce detin controlul asupra surselor de informare si
mijloacelor de transmisie. 0ediile reprezintasi puterea de echilibru intr-o democratie, prin
capacitatea de dare in vilea a scandalurilor politice si financiare.
Comunicarea s-a infiltrat prin numeroase retele in toate domeniile vietii sociale, inclusiv in
economie. >lu2ul permanent al informatiei a devenit vital pentru viata economica. >ara indoiala,
comunicarea este astazi o forta economica preponderenta, cu potentialitati uriase, dupa cum este
si un aspect determinant al proresului. Element din ce in ce mai important in cadrul economiei
nationale, ea reprezinta o parte tot mai mare din produsul national brut al fiecarei tari, cea ce
antreneaza unele repercursiuni directe asupra productivitatii si in domeniul fortei de munca.
Proresul telecomunicatiilor a facut posibila transmiterea instantanee a informatiilor, nemaifiind
necesara intotdeauna deplasarea unui personal calificat si modificand astfel, insai natura muncii
unor oameni. 3 data cu mijloacele moderne de comunicare, amplasarea intreprinderilor a suferit
unele modificari. 3mul modern resimte enorm importanta majora a rolului comunicarii si
informatiei din cadrul economiei.
Comunicarea are rol important in promovarea industrializarii si a modernizarii economiei, atat in
tarile avansate din punct de vedere economic, cat si in tarile in curs de dezvoltare, constituind un
factor al proceselor de dezvoltare economico-sociala. 0ulte tari elaboreaza o adevarata strateie
de dezvoltare a comunicarii si aloca sume importante pentru crearea infrastucturilor necesare.
Dezvoltarea rapida a comunicarii, e2tinderea deferitelor forme de comunicare de masa, in special
comunicarea audiovizuala ofera noi perspective si multiplica relatia dintre educatie si
comunicare. Dotata cu o mare valoare educativa, comunicarea presupune si e2istenta unui mediu
educational si devine ea insai obiect de educatie. Intre comunicare si educatie e2ista o relatie
reciproca, din ce in ce mai comple2a. In primul rand, rolul educativ ce revine comunicarii
presupune ca aceasta sa raspunda in cat mai mare masura nevoilor de dezvoltare a societatii si sa
fie considerata drept comun. In al doilea rand, omniprezenta comunicarii in societatea moderna
este semnul aparitiei unui nou tip de mediu ambiant, avand o componenta educativa foarte
marcanta.
Pornind de la observarea efectelor pe care mass-media le produce asupra vietii sociale, dar si a
influentelor pe care indivizii si rupurile sociale le e2ercita asupra presei, specialistii din diverse
domenii au incercat sa vada ce loc ocupa mass-media in viata sociala, ce leaturi se fac intre ea
si diferite institutii, care este valoarea acestor interactiuni si ce putere are presa in procesele de
transformare a structurlor economice, politice sau culturale. 0ass-media sunt active in diverse
sectoare ale vietii sociale si pot indeplini, intr-un domeniu sau altul, anumite functii specifice#
->unctia informativa, priveste alimentarea publicului cu stiri sau informatii despre evenimentele
sociale, afecerile publice si viata politica.
->unctia interpretativa se refera la interpretarile si judecatile de valoare la care sunt supuse
evenimentele sau faptele cotidiene in difuzarea lor de catre mass-media.
->unctia e2presiva, din punct de vedere al functionarii ei, mass media este un forum in care
indivizii sau diversele rupuri sociale isi pot face cunoscute opiniile si castia o identitate
culturala, politica si sociala,
->unctia critica se refera la o cateorie diversa de activitati mediatice. Este vorba, in primul rand,
de rolul traditional de caine de paza pe care mass-media il joaca, in numele opiniei publice,
fata de sistemul de uvernare al statului1 in al doilea rand de investiarea sau punerea in lumina a
situatiilor sau aspectelor anormale din viata sociala1 in al treilea rand, functia critica priveste
confruntarea unor curente diferite de opinie care se manifesta prin intermediul mass-media.
->unctia instructiv-culturalizatoare se realizeaza prin difuzarea de informatii sau cunostiinte
cultural-stiintifice
->unctia de liant social1 mass-media poate enera un mecanism de solidaritate sociala in caz de
calamitati naturale, situatii personale deosebite care solicita ajutorul celorlalti membrii ai
societatii.
->unctia de divertisment se refera la modalitatile de petrecere a timpului liber pe care mass-
media le pune la dispozitia publicului.
In lumea moderna, mijloacele de comunicare de masa furnizeaza un meniu cultural catorva
milioane de indivizi si le modeleaza acestora e2perienta culturala. 3 serie de autori subliniaza
faptul ca epoca actuala este martora formarii unei neoculturi, ca o forma pe care o imbraca
cultura in timpul nostru, desemnata prin termenii de cultura de masa si cultura mass-media.
Impactul cultural al mass-media este considerabil. 0ass-media constituie un sistem comple2 de
mijloace specifice de comunicare sociala, de limbaje specifice, de noi enuri culturale si de
produse culturale specifice. 0ass-media nu constituie doar un vehicul al culturii si un aent al
socializarii acesteia, ci si producatorii unei culturi noi. Cerintele, usturile si aspiratiile maselor
in materie de informatie, cultura, arta sau stiinta sunt astazi intr-o crestere dinamica a actiunii
mass-media. -e produc modificari substantiale la nivelul personalitatii umane prin enerarea
unor atitudini, opinii si comportamente noi.
!eusita indeplinire pozitiva a tuturor functiilor mass-media atarna atat de continutul cultural de
masa, cat si de folosirea judicioasa a limbajului specific fiecarui mijloc modern de comunicatie
culturala.
,dresandu-ne in primul rand vazului, simt al carui influenta asupra comportarii noastre intrece
cu mult influenta elorlalte orane de simt, limbajul televiziunii a devenit accesibil, familiar,
aducand la domiciliu o abundenta de imaini, care instruiesc, cultiva, delecteaza si informeaza.
@ratie limbajului televiziunii, puternic instrument de transmitere a actualitatii, realitatea prezenta
este smulsa banalitatii, transfiurata pe ecran si redata ca document cu multiple virtuti inedite.
In ultimii douazeci de ani comunicarea mediatica a cunoscut transformari semnificative. -untem
in mod definitiv si radical marcati de revolutia tehnoloica, care a transformat cotidianul,
determinand profunde transformari socio-economice, dar si comunicationale. 'ehnoloia
proreseaza in asa fel, incat sa faca posibila intr-o zi desfiintarea barierelor dintre indivizi si
natiuni. 'otodata noile cuceriri tehnoloice au adancit decalajele dintre state, dintre oameni si
enereaza peste tot mari dileme si primejdii, de la cele ecoloice la cele militare.
+oile tehnoloii de informare si comunicare converente sin ce in ce mai comple2e ) cablul,
satelitul, videote2tul, microinformatica etc.* au determinat practic trecerea de la societatea de
consum la societatea informationala. ,paritia satelitilor este foarte importanta pentru proresul
telecomunicatiilor moderne. -atelitul a invins limitarile distantei, permitand astfel un acces mai
usor la colectarea si raspandirea informatiilor. In studiile contemporane despre comunicare se
pune adesea problema unificarii telecomunicatiilor, audio-vizualului si informaticii in vederea
crearii societatii diitale sau asa-numitului c4ber-space. De asemenea, multimedia face din
calculator un partener umanizat, pe care il putem asculta si intreba, care ne poate raspunde si ne
poate informa in conformitate cu dorintele noastre. 0ultimedia devine din ce in ce mai mult un
serviciu pentru un public avid de a descoperi, cat mai multa informatie, de diferite tipuri prin
intermediul televizorului sau monitorului, a sintetizatorului muzical, si in final, prin televiziunea
interactiva.
'ehnoloia contemporana deschide perspective noi in dezvoltarea comunicarii, ridicand insa in
acelasi timp o serie de probleme si riscuri. 3ptiunea pentru un viitor in care sa se creeze conditii
pentru optimizarea sistemelor de comunicare in interiorul natiunilor sau intre natiuni depinde in
mare masura de un efort de luciditate, de un proces de constientizare, precum si de raportul
fortelor sociale.
Dincolo de controversele privind rolul si functiile mass-media in societate, o concluzie este
evidenta# imposibilitatea de a le contesta sau inora in viata de zi cu zi. Dimpotriva, se impune
constatarea ca, oricate cicatrici le-am aduce, oricat de vehement le-am nea, ele se impun in viata
cotidiana a fiecarui individ, iar viitorul ramane deschis catre oricesurprize. In fond, pentru
receptor, totul nu este decat o chestie de optiune, in functie de e2perienta sa de viata, de
e2ientele sale intelectuale si morale. 0ijloacele de comunicare de masa se adreseaza oamenilor
pentru a-i informa, pentru a le influenta judecata si aprecierea asupra fenomenului de actualitate,
pentru a le orienta atitudinile si conduitele. Indeplinirea acestor principale functii mediatice
depinde de interactiunea dintre mass-media, public si autoritati. 0ass-media ar trebui sa-si
asume responsabilitatea de factor de influenta pe care o detine fata de public.
"ibliorafie#
"oudon !., "esnard P. A Dictionar de socioloie, pa </
Draan I. A 3pinia publica, comunicarea de masa si propaanda in societatile contemporane,
Editura stiintifica si pedaoica, "ucuresti :B;/.
-tanciuelu I., 'ran &. A 'eoria comunicarii ) curs -+-P, *
$amfir C., &lasceanu %. A Dictionar de socioloie, "ucuresti, Editura "abel, :BBC pa :?.